Scînteia Tineretului, februarie 1973 (Anul 29, nr. 7373-7396)
1973-02-05 / nr. 7376
Proletari din toate ţările, uniți-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIX, SERIA II, Nr. 7376 4 PAGINI —30 BANI LUNI 5 FEBRUARIE 1973 HOTARÂRE FERMĂ MANIFESTATĂ ÎN ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAŢILOR REALIZAREA SARCINILOR MAXIMALE • Planul pe acest an va fi îndeplinit la 20 decembrie • Economisirea a 60 de mc de cherestea • O producţie suplimentară în valoare de 50 000 lei Adunarea generală a salariaţilor de la sectorul 3 al Fabricii a doua de mobilă stil din cadrul IPROFIL „23 August“ din Tg. Mureş s-a desfăşurat în condiţiile unui larg democratism, al unei vădite responsabilităţi pentru calitatea de participant pe această cale a fiecărui angajat la organizarea producţiei. Dincolo de satisfacţia datoriei împlinite, materializată în onorarea cu cinste a angajamentului anului care s-a încheiat, fapt care îi oferă colectivului candidatura lu’ un titlu fruntaş în întrecerea socialistă organizată la nivelul întreprinderii, gindurile tinerilor de aici, exprimate în luările de cuvînt, reliefează preocuparea pentru perfecţionarea activităţii productive, pentru sporirea contribuţiei la menţinerea prestigiului dobîndit de constructorii de mobilă tîrgumureşeni în ţară şi pe piaţa mondială, înalta calificare profesională, dublate de o ridicată conştiinţă muncitorească şi comunistă, a imprimat adunării un pronunţat caracter lucrativ, de analiză şi decizie pentru realizarea planului maximal al anului 1973. — Ştim cu toţii că ne-am realizat şi depăşit sarcinile anului trecut, sublinia tînărul Nicolae Ţuţuruga. Dar tot atât de adevărat este că ştim şi cum l-am realizat. Rezultatele sunt un merit al colectivului dar fiecare dintre noi trebuie să ne gîndim care este aportul personal la meritul colectiv. Aici cred că unii dintre noi ar prefera să tacă sau să vorbească despre alte neajunsuri. Dacă vrem să căutăm motivări „obiective“ găsim : lipsa de cherestea uscată de stejar, lipsa de pal, P.F.L., furnire, feronerie, neurmărirea şi nepredarea către sectoarele următoare a reperelor prelucrate la maşini, precum şi neurmărirea de către maiştrii de la montaj-stil a loturilor de repere etc. Dacă ne gîndim însă că toate aceste apar în cantităţi suficiente în decadele doi şi trei ale fiecărei luni ne dăm seama că aceste lipsuri sunt foarte subiective şi ele ţin de aprovizionare. Cît priveşte celălalt aspect este o lipsă a maiştrilor, dar totodată a noastră. Este mai comod să zicem că n-avem ce lucra, decit să ne uităm în dreapta şi în stînga, să observăm că reperele aşteaptă pentru finisare sau montare. Dacă calculăm timpii morţi generaţi de aceste neajunsuri observăm că avem condiţii nu numai pentru realizarea” indicatorilor măximiali de plan, ci chiar să-i depăşim substanţial. Exemple în această direcţie sunt. Trebuie numai să le urmărim. Ştiţi cu toţii că echipa de tineret, condusă de Ioan Frandeş, realizează în fiecare lună o depăşire de 15—20 la sută a sarcinilor şi importante devansări la predarea loturilor de mobilă. Dar nu vom reuşi să-iajungem dacă vom căuta numai să speculăm lipsurile, aşteptînd să ni se dea totul mură în gură şi căutăm metodic să tragem de timp ca să treacă. Şi apoi, trebuie să ne gîndim şi la calitatea muncii, la creşterea indicelui de valorificare a masei lemnoase care atît la cheresteaua de fag, cît şi la stejar este încă destul de scăzut. Dacă în comparaţie cu anul 1971 s-au redus pe sectoare cu 50 la sută rebuturile, nu înseamnă că s-au epuizat rezervele. Este necesar un plus de exigenţă în efectuarea controlului şi autocontrolului în lanţ şi, mai ales, în găsirea modalităţilor de valorificare a materialului care nu se poate folosi la mobila stil. — Se discută uneori şi destul de des, releva Augustin Popa, secretarul organizaţiei U.T.C., despre lipsa unor utilaje moderne în hala de mașini. Se pune întrebarea dacă cele existente sunt folosite cu maxi ul. BORDA (Continuare în pag. a II-a) Laborator modern amenajat prin auto O sală de clasă complet modificată. Un adevărat studio, lucrat cu multă pricepere şi gust artistic. Pereţii şi plafonul, capitonaţi în întregime cu material în culori plăcute ochiului, asigură o perfectă izolaţie fonică. In loc de bănci, 36 de cuşete. Fiecare „echipată“ cu un microfon, căşti de audiţie, sistem de iluminat şi de semnalizare la pupitrul profesorului. Catedra a fost înlocuită cu un pupitru central — un adevărat tablou de comandă, cu microfon, butoane şi beculeţe, care asigură posibilitatea comunicării între profesor şi elev. Un pick-up şi un magnetofon, necesare pentru realizarea audiţiilor colective, sau pentru eventualele corectări de exprimare a elevilor, completează aparatura pupitrului. Locul obişnuitei table negre a fost luat de cea... albă, din sticlă mată. Poate fi utilizată ca ecran pentru diferite proiecţii. Totul se realizează pe bază de comenzi. Pină şi perdelele sunt strînse sau desfăcute printr-o apăsare de buton, de la pupitrul central. Ceea ce am prezentat mai sus nu este altceva decit modernul laboratori fonic, dar recent în folosinţă la Grupul şcolar minier din oraşul Motru, unde fiii minnerilor — elevi ai Liceului industrial — studiază în cele mai bune condiţii limbile străine. Laboratorul a fost realizat prin autodotare. — Totul a pornit — ne spune ing. Ion Condurache, directorul adjunct al grupului şcolar — de la un articol apărut în „Scinteia tineretului“, în care era evidenţiată iniţiativa Liceului „Avram Iancu“ din Cim-V. CRĂCIUN sub redacţia judeţeană Gorj (Continuare în pag. a II-a) Pe culmile înzăpezite. Foto : VASILE RANGA O comandă scurtă şi întreaga instalaţie a fost pusă în funcţiune. Cei prezenţi urmăreau încordaţi acele aparatelor de control. Au trecut cîteva minute, apoi o oră, două şi totul mergea bine. O nouă fabrică, fabrica de polietilenă din cadrul Grupului industrial de petrochimie de pe platforma Piteştiului fusese pusă in funcţiune. Totuşi aici o problemă frăminta incă de la început pe specialişti. După .'100 de ore de funcţionare instalaţia trebuia oprită. Una din piesele importante, cilindri speciali, confecţionaţi din clorură de wolfram, trebuiau înlocuiţi şi numai unul costă 200 000 lei. Specialiştii străini, care asigurau montarea instalaţiei, considerau că 270 de ore reprezintă maximul de folosire al cilindrilor. Şi totuşi, într-una din zile, un tînăr a propus o soluţie îndrăzneaţă. Printr-un sistem de centrare a pistoanelor timpul, durata de funcţionare, viaţa însăşi a cilindrilor putea fi prelungită. A fost primit cu un zînabei. Un zimbet poate de îngăduinţă. Era tînăr, avea doar 23 de ani şi la scurta sa experienţă de mecanic de aici de la G.I.P. nu se mai adăuga decit timpul lucrat pe şantierul hidrocentralei de la Argeş. Dar Nicolaie T. Radu nu s-a descurajat, împreună cu inginerul Dan Vlaheri şi mecanicul Constantin Ene au întocmit un dosar complet cu schiţe şi calcule. Acum ideea sa căpătase o mai mare greutate. Avea un sprijin : calculele. Au realizat prototipul şi in cele din urmă au convins. Propunerea a fost ac-MIHAI STRIMBEI (Continuare în pag. a ll-a) UN CURAJOS AL GINDIRII TEHNICE • CONFERINŢELE ORGANIZAŢIILOR JUDEŢENE BIHOR ŞI IAŞI ALE U.T.C • DELEGATUL (Accente) • SCRIITORI ŞI ZIARIŞTI (Cronica tv.) Cite contracte are catedra dumneavoastră tovarăşe profesor, fie al cadrelor didactice din institutele de învățămînt superior în rezolvarea sarcinilor acestui important domeniu al economiei. Baza acestei activităţi trebuie să o formeze, aşa cum s-a subliniat în repetate rînduri, forma contractuală de colaborare cu unităţile productive. Tocmai pentru a investiga progresele acestui fenomen, am vizitat recent Institutul agronomic Bucureşti, cunoscut pentru tradiţia şi nivelul cercetărilor ştiinţifice realizate aici. Deşi atît tematica abordată cît şi problemele de perspectivă relevă interesul constant al celor 451 de cadre didactice şi cercetători ai Institutului pentru rezolvarea unor probleme actuale ale teoriei şi practicii agricole, legătura directă, prin intermediul contractelor, cu unităţile productive, este, din păcate, încă destul de slabă. Cîteva date statistice susţin această afirmaţie. In anul 1970, la nici una dintre cele 41 de catedre ale institutului nu a fost încheiat nici un contract; în 1971, 11 contracte în valoare de aproape 500 000 lei ; în 1972, 34 de contracte în valoare de 2 135 000 lei, repartizate pe cele 25 de catedre existente în prezent, după comasarea lor în octombrie 1972. Şi dintre acestea însă, jumătate sunt realizate în cadrul a trei catedre — cea de fitotehnie, de legumicultură şi de alimentaţie. Catedre a căror activitate ştiinţifică este în directă legătură cu producţia nu au reuşit, în anul trecut, să încheie nici un contract. In această situaţie sunt catedrele de viticultură şi pomicultură de la facultatea de horticultură, cea de genetică şi ameliorarea animalelor şi cea de tehnologia creşterii animalelor de la facultatea de zootehnie, toate cele trei catedre ale facultăţii de economia agriculturii, precum şi trei din cele patru catedre ale facultăţii de medicină veterinară. Oare numai 34 dintre cele 318 teme cuprinse în planul de cercetare al institutului prezentau interes pentru unităţile productive ? Corespunde acest procent recomandărilor Ministerului Educaţiei şi Invăţămîntului care cer catedrelor din institutele de învăţămînt superior să aleagă, în proporţie de 90 la sută, teme de interes aplicativ ? Propunem acest subiect ca temă a convorbirii noastre conf. dr. H. RADUCÃNESCU, prorector al institutului. In primul rînd, ne atrage atenţia domnia sa, pentru anul 1973 situaţia este mult îmbunătăţită. S-au înregistrat peste 70 de propuneri de contracte din partea cadrelor didactice de la toate catedrele. Aşadar interesul pentru abordarea formelor contractuale în activitatea de cercetare a crescut simţitor. Se estimează că valoarea contractelor ce se vor încheia în acest an se va cifra la aproximativ 5 milioane de lei. PETRE JUNIE (Continuare în pag. a IlI-a) Unul dintre obiectivele centrale ale activităţii de cercetare din institutele de învăţămînt superior agricol, este, aşa după cum s-a subliniat şi în cadrul întâlnirii cercetătorilor şi cadrelor didactice din acest domeniu cu conducerea de partid şi ,de stat, prilejuită de vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Institutul de cercetări pentru cereale şi plante tehnice şi la cooperativa agricolă din Fundulea, în luna noiembrie a anului trecut, apropierea tot mai strânsă de problemele producţiei, valorificarea într-un grad cit mai înalt a potenţialului ştiinţi CONFERINŢE ALE ORGANIZAŢIILOR JUDEŢENE U.T.C. In cursul săptăminii trecute, în alte 15 judeţe ale ţării s-au desfăşurat conferinţele de dare de seamă şi alegeri ale organizaţiilor judeţene U.T.C., care sunt chemate să întreprindă o analiză matură, în spiritul indicaţiilor date de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, a activităţii depuse de organele şi organizaţiile U.T.C., din perspectiva procesului de perfecţionare pe care trebuie să-l traverseze firesc munca educativă. La dezbateri au fost prezenţi, şi au luat cuvintul, primi secretari ai comitetelor judeţene de partid, tovarăşii ; Andrei Cervencovici — la Arad ; Vasile Vîlcu — la Constanţa ; Ştefan Mocuţa — la Cluj ; Gheorghe Petrescu — la Dolj ; Constantin Dăscălescu — la Galaţi ; Ludovic Fazekas — la Harghita ; Gheorghe Blaj — la Maramureş; Iulian Ploştinaru — ,la Mehedinţi ; Nicolae Vereş — la Mureş; Ştefan Boboş — la Neamţ; Constantin Sandu — la Olt; Marin Drăgan — la Teleorman ; Petre Dănică — la Vîlcea ; Simion Dobrovici — la Vranceli, precum şi tovarăşul Iom Iliescu, secretar al comitetului judeţean de partid — la Timiş. Din partea organelor centrale ţ ale Uniunii Tineretului Comunist la lucrările conferinţelor respective au participat şi au luat cuvintul secretari ai C.C. al U.T.C., tovarăşii : Silvia Iile — la Constanţa, Galaţi şi Vrancea ; Vasile Nicoloioiu — la Cluj ; Ioan Popescu — la Dolj ; Aurel Stoica — la Timiş ; Gheorghe Stoica — la Olt şi Mureş ; Iosif Walter — la Harghita şi Maramureş ; membri ai Biroului C.C. al U.T.C., tovarăşii : Ion Comănescu — la Arad şi Francisc Török — la Teleorman ; primi adjuncţi şi adjuncţi de şefi de secţie la C.C. al U.T.C., tovarăşii : Nicolae Ungureanu — la Mehedinţi ; Dan Cruceru — la Vîlcea şi Cornel Pircălăbescu — la Neamţ. Conferinţele organizaţiilor judeţene U.T.C., desfăşurate într-o atmosferă de înaltă exigenţă şi combativitate, au reliefat pregnant, prin cuvintul numeroşilor participanţi la: dezbateri, realizările obţinute în ultimii doi ani de activitate, şi in egală măsură, minusurile care mai persistă încă într-un domeniu sau altul şi a căror înlăturare se impune in cel mai scurt timp. In acest sens, reprezentanţii uteciştilor din fiecare judeţ au făcut propuneri concrete în vederea creşterii contribuţiei tinerei generaţii la înfăptuirea entuziastă şi competentă a programului de dezvoltare a societăţii noastre elaborat de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului, pentru mobilizarea întregului tineret la îndeplinireaactualului Cincinal Inainte de termen. S-a arătat cu acest prilej rolul deosebit, mobilizator, al întrecerii lansate de Biroul C.C. al U.T.C. sub deviza „Tineretul — factor activ în îndeplinirea cincinalului înainte de termen“, al cărui cadruprogram a fost îmbogăţit cu numeroase propuneri. Cu aceeaşi seriozitate şi profunzime analitică au fost abordate şi celelalte domenii de activitate ale Uniunii Tineretului Comunist, o deosebită importanţă acordîndu-se procesului de formare la fiecare tînăr a unei atitudini revoluţionare, a unui profil politic înaintat, ale cărui Trăsături să aibă la bază normele muncii şi vieţii comuniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste. Pornindu-se de la experienţa pozitivă dobîndită în acest domeniu, îndeosebi in ultima perioadă, au fost stabilite noi măsuri pentru dezvoltarea şi consolidarea spiritului de acţiune comunistă, de intransigenţă faţă de neajunsuri, al fiecărui colectiv de utecişti. Noile comitetejudeţene U.T.C. au ales, în primele lor şedinţe plenare, in funcţia de primi secretari, pe următorii tovarăşi : Aurel Pănescu — la Arad ; Constantin Jurcă — la Constanţa ; Ioan Noja — la Cluj ; Victoria Bistriceanu — la Dolj ; Marin Stoian — la Galaţi ; Andrei Fabian — la Harghita ; Augustin Pop — la Maramureş ; Vasile Nistor — la Mehedinţi ; Mircea Burenciu — la Mureş ; Ioan Leuştean — la Neamţ ; Traian Dicu — la Olt ; Paul Manole — la Teleorman ; Corneliu Nuţu — la Timiş ; Vasile Suciu — la Vîlcea şi Alexandru Mocanu — la Vrancea. In încheierea lucrărilor, într-o atmosferă de puternic entuziasm, delegaţii la conferinţe — tineri români, maghiari, germani şi de ■ alte naţionalităţi — au adoptat telegrame adresate Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, care dau glas adeziunii unanime a tinerei generaţii faţă de politica internă şi externă a partidului nostru, hotăririi sale ferme de a urma neabătut exemplul de abnegaţie şi devotament al conducătorului, partidului şi poporului nostru, în opera de ridicare a României socialiste pe noi culmi de civilizaţie şi progres. o activitate pentru toţi ! 1 Inaugurăm, astăzi, o nouă rubrică dedicată, în principal, activi- * I tăţii sportive de masă , o rubrică care-şi propune să consemneze, să I • relateze şi să explice mobilul experienţelor pozitive cu putere de ge- I neralizare, cît şi problemele nerezolvate încă privind sprijinul acordat I ‘ acestei activități, pentru a propune soluții practice, eficiente. Deci, dacă : SPORTUL ESTE O ACTIVITATE PENTRU TOJI , cu ce contribuii! I la sporirea rolului social al acestei activități ? ! întrebarea noastră se adresează tuturor celor cărora le revin, po-iotrivit legii sportului, răspunderi în dezvoltarea educaţiei fizice şi sportului. * în numărul de azi publicăm opiniile profesorului VICISLAV ■ ZAIONCICOVSCHI de la Liceul „ing. Anghel Salîgny" Cernavodă (Constanţa). SCHIMBUL NECESAR de ŞTEFAN IUREŞ Cu foarte mulţi ani în urmă am văzut o compoziţie alegorică pe tema istoriei negoţului. Era cortina pictată a unei săli de festivităţi dintr-unul din liceele bucureştene. Ori de cite ori noi, elevii, eram convocaţi in corpore acolo, în sala mare, pentru ca domnul director să ne conferenţieze despre o i moralitate oarecare, o prezenţă mult mai reală căpătau în conştiinţa noastră siluetele zugrăvite în culori discrete, cam palide, probabil după modelul frescelor lui Puvis de CHovannes, decoratorul Pantheonului din Paris. Vasta pînză pictată înfăţişa (acesta era cuvintul, vai, consacrat şi pentru mult timp rămas chintesenţa unei estetici sumare), înfăţişă deci istoria schimburilor materiale între producătorii de bunuri. Pornea de la imagini fruste cu olari ghemuiţi, intinzindu-şi amforele unor păstori care aveau să le lase, în schimb, o vită sau două ; apoi continua să ilustreze faze ale trocului între vinători, agricultori şi pescari ; pe urmă, cu un popas la balanţa unui zaraf medieval, sărea epoci pentru a oferi, într-un final de apoteoză, liniile unui templu pe frontul căruia sta scris, cu majuscule, BURSA, iar in imediata sa vecinătate apăreau un transatlantic acostat la chei și un şir de macarale încărcîndu-i cala cu niște baloturi aduse de un lung tren de marfă. Ce mai încălea încoace, aveai la ce privi, în vreme ce vocea directorului depăna monoton precepte educative cu un caracter din cale-afară de abstract. Acest contrapunct plastic mi-a apărut deseori în minte cînd mă gîndeam la dialogurile necesare dintre generaţii. Că, pe de o parte, tinerii nu se pot dispensa de experienţa, de ponderea, de concluziile metodologice cu mare valoare practică, obţinute de-a lungul anilor care i-au maturizat pe cei maturi ; că, pe de altă parte, adulţii resimt imperios nevoia infuziei de entuziasm, energie, spirit antirutinier şi prospeţime a concepţiei, caracteristice tinereţii - iată nişte constatări cu valoare de truisme. Relaţia este însă cu mult mai complexă pentru a putea fi expediată la capitolul legăturilor sociale inevitabile şi punct. Cum se desfăşoară în mod real dialogul, cît de atent receptează un vorbitor reacţiile ascultătorului său, în ce fel cele două spirale se întrepătrund, se susţin şi se continuă reciproc, pe baza căror plieri, înaintări şi retrageri mutuale se obţine, finalmente, soliditatea ideii sau (Continuare in pag. a lll-a)