Scînteia Tineretului, februarie 1973 (Anul 29, nr. 7373-7396)

1973-02-05 / nr. 7376

Proletari din toate ţările, uniți-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIX, SERIA II, Nr. 7376 4 PAGINI —30 BANI LUNI 5 FEBRUARIE 1973 HOTARÂRE FERMĂ MANIFESTATĂ ÎN ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAŢILOR REALIZAREA SARCINILOR MAXIMALE • Planul pe acest an va fi îndeplinit la 20 de­cembrie • Economisirea a 60 de mc de cherestea • O producţie suplimentară în valoare de 50 000 lei Adunarea generală a salaria­ţilor de la sectorul 3 al Fabri­cii a doua de mobilă stil din cadrul IPROFIL „23 August“ din Tg. Mureş s-a desfăşurat în condiţiile unui larg democra­tism, al unei vădite responsabi­lităţi pentru calitatea de parti­cipant pe această cale a fiecă­rui angajat la organizarea pro­ducţiei. Dincolo de satisfacţia datoriei împlinite, materializată în onorarea cu cinste a angaja­mentului anului care s-a în­cheiat, fapt care îi oferă colec­tivului candidatura­ lu’ un­ titlu fruntaş în întrecerea socialistă organizată la nivelul întreprin­derii, gindurile tinerilor de aici, exprimate în luările de cuvînt, reliefează preocuparea pentru perfecţionarea activităţii pro­ductive, pentru sporirea contri­buţiei la menţinerea prestigiu­lui dobîndit de constructorii de mobilă tîrgumureşeni în ţară şi pe piaţa mondială, înalta cali­ficare profesională, dublate de o ridicată conştiinţă muncito­rească şi comunistă, a imprimat adunării un pronunţat caracter lucrativ, de analiză şi decizie pentru realizarea planului ma­ximal al anului 1973. — Ştim cu toţii că ne-am realizat şi depăşit sarcinile anului trecut, sublinia tînă­­rul Nicolae Ţuţuruga. Dar tot atât de adevărat este că ştim şi cum l-am realizat. Rezultatele sunt un merit al colectivului dar fiecare dintre noi trebuie să ne gîndim care este aportul per­sonal la meritul colectiv. Aici cred că unii dintre noi ar pre­fera să tacă sau să vorbească despre alte neajunsuri. Dacă vrem să căutăm motivări „obi­ective“ găsim : lipsa de cheres­tea uscată de stejar, lipsa de pal, P.F.L., furnire, feronerie, neurmărirea şi nepredarea că­tre sectoarele următoare a re­perelor prelucrate la maşini, precum şi neurmărirea de că­tre maiştrii de la montaj-stil a loturilor de­ repere etc. Dacă ne gîndim însă că toate aceste a­­par în cantităţi suficiente în decadele doi şi trei ale fiecărei luni ne dăm seama că aceste lipsuri sunt foarte subiective şi ele ţin de aprovizionare. Cît priveşte celălalt aspect este o lipsă a maiştrilor, dar totodată a noastră. Este mai comod să zicem că n-avem ce lucra, de­cit să ne uităm în dreapta şi în stînga, să observăm că reperele aşteaptă pentru finisare sau­ montare. Dacă calculăm timpii morţi generaţi de aceste nea­junsuri observăm că avem con­diţii nu numai pentru realiza­rea” indicatorilor măxim­iali de plan, ci chiar să-i depăşim sub­stanţial. Exemple în această di­recţie sunt. Trebuie numai să le urmărim. Ştiţi cu toţii că echipa de tineret, condusă de Ioan Frandeş, realizează în fie­care lună o depăşire de 15—20 la sută a sarcinilor şi importante devansări la predarea loturilor de mobilă. Dar nu vom reuşi să-i­­ajungem dacă vom căuta numai să speculăm lipsurile, aş­­teptînd să ni se dea totul mură în gură şi căutăm metodic să tragem de timp ca să treacă. Şi apoi, trebuie să ne gîndim şi la calitatea muncii, la creş­terea indicelui de valorificare a masei lemnoase care atît la cheresteaua de fag, cît şi la stejar este încă destul de scă­zut. Dacă în comparaţie cu a­­nul 1971 s-au redus pe sectoa­re cu 50 la sută rebuturile, nu înseamnă că s-au epuizat rezer­vele. Este necesar un plus de exigenţă în efectuarea controlu­lui şi autocontrolului în lanţ şi, mai ales, în găsirea modalităţi­lor de valorificare a materialu­lui care nu se poate folosi la mobila stil. — Se discută uneori şi des­tul de des, releva Augustin Po­pa, secretarul organizaţiei U.T.C., despre lipsa unor uti­laje moderne în hala de mașini. Se pune întrebarea dacă cele existente sunt folosite cu maxi­­ ul. BORDA (Continuare în pag. a II-a) Laborator modern amenajat prin auto O sală de clasă complet modificată. Un adevărat stu­dio, lucrat cu multă price­pere şi gust artistic. Pereţii şi plafonul, capitonaţi în în­tregime cu material în cu­lori plăcute ochiului, asigură o perfectă izolaţie fonică. In loc de bănci, 36 de cu­­şete. Fiecare „echipată“ cu un microfon, căşti de audi­ţie, sistem de iluminat şi de semnalizare la pupitrul profesorului. Catedra a fost înlocuită cu un pupitru cen­tral — un adevărat tablou de comandă, cu microfon, butoane şi beculeţe, care a­­sigură posibilitatea comuni­cării între profesor şi elev. Un pick-up şi un magneto­fon, necesare pentru reali­zarea audiţiilor colective, sau pentru eventualele co­rectări de exprimare a ele­vilor, completează aparatura pupitrului. Locul obişnuitei table ne­gre a fost luat de cea... albă, din sticlă mată. Poate fi u­­tilizată ca ecran pentru di­ferite proiecţii. Totul se rea­lizează pe bază de comenzi. Pină şi perdelele sunt strîn­­se sau desfăcute printr-o a­­păsare de buton, de la pu­pitrul central. Ceea ce am prezentat mai sus nu este altceva decit modernul laboratori fonic, dar recent în folosinţă la Grupul şcolar minier din oraşul Motru, unde fiii min­nerilor — elevi ai Liceului industrial — studiază în cele mai bune condiţii limbile străine. Laboratorul a fost realizat prin autodotare. — Totul a pornit — ne spune ing. Ion Condurache, directorul adjunct al grupu­lui şcolar — de la un arti­col apărut în „Scinteia tine­retului“, în care era eviden­ţiată iniţiativa Liceului „Avram Iancu“ din Cim-V. CRĂCIUN sub redacţia judeţeană Gorj (Continuare în pag. a II-a) Pe culmile înzăpezite. Foto : VASILE RANGA O comandă scurtă şi în­treaga instalaţie a fost pusă în funcţiune. Cei prezenţi urmăreau în­cordaţi acele aparatelor de control. Au trecut cî­­teva minute, apoi o oră, două şi totul mergea bine. O nouă fabrică, fabrica de polietilenă din cadrul Grupului industrial de petro­chimie de pe plat­forma Piteştiului fusese pusă in funcţiune. Totuşi aici o problemă frăminta incă de la înce­put pe specialişti. După .'100 de ore de funcţionare instalaţia trebuia oprită. Una din piesele importan­te, cilindri speciali, con­fecţionaţi din clorură de wolfram, trebuiau înlocu­iţi şi numai unul costă 200 000 lei. Specialiştii străini, care asigurau montarea instalaţiei, con­siderau că 270 de ore re­prezintă maximul de fo­losire al cilindrilor. Şi totuşi, într-una din zile, un tînăr a propus o soluţie îndrăzneaţă. Printr-un sistem de cen­trare a pistoanelor tim­pul, durata de funcţiona­re, viaţa însăşi a cilin­drilor putea fi prelungi­tă. A fost primit cu un zînabei. Un zimbet poate de îngăduinţă. Era tînăr, avea doar 23 de ani şi la scurta sa experienţă de mecanic de aici de la G.I.P. nu se mai adăuga decit timpul lucrat pe şantierul hidrocentralei de la Argeş. Dar Nicolaie T. Radu nu s-a descurajat, îm­preună cu inginerul Dan Vlaheri şi mecanicul Con­stantin Ene au întocmit un dosar complet cu schi­ţe şi calcule. Acum ideea sa căpătase o mai mare greutate. Avea un spri­jin : calculele. Au rea­lizat prototipul şi in cele din urmă au convins. Propunerea a fost ac-MIHAI STRIMBEI (Continuare în pag. a ll-a) UN CURAJOS AL GINDIRII TEHNICE • CONFERINŢELE ORGANIZAŢIILOR JUDEŢENE BIHOR ŞI IAŞI ALE U.T.C • DELEGATUL (Accente) • SCRIITORI ŞI ZIARIŞTI (Cronica tv.) Cite contracte are catedra dumneavoastră tovarăşe profesor, fie al cadrelor didactice din in­stitutele de învățămînt superior în rezolvarea sarcinilor acestui important domeniu al economi­ei. Baza acestei activităţi tre­buie să o formeze, aşa cum s-a subliniat în repetate rînduri, for­ma contractuală de colaborare cu unităţile productive. Tocmai pentru a investiga pro­gresele acestui fenomen, am vi­zitat recent Institutul agronomic Bucureşti, cunoscut pentru tra­diţia şi nivelul cercetărilor ştiin­ţifice realizate aici. Deşi atît te­matica abordată cît şi probleme­le de perspectivă relevă intere­sul constant al celor 451 de ca­dre didactice şi cercetători ai In­stitutului pentru rezolvarea unor probleme actuale ale teoriei şi practicii agricole, legătura direc­tă, prin intermediul contractelor, cu unităţile productive, este, din păcate, încă destul de slabă. Cîteva date statistice susţin această afirmaţie. In anul 1970, la nici una din­tre cele 41 de catedre ale institutului nu a fost înche­iat nici un contract; în 1971, 11 contracte în valoare de aproape 500 000 lei ; în 1972, 34 de con­tracte în valoare de 2 135 000 lei, repartizate pe cele 25 de ca­tedre existente în prezent, după comasarea lor în octombrie 1972. Şi dintre acestea însă, jumătate sunt realizate în cadrul a trei ca­tedre — cea de fitotehnie, de legumicultură şi de alimentaţie. Catedre a căror activitate ştiin­ţifică este în directă legătură cu producţia nu au reuşit, în anul trecut, să încheie nici un con­tract. In această situaţie sunt ca­tedrele de viticultură şi pomi­cultură de la facultatea de hor­­ticultură, cea de genetică şi a­­meliorarea animalelor şi cea de tehnologia creşterii animalelor de la facultatea de zootehnie, toate cele trei catedre ale fa­cultăţii de economia agriculturii, precum şi trei din cele patru ca­tedre ale facultăţii de medicină veterinară. Oare numai 34 din­tre cele 318 teme cuprinse­­ în planul de cercetare al institutu­lui prezentau interes pentru uni­tăţile productive ? Corespunde acest procent recomandărilor Mi­nisterului Educaţiei şi Invăţă­­mîntului care cer catedrelor din institutele de învăţămînt supe­rior să aleagă, în proporţie de 90 la sută, teme de interes apli­cativ ? Propunem acest subiect ca te­mă a convorbirii noastre conf. dr. H. RADUCÃNESCU, pro­rector al institutului. In primul rînd, ne atrage atenţia domnia sa, pentru anul 1973 situaţia este mult îmbunătăţită. S-au în­registrat peste 70 de propuneri de contracte din partea cadre­lor didactice de la toate catedre­le. Aşadar interesul pentru abor­darea formelor contractuale în activitatea de cercetare a cres­cut simţitor. Se estimează că va­loarea contractelor ce se vor în­cheia în acest an se va cifra la aproximativ 5 milioane de lei. PETRE JUNIE (Continuare în pag. a IlI-a) Unul dintre obiectivele centra­le ale activităţii de cercetare din institutele de învăţămînt su­perior agricol, este, aşa după cum s-a subliniat şi în cadrul întâlnirii cercetătorilor şi cadre­lor didactice din acest domeniu cu conducerea de partid şi ,de stat, prilejuită de vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Institutul de cercetări pentru cereale şi plante tehnice şi la cooperativa agricolă din Fun­­dulea, în luna noiembrie a anu­lui trecut, apropierea tot mai strânsă de problemele producţi­ei, valorificarea într-un grad cit mai înalt a potenţialului ştiinţi­ CONFERINŢE ALE ORGANIZAŢIILOR JUDEŢENE U.T.C. In cursul săptăminii trecute, în alte 15 judeţe ale ţării s-au desfăşurat conferinţele de dare de seamă şi alegeri ale organi­zaţiilor judeţene U.T.C., care sunt chemate să întreprindă o analiză matură, în spiritul in­dicaţiilor date de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, a ac­tivităţii depuse de organele şi organizaţiile U.T.C., din per­spectiva procesului de perfec­ţionare pe care­­ trebuie să-l traverseze firesc munca educa­tivă. La dezbateri au fost pre­zenţi, şi au luat cuvintul, primi secretari ai comitetelor judeţene de partid, tovarăşii ; Andrei Cervencovici — la Arad ; Vasile Vîlcu — la Constanţa ; Ştefan Mocuţa — la Cluj ; Gheorghe Petrescu — la Dolj ; Constantin Dăscălescu — la Galaţi ; Ludovic Fazekas — la Harghita ; Gheorghe Blaj — la Maramureş; Iulian Ploştinaru — ,la Mehedinţi ; Nicolae Vereş — la Mureş­; Ştefan Boboş­ — la Neamţ; Constantin Sandu — la Olt; Marin Drăgan — la Teleor­man ; Petre Dănică — la Vîlcea ; Simion Dobrovici — la Vranceli, precum şi tovară­şul Iom Iliescu, secretar al co­mitetului judeţean de partid — la Timiş. Din partea organelor cen­trale ţ ale Uniunii Tineretului Comunist la lucrările conferin­ţelor respective au participat şi au luat cuvintul secretari ai C.C. al U.T.C., tovarăşii : Silvia Iile — la Constanţa, Galaţi şi Vrancea ; Vasile­ Nicoloioiu — la Cluj ; Ioan Popescu — la Dolj ; Aurel Stoica — la Timiş ; Gheorghe Stoica — la Olt şi Mureş ; Iosif Walter — la Har­ghita şi Maramureş ; membri ai Biroului C.C. a­l U.T.C., tovară­şii : Ion Comănescu — la Arad şi Francisc Török — la Teleor­man ; primi adjuncţi şi ad­juncţi de şefi de secţie la C.C. al U.T.C., tovarăşii : Nicolae Ungureanu — la Mehedinţi ; Dan Crucer­u — la Vîlcea şi Cornel Pircălăbescu — la Neamţ. Conferinţele organizaţiilor ju­deţene U.T.C., desfăşurate în­­tr-o atmosferă de înaltă exi­genţă şi combativitate, au re­liefat pregnant, prin cuvintul numeroşilor participanţi la: dez­bateri, realizările obţinute în ultimii doi ani de activitate, şi in egală măsură, minusurile care mai persistă încă într­-un domeniu sau altul şi a­­ căror înlăturare se impune in cel mai scurt timp. In acest sens, repre­zentanţii uteciştilor din fiecare judeţ au făcut­ propuneri con­crete în vederea creşterii con­tribuţiei tinerei generaţii la în­făptuirea entuziastă şi compe­tentă a programului de dezvol­tare a societăţii noastre elabo­rat de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale parti­dului, pentru mobilizarea între­gului tineret la îndeplinirea­­actualului Cincinal Inain­te de termen. S-a arătat cu acest prilej rolul deosebit, mobiliza­tor, al întrecerii lansate de Bi­roul C.C. al U.T.C. sub deviza „Tineretul — factor activ în îndeplinirea cincinalului înain­te de termen“, al cărui cadru­­program a fost îmbogăţit cu numeroase propuneri. Cu aceeaşi seriozitate şi pro­funzime analitică au fost abor­­date şi celelalte domenii de ac­tivitate ale Uniunii Tineretului Comunist, o deosebită impor­tanţă acordîndu-se procesului de formare la fiecare tînăr a unei atitudini revoluţionare, a unui profil politic înaintat, ale cărui Trăsături să aibă la bază normele muncii şi vieţii co­muniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste. Pornindu-se de la experienţa pozitivă dobîndită în acest domeniu, îndeosebi in ultima perioadă, au fost stabi­lite noi măsuri pentru dezvol­tarea şi consolidarea spiritului de acţiune comunistă, de in­transigenţă faţă de neajunsuri, al fiecărui colectiv de utecişti. Noile comitete­­judeţene U.T.C. au ales, în primele lor şedinţe plenare, in funcţia de primi secretari, pe următorii tovarăşi : Aurel Pănescu — la Arad ;­ Constantin Jurcă — la Constanţa ; Ioan Noja —­ la Cluj ; Victoria Bistriceanu — la Dolj ; Marin Stoian — la Ga­laţi ; Andrei Fabian — la Har­ghita ; Augustin Pop — la Ma­ramureş ; Vasile Nisto­r — la Mehedinţi ; Mircea Burenciu — la Mureş ; Ioan Leuştean — la Neamţ ; Traian Dicu — la Olt ; Paul Manole — la Teleorman ; Corneliu Nuţu — la Timiş ; Va­sile Suciu — la Vîlcea şi A­­lexandru Mocanu — la Vran­cea. In încheierea lucrărilor, în­­tr-o atmosferă de puternic en­tuziasm, delegaţii la conferinţe — tineri români, maghiari, ger­mani şi de ■ alte naţionali­tăţi — au adoptat telegrame adresate Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, care dau glas adeziunii unanime a tinerei ge­neraţii faţă de politica internă şi externă a partidului nostru, hotăririi sale ferme de a urma neabătut exemplul de abnegaţie şi devotament al conducătoru­lui, partidului şi­ poporului nos­tru, în opera de ridicare a României socialiste pe noi culmi de civilizaţie şi progres. o activitate pentru toţi ! 1 Inaugurăm, astăzi, o nouă rubrică dedicată, în principal, activi- * I tăţii sportive de masă , o rubrică care-şi propune să consemneze, să I • relateze şi să explice mobilul experienţelor pozitive cu putere de ge- I neralizare, cît şi problemele nerezolvate încă privind sprijinul acordat I ‘ acestei activități, pentru a propune soluții practice, eficiente. Deci, dacă : SPORTUL ESTE O ACTIVITATE PENTRU TOJI , cu ce contribuii! I la sporirea rolului social al acestei activități ? ! întrebarea noastră se adresează tuturor celor cărora le revin, po-­i­o­trivit legii sportului, răspunderi în dezvoltarea educaţiei fizice şi sportului. * în numărul de azi publicăm opiniile profesorului VICISLAV­­ ■ ZAIONCICOVSCHI de la Liceul „ing. Anghel Salîgny" Cernavodă (Cons­tanţa). SCHIMBUL NECESAR de ŞTEFAN IUREŞ Cu foarte mulţi ani în urmă am văzut o compoziţie alegori­că pe tema istoriei negoţului. Era cortina pictată a unei săli de festivităţi dintr-unul din liceele bucureştene. Ori­ de cite ori noi, elevii, eram convocaţi in corpore acolo, în sala mare, pentru ca domnul director să ne conferenţieze despre o i mo­ralitate oarecare, o prezenţă mult mai reală căpătau­ în conştiinţa noastră siluetele zugrăvite în culori discrete, cam palide, probabil după modelul frescelor lui Puvis de CHovan­­nes, decoratorul Pantheonului din Paris. Vasta pînză pictată înfăţişa (acesta era cuvintul, vai, con­sacrat şi pentru mult timp rămas chintesenţa unei estetici sumare), înfăţişă deci istoria schimburilor materiale între pro­ducătorii de bunuri. Pornea de la imagini fruste cu olari ghemuiţi, intinzindu-şi amforele unor păstori care aveau să le lase, în schimb, o vită sau două ; apoi continua să ilustreze faze ale trocului între vinători, agricultori şi pescari ; pe urmă, cu un popas la balanţa unui zaraf medieval, sărea epoci pentru a oferi, într-un final de apoteoză, liniile unui templu pe frontul căruia sta scris, cu majuscule, BURSA, iar in imediata sa vecinătate apăreau un transatlantic acostat la chei și un şir de macarale încărcîndu-i cala cu niște ba­loturi aduse de un lung tren de marfă. Ce mai încălea încoa­­ce, aveai la ce privi, în vreme ce vocea directorului depăna monoton precepte educative cu un caracter din cale-afară de abstract. Acest contrapunct plastic mi-a apărut deseori în minte cînd mă gîndeam la dialogurile necesare dintre generaţii. Că, pe de o parte, tinerii nu se pot dispensa de experienţa, de pon­derea, de concluziile metodologice cu mare valoare practică, obţinute de-a lungul anilor care i-au maturizat pe cei ma­turi ; că, pe de altă parte, adulţii resimt imperios nevoia in­fuziei de entuziasm, energie, spirit antirutinier şi prospeţime a concepţiei, caracteristice tinereţii - iată nişte constatări cu valoare de truisme. Relaţia este însă cu mult mai complexă pentru a putea fi expediată la capitolul legăturilor sociale inevitabile­­ şi punct. Cum se desfăşoară în mod real dialo­gul, cît de atent receptează un vorbitor reacţiile ascultătoru­lui său, în ce fel cele două spirale se întrepătrund, se sus­ţin şi se continuă reciproc, pe baza căror plieri, înaintări şi retrageri mutuale se obţine, finalmente, soliditatea ideii sau (Continuare in pag. a lll-a)

Next