Scînteia Tineretului, martie 1973 (Anul 29, nr. 7397-7423)
1973-03-21 / nr. 7414
PROIECTE DE LEGI ÎN DEZBATERE PUBLICĂ Azi: LEGEA PRIVIND ÎNFIINŢAREA ŞI FUNCŢIONAREA CONSILIULUI PENTRU PROBLEMELE ORGANIZĂRII ECONOMICO-SOCIALE Citiţi în pagina a 3-a opiniile : • Cu privire la corelaţia dintre principiile organizatorice şi necesitatea introducerii prelucrării automate a datelor. • Sunt necesare subcomisii pentru principalele ramuri economice. • Propun o mai largă participare a activului U.T.C., la activitatea noului organism. Să cunoaştem să înfăptuim Hotărîrile Plenarei CC al P. C R. Experienţa ţăranilor cooperatori din Spania, judeţul Ilfov confirma: . A apărut, nu demult, Hotărîrea cu privire la extinderea acordului global în agricultură. Cum era şi firesc, ea a avut un profund ecou in rîndul lucrătorilor ogoarelor. „Peste tot, in satele ţării, ultimele două săptămîni au prilejuit cooperatorilor dezbateri lucide privind sistemul de muncă în acord global, noi asistind la citeva adunări unde oamenii şi-au pus întrebări, au căutat răspunsurile cele mai bune trecînd, apoi cu încredere şi chibzuinţă la treabă, în spiritul recentului document, afirmă acum Iacob Toţolici, inginer şef la cooperativa agricolă din Spanţov, judeţul Ilfov. Pline de miez, discuţiile au evidenţiat, deopotrivă, participarea lucidă la îndeplinirea obligaţiilor, ce decurg din acest document cît şi adeziunea sufletească a tuturor ţăranilor cooperatori deprinşi să muncească, acum, cu mai multă tragere de inimă „pentru că ce facem, facem doar, pentru noi dar cu alte rezultate“. Inginerul şef afirmă mai departe că cei din Spanţov au trecut de întrebări. „Noi pricepem ce e de priceput din primul moment, atit că marile bucurii rămîn în sufletele oamenilor ; la suprafaţă, ies doar vorbele unui gînd. Problema se pune ce facem noi, cum ne gospodărim pentru a avea rezultate pe măsura acestui gînd ? Lucrul în acord global presupune o serie întreagă de măsuri organizatorice pe care trebuie să le luăm din primul moment. In acelaşi timp, avem în vedere şi experienţa de anul trecut cind am aplicat peste tot acordul global. Rezultatele din 1972 sunt net superioare celor obţinute în 1971. In 1971 valoarea unei norme a fost de 35 lei, în 1972 a ajuns la 52 lei. Cîştigul mediu a fost de circa 1 900 lei faţă de numai 1 400 în 1971“. Saltul, cum avea să demonstreze noua structură organizatorică a cooperativei, măsurile luate pînă la ultimul amănunt, s-a produs în urma unor eforturi considerabile. Sectorul zootehnic care numără 5 000 capete porcine, 442 bovine şi 1 000 ovine a fost dotat in ultimul an cu două maternităţi cu încălzire centrală pentru 400 scroafe; o îngrăşătorie pentru 800 capete ; o hală pentru tineret avînd, de asemenea, încălzire centrală ; două hale montă-gestaţie prin , reamenajări ; patru hale îngrăşătorie reamenajate. Discutăm mai departe cu preşedintele cooperativei agricole. „Tot ce am făcut anul trecut, ce întreprindem acum este în vederea desfăşurării acordului global în condiţii optime. Astfel, s-au constituit ferme cu gestiune, economică proprie conduse de un specialist cu studii superioare, un tehnician şi un economist. Referindu-mă la cele două ferme zootehnice . Am reţinut pentru hrana animalelor, din recolta noastră 1 860 tone porumb, 160 tone mazăre 200 tone orz şi 10 tone ovăz. Avem o instalaţie de măcinare care funcţionează cu capacitate de trei tone pe oră cu care pregătim nutreţuri combinate pentru porci la îngrăşat şi scroafe gestarate. Pentru categoriile de porci 0—2 luni şi 2—4 luni trebuie să cumpărăm nutreţurile deoarece nu putem procura, deocamdată, o seamă de ingrediente aduse din import. Insist asupra dificultăţilor pe care le intîmpinăm în aprovizionarea cu nutreţuri deoarece anul trecut şi din acest motiv am realizat doar 73 la sută din plan. Am spus şi deoarece la nerealizarea planului a mai contribuit construirea din mers a grajdurilor şi maternităţilor, efectivele de animale aflîndu-se în tot acest timp în incinte. Dacă nu vom avea greutăţi cu această categorie de furaje pentru vîrstele 0—2 şi 2—4 luni, şi asta ne NICOLAE ADAM (Continuare în pag. a 111-a) EXTINDEREA ACORDULUI GLOBAL INFLUENŢEAZĂ PUTERNIC CREŞTEREA PRODUCŢIEI AGRICOLE CADRELE —INVESTIJIA CEA MAI DE PRET Completarea necesarului de muncitori pentru meseriile deficitare cere : MASURI CONCRETE, BINE GANDITE, NU PALEATIVE ! Trebuie îndrumat permanent spre producţie OXIGENUL COMPETENTEI DE VORBĂ CU TINERII CARE LUCREAZĂ IN INDUSTRIA ORAŞULUI CIMPINA Rar mi-a fost dat să întîlnesc un om care să vorbească cu o atît de mare sfiiciune despre meritele sale ca turnătorul Grigore Vlad de la Czina mecanică pentru agricultură şi industrie alimentară din Galaţi. Despre meritele lui, unanim recunoscute, vorbesc mai degrabă colegii de muncă. — Deşi are numai 29 de ani, este şef de echipă de patru ani la noi şi niciodată nu am auzit pe cineva spunînd că cel mai tinăr şef de echipă al uzinei, Grigore Vlad, s-ar fi dat înapoi de la vreo treabă, îmi mărturisea Valentin Munteanu, secretarul comitetului U.T.C. Intr-adevăr, îl cunosci drept unul dintre cei mai pricepuţi turnători ai uzinei, nu s-a dat înapoi nici cînd a fost vorba de turnarea unei uriaşe carcase necesară granulatorului pentru lucerna. Iniţial, comanda după prototip a fost dată turnătoriei de la S.N.G. Nu după mult timp însă ea a fost refuzată din pricina diferitelor complicaţii ce ar fi apărut în timpul turnării. — Am stat de vorbă cu băieţii. Ne-am sfătuit şi ne-am gindit împreună Apoi am hotărît: o turnăm noi ! Şi au turnat-o, înregistrind astfel în biografia uzinei un nou succes semnat de „băieţii lui Grigore“. Am aflat că, î acest an, granulatorul a fost inclus în planul de Să înveţi pentru tine, dar să ştii pentru toţi muncă al atelierului, trecîndu-se la producţia de serie. Evident „băieţii lui Grigore“ nu se opresc aici cu entuziasmul lor creator. Printre multiplele iniţiative luate de ei se numără şi reducerea consumului de combustibil şi timp de lucru la cîteva repere. Iniţiativa poartă pecetea unei noi raţionalizări făcută de şeful lor de echipă, în urma căreia s-a ajuns ca la o şarjă de 1800 kg. să se economisească 200 kg. de combustibil, reducindu-se, totodată, şi timpul de lucru cu jumătate de oră. Sigur, să înveţi pentru tine, dar să ştii pentru toţi cei care îi conduci, nu este un VASILE CABURGAN (Continuare în pag. a IV-a) Claudia R. din Cluj, ajunsese la cei 24 de ani ai săi să nu mai spere în steaua ei bună, care intîrzia să-i pregătească un prieten. Băieţii pe care-i cunoştea o considerau doar camaradă, îi cereau notiţele de la cursuri (căci Claudia era studentă) uneori, cîte unul i se şi confesa, cerîndu-i părerea cum să procedeze cu prietena într-o situaţie, aşa, şi pe dincolo, iar Claudia le asculta povestirile, lamentările, lăudăroşeniile, consideridu-le din altă lume, incompatibilă cu ea. La un moment dat se consolase, dăruindu-se studiului, activităţii ştiinţifice în cercul studenţesc, familiei sale, afişînd o nepăsare şi o veselie menite să-i convingă pe cei din jur că pe ea n-o privesc şi nici n-o vor privi vreodată mărunţişurile sentimentale. Şi totuşi, iată, apare in viaţa ei un adevărat, june prim, Coco — pe numele său de dezmierdare, Nicolae A. — pe numele din buletin, student şi el, în ultimul an, tot la Cluj. Dragoste mare, consternare în rîndul cunoscuţilor, fericire fără limite în familia Claudiei, obsedată pină atunci de perspectiva cenuşie a însingurării fortuite a unicei fiice. Căsătoria are loc după cîteva luni, cu participarea unor procente substanţiale din elita intelectualităţii clujene, din care face parte şi familia Claudiei. Pasămite, părinţii fetei doriseră să dovedească cunoscuţilor şi prietenilor, cu fapte cît mai concrete, că iubitul lor copil a reuşit în viaţă şi la acest capitol. Orgoliu explicabil, de altfel, pînă la un anumit punct. Iată-i, aşadar, pe tinerii căsătoriţi, după ce Coco şi-a scos papionul alb de ceremonie, cum păşesc apăsat pragul unui apartament proprietate personală, făcut cadou de părinţii Claudiei, aflaţi, în continuare, pe aceeaşi culme a fericirii. După alte două luni, Coco absolvă facultatea. Nu prea strălucit. Totuşi, legea e lege, iar apropierea între soţi trebuie apărată. Pe de o parte, Decretul 158 din 1970, care reglementează situaţia absolvenţilor căsătoriţi, pe de altă parte, familia cu influenţă a Claudiei, care găseşte (în ciuda mediei derizorii a lui Coco) posibilitatea de a-i face rost de o opţiune nominală din partea unei întreprinderi clujene şi, desigur, tînăra familie rămine unită. „Unită“ intr-un fel, pentru că dragostea de soţ a lui Coco se evaporă cu repeziciune, omul „nostru“ începînd să aibă o viaţă dublă, din ce în ce mai făţişă, alături de una, două, trei cunoştinţe feminine, mai vechi şi mai noi. Au trecut doi ani... Intre timp, a fost pronunţat şi divorţul. Cum DRAGOMIR HOROMNEA (Continuare în pag. a V-a) FALSIFICATORII DE SENTIMENTE Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIX, SERIA II, Nr. 7414 6 PAGINI —30 BANI MIERCURI 21 MARTIE 1973 O nouă şarjă de oţel la Combinatul siderurgic Galaţi. Foto : GHEORGHE CUCU UN CONTACT CU PRODUCŢIA MAI ST MAI EFICIENT ! • OPINII ALE UNOR DELEGAŢI LA ÎNALTUL FORUM AL STUDENTIMII La sediul Asociaţiilor studenţilor Academiei de Studii Economice stăm de vorbă cu cîţiva studenţi delegaţi la cea de-a IX-a Conferinţă a U.A.S.R. Nu se simte nevoia unor impulsuri — discuţiile se nasc firesc, întrucât evenimentul este aşteptat iar cei aleşi ca delegaţi se pregătesc pentru o participare efectivă la reuşita lucrărilor conferinţei care va începe peste citeva zile. Cum, în ce sens ? — Mă pregătesc să iau cuvintul la conferinţă, intră direct în subiect Dinu Marian, anul IV, Facultatea de economie politică. Şi, în aceste zile, îmi ordonez ceea ce vreau să spun incit să exprim cît mai exact gindurile mele şi ale colegilor care m-au delegat,să aleg ceea ce este esenţial. Iar la ora actuală esenţial este cum putem contribui noi, ca organizaţie politică a studenţilor, la realizarea dezideratului enunţat de secretarul general al partidului, la Cluj, la deschiderea anului universitar, de a face din învăţămînt, cercetare, producţie un tot unit... — O cale este să luăm foarte în serios practica de producţie — intervine Mihail Mareş, anul III, Merceologie. Nu numai ca executanţi ai programului elaborat de decanat. Şi asta tre-MARIETA VIDRAŞCU (Continuare în pag. a IV-a) ...Secţie de strungărie. Numai că de această dată ne aflăm la Complexul de sticlă şi faianţă unde se execută produse strunjite din faianţă. Foto: O. PLECAN 80 de ani de la crearea P. S. D. M. R. IDEILE SOCIALISTE CUCEREAU INIMI, TRANSFORMAU CONŞTIINŢE GRUPAJ DE DOCUMENTE CARE ILUSTREAZĂ ÎNCEPUTURILE MIŞCĂRII MUNCITOREŞTI ŞI SOCIALISTE DIN ROMÂNIA Cărţi, librării, edituri de PETRU POPESCU Zilele Editurii Eminescu au fost, recent, un succes extrem de grăitor al unei bune politici editoriale. M-am dus din interes pentru cărţi şi autori, şi din curiozitatea mea obiectivă, mai veche, pentru reacţiile publicului. Faptul că fiecare seară a oferit cititorilor cîte un „cap de afiş", dacă nu mai multe,, nu poate fi singurul element care să explice abundenţa şi fidelitatea publicului de-a lungul acestui mic festival. Marino, Ivasiuc, Sergiu Dan, Cella Delavrancea, Lucia Demetrius, Dinu Săraru, Sorin Titel au fiecare audienţa sa, mai veche ori mai nouă, după cum „Caietele Eminescu" topesc la un loc specii de cititori dintre cele mai deosebite. A fost plină în fiecare seară, dar nu cu aceiaşi oameni — semn foarte bun, de îmbogăţire, diversificare şi stratificare a publicului. Se vedea că publicul cunoaşte şi fizic pe autori, şi că ascultă familiarizat pe Valeriu Ripeanu, Şerban Cioculescu, Aurel Baranga şi Romul Munteanu, care au sintetizat direcţiile literare şi mutaţiile mai noi în gîndirea editorială. Vorbitorii, cu tot caracterul fatal ceremonios al intervenţiilor, n-au făcut concesii intelectuale, dimpotrivă s-au situat la un nivel academic de descriere şi de disociere — alt semn că acest nivel e şi e cerut de cei care veniseră să asculte, să cumpere, să ceară autografe. „Cartea Românească" şi „Eminescu" au fost, în ultimul timp, campioanele unor lansări fastuoase. Dar şi celelalte edituri, şi librăriile în genere, trăiesc o atmosferă de succes al cărţii, al cărţii noastre, scrise azi, pentru un public pe cît de viu intelectualiceşte, pe atit de patriot. Un sfert de veac de cultură nouă, un public nou, autori noi. Editurile, librăriile şi cărţile confirmă un succes deplin. Suntem o naţie care citeşte. O asemenea naţie se va arăta echipată în faţa istoriei. Lectura e o nepreţuită bogăţie naţională. între aceste cărţi, încă una cred că trebuie să fie scoasă in evidenţă, profitînd şi de tirajul coloanelor noastre. Este „Dicţionarul de idei literare" al lui Adrian Marino, al cărui prim volum, de la A la G, a fost lansat în a doua seară a Editurii Eminescu. Scînteia tineretului are aproape o datorie „publicitară" faţă de această lucrare, pentru că ea, cu toată calitatea ştiinţifică ireproşabilă, ori tocmai din cauza ei, e adresată tinerilor, celor ce pot fi formaţi intelectual şi estetic, nu numai specialiştilor. Căci dicţionarele şi enciclopediile se consultă în anii de formare, şi pot avea atunci un efect de orientare remarcabil. (Continuare în pag. a l1-a)