Scînteia Tineretului, martie 1973 (Anul 29, nr. 7397-7423)

1973-03-21 / nr. 7414

PROIECTE DE LEGI ÎN DEZBATERE PUBLICĂ Azi: LEGEA PRIVIND ÎNFIINŢAREA ŞI FUNCŢIONAREA CONSILIULUI PENTRU PROBLEMELE ORGANI­ZĂRII ECONOMICO-SOCIALE Citiţi în pagina a 3-a opiniile : • Cu privire la corelaţia dintre principiile organizatorice şi nece­sitat­ea introducerii prelucrării automate a datelor. • Sunt necesare subcomisii pentru principalele ramuri economice. • Propun o mai largă participare a activului U.T.C., la activitatea noului organism. Să cunoaştem­­ să înfăptuim Hotărîrile Plenarei C­C al P. C R. Experienţa ţăranilor cooperatori din Spania, judeţul Ilfov confirma: . A apărut, nu demult, Hotă­­rîrea cu privire la extinderea acordului glo­bal în agricultură. Cum era şi firesc, ea a avut un profund ecou in rîndul lu­crătorilor ogoarelor. „Peste tot, in satele ţării, ultimele două săptămîni au prilejuit coopera­torilor dezbateri lucide privind sistemul de muncă în acord glo­bal, noi asistind la citeva adu­nări unde oamenii şi-au pus în­trebări, au căutat răspunsurile cele mai bune trecînd, apoi cu încredere şi chibzuinţă la trea­bă, în spiritul recentului docu­ment, afirmă acum Iacob Toţo­­lici, inginer şef la cooperativa agricolă din­ Spanţov, judeţul Ilfov. Pline de miez, discuţiile au evidenţiat, deopotrivă, par­ticiparea lucidă la îndeplinirea obligaţiilor, ce decurg din acest document cît şi adeziunea su­fletească a tuturor ţăranilor co­operatori deprinşi să munceas­că, acum, cu mai multă tragere de inimă „pentru că ce facem, facem doar, pentru noi dar cu alte rezultate“. Inginerul şef afirmă mai de­parte că cei­ din Spanţov au trecut de întrebări. „Noi pri­cepem ce e de priceput din primul moment, atit că marile bucurii rămîn în sufletele oa­menilor ; la suprafaţă, ies doar vorbele unui gînd. Problema se pune ce facem noi, cum ne gospodărim pentru a avea re­zultate pe măsura acestui gînd ? Lucrul în acord glo­bal presupune o serie în­treagă de măsuri organizato­rice pe care trebuie să le luăm din primul mo­ment. In acelaşi timp, avem în vedere şi expe­rienţa­ de anul trecut cind am aplicat peste tot acordul global. Rezultatele din 1972 sunt net superioare celor obţinute în 1971. In 1971 valoarea unei nor­me a fost de 35 lei, în 1972 a ajuns la 52 lei. Cîştigul mediu a fost­ de circa 1 900 lei faţă de numai 1 400 în 1971“. Saltul, cum avea să demon­streze noua structură organiza­torică a cooperativei, măsurile luate pînă la ultimul amănunt, s-a produs în urma unor efor­turi considerabile. Sectorul zoo­tehnic care­ numără 5 000 capete porcine, 442 bovine şi 1 000 ovine a fost dotat in ultimul an cu­­ două maternităţi cu încăl­zire centrală pentru 400 scroafe; o îngrăşătorie pentru 800 cape­te ; o hală pentru tineret avînd, de asemenea, încălzire centra­lă ; două hale montă-gestaţie prin , reamenajări ; patru hale îngrăşătorie reamenajate. Discutăm mai departe cu pre­şedintele cooperativei agricole. „Tot ce am făcut anul trecut, ce întreprindem acum este în vederea desfăşurării acordului global în condiţii optime. Ast­fel, s-au constituit ferme cu gestiune, economică proprie conduse de un specialist cu studii superioare, un tehnician şi un economist. Referindu-mă la cele două ferme zootehnice . Am reţinut pentru hrana ani­malelor, din recolta noastră 1 860 tone porumb, 160 tone mazăre 200 tone orz şi 10 tone ovăz. Avem o instalaţie de mă­cinare care funcţionează cu ca­pacitate de trei tone pe oră cu care pregătim nutreţuri combi­nate pentru porci la îngrăşat şi scroafe gestarate. Pentru cate­goriile de porci 0—2 luni şi 2—4 luni trebuie să cumpărăm nu­treţurile deoarece nu putem procura, deocamdată, o seamă de ingrediente aduse din im­port. Insist asupra dificultăţi­lor pe care le intîmpinăm în aprovizionarea cu nutreţuri deoarece anul trecut şi din a­­cest motiv am realizat doar 73 la sută din plan. Am spus şi deoarece la nerealizarea planu­lui a mai contribuit construirea din mers a grajdurilor şi ma­ternităţilor, efectivele de ani­male aflîndu-se în tot acest timp în incinte. Dacă nu vom avea greutăţi cu această cate­gorie de furaje pentru vîrstele 0—2 şi 2—4 luni, şi asta ne NICOLAE ADAM (Continuare în pag. a 111-a) EXTINDEREA ACORDULUI GLOBAL INFLUENŢEAZĂ PUTERNIC CREŞTEREA PRODUCŢIEI AGRICOLE CADRELE —INVESTIJIA CEA MAI DE PRET Completarea necesarului de muncitori pentru meseriile deficitare cere : MASURI CONCRETE, BINE GANDITE, NU PALEATIVE ! Trebuie îndrumat permanent spre producţie OXIGENUL COMPETENTEI DE VORBĂ CU TINERII CARE LUCREAZĂ IN INDUSTRIA ORAŞULUI CIMPINA Rar mi-a fost dat să întîl­­ne­sc un om care să vorbeas­că cu o atît de mare sfiiciu­ne despre meritele sale ca turnătorul Grigore Vlad de la Czina mecanică pentru agri­cultură şi industrie alimentară din Galaţi. Despre meritele lui, una­nim recunoscute, vorbesc mai degrabă colegii de muncă. — Deşi are numai 29 de ani, este şef de echipă de pa­tru ani la noi şi niciodată nu am auzit pe cineva spunînd că cel mai tinăr şef de echi­pă al uzinei, Grigore Vlad, s-ar fi dat înapoi de la vreo treabă, îmi mărturisea Valen­tin Munteanu, secretarul co­mitetului U.T.C. Intr-adevăr, îl cunosci drept unul dintre cei mai pricepuţi turnători ai uzinei, nu s-a dat înapoi nici cînd a fost vorba de turnarea unei uriaşe car­case necesară granulatorului pentru lucerna. Iniţial, co­manda după prototip a fost dată turnătoriei de la S.N.G. Nu după mult timp însă ea a fost refuzată din pricina di­feritelor complicaţii ce ar fi apărut în timpul turnării. — Am stat de vorbă cu băieţii. Ne-am sfătuit şi ne-am gindit împreună Apoi am hotărît: o turnăm noi ! Şi au turnat-o, înregistrind astfel în biografia uzinei un nou succes semnat de „bă­ieţii lui Grigore“. Am aflat că, î­­ acest an, granulatorul a fost inclus în planul de Să înveţi pentru tine, dar să ştii pentru toţi muncă al atelierului, trecîn­­du-se la producţia de serie. Evident „băieţii lui Grigo­re“ nu se opresc aici cu entu­ziasmul lor creator. Printre multiplele iniţiative luate de ei se numără şi reducerea consu­­­mului de combustibil şi timp de lucru la cîteva repere. Ini­ţiativa poartă pecetea unei noi raţionalizări făcută de şeful lor de echipă, în urma căreia s-a ajuns ca la o şar­jă de 1800 kg. să se econo­misească 200 kg. de combus­tibil, reducindu-se, totodată, şi timpul de lucru cu jumă­tate de oră. Sigur, să înveţi pentru tine, dar să ştii pentru toţi cei care îi conduci, nu este un VASILE CABURGAN (Continuare în pag. a IV-a) Claudia R. din Cluj, ajunsese la cei 24 de ani ai săi să nu mai spere în steaua ei bună, care in­­tîrzia să-i pregătească un prie­ten. Băieţii pe care-i cunoştea o considerau doar camaradă, îi cereau notiţele de la cursuri (căci Claudia era studentă) uneori, cîte unul i se şi confesa, cerîn­­du-i părerea cum să procedeze cu prietena într-o situaţie, aşa, şi pe dincolo, iar Claudia le asculta povestirile, lamentările, lăudăroşeniile, consideridu-le din altă lume, incompatibilă cu ea. La­ un moment dat se con­solase, dăruindu-se studiului, ac­tivităţii ştiinţifice în cercul stu­denţesc, familiei sale, afişînd o nepăsare şi o veselie menite să-i convingă pe cei din jur că pe ea n-o privesc şi nici n-o vor privi vreodată mărunţişurile sen­timentale. Şi totuşi, iată, apare in viaţa ei un adevărat, june prim, Coco — pe numele său de dezmierdare, Nicolae A. — pe numele din buletin, student şi el, în ultimul an, tot la Cluj. Dragoste mare, consternare în rîndul cunoscuţilor, fericire fără limite în familia Claudiei, obse­dată pină atunci de perspectiva cenuşie a însingurării fortuite a unicei fiice. Căsătoria are loc după cîteva luni, cu participarea unor pro­cente substanţiale din elita in­telectualităţii clujene, din care face parte şi familia Claudiei. Pasămite, părinţii fetei doriseră să dovedească cunoscuţilor şi prietenilor, cu fapte cît mai con­crete, că iubitul lor copil a reu­şit în viaţă şi la acest capitol. Orgoliu explicabil, de altfel, pînă la un anumit punct. Iată-i, aşadar, pe tinerii căsă­toriţi, după ce Coco şi-a scos papionul alb de ceremonie, cum păşesc apăsat pragul unui apar­tament proprietate personală, fă­cut cadou de părinţii Claudiei, aflaţi, în continuare, pe aceeaşi culme a fericirii. După alte două luni, Coco absolvă facultatea. Nu prea strălucit. Totuşi, legea e lege, iar apropierea între soţi trebuie apărată. Pe de o parte, Decretul 158 din 1970, care re­glementează situaţia absolvenţi­lor căsătoriţi, pe de altă parte, familia cu influenţă a Claudiei, care găseşte (în ciuda mediei de­rizorii a lui Coco) posibilitatea de a-i face rost de o opţiune no­minală din partea unei întreprin­deri clujene şi, desigur, tînăra familie rămine unită. „Unită“ intr-un fel, pentru că dragostea de soţ a lui Coco se evaporă cu repeziciune, omul „nostru“ începînd să aibă o viaţă dublă, din ce în ce mai făţişă, alături de una, două, trei cunoş­tinţe feminine, mai vechi şi mai noi. Au trecut doi ani... Intre timp, a fost pronunţat şi divorţul. Cum DRAGOMIR HOROMNEA (Continuare în pag. a V-a) FALSIFICATORII DE SENTIMENTE Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIX, SERIA II, Nr. 7414 6 PAGINI —30 BANI MIERCURI 21 MARTIE 1973 O nouă şarjă de oţel la Combinatul siderurgic Galaţi. Foto : GHEORGHE CUCU UN CONTACT CU PRODUCŢIA MAI ST MAI EFICIENT ! • OPINII ALE UNOR DELEGAŢI LA ÎNALTUL FORUM AL STUDEN­­TIMII La sediul Asociaţiilor studen­ţilor Academiei de Studii Eco­nomice stăm de vorbă cu cîţiva studenţi­ delegaţi la cea de-a IX-a Conferinţă a U.A.S.R. Nu se simte nevoia unor impulsuri — discuţiile se nasc firesc, în­trucât evenimentul este aşteptat iar cei aleşi ca delegaţi se pre­gătesc pentru o participare efec­tivă la reuşita lucrărilor confe­rinţei care va începe peste cite­­va zile. Cum, în ce sens ? — Mă pregătesc să iau cuvin­­tul la conferinţă, intră direct în subiect Dinu Marian, anul IV, Facultatea de economie po­litică. Şi, în aceste zile, îmi or­donez ceea ce vreau să spun incit să exprim cît mai exact gindurile mele şi ale colegilor care m-au delegat,­­să aleg ceea ce este esenţial. Iar la ora ac­tuală esenţial este cum putem contribui noi, ca organizaţie po­litică a studenţilor, la realizarea dezideratului enunţat de secre­tarul general al partidului, la Cluj, la deschiderea anului uni­versitar, de a face din învăţă­­mînt, cercetare, producţie un tot unit... — O cale este să luăm foarte în serios practica de producţie — intervine Mihail Mareş, anul III, Merceologie. Nu numai ca executanţi ai programului e­­laborat de decanat. Şi asta tre-MARIETA VIDRAŞCU (Continuare în pag. a IV-a) ...Secţie de strungărie. Nu­mai că de această dată ne aflăm la Complexul de sticlă şi faianţă unde se execută produse strunjite din faianţă. Foto: O. PLECAN 80 de ani de la crearea P. S. D. M. R. IDEILE SOCIALISTE CUCEREAU INIMI, TRANSFORMAU CONŞTIINŢE GRUPAJ DE DOCU­MENTE CARE ILUS­TREAZĂ ÎNCEPUTU­­RILE MIŞCĂRII MUN­CITOREŞTI ŞI SOCI­ALISTE DIN ROM­NIA Cărţi, librării, edituri de PETRU POPESCU Zilele Editurii Eminescu au fost, recent, un succes extrem de grăitor al unei bune politici editoriale. M-am dus din interes pentru cărţi şi autori, şi din curiozitatea mea obiectivă, mai veche, pentru reacţiile publicului. Faptul că fiecare seară a oferit cititorilor cîte­ un „cap de afiş", dacă nu mai multe,, nu poate fi singurul element care să explice abundenţa şi fidelitatea publicului de-a lungul acestui mic festival. Marino, Ivasiuc, Sergiu Dan, Cella Delavrancea, Lucia Demetrius, Dinu Săraru, Sorin Titel au fiecare audienţa sa, mai veche ori mai nouă, după cum „Caietele Eminescu" topesc la un loc specii de cititori dintre cele mai deosebite. A fost plină în fiecare seară, dar nu cu aceiaşi oameni — semn foarte bun, de îmbo­găţire, diversificare şi stratificare a publicului. Se vedea că publicul cunoaşte şi fizic pe autori, şi că ascultă familiarizat pe Valeriu Ripeanu, Şerban Cioculescu, Aurel Baranga şi Romul Munteanu, care au sintetizat direcţiile literare şi mu­taţiile mai noi în gîndirea editorială. Vorbitorii, cu tot carac­terul fatal ceremonios al intervenţiilor, n-au făcut concesii intelectuale, dimpotrivă s-au situat la un nivel academic de descriere şi de disociere — alt semn că acest nivel e şi e­ cerut de cei care veniseră să asculte, să cumpere, să ceară autografe. „Cartea Românească" şi „Eminescu" au fost, în ultimul timp, campioanele unor lansări­ fastuoase. Dar şi celelalte edituri, şi librăriile în genere, trăiesc o atmosferă de succes al cărţii, al cărţii noastre, scrise azi, pentru un public pe cît de viu intelectualiceşte, pe atit de patriot. Un sfert de veac de cultură nouă, un public nou, autori noi. Editurile, libră­riile şi cărţile confirmă un succes deplin. Suntem­ o naţie care citeşte. O asemenea naţie se va arăta echipată în faţa isto­riei. Lectura e o nepreţuită bogăţie naţională. între aceste cărţi, încă una cred că trebuie să fie scoasă in evidenţă, profitînd şi de tirajul coloanelor noastre. Este „Dicţionarul de idei literare" al lui Adrian Marino, al cărui prim volum, de la A la G, a fost lansat în a doua seară a Editurii Eminescu. Scînteia tineretului are aproape o datorie „publicitară" faţă de această lucrare, pentru că ea, cu toată calitatea ştiinţifică ireproşabilă, ori tocmai din cauza ei, e adresată tinerilor, celor ce pot fi formaţi intelectual şi este­tic, nu numai specialiştilor. Căci dicţionarele şi enciclopediile se consultă în anii de formare, şi pot avea atunci un efect de orientare remarcabil. (Continuare în pag. a l1-a)

Next