Scînteia Tineretului, martie 1973 (Anul 29, nr. 7397-7423)
1973-03-24 / nr. 7417
In prezenţa conducătorilor de partid şi de stat, într-o atmosferă de puternic ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIX, SERIA II, Nr. 7417 8 PAGINI —30 BANI SÎMBĂTĂ 24 MARTIE 1973 avînt patriotic şi revoluţionar, ieri şi-a început lucrările A IX-A CONFERINŢĂ A UNIUNII ASOCIAŢIILOR STUDENŢILOR COMUNIŞTI DIN ROMÂNIA In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, s-a deschis, vineri dimineaţa, la Palatul Marii Adunări Naţionale, cea de-a IX-a Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, eveniment cu profunde şi multiple semnificaţii în viaţa studenţimii, a întregului tineret din patria noastră. Lucrările Conferinţei au loc în atmosfera de muncă însufleţită a poporului nostru pentru realizarea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului, sub semnul angajării depline a studenţilor ţării — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — în înfăptuirea sarcinilor de mare răspundere socială şi politică ce le revin pentru a deveni cadre de nădejde ale construcţiei societăţii, socialiste multilateral dezvoltate şi a comunismului în România. Timp de două zile, forumul organizaţiei tineretului studios va dezbate o sferă largă de probleme care privesc imprimarea unui profund conţinut revoluţionar întregii activităţi a Uniunii, corespunzător exigenţelor zilelor noastre, în spiritul indicaţiilor secretarului general al partidului privind creşterea rolului ei în viaţa universitară a ţării şi a contribuţiei la perfecţionarea învăţămintului superior, mai strînsa sa legare cu cercetarea şi producţia, la pregătirea profesională şi educaţia comunistă a studenţilor. Sosirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, a celorlalţi conducători de partid şi de stat — Paul Niculescu Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Ştefan Andrei — este salutată cu entuziaste aplauze. Sute de studente şi studenţi, aflaţi in faţa Palatului Marii Adunari Naţionale, ovaţionează îndelung, intonează imnul „Partid ne eşti slăvit conducător“, dau glas profundelor lor sentimente de recunoştinţă pentru grija pe care partidul o acordă tineretului studios, dezvoltării şi perfecţionării învăţămintului universitar, pentru preţuirea şi încrederea de care se bucură tînăra generaţie. In aceeaşi atmosferă însufleţită, conducătorii partidului şi statului sunt întîmpinaţi la intrarea în sală. Minute în şir se scandează „Ceauşescu—P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“, „Ceauşescu şi studenţii“. In sală se află delegaţi ai studenţilor din întreaga ţară şi un mare număr de invitaţi — reprezentanţi ai conducerilor unor ministere, instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, secretari ai unor comitete de partid, rectori ai instituţiilor de învăţămînt superior, academicieni, activişti de partid şi de stat, cadre didactice, studenţi fruntaşi la învăţătură şi în activitatea obştească, tineri muncitori şi elevi. Cuvîntul de deschidere a Conferinţei a fost rostit de Ion Traian Ştefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, preşedintele Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti. Exprimînd, în numele delegaţilor şi invitaţilor, al întregii studenţimi din patria noastră, cele mai vii mulţumiri, adînca recunoştinţă şi bucuria de a inaugura lucrările Conferinţei în prezenţa conducerii partidului şi statului nostru, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vorbitorul a spus : „Noi vedem în prezenţa dumneavoastră la cel mai înalt forum al studenţimii, prezenţă devenită tradiţională, o expresie grăitoare a grijii părinteşti cu care partidul, clasa muncitoare, întregul popor, dumneavoastră personal înconjuraţi tineretul universitar, tînăra generaţie a ţării, o nouă dimensiune a răspunderilor sociale şi politice care ne revin, un îndemn de a conferi dezbaterilor şi hotărîrilor Conferinţei (Continuare în pag. a V-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! „De la această tribună doresc să mă adresez vouă, participanţilor la Conferinţă, întregii studenţimi, cu îndemnul de a învăţa şi iar a învăţa, de a vă însuşi tot ceea ce a făurit mai valoros omenirea pînă în prezent, toate cuceririle ştiinţei şi tehnicii, ştiinţa cea mai înaintată despre lume — materialismul dialectic şi istoric — de a nu uita nici un moment că sînteţi fii ai poporului care v-a născut, care vă creşte, că atît astăzi, cît şi mîine aveţi obligaţia de a face totul pentru a vă dovedi că sînteţi demni fii ai poporului, de a servi poporul în orice împrejurări!“ Cuviintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşii şi prieteni, Doresc să incep prin a vă adresa vouă, participanţilor la cea de-a IX-a Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, tuturor studenţilor din patria noastră, un călduros salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat, a guvernului şi a mea personal. (Aplauze puternice, prelungite). Conferinţa Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România — forul democratic al studenţimii — are menirea să facă bilanţul activităţii desfăşurate in perioada care a trecut de la conferinţa precedentă, să analizeze in spirit critic şi autocritic activitatea desfăşurată în vederea înfăptuirii sarcinilor puse de partid privind ridicarea nivelului de pregătire de specialitate şi politică a tinerei generaţii studenţeşti, şi, totodată, să stabilească măsurile necesare in vederea imbunătăţirii in continuare a activităţii asociaţiilor, a creşterii rolului lor in formarea profesională şi politică a Întregii studenţimi, in activitatea generală a tinerei generaţii din România. După cum se ştie, in ultimii ani, in institutele de invăţămint din ţara noastră s-a desfăşurat o intensă activitate de perfecţionare a organizării şi de ridicare a conţinutului invăţămintului, de legare mai strinsă a acestuia cu cercetarea şi producţia. Se poate afirma că, pe acest drum, s-au obţinut deja o serie de rezultate pozitive — deşi trebuie spus că suntem de abia la primii paşi. Trebuie să acţionăm in continuare cu toată fermitatea şi energia pentru a obţine o legare organică a Întregului proces de invăţămint cu cercetarea şi producţia, aceasta constituind una din condiţiile esenţiale pentru progresul invăţămintului românesc, pentru dezvoltarea generală a ţării noastre pe calea socialismului şi comunismului. Se poate aprecia că, in această perioadă, asociaţiile studenţeşti au desfăşurat o activitate intensă, au adus o contribuţie activă la realizarea sarcinilor privind perfecţionarea procesului de învăţămînt. Rezultatele obţinute de absolvenţii institutelor noastre de învăţămînt demonstrează cu prisosinţă aceasta. De asemenea, asociaţiilor studenţilor comunişti le-a revenit sarcina de a desfăşura o largă activitate educativă. Sub conducerea organizaţiilor de partid, ele au adus o însemnată contribuţie la formarea conştiinţei socialiste, la ridicarea nivelului de cunoştinţe generale al tuturor studenţilor. In toţi aceşti ani, studenţii au fost prezenţi la toate marile acţiuni întreprinse de partid, au participat la lucrările de pe marile şantiere industriale şi agricole, aducind o contribuţie tot mai însemnată la dezvoltarea generală a ţării noastre. Studenţimea poate, deci, spune că este participantă activă, împreună cu întregul popor, la tot ceea ce se înfăptuieşte în patria noastră şi că, prin contribuţia ei activă, alături de clasa muncitoare, sub conducerea partidului, pune cite ceva din entuziasmul şi elanul tineretului la temelia făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România. (Aplauze puternice, prelungite). Aş dori, la această Conferinţă, să menţionez activitatea intensă, multilaterală, desfăşurată de cadrele didactice din institutele de învăţămînt superior, care acţionează activ atît în direcţia bunei pregătiri profesionale a studenţilor, cît şi pentru integrarea învăţămîntului cu cercetarea şi producţia, contribuind astfel la înfăptuirea politicii partidului nostru in acest important sector de activitate. Doresc, de aceea, ca, de la această tribună, să adresez calde felicitări şi cele mai bune urări de noi succese tuturor cadrelor didacice din invăţă(Continuare în pag. a lll-a) Foto: GH. CUCU • RAPORTUL CONSILIULUI U.A.S.C.R. cu privire la activitatea dintre Conferinţa a Vlll-a şi Conferinţa a IX-a şi sarcinile de viitor în pregătirea profesională şi educarea comunistă a tineretului universitar. • Din cuvîntul participanţilor la Conferinţa U.A.S.C.R. Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a delegaţiei Partidului Socialist Desturian din Tunisia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit, vineri după-amiază, delegaţia Partidului Socialist Desturian din Tunisia, condusă de Habib Chatti, membru al C.C. al P.S.D., directorul Cabinetului preşedintelui Republicii Tunisia, Habib Bourguiba, care, la invitaţia C.C. al P.C.R, face o vizită prietenească în ţara noastră. Au fost de faţă tovarăşii Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Suzana Gâdea, membru supleant al C.C. al P.C.R., preşedinta Consiliului Naţional al Femeilor, Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., Stelian Grindeanu, secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. Cu acest prilej, conducătorul delegaţiei P.S.D. a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un mesaj de prietenie din partea preşedintelui Republicii Tunisia, Habib Bourguiba, împreună cu urări de fericire personală, iar poporului român noi succese în dezvoltarea sa social-economică. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat, la rindul său, preşedintelui Habib Bourguiba, un salut cordial, urări de sănătate, iar poporului tunisian, prosperitate şi progres. întrevederea a prilejuit un schimb de informaţii asupra principalelor probleme care se află în centrul activităţii şi preocupărilor Partidului Comunist Român şi ale Partidului Socialist Desturian, ale dezvoltării relaţiilor dintre cele două partide, ţări şi popoare, precum şi un schimb de păreri în legătură cu unele probleme ale situaţiei internaţionale actuale. In acest cadru, s-a subliniat faptul că în ultimii ani raporturile de prietenie şi colaborare dintre Republica Socialistă România ,şi Republică Tunisia, dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Socialist Desturian au cunoscut o evoluţie pozitivă, ascendentă. In acelaşi timp, s-a menţionat că există largi posibilităţi de extindere şi adîncire, în diverse domenii, a acestor raporturi in interesul ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii şi colaborării internaţionale. In legătură cu aceasta, s-a exprimat hotărîrea comună de a întări raporturile dintre cele două partide, de a activiza în mod deosebit cooperarea economică, pe baza interesului reciproc, in spiritul înţelegerii şi convorbirilor dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Habib Bourguiba. In cursul convorbirii, s-a subliniat că în numeroase probleme internaţionale poziţiile celor două ţări sunt comune sau foarte apropiate. In deplin consens, s-a relevat necesitatea promovării in raporturile dintre state a unor relaţii de tip nou, întemeiate pe principiile egalităţii în drepturi, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, continuarea eforturilor in vederea întăririi cursului spre destindere şi colaborare, a rezolvării pe calea tratativelor a problemelor litigioase dintre state. S-a apreciat că vizita delegaţiei Partidului Socialist Desturian va contribui la impulsionarea şi lărgirea colaborării multilaterale româno-tunisiene. întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prietenească. Acte normative de mare însemnătate pentru progresul general al ţării în ansamblul politicii partidului şi statului nostru de edificare socialistă a ţării, de înfăptuire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, problemele organizării şi perfecţionării conducerii planificate a întregii activităţi sociale ocupă un loc de prim ordin. La temelia acestei activităţi complexe Partidul Comunist Român aşează principiul validat de viaţă, de propria noastră experienţă, după care formele şi metodele de conducere şi organizare socială nu sunt imuabile, date o dată pentru totdeauna, că ele trebuie continuu perfecţionate, un pas cu schimbările ce se produc în viaţă, cu sarcinile pe care le impune procesul obiectiv al dezvoltării materiale şi spirituale a societăţii. Tocmai de aceea se acţionează cu hotărîre pentru înlăturarea din viaţa economică ca şi din viaţa socială, în general, a tot ceea ce este perimat, depăşit, a tot ceea ce nu mai corespunde cerinţelor actuale de dezvoltare a societăţii. Concepţia ca şi măsurile practice de perfecţionare a organizării activităţii sociale ne sunt bine cunoscute. In esenţă, aceste măsuri vizează adoptarea în toate ramurile economice, ca şi în celelalte domenii, a unor forme organizatorice suple care să permită o utilizare mai eficientă a potenţialului material şi uman. Prin aplicarea lor se preconizează un lucru esenţial de mare însemnătate pentru dezvoltarea multilaterală a patriei, apropierea conducerii de producţie, înlăturarea fenomenelor de centralism excesiv, a formelor birocratice din activitatea tutu(Continuare in pag. a Vll-a) REAŞEZAREA NECESARĂ de ADULMN CAZACU Inevitabil, tipul eminamente de birou se îndrepta spre sfîrşit. Către un sfirşit nedorit însă. Căci mizind pe o competenţă tocită şi înecată între hîrtii, situîndu-se deasupra tumultului producţiei şi zbaterii de ciocane, substituind fluxuri tehnologice prin fluxuri birocratice, insul de birou mergea vertiginos spre o uzură profesională ireversibilă, păgubitoare pentru el dar mai ales pentru ceilalţi. Iată însă că acest drum i s-a blocat. Nu aveam dreptul să nu ne punem problema recuperării integrale şi în timpi scurţi - investiţia în om, în specialişti. Ajuns, prin mecanisme labirintice, în reţeaua stufoasă a administraţiei şi conducerii în sine, specialistul care umfla schema şi îşi ruginea priceperea, trebuia redat grabnic producţiei, sferei de exercitare optimă a competenţelor, acolo unde se poate obţine realmente nu numai un spor de produse, ci şi un spor de personalitate. Trebuia redat domeniului care îi resimte lipsa şi căruia îi este dator prin profesie. Foarte recentele hotărîri privind perfecţionarea conducerii activităţilor economice apar intr-un moment potrivit, in care numeroase cadre competente separate cindva de comple(Continuare in vag a Vll-a)