Scînteia Tineretului, martie 1973 (Anul 29, nr. 7397-7423)

1973-03-23 / nr. 7416

Proletari din toate ţările, uniti-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Succes deplin lucrărilor înaltului forum politic­­ al studenţilor Generaţia de studenţi a ţârii ţi-a trimis, azi, in Capitali, pe cei mai buni din rîndurile sale. Rostul lor este si realizeze un dialog viu, combativ, angajant despre munca şi via­ţa tinerilor care populează amfiteatrele celor 19 centre universitare , despre responsabili­tăţile ce-i revin, in prezent şi in perspectivă, organizaţiei revoluţionare a studenţilor. Nu greşim afirmînd că aici, acum, în Palatul Marii Adunări Naţionale, s-a reunit de fapt întreaga studenţime a României socialiste, întrucît mandatul pe care ea l-a încredinţat delegaţilor sună ca o îndatorire de a o re­prezenta In totul — cum munceşte ţi se com­portă, — de a transforma Conferinţa in tribuna de lucru a celor 150 000 studenţi. Şi aceasta înseamnă, un limbaj studenţesc un autentic colocviu în cadrul căruia experien­ţele, iniţiativele, spiritul critic constructiv, lucid, sugestiile venite din cele 187 facultăţi să pună temelia unui program de acţiune care să reflecte exigenţele eticii şi echităţii socia­liste, să compună dinamic şi deplin un portret al studenţiei constind din dorinţa de a munci, de a crea, de a fi întotdeauna prezent acolo unde minţile iscoditoare ţi braţul viguros sunt aşteptate. Dezbaterile pe care le vom urmări timp de două zile, vor pune la bază, cu certitudine, cuvîntul faptei şi rezultatelor studenţeşti, al angajării lor de a-ţi onora obligaţiile de tineri comunişti prin eforturi maxime. Efervescenţa muncii, entuziastele chemări şi angajări ale tinerilor din amfiteatre, rezultatele obţinute dovedesc hotărîrea unanimă de a se prezenta in faţa unui asemenea eveniment, cum este Conferinţa organizaţiei lor, cu fruntea sus. De fapt, toate datele muncii care au dominat cei doi ani scurşi de la conferinţa preceden­tă, vin să confirme adevărul că ne aflăm as­tăzi în faţa unui tineret studios care şi-a ra­portat condiţia sa de a fi la idealurile parti­dului, iar mersul şi l-a cadenţat cu mersul întregii noastre naţiuni a cărei fierbinte nă­zuinţă este de a îndeplini programul stabilit de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Firesc. Această generaţie aflată la vîrsta marilor deveniri, privilegiată de ve­ghea continuă — plină de generozitatea uma­nismului comunist — a partidului, a întregu­lui popor, se simte profund îndatorată să tră­iască anii de facultate la cea mai înaltă ten­siune și să-și măsoare munca, rezultatele în raport cu îndatoririle ce-i revin. (Continuare In pag. a 11-a) în pagina a II-a Din cronica vieţii studenţeşti ^ DOI ANI DE ACTIVITATE ^ ŞI MEMORIA FAPTELOR Contribuţie de seamă la cunoaşterea şi răspindirea marxismului in România Crearea Partidului Social- Democrat al Muncitorilor din România (P.S.D.M.R.), a fost rezultatul obiectiv al dezvoltă­rii şi afirmării timp de peste cinci decenii, a mişcării noastre muncitoreşti şi socialiste, rodul nemijlocit al pătrunderii si răspîndirii ideologiei marxiste in România. Un rol important în pregă­tirea terenului pentru răspîn­­direa marxismului l-au avut ideile socialismului utopic, re­ceptate şi propagate în ţara noastră încă din deceniile al IV-lea şi al V-lea ale veacului trecut de către o serie de inte­lectuali proeminenţi ai gindirii social-politice româneşti, ele fiind chiar experimentate de către tînărul inginer Teodor Diamant prin constituirea, în 1835, la Scăieni Prahova, a unei comunităţi de tip fourierist. La riodul lor, unii fruntaşi ai revo­luţiei române de la 1848, prin legăturile pe care le-au avut în perioada emigraţiei cu cercurile revoluţionare din Apusul Eu­ropei, mai ales din Paris şi Lon­dra în care activau Marx şi En­gels, au formulat idei deosebit de avansate pentru timpul lor, unele chiar apropiate de socia­lismul ştiinţific, deschizînd ast­fel noi orizonturi pătrunderii şi răspîndirii ideologiei marxiste în ţara noastră. Nu întîmplător printre intelectualii deceniilor şase şî şapte cu preocupări pentru ideile socialiste găsim paşoptişti de frunte ca C. A. Rosetti, Ion Ionescu de la Brad, En­ede Rădulescu şi alţii. Ac­tivitatea Internaţionalei­­ şi proclamarea Comunei din Pa­ris au stîrnit un interes deo­sebit din partea muncitori­lor şi intelectualilor înain­taţi din ţara noastră pen­tru cunoaşterea şi răspindirea ideilor marxiste, a principale­lor scrieri ale întemeitorilor socialismului ştiinţific K. Marx şi Fr. Engels. Unii dintre tinerii intelectuali români­­ Mircea Rosetti, Gh. Panu, Vasile Con­ta, Zamfir Arbore, Titus Dunca şi alţii au fost membri activi ai unor secţii europene ale In­ternaţionalei I, iar muncitorii socialişti Gheorghe Ungureanu şi Carol Farcaş, ei înşişi mem­bri ai forului internaţional, au creat, in 1868, mai întîi la Ti­mişoara, apoi şi în alte centre industriale din Transilvania organizaţii muncitoreşti afiliate la Internaţionala I Intre preocupările importante ale întemeietorilor acestor or­ganizaţii socialiste româneşti se înscriu şi legăturile permanen­te întreţinute cu conducătorii organizaţiei internaţionale a proletariatului sau cu fruntaşi ai secţiilor europene ale aces­teia ca şi popularizarea în rîn­­durile muncitorilor a scrierilor de bază ale întemeitorilor so­cialismului ştiinţific. De aseme­nea, revista „Familia“, ziarele „Telegraful“ ,„Albina“, „Româ­nul“, „Federaţiunea" şi altele, au inserat în coloanele lor ştiri şi comentarii privind activitatea Internaţionalei­­, articole legate de lupta revoluţionară desfăşu­rată de proletariatul parizian pentru instaurarea în primăva­ra anului 1871 a primului stat socialist din lume — Comuna din Paris — despre uriaşa ac­tivitate teoretică şi practică desfăşurată de fondatorii mar­xismului. Demn de remarcat este faptul că lucrările lui Marx şi Engels — între care „Ma­nifestul Partidului Comunist“, „Situaţia clasei muncitoare din Anglia“, „Luptele de clasă din Franţa“, „18 Brumar al lui Lu­dovic Bonaparte“, „Capitalul s au MARIN FLORESCU cercetător la Institutul de studii istorice și social-politice de pe Ungă C.C. al P.C.R. (Continuare în pag. a IV-a) Tinerii din comuna Călugă­­reni, judeţul Ilfov au ieşit cu toţii la săparea şanţurilor pen­tru scurgerea apelor proveni­te din topirea zăpezilor. Foto : GH. CUCU Acţiunea de combatere a excesului de umiditate Categoric, lucrarea din agri­cultură care trebuie urgent în­cheiată, îndeosebi în zonele a­­fectate de ultima zăpadă, este prevenirea şi combaterea exce­sului de umiditate. După apre­cierile specialiştilor sunt afec­tate circa două milioane de hec­tare din cel mai fertil pămînt cîmpiile din sudul şi estul ţării, luncile riurilor şi incintele în­­diguite. Sunt suprafeţe semănate în toamnă cu păioase sau pre­văzute a fi semănate cu po­rumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr şi culturi furajere. Sub îndrumarea specialiştilor, zilnic, zeci de mii de oameni partici­pă la executarea şanţurilor de scurgere, la decolmatarea celor existente pentru a asigura dre­­narea apelor de pe suprafețele unde aceasta bălteşte. De la Mi­nisterul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor aflăm că, pînă acum, lucrările de comba­tere a excesului de umiditate au fost executate pe circa un sfert de milion de hectare. Cele mai cuprinzătoare acţiuni s-au desfăşurat în judeţele Olt, Te­leorman, Ialomiţa, Ilfov, Boto­şani, Brăila şi Prahova unde, zilnic, volumul pămîntului dis­locat în vederea deschiderii căi­lor de scurgere a apei în exces echivalează cu amenajarea pen­tru irigaţii a circa o sută de hectare. In aceste judeţe, prin lucrările executate, s-au scos de sub pericolul calamitării prin băltire circa 80 la sută din su­prafeţele afectate O atenţie cu totul aparte se acordă în aceste zile suprafeţe­lor îndiguite şi amenajate pen­(Continuare in pas.­ a II-a) ANUL XXIX, SERIA II, Nr. 7416 6 PAGINI — 30 BANI VINERI 23 MARTIE 1973 t MIC ÎNDRUMAR J \ AL VIEŢII DE j \ ORGANIZAŢIE \ \ In dezbatere publică j \ PROIECTUL DE J \ LEGE CU PRIVIRE j J LA INFIINȚAREA, j | ORGANIZAREA J \ Si FUNCŢIONAREA j \ CURŢII SUPERIOARE J ! DE CONTROL FINANCIAR 1 i___ I \ gjj ^ ! I \ Rubrica: I y ţ CITITORII J ! SE ADRESEAZĂ J L j „SCiNTEII •. \ { TINERETULUI" DECRETUL PRIVIND STABILIREA NORMELOR UNITARE DE STRUCTURĂ PENTRU UNITĂŢILE ECONOMICE Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET PENTRU CONVOCAREA MARII ADUNĂRI NAŢIONALE In temeiul articolului 64 punctul 1 din Constituţie, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decre­tează : Articol unic. — Se convoacă Marea Adunare Naţională în a zecea sesiune a celei de-a şasea legislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineaţa. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU COMUNICAT In ziua de 22 martie 1973 a avut loc şedinţa Consiliului de Stat prezidată de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut şi adoptat Decretul privind stabi­lirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice. INVITAŢIE LA CLUBUL TINERETUL­UI î­n activităţile artis­­­re­­tice şi cultural-e­­e­­ducative găzduite II de cele peste 60 de NI cămine culturale din judeţul Caraş- Severin o contribuţie notabilă au tinerii. Intre altele, cu o pasiune remarcabilă, ei deprind măiestria cîntecului şi jocului transmisă din ta­­tă-n fiu. Mă gîndesc, d­e pildă, la cei din Vermeş, care îndrumaţi de părinţii şi bunicii lor învaţă jocul căluşarilor in vederea înfiinţării unei aseme­nea formaţii sau la ansamblul folcloric al tineretului din co­muna Marga care a obţinut o serie de distincţii la diferite concursuri şi festivaluri ale for­maţiilor artistice de amatori. In afară de cămine culturale, în judeţ există o serie de clu­buri ale tineretului. O bogată activitate o au cele de la Bo­­zovici şi Sacu. La Sichieviţa ti­nerii îşi construiesc prin muncă patriotică un club. La indicaţia comitetului judeţean U.T.C. în toate comunele se vor înfiinţa cluburi ale tineretului fie prin amenajarea în acest scop a unor spaţii existente, fie prin înăl­ţarea unor localuri noi. In luni­le de iarnă activitatea cămine­lor culturale e în toi. Comuna Marga este vestită dincolo de hotarele judeţului. Faima ei se datorează nu numai bunilor gospodari ce au făcut din loca­litatea lor una dintre cele mai frumoase din această zonă, cii şi numeroaselor succese înre­gistrate an de an de către for­maţiile artistice Un fapt ca­racteristic este marea pondere a tinerilor in componenţa aces­tora. „Mulţi dintre uteciştii co­munei, îmi spune tehnicianul veterinar Ion Margan parti­cipă concomitent la activi­tatea mai multor formaţii. Sunt unii care activează şi in formaţia de dansuri şi in cea de căluşari şi în cea de teatru. Sau sunt familii întregi in care toţi membrii iau parte la cite o activitate a căminului cultural. E o tradiţie şi o mîndrie Tine­rii nu sunt doar interpreţi, ci au o contribuţie importantă şi la alcătuirea programelor diferite­lor formaţii. Textele brigăzii ar­tistice de agitaţie, spre exemplu, au fost întocmite de către tineri. Sunt unanim apreciate şi savu­rate monologurile casierului ELENA NESTOR (Continuare In pag. a IV-a) In­ judeţul Caraş - Severin, organizaţiile U.T.C. contribuie cu acţiuni de prestigiu la activitatea celor peste 60 de cămine culturale PRIMA CARTE de SÂNZIANA POP Literatura recrutează noi talente cu un elan care bate net restul artelor. Tinerii scriitori sunt, in literatura noastră con­temporană, un contingent fără început şi sfîrşit. Uneori ro­mân şi nume, alteori eroii sunt necunoscuţi. In orice caz, nu­mărul debuturilor consemnate în bloc de presa literară este, evident, mult mai mare decit fragmentele de roman sau pro­zele de altă natură ale autorilor cunoscuţi. Din acest punct de vedere, s-ar putea aprecia că revistele vădesc mult mai degrabă caracterul „ultimei literaturi" decit ar putea-o face librăria sau editura. Vreau să spun că ceea ce se publică în reviste trebuie sau ar trebui să reflecte profilul literar al ge­neraţiilor noi, tendinţele poeziei şi prozei. Dar le reprezintă ? Presupunînd loială şi acoperită profesional selecţia redacto­rului de proză şi poezie, putem oare considera cantitatea de scrieri poposite in redacţiile literare „tendinţă Se poate clasifica si se poate lua, oare in chip hotărît o atitudine pro sau contra faţă de un text pe care mult mai des descifrăm semnele căutării decit ale maturităţii literare ? In citeva împrejurări recente, la radio, la televiziune, în presă, am ascultat, am observat şi am citit articole al căror text suna alarmant în legătură cu aşa-numita „problemă"­ a debuturilor. Pericolul este numit pe faţă : supraproducţia li­teraturii începătorilor. Chiar şi editurile pare că şi-au luat unele măsuri restrictive în acest sens, cu toate că tonul este încă blind , ne bucurăm, desigur, că populaţia tînără din coloanele revistelor literare este în creştere constantă, că vîrsta acestei populaţii coboară tot mai jos, către timpul adolescenţei, dar atracţia pentru literatură nu înseamnă ne­apărat şi vocaţie, etc., etc. Oare nu confundăm lucrurile ? In ce mă priveşte, nu-mi pot deloc închipui că cineva s-ar putea îngrijora de faptul că în tot mai mare măsură tineretul este atras de literatură, cultivînd-o cu osîrdie şi abnegație. (Continuate in pag a 11-at

Next