Scînteia Tineretului, martie 1973 (Anul 29, nr. 7397-7423)

1973-03-24 / nr. 7417

In prezenţa conducătorilor de partid şi de stat, într-o atmosferă de puternic ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIX, SERIA II, Nr. 7417 8 PAGINI —30 BANI SÎMBĂTĂ 24 MARTIE 1973 avînt patriotic şi revoluţionar, ieri şi-a început lucrările A IX-A CONFERINŢĂ A UNIUNII ASOCIAŢIILOR STUDENŢILOR COMUNIŞTI DIN ROMÂNIA In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, s-a deschis, vineri di­mineaţa, la Palatul Marii Adu­nări Naţionale, cea de-a IX-a Conferinţă a Uniunii Asociaţi­ilor Studenţilor Comunişti din România, eveniment cu pro­funde şi multiple semnificaţii în viaţa studenţimii, a întregu­lui tineret din patria noastră. Lucrările Conferinţei au loc în atmosfera de muncă însufleţită a poporului nostru pentru realizarea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea şi Con­ferinţa Naţională ale partidu­lui, sub semnul angajării depli­ne a studenţilor ţării — români, maghiari, germani şi de alte na­ţionalităţi — în înfăptuirea sar­cinilor de mare răspundere so­cială şi politică ce le revin pen­tru a deveni cadre de nădejde ale construcţiei societăţii, so­cialiste multilateral dezvoltate şi a comunismului în România. Timp de două zile, forumul or­ganizaţiei tineretului studios va dezbate o sferă largă de pro­bleme care privesc imprimarea unui profund conţinut revoluţio­nar întregii activităţi a Uniunii, corespunzător exigenţelor zile­lor noastre, în spiritul indicaţi­ilor secretarului general al partidului privind creşterea ro­lului ei în viaţa universitară a ţării şi a contribuţiei la perfec­ţionarea învăţămintului su­perior, mai strînsa sa legare cu cercetarea şi producţia, la pre­gătirea profesională şi educa­ţia comunistă a studenţilor. Sosirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, a celorlalţi con­ducători de partid şi de stat — Paul Niculescu Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Vir­gil Trofin, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Ştefan Andrei — este salutată cu entuziaste aplauze. Sute de studente şi studenţi, aflaţi in faţa Palatului Marii A­­dunari Naţionale, ovaţionează în­delung, intonează imnul „Partid ne eşti slăvit conducător“, dau glas profundelor lor sentimente de recunoştinţă pentru grija pe care partidul o acordă tineretu­lui studios, dezvoltării şi per­fecţionării învăţăm­intului uni­versitar, pentru preţuirea şi în­crederea de care se bucură tî­­năra generaţie. In aceeaşi atmosferă însufle­ţită, conducătorii partidului şi statului sunt întîmpinaţi la in­trarea în sală. Minute în şir se scandează „Ceauşescu—P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“, „Ceauşescu şi studenţii“. In sală se află delegaţi ai stu­denţilor din întreaga ţară şi un mare număr de invitaţi — re­prezentanţi ai conducerilor unor ministere, instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, secretari ai unor comitete de partid, rectori ai instituţiilor de învăţămînt superior, academicieni, activişti de partid şi de stat, cadre di­dactice, studenţi fruntaşi la în­văţătură şi în activitatea ob­ştească, tineri muncitori şi e­­levi. Cuvîntul de deschidere a Con­ferinţei a fost rostit de Ion Tra­ian Ştefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pen­tru problemele tineretului, pre­şedintele Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comu­nişti. Exprimînd, în numele delega­ţilor şi invitaţilor, al întregii studenţimi din patria noastră, cele mai vii mulţumiri, adînca recunoştinţă şi bucuria de a inaugura lucrările Conferinţei în prezenţa conducerii partidu­lui şi statului nostru, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vorbitorul a spus : „Noi vedem în prezenţa dumneavoastră la cel mai înalt forum al studen­ţimii, prezenţă devenită tradi­ţională, o expresie grăitoare a grijii părinteşti cu care parti­dul, clasa muncitoare, întregul popor, dumneavoastră personal înconjuraţi tineretul universitar, tînăra generaţie a ţării, o nouă dimensiune a răspunderilor so­ciale şi politice care ne revin, un îndemn de a conferi dezba­terilor şi hotărîrilor Conferinţei (Continuare în pag. a V-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! „De la această tribună doresc să mă­­ adresez vouă, participanţilor la Conferinţă,­­ întregii studenţimi, cu îndemnul de a învăţa­­ şi iar a învăţa, de a vă însuşi tot ceea­­ ce a făurit mai valoros omenirea pînă în­­ prezent, toate cuceririle ştiinţei şi tehnicii,­­ ştiinţa cea mai înaintată despre lume — materia­­l­­ismul dialectic şi istoric — de a nu uita nici un­­ moment că sînteţi fii ai poporului care v-a născut,­­ care vă creşte, că atît astăzi, cît şi mîine aveţi­­ obligaţia de a face totul pentru a vă dovedi­­ că sînteţi demni fii ai poporului, de a servi­­ poporul în orice împrejurări!“ Cuviintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşii şi prieteni, Doresc să incep prin a vă a­­dresa vouă, participanţilor la cea de-a IX-a Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studen­ţilor Comunişti din România, tuturor studenţilor din patria noastră, un călduros salut din partea Comitetului Cen­tral al Partidului Comu­nist Român, a Consiliului de Stat, a guvernului şi a mea personal. (Aplauze puternice, prelungite). Conferinţa Uniunii Asocia­ţiilor Studenţilor Comunişti din România — forul demo­cratic al studenţimii — are menirea să facă bilanţul acti­vităţii desfăşurate in perioada care a trecut de la conferinţa precedentă, să analizeze in spirit critic şi autocritic acti­vitatea desfăşurată în vederea înfăptuirii sarcinilor puse de partid privind ridicarea nive­lului de pregătire de speciali­tate şi politică a tinerei gene­raţii studenţeşti, şi, totodată, să stabilească măsurile nece­sare in vederea imbunătăţirii in continuare a activităţii a­­sociaţiilor, a creşterii rolului lor in formarea profesională şi politică a Întregii studen­­ţimi, in activitatea generală a tinerei generaţii din România. După cum se ştie, in ultimii ani, in institutele de invăţă­­mint din ţara noastră s-a des­făşurat o intensă activitate de perfecţionare a organizării şi de ridicare a conţinutului in­­văţămintului, de legare mai strinsă a acestuia cu cerceta­rea şi producţia. Se poate afirma că, pe a­­cest drum, s-au obţinut deja o serie de rezultate pozitive — deşi trebuie spus că suntem­ de abia la primii paşi. Trebuie să acţionăm in continuare cu toată fermitatea şi energia pentru a obţine o legare or­ganică a Întregului proces de invăţămint cu cercetarea şi producţia, aceasta constituind una din condiţiile esenţiale pentru progresul invăţămin­tului românesc, pentru dezvol­tarea generală a ţării noastre pe calea socialismului şi co­munismului. Se poate aprecia că, in această perioadă, asocia­ţiile studenţeşti au desfăşurat o activitate intensă, au adus o contribuţie activă la realizarea sarcinilor privind perfecţio­narea procesului de învăţă­mînt. Rezultatele obţinute de absolvenţii institutelor noastre de învăţămînt demonstrează cu prisosinţă aceasta. De asemenea, asociaţiilor studenţilor comunişti le-a re­venit sarcina de a desfăşura o largă activitate educativă. Sub conducerea organizaţiilor de partid, ele au adus o însem­nată contribuţie la formarea conştiinţei socialiste, la ridi­carea nivelului de cunoştinţe generale al tuturor studenţi­lor. In toţi aceşti ani, studenţii au fost prezenţi la toate ma­rile acţiuni întreprinse de partid, au participat la lucră­rile de pe marile şantiere in­dustriale şi agricole, aducind o contribuţie tot mai însem­nată la dezvoltarea generală a ţării noastre. Studenţimea poate, deci, spune că este participantă activă, împreună cu întregul popor, la tot ceea ce se înfăptuieşte în patria noastră şi că, prin contribuţia ei activă, ală­turi de clasa muncitoare, sub conducerea partidului, pune cite ceva din entuzias­mul şi elanul tineretului la temelia făuririi societăţii so­cialiste multilateral dezvol­tate în România. (Aplauze pu­ternice, prelungite). Aş dori, la această Conferin­ţă, să menţionez activitatea intensă, multilaterală, desfă­şurată de cadrele didactice din institutele de învăţămînt superior, care acţionează activ atît în direcţia bunei pregă­tiri profesionale a studenţilor, cît şi pentru integrarea învă­­ţămîntului cu cercetarea şi producţia, contribuind astfel la înfăptuirea politicii parti­dului nostru in acest impor­tant sector de activitate. Do­resc, de aceea, ca, de la a­­ceastă tribună, să adresez cal­de felicitări şi cele mai bune urări de noi succese tuturor cadrelor didacice din invăţă­(Continuare în pag. a lll-a) Foto: GH. CUCU • RAPORTUL CONSILIULUI U.A.S.C.R. cu privire la activitatea dintre Conferinţa a Vlll-a şi Conferinţa a IX-a şi sarcinile de viitor în pre­gătirea profesională şi educarea comunistă a tineretului universitar. • Din cuvîntul participanţilor la Conferinţa U.A.S.C.R. Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a delegaţiei Partidului Socialist Desturian din Tunisia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit, vi­neri după-amiază, delegaţia Partidului Socialist Desturian din Tunisia, condusă de Habib Chatti, membru al C.C. al P.S.D., directorul Cabinetului preşedin­telui Republicii Tunisia, Habib Bourguiba, care, la invitaţia C.C. al P.C.R, face o vizită prietenească în ţara noastră. Au fost de faţă tovarăşii Şte­fan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Suzana Gâdea, membru supleant al C.C. al P.C.R., pre­şedinta Consiliului Naţional al Femeilor, Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., Stelian Grindeanu, se­cretar al Comitetului munici­pal Bucureşti al P.C.R. Cu acest prilej, conducătorul delegaţiei P.S.D. a transmis to­varăşului Nicolae Ceauşescu un mesaj de prietenie din partea preşedintelui Republicii Tuni­sia, Habib Bourguiba, împreună cu urări de fericire personală, iar poporului român noi succese în dezvoltarea sa social-econo­­mică. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat, la rindul său, preşedintelui Habib Bour­guiba, un salut cordial, urări de sănătate, iar poporului tunisian, prosperitate şi progres. întrevederea a prilejuit un schimb de informaţii asupra principalelor probleme care se află în centrul activităţii şi pre­ocupărilor Partidului Comunist Român şi ale Partidului Socia­list Desturian, ale dezvoltării relaţiilor dintre cele două par­tide, ţări şi popoare, precum şi un schimb de păreri în legătură cu unele probleme ale situaţiei internaţionale actuale. In acest cadru, s-a subliniat faptul că în ultimii ani rapor­turile de prietenie şi colaborare dintre Republica Socialistă Ro­mânia ,şi Republică Tunisia, din­tre Partidul Comunist Român şi Partidul Socialist Desturian au cunoscut o evoluţie pozitivă, as­cendentă. In acelaşi timp, s-a menţionat că există largi posi­bilităţi de extindere şi adîncire, în diverse domenii, a acestor raporturi in interesul ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii şi colaborării internaţionale. In legătură cu aceasta, s-a expri­mat hotărî­rea comună de a în­tări raporturile dintre cele două partide, de a activiza în mod deosebit cooperarea economică, pe baza interesului reciproc, in spiritul înţelegerii şi convorbi­­rilor dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Habib Bourguiba. In cursul convorbirii, s-a sub­liniat că în numeroase probleme internaţionale poziţiile celor două ţări sunt comune sau foar­te apropiate. In deplin consens, s-a relevat necesitatea promo­vării in raporturile dintre state a unor relaţii de tip nou, înte­meiate pe principiile egalităţii în drepturi, respectului indepen­denţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile in­terne, avantajului reciproc, con­tinuarea eforturilor in vederea întăririi cursului spre destin­dere şi colaborare, a rezolvării pe calea tratativelor a proble­melor litigioase dintre state. S-a apreciat că vizita delega­ţiei Partidului Socialist Destu­rian va contribui la impulsiona­rea şi lărgirea colaborării multi­laterale româno-tunisiene. întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prie­tenească. Acte normative de mare însemnătate pentru progresul general al ţării în ansamblul politicii partidu­lui şi statului nostru de edifi­care socialistă a ţării, de înfăp­tuire a societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate, problemele organizării şi perfecţionării con­ducerii planificate a întregii ac­tivităţi sociale ocupă un loc de prim ordin. La temelia acestei activităţi complexe Partidul Co­munist Român aşează principiul validat de viaţă, de propria noa­stră experienţă, după care for­mele şi metodele de conducere şi organizare socială nu sunt imuabile, date o dată pentru tot­deauna, că ele trebuie continuu perfecţionate, un pas cu schim­bările ce se produc în viaţă, cu sarcinile pe care le impune pro­cesul obiectiv al dezvoltării ma­teriale şi spirituale a societăţii. Tocmai de aceea se acţionează cu hotărîre pentru înlăturarea din viaţa economică ca şi din viaţa socială, în general, a tot ceea ce este perimat, depăşit, a tot ceea ce nu mai corespunde cerinţelor actuale de dezvoltare a societăţii. Concepţia ca şi mă­surile practice de perfecţionare a organizării activităţii sociale ne sunt bine cunoscute. In esenţă, aceste măsuri vizează adoptarea în toate ramurile economice, ca şi în celelalte domenii, a unor forme organizatorice suple care să permită o utilizare mai efi­cientă a potenţialului material şi uman. Prin aplicarea lor se pre­conizează un lucru esenţial de mare însemnătate pentru dez­voltarea multilaterală a patriei, apropierea conducerii de pro­ducţie, înlăturarea fenomenelor de centralism excesiv, a formelor birocratice din activitatea tutu­(Continuare in pag. a Vll-a) REAŞEZAREA NECESARĂ de ADULMN CAZACU Inevitabil, tipul eminamente de birou se îndrepta spre sfîrşit. Către un sfirşit nedorit însă. Căci mizind pe o compe­tenţă tocită şi înecată între h­îrtii, situîndu-se deasupra tumul­tului producţiei şi zbaterii de ciocane, substituind fluxuri teh­nologice prin fluxuri birocratice, insul de birou mergea verti­ginos spre o uzură profesională ireversibilă, păgubitoare pentru el dar mai ales pentru ceilalţi. Iată însă că acest drum i s-a blocat. Nu aveam dreptul să nu ne punem problema recuperării integrale şi în timpi scurţi - investiţia în om, în specialişti. Ajuns, prin mecanisme labi­rintice, în reţeaua stufoasă a administraţiei şi conducerii în sine, specialistul care umfla schema şi îşi ruginea priceperea, trebuia redat grabnic producţiei, sferei de exercitare optimă a competenţelor, acolo unde se poate obţine realmente nu numai un spor de produse, ci şi un spor de personalitate. Trebuia redat domeniului care îi resimte lipsa şi căruia îi este dator prin profesie. Foarte recentele hotărîri privind perfecţionarea conducerii activităţilor economice apar intr-un moment potrivit, in care numeroase cadre competente­­ separate cindva de comple­(Continuare in vag a Vll-a)

Next