Scînteia Tineretului, aprilie 1973 (Anul 29, nr. 7424-7447)
1973-04-02 / nr. 7424
„SCâNTEIA TiNERETULUI“ pag. 2 II 11 I III Quicota LUNI, 1 APRILIE 1973 COLIER PENTRU IUBITA MEA : rulează la Central (orele 10; 12; 14; 16; 18, 20). UCIDETI OAIA NEAGRA : rulează la Lumina (orele 13,30; 16; 18,30; 20,43). TARA SĂLBATICA : rulează la Scala (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) ; București (orele 8,30; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21). NICI UN MOMENT DE PLICTISEALA : rulează la Luceafărul (orele 8,45; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) ; Festival (orele 8,45; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21). CU MÎINILE CURATE : rulează la Doina (orele 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20,15). La ora 9,30 program de desene animate pentru copii, COWBOY : rulează la Capitol (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21); Feroviar (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21); Excelsior (orele 8,43; 11; 13,30; 16; 18,30; 21); Melodia (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21); Modern (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21). IAKOV BOGOMOLOV : rulează la Viitorul (orele 16,30; 18; 20,15). PE ARIPILE VÎNTULUI : rulea- Ll la Sala Palatului (orele 15; 19,45) ; Patria (orele 10; 14,30; 19,15) . ATENTATUL : rulează la Favorit (orele 10; 12,30; 15,30; 18; 20,30) ; Gloria (orele 8,45; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45). O ANCHETA DIFICILĂ : rulează la Ferentari (orele 15,30; 18; 20.15) ; Giuleşti (orele 15,30; 18; 20.15) . CLOVNII : rulează la Arta (orele 15,30; 18; 20,15); GRĂSINA : rulează la Moşilor (orele 15,30; 18; 20,15). ORGANIZAŢIA : rulează la Griviţa (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30); Volga (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30); Flamura (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18;15; 20,30) . LUPUL MARILOR ; RĂZBUNAREA : rulează la înfrăţirea (orele 15,30; 19) COPILUL SĂLBATIC : rulează la Mioriţa (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,30). FATA CARE VINDE FLORI : rulează la Buzești (orele 15,30; 18; 20,30). ALFRED CEL MARE : rulează la Aurora (orele 9,15; 11,45; 15,30; 18; 20,30); Tomis (orele 9,30; 12; 15,30; 18; 20,30). LOGODNICA FRUMOSULUI DRAGON : rulează la Popular (orele 15,30; 18; 20,15). BAMBI : rulează la Timpuri Noi (orele 9—18 in continuare). ZESTREA : rulează la Lira (orele 15,30; 18; 20,15). EU NU VAD, TU NU VORBESTI, EL NU AUDE : rulează la Dacia (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 20,45). EXPLOZIA : rulează la Cotroceni (orele 15,30; 18; 20,15). DRUMUL SPRE VEST : rulează la Bucegi (orele 15,30; 18; 20,30), Drumul Sării (orele 15,30; 18; 20,15). SALVAREA : rulează la Vitan (orele 15,30; 18; 20,15). MARIA STUART : rulează la Pacea (orele 15,30; 18; 20,30). DRUM ÎN PENUMBRA : rulează la Rahova (orele 15,30; 18; 20,15). ADIO, ARME ! : rulează la Floreasca (orele 15,30, 19). SĂGEATA CĂPITANULUI ION : rulează la Progresul (orele 15,30: 18, 20,15). PESCĂRUȘUL : rulează la Unirea (ora 20,15). VACANTA LA ROMA : rulează la Unirea (orele 15,30: 18). MOARTEA REGELUI NEGRU : rulează la Munca (orele 16, 18: 20). MAREA EVADARE : rulează la Cosmos (orele 15,30; 19). PROGRAMUL I In jurul orei 15,00 transmisie directă de la aeroportul Otopeni, de la sosirea preşedintelui Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed El Nimeiry, împreună cu soţia, care la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, va face o vizită oficială in ţara noas- t tră. 35,45 Hochei pe gheaţă. Suedia— Cehoslovacia. (Campionatul mondial — grupa A). Transmisiune directă de la Moscova. 17.15 Publicitate. 17.30 Curs de limba franceză. Lecţia a 48-a (reluare). 18,00 Telex. 18,05 La ordinea zilei. Azi judeţul Sălaj. 18,20 Căminul. 19,00 Scena. Emisiune de actualitate şi critică teatrală. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. Cincinalul înainte de termen — cauză a întregului popor. 20,00 Cîntecul săptămînii. „Ţara mea eu viers de foc“ de Aurel Giroveanu. Interpretează Anca Agemolu. 20,05 Mai aveţi o întrebare ? Mari proiecte pentru rezolvarea poluării. 20,45 Roman foileton. „Cîntec la apusul soarelui“ Episodul III „Brazde“- 21.30 Revista literar-artistică TV. Competiţia valorilor în literatură. 22,30 ,,24 de ore“. 22,50 Luminile rampei. PROGRAMUL II 20,00 Avanpremieră. 20,05 Film serial pentru copii. „Delfinul Flipper“ (reluare). 20,30 Dans și muzică de pretutindeni. Ansamblul „VeriOVka“ din Kiev. 21,00 Film artistic. „Feriga de aur“. fetiijtg Teatrul ,,C. I. Nottara“ (Sala Studio) : BĂRBAŢI FARA NE- VESTE — ora 20; Studioul de I teatru al I.A.T.C. : CYMBELINE »T- ora 20; Teatrul „C. Tănase“ (Sala Savoy) : REVISTA ARE I CUVINTUL — ora 19,30; Circul 1 „Globus“ : FRAŢII LUI FLIPPER — orele 17,30; 19,30. SA FACEM ŢARA O GRĂDINĂ! Urmare din pag. II Fărcaşu, Goleşti, Perişor, Giubega şi Radovanu brigăzile de muncă patriotică ale tinerilor au plantat salcîmi, stejari, salcie şi plopi pe 13 hectare în total. Bilanţul acţiunilor desfăşurate sîmbătă şi duminică : 369 mii de puieţi plantaţi în masivele pomicole şi silvice, în parcuri şi în perdelele de protecţie, redă elocvent hărnicia şi entuziasmul tinerilor din satele şi oraşele Doljului, participarea lor plenară acolo unde se înfăptuiesc sarcinile trasate de partid. MUREŞ : „Fiecare tînăr să planteze cel puţin cinci puieţi". Chemarea a fost lansată de către tinerii de la I.A.S. Reghin şi în numai cîteva zile afăcut înconjurul judeţului. Iar duminică, in prima zi a săptămînii plantărilor, rezultatele participării pe acest front al muncii patriotice sunt deosebit de semnificative. Depusă sub impulsul angajamentului făcut cunoscut şi a sarcinilor mari ce-i revin judeţului pe planul extinderii plantaţiilor în livezi şi in fondul silvic, munca celor peste şapte mii de tineri a însemnat sădirea a 30 mii de puieţi, precum şi pregătirea altor cîteva zeci de hectare în vederea executării plantărilor. Succese deosebite au obţinut tinerii de la I.A.S. Reghin care participă la realizarea unei plantaţii intensive de meri pe o suprafaţă de o sută de hectare. Ei au fasonat zece mii de puieţi, au săpat trei mii de gropi şi au plantat tot atîţia puieţi respectînd toate regulile agrotehnice. Numai cantităţile de îngrăşăminte organice folosite depăşesc trei sute de tone. De asemenea, la Sighişoara, Singiorgiu de Pădure, Glindari, Miercurea Nirajului, Riciu şi Sărmaşu, la îndemnul organizaţiilor U.T.C. şi sub îndrumarea specialiştilor, tinerii şi-au suflecat mînecile executind lucrări de importanţă pentru realizarea exemplară a planului de plantări : 250 hectare cu pomi fructiferi în cooperativele agricole şi o sută de hectare în întreprinderile de stat, a peste două mii de hectare în fondul silvic şi în pădurile comunale. Iar duminica de ieri a constituit doar prima dintre cele zece zile, in care cel puţin şapte mii de tineri vor lucra la sădirea pomilor. BIHOR : Mîndria de a afirma : „pomul acesta eu l-am plantat". Sosită mult mai devreme, primăvara a permis celor de pe Crişuri să pornească încă de acum zece zile campania plantărilor. Aşa se şi explică faptul că angajamentele sunt, unele aproape îndeplinite, iar altele cu mult depăşite, în pădurile judeţului uteciştii au plantat cu puieţi de brad, stejar, arţar şi salcâm peste 75 de hectare din cele 110 angajament; de-a lungul drumurilor au sădit 7 200 plopi faţă de zece mii cii şi-au propus, iar faţă de 40 000 pomi fructiferi au plantat incă pe atîţia. Cu toate succesele dobîndite, mîndria de a afirma : „pomul acesta eu l-am plantat“ — cum remarca tovarăşul Ion Vulturar, prim secretar al Comitetului judeţean U.T.C., a atras duminică pe acest gen de şantiere participarea a aproape zece mii de tineri. La Ineul de Criş, peste o mie două sute de tineri din localitate şi din municipiul Oradea au participat la lucrările de combatere a eroziunii solului şi la plantarea a peste zece hectare cu puieţi de salcim şi salcie. De asemenea, la Teiuş, Marghita, Dobreşti, Ţinea, Teica, Valea lui Mihai şi în localităţile de pe cursurile Crişurilor, tinerii s-au întrecut în muncă, raportind obţinerea unor succese de prestigiu ; sădirea a peste zece mii de pomi fructiferi precum şi a puieţilor de salcimi şi salcie pe 32 de hectare. Ritmul de lucru atins In această zi dă garanţia că numărul de puieţi pe care tinerii bihorenis-au angajat să-i planteze in această primăvară — un milion şi jumătate — va fi sădit pînă cel mai tirziu 5 aprilie faţă de sfîrşitul primei decade cum se propusese iniţial. Este un merit al întregii organizaţii judeţene Bihor a U.T C. dar mai ales al tinerilor din unităţile economice şi din şcolile municipiului Oradea şi ale oraşelor Marghita, Salonta şi Teiuş, din comunele Biharia, Valea lui Mihai, Mădăraş, Dobreşti, Ţinea şi Diosig. MARAMUREŞ : 27 de şantiere ale tineretului. „Duminică a fost declanşată decada muncii patriotice la plantări. — ne-a dat amănunte preşedintele Consiliului tineret sătesc. Peste opt mii de tineri au participat în această zi pe cele 27 de şantiere de împăduriri şi de plantare a pomilor fructiferi“. Iar concretul eforturilor depuse a constat in cei 12 580 de puieţi plantaţi. Cele mai semnificative rezultate au fost obţinute de către tinerii din Săsar, Mocira, Rus, Remetea Chioarului, Ariniş, Cănaş, Coruieni şi Sălsig. în acelaşi timp, uteciştii au transportat în plantaţiile pomicole peste 23 mii de tone îngrăşăminte organice, fertilizind toată suprafaţa de 1210 hectare , cit este prevăzut să se planteze în această primăvară , iar echipe special constituite din cei mai pricepuţi utecişti au participat la executarea tăierilor de formare a coroanei şi de fructificare. Numai duminică ei au efectuat această lucrare la 3 250 de pomi. Şi toate lucrările executate de către tineri au fost recepţionate cu calificativ maxim de către specialiştii din unităţi deşi condiţiile de muncă au fost dintre cele mai grele. La C.A.P. Mocira, de pildă, cele 7 hectare plantate în sistem intensiv au pretins mai intii terasarea şi executarea unor lucrări de artă complexe menite să stăvilească eroziunea solului de către cei douăzeci şi şapte de torenţi ce se formau primăvara şi toamna, in urma fiecărei ploi repezi de vară. O contribuţie însemnată şi-au adus aici şi mecanizatorii secţiei ce deservesc cooperativa agricolă din localitate precum şi un grup de specialişti de la Grupul şcolar minier. Succesul Înregistrat in cadrul acţiunilor desfăşurate ieri dă garanţia că angajamentul de a încheia plantaţia pe cele douăzeci şi unu de hectare planificate duminica viitoare, va fi îndeplinit chiar mai devreme. ARGEŞ: „Acţiunea 108 000". Toate forţele sunt concentrate acum la plantarea pomilor fructiferi. Cu mic cu mare săteni şi-au dat ieri, în prima zi a lunii aprilie, intîlnire acolo unde au stabilit să planteze meri şi peri vişini şi pruni. Dealurile au fost luate cu asalt, larma muncii simţindu-se încă din zorii zilei. Mecanizatorii au deschis drum cu tractoarele grele pentru terasare, iar cooperatorii şi tinerii unităţilor economice şi ai instituţiilor din apropiere, ce le-au venit în ajutor, au săpat la casma gropile şi au plantat puieţii. La Boteni, Galeş, Boteşti, Topoloveni, Mureşul, Săpata de sus, Săpata de Jos, Gherghiţa, Lipăneşti, Goieşti ori Leordeni, peste tot mii de tineri s-au întrecut ieri în cadrul „acţiunii 108 000“ , cum a fost intitulată aici campania de primăvară pentru plantarea pomilor. La Lipăneşti, inginera Tana Dănilă, utecistă, şefă de fermă, a supravegheat activiatea celor 40 de tineri ce s-au angajat să realizeze plantaţia intensivă de peri, 600 de pomi au fost plantaţi ieri de către Silvia Ungureanu, Petruţa Ionescu, Alexandrina Scarlat, Elena Marcu, Gheorghe Bogdan, Ion Sandu şi de către ceilalţi participanţi. De asemenea la Leordeni, in punctul Cîrciumăreşti, aproape 100 de tineri au participat ieri la acţiunea de plantare a vişinilor pe cele 70 de hectare planificate. Inginerul Ion Iordănescu supraveghea pichetarea terenului şi plantarea pomilor iar preşedintele unităţii, tovarăşul Radu Trică — pomicultor cu experienţă — realiza personal fasonarea puieţilor. Avindu-l printre ei pe Ilie Nicolae, secretarul Comitetului Comunal U.T.C., Viorica Fintinelu secretara Comitetului U.T.C. din cooperativă şi Veronica Popeica, instructoare a Comitetului judeţean Argeş al U.T.C. tinerii au lucrat 9 ore plantînd o mie de puieţi. S-au evidenţiat Elena Georgescu, Ion Tomescu, Georgeta Vînătoru, Paulina Filip, Mihai Breazu, Ion şi Gheorghiţa Despa şi Ana Puicu. Peste zece mii de tineri din judeţul Argeş au participat ieri la plantarea pomilor. Circa 15 000 de puieţi au fost plantaţi în cele mai bune condiţii, în felul acesta aproape jumătate din angajamentul formulat a fost deja realizat. Şi aceasta o dovadă a hărniciei şi entuziasmului cu care se lucrează. Din pepinieră, în pădurile din preajma Bucureştiului. Festivalul tinerilor muzicieni Sîmbătă 31 martie. Duminică 1 aprilie. Conservatorul bucureştean, Sala ,,George Enescu“. Faza zonală a Festivalului-Concurs al elevilor din şcolile şi liceele de muzică, arte plastice şi coregrafie organizat de Ministerul Educaţiei şi învăţămintului, Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist şi Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste. In faţa a sute de profesori şi iubitori de artă, în faţa unui juriu alcătuit din reprezentanţi de seamă ai activităţii muzicale şi pedagogice se prezintă zeci de elevi ai liceelor de muzică din Municipiul Bucureşti, judeţele Constanţa, Tulcea, Slobozia, Ilfov, Braşov... Peste o sâptămînă cei mai buni dintre ei se vor confrunta în faza republicană a acestui festival şi concurs. Printre profesori îl zăresc pe dirijorul Nicolae Niculescu, directorul Liceului de muzică nr. 1, din Capitală, pedagog de prestigiu, muzician de mulţi ani preocupat de destinele învăţămintului artistic liceal. Intr-o pauză, intr-un succint colocviu, primesc cîteva răspunsuri edificatoare pertru sensurile evenimentului. — Ce loc ocupă acest „concurs-festival“ in viaţa şcolară a ţării ? — Prin tradiţie, festivalul tinerelor talente din şcolile şi liceele de artă, reprezintă un eveniment remarcabil nu numai în viaţa şcolară muzicală, ci pot spune în viaţa artistică a ţării. Festivalul reprezintă o amplă confruntare pedagogică, un prilej de a scoate la iveală şi a dărui vieţii artistice a ţării, valori individuale de excepţie, un prilej de a realiza un trainic schimb de experienţă, un mijloc de a stimula activitatea fiecărui elev, fiecărui profesor, fiecărei şcoli de muzică. — Aţi urmărit îndeaproape evoluţia etapelor de pînă acum. Aş vrea să ne spuneţi cîteva lucruri în legătură cu o chestiune esenţială : repertoriul atacat de elevi. — Aş remarca din acest punct de vedere, ponderea deosebită pe care o deţine în acest festival creaţia muzicală românească, în agenda manifestărilor întîlnim lucrări de maximă importanţă ale şcolii componistice româneşti. Să vă dau cîteva exemple din programul formaţiilor elevilor liceului nostru. In concertul orchestrei de cameră a fost programat Concertul pentru orchestră de coarde de Paul Constantinescu. Cvintetul nostru de suflători şi-a propus să tălmăcească o remarcabilă pagină a lui Vasile Jianu. Ansamblul coral al claselor IX-XII şi-a fixat în program Balada „Gheorghe Doja“ de Constantin Palade. Concursul şi festivalul au devenit astfel o tribună a muzicii naţionale , o competiţie artistică care-i va îndemna şi pe mai tirziu, pe toţi concurenţii, să se apropie de cele mai semnificative valori ale creaţiei naţionale. In al doilea rind aş semnala din acest punct de vedere prezenţa unui repertoriu solistic de performanţă. Glndiţi-vă că întîlnim pe estrada Festivalului copii in vîrstă de 12-14 ani interpreted Concertul în Re Major de Paganini sau Concertul nr. 1 de Franz Liszt. ...La ora cînd trimitem la tipar aceste rînduri concursul este în toi. Sala de concerte a Conservatorului este învăluită de acordurile marii muzici. Tineri de 14—16—18 ani abordează lucrări capitale ale repertoriului instrumental, vocal, orchestral, coral, demonstrează o adîncă înțelegere a sensurilor unor partituri, o muzicalitate deosebită, cultură a stilurilor, un înalt nivel tehnic. IOSIF SAVA BRĂILA : Zece mii de puieţi plantaţi. Răspunzând chemării organizaţiilor U.T.C., peste 15 000 de tineri din judeţul Brăila au inaugurat zilele trecute decada sădirii şi îngrijirii pomilor, sub genericul căreia au loc ample acţiuni de muncă voluntarpatriotică care numai în această perioadă se vor concretiza prin sădirea a peste 48 000 de pomi fructiferi şi ornamentali, împădurirea unei suprafeţe de peste 200 hectare în fond silvic, sădirea a peste 40 hectare de arbuşti. Bine organizaţi pe şantiere locale şi repartizaţi precis pe obiective în municipiu, la pădurea Lacul Sărat, Parcul Monument, şoseaua naţională, precum şi în cele din comunele Ianca, Grădiştea, însurăţei, Bărăganul şi altele, tinerii au reuşit să efectueze pînă ieri peste 15 000 de gropi şi să scoată din pepiniere peste 10 000 de puieţi, să planteze o suprafaţă de 70 hectare în fond silvic, să întreţină plantaţii tinere pe 200 hectare. Un aport deosebit la obţinerea acestor rezultate l-au adus organizaţiile U.T.C. de la C.E.I.L., I.I.L. Nr. 1, Cooperativa „Arta populară“, Fabrica de confecţii, şcolile profesionale UCECOM, forestieră, lanca, Liceul agricol, precum şi cele din comunele Bărăganul, Grădiştea şi însurăţei. Aceste acţiuni vor continua şi în zilele următoare şi ele vor cuprinde şi întreţinerea păşunilor, amenajarea şi întreţinerea bazelor sportive şi turistice, colectarea metalelor vechi şi a deşeurilor. Organizaţiile U.T.C. care vor obţine cele mai bune rezultate vor fi stimulate cu diploma de onoare a comitetului judeţean U.T.C. şi materiale pentru activităţi culturalsportive. importante reglementări legale formate din pag. I) tinere a patriei la politica promovată de partid pentru perfecţionarea relaţiilor sociale socialiste, pentru crearea unui climat de înaltă echitate socială. Se poate afirma cu deplin temei că votul reprezentanţilor aleşi ai poporului a fost dublat de votul miilor de participanţi la ampla dezbatere publică. Această unanimă aprobare îşi are izvorul în valoarea deosebită a proiectelor de legi supuse votului Marii Adunări Naţionale. Ce reprezintă ele ? In primul rind deputaţii şi-au spus cuvintul privind crearea, organizarea şi funcţionarea unor organisme menite să se înscrie cu atribuţii importante şi bine precizate in contextul măsurilor generale pentru perfecţionarea Întregii noastre vieţi economico-sociale, pentru dezvoltarea caracterului ştiinţific al activităţii de partid şi de stat în aceste domenii, pentru Întărirea controlului şi răspunderii în gospodărirea avuţiei naţionale şi a venitului naţional. Aceste măsuri, elaborate pe baza hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului din iulie 1972, vizează reglementări menite să asigure cu precădere o confruntare democratică, în spiritul politicii partidului nostru, asupra direcţiilor, căilor şi soluţiilor de dezvoltare economicosocială a patriei, pentru ca prevederile prognozelor şi ale planului naţional unic să reprezinte năzuinţele maselor populare, interesele fundamentale ale naţiunii noastre socialiste (legea referitoare la Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale), exercitarea unui control exigent asupra activităţii organelor centrale ale administraţiei de stat, precum şi a unor acţiuni jurisdicţionale în domeniul stabilirii răspunderii pentru prejudiciile aduse avutului obştesc de către persoane din conducerea ministerelor şi a altor organe centrale şi locale, care nu sunt supuse jurisdicţiei Codului Muncii (legea referitoare la Curtea Supremă de Control Financiar) , organizarea economico-socială, perfecţionarea continuă a structurilor organizatorice potrivit condiţiilor şi cerinţelor fiecărei etape de dezvoltare a ţării (legea referitoare la Consiliul Organizării Economico-Sociale). De o importanţă majoră pentru întreaga populaţie, dar în mod deosebit pentru tineret, sunt cele două legi votate de Marea Adunare Naţională privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vânzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie, precum şi administrarea fondului locativ, reglementarea raporturilor dintre proprietar şi chiriaş. Pe marginea proiectelor supuse dezbaterii s-au primit peste 9 000 de scrisori. Şi ziarul nostru a primit numeroase mesaje în care tineri de diferite profesii, exprimîndu-şi recunoştinţa pentru grija ce le-o arată şi de această dată partidul şi statul, au subliniat că sunt pe deplin de acord cu politica P.C.R. de îmbunătăţire a condiţiilor de locuit ale populaţiei. în esenţă, cele două legi sprijină realizarea integrală a uriaşului plan de investiţii privind construcţia de locuinţe, o mai raţională gospodărire a fondului locativ şi ridicarea pe o treaptă superioară a relaţiilor sociale din acest domeniu. In concordanţă cu principiile eticii şi echităţii socialiste Reglementările legale pe care le cuprind se încadrează firesc intr-un climat favorabil realizării lor , beneficiind de sprijinul statului, în ultimii ani peste 150 000 de cetăţeni din oraşe şi-au construit locuinţe proprietate personală, din care 50 la sută sunt muncitori. Zeci şi zeci de mii de alţi cetăţeni s-au adresat organelor de resort cerînd sprijin în vederea construirii unor locuinţe proprietate personală. Consemnăm că textele adoptate de Marea Adunare Naţională conţin importante prevederi prin care vin în sprijinul tinerilor. Legea prevede expres că în primii cinci ani de la angajare în muncă sau de la căsătorie, tinerii beneficiază de dreptul de a se închiria locuinţe din fondul de stat, indiferent de mărimea venitului. Cîteva cifre sunt în acest sens edificatoare. In cursul cincinalului 1966—1971 şcolile patriei au pregătit şi au dat industriei 460 000 de absolvenţi. în acest cincinal numărul lor sporeşte considerabil. Numai in actualul an şcolar au intrat in invăţămîntul profesional 145 000 de tineri, care vor absolvi peste 3 ani. De asemenea, pentru generalizarea schimburilor II şi III, in anul şcolar 1972—1973 numărul muncitorilor pregătiţi la cursurile de calificare de scurtă durată se va ridica la 260 000, faţă de 180 000 in anul trecut. Se estimează că numărul de studenţi care vor absolvi in următorii 5 ani invăţămintul superior este peste 140 000. Iată, aşadar, cit de numeros este acest detaşament de tineri ai patriei pentru care cele două legi prevăd condiţii deosebit de avantajoase, în spiritul grijii permanente pe care partidul o poartă tinerei generaţii. Adăugăm aici faptul că, totodată, se pune capăt speculei de locuinţe care greva considerabil bugetul multor tineri şi se intensifică construcţia de cămine muncitoreşti. în fine, alte legi votate la recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale sunt menite să îmbunătăţească legislaţia penală, mai cu seamă în sensul sporirii rolului educativ al sancţiunii penale. Legile privind modificarea Codului penal, a Codului de procedură penală şi a Legii 23 din 1969 prevăd schimbări necesare şi posibile in condiţiile etapei actuale de dezvoltare a societăţii noastre, dintre care cea mai importantă este aceea referitoare la executarea pedepsei închisorii, in cazul unor anumite infracţiuni, prin muncă, în organizaţii socialiste. Este clar că această prevedere legală ţine seamă de o realitate a societăţii noastre , creşterea forţei educative a colectivelor de muncă din unităţile şi organizaţiile socialiste. Legile votate recent de Marea adunare Naţională au rolul de a contribui, prin mijloace specifice, deosebit de eficiente, la perfecţionarea relaţiilor sociale socialiste din patria noastră, la efortul intens şi continuu al întregului nostru popor pentru dezvoltarea unui climat de inaltă echitate socială. LUNI 2 APRILIE 1973 Bun venit președintelui Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed El Nimeiry! (Urmată din pag. I) 21 octombrie 1964, participă Împreună cu batalionul garnizoanei din Khartum, al cărui comandant era, la revolta populară care a răsturnat regimul mareșalului Abbad. In mai 1969, Gaafar Mohammed El Nimeiry devine general-maior şi ocupă funcţia de preşedinte al Consiliului Revoluţiei, comandant-şef al forţelor armate sudaneze, deţinînd, totodată, şi portofoliul apărării, iar de la 28 octombrie 1969 a devenit şi prim-ministru, in urma unei hotărîri a Consiliului Revoluţiei. Consiliul Revoluţiei II numeşte, în 1971, pe Gaafar Mohammed El Nimeiry şef al statului. La 12 octombrie 1971, este instalat oficial in înalta funcţie de preşedinte al Republicii Democratice Sudan, în urma unui referendum naţional. De asemenea, In calitatea sa de şef al statului, Gaafar Mohammed El Nimeiry este şi preşedinte al Comitetului Central al Uniunii Socialiste Sudaneze. Preşedintele Nimeiry a făcut cunoscută hotărîrea guvernului său de a depune eforturi susţinute pentru dezvoltarea economică a ţării, de a înfăptui un vast program de transformări economice şi sociale progresiste. După cum sublinia preşedintelei Nimeiry, poporul sudanez, hotărit să lupte împotriva imperialismului, să înfăptuiască progresul social, să lupte pentru întărirea păcii, ca obiectiv al năzuinţelor sale, nu precupeţeşte nici un efort în vederea atingerii înaltelor sale ţeluri. Animat de sontimente de prietenie şi solidaritate faţă de tinerele state independente, faţă de mişcările de eliberare naţională, poporul român a urmărit cu caldă simpatie lupta poporului sudanez pentru cucerirea şi consolidarea independenţei patriei sale. Intre Republica Socialistă România şi Republica Democratică Sudar, s-au stabilit şi se dezvoltă relaţii de colaborare pe multiple planuri, concretizate printr-o serie de acorduri şi înţelegeri. Un moment de o deosebită însemnătate în evoluţia ascendentă a relaţiilor româno-sudaneze l-au constituit vizita în Sudan, in primăvara anului 1972, a preşedintelui Consiliului de Stat al României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, convorbirile avute cu preşedintele Gaafar Mohammed El Nimeiry. Declaraţia comună româno-sudaneză subliniază că vizita oficială a preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, în Republica Democratică Sudan şi convorbirile purtate cu acest prilej reprezintă o contribuţie importantă la dezvoltarea relaţiilor de prietenie româno-sudaneze, la înfăptuirea unei atmosfere de pace şi cooperare internaţională. Cele două părţi au convenit să diversifice pe mai departe formele de cooperare dintre ele, pe baze reciproc avantajoase . Dialogul româno-sudanez a continuat printr-o multiplicare a contactelor , între care se înscriu vizita unei delegaţii a Marii Adunări Naţionale la Khartum, a unei delegaţii economice sudaneze la Bucureşti, precum şi recenta vizită în ţara noastră a unei delagaţii a Uniunii Socialiste Sudaneze. Vizita preşedintelui Gaafar Mohammed El Nimeiry în România va oferi înalţilor oaspeţi posibilitatea unei mai bune cunoaşteri a eforturilor şi rezultatelor poporului român în dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii, va deschide noi perspective colaborării reciproce, în interesul ambelor ţări şi al cauzei cooperării internaţionale. Intîmpinindu-l cu cordialitate pe inaltul oaspete, opinia publică din ţara noastră îi adresează tradiţionala urare „Bun venit pe pămîntul Republicii Socialiste România“! Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, a trimis tovarăşului GERHARD DANELIUS, preşedintele Partidului Socialist Unit din Berlinul occidental, următoarea telegramă : Dragă tovarăşe Danelius, Mă alătur cu plăcere celor care vă adreseaza, cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani, cele mai calde felicitări şi urări de sănătate, de noi succese în activitatea ce o desfăşuraţi pentru interesele fundamentale ale clasei muncitoare şi ale populaţiei din Berlinul occidental, pentru triumful idealurilor păcii, democraţiei și socialismului. CRONICA U.T.C. Delegaţia Tinerilor Democraţi din R.F. Germania formată din I- Schimkowsky O. Desch, membri ai Prezidiului Federal şi W. Kuldschin, membru al Comisie internaţionale, a părăsit ier Capitala indreptindu-se spre patrie. La plecare, pe aeroportul international Bucureşti-Otopeni, delegaţia a fost salutată de Ion Popescu, secretar al C.C al U.T.C., de activişti ai C.C. al U.T.C. ACTUALITATEA In strădania tot mai cuprinzătoare a televiziunii noastre de a consemna cu promptitudine firească și specifică actualitatea — actualitatea politică, actualitatea socială, actualitatea culturală —, programul pentru tineret ocupă un loc modest. Revine, desigur, televiziunii in ansamblul ei şi pe măsura posibilităţilor sale de mijloc de comunicare în masă oarecum particular printre celelalte mijloace de comunicare in masă, să fie martoră activă şi astfel definitorie pentru semnificaţia unuia sau altuia din momentele actualităţii. Nu ne putem plînge de o actualitate monotonă sau lineară în evoluţia sa (chestiunea se pune la fel şi pentru programul pentru tineret). în fiecare zi se intimplă ceva şi în fiecare zi ochiul scormonitor al televiziunii priveşte înaintea noastră sau în acelaşi timp cu noi, obişnuindu-ne sau lămurindu-ne că actualitatea cuprinde nenumărate evenimente intr-o ierarhie strictă și necesară, pe care pagina de ziar sau radioul nu ajung totdeauna să le dezvăluie pînă la dimensiunile lor reale. Televiziunea cunoaşte determinări aparte in raporturile sale cu actualitatea, cu evenimentele mari sau mici ale acestui concret politic, social, cultural, iar consecinţa fericită a pătrunderii televiziunii dincolo de crusta informativă a evenimentelor şi de sensul lor general (atunci cînd aşa ceva se şi întimplă) se naşte tocmai din constituirea celeilalte părţi, a publicului, drept cadru sever de referinţă şi de atitudine. Faptul că televiziunea problematizează actualitatea (şi asta cînd se întîmplă) îi dă un sens precis şi-i adaugă de cele mai multe ori, deşi nu chiar srereu cînd este cazul, fascinaţia imaginii mişcate, adevărate, „de acolo", „de atunci“, se explică mult prin complicitatea inevitabilă cu publicul : o complicitate dintre cele mai nevinovate, dar şi mai plină de surprize şi dezamăgiri. Mă feresc de a continua cu o analiză a stării şi nevoilor publicului, observ numai că actualitatea la televiziune rămâne o simplă alăturare de informaţii în absenţa considerării publicului ca parte implicată cu toate drepturile şi îndatoririle. Destul de complicat, fără îndoială, să se găsească totdeauna modalităţile cele mai eficiente, economicoase şi plăcute de realizare a unui dialog fructuos cu publicul dornic şi obligat din multe şi ştiute motive să fie la curent cu ceea ce se petrece la noi sau aiurea; implicarea este, înainte de orice, morală. Nu pot să-mi dau seama dacă la televiziunea noastră există asemenea preocupări, de ani de zile, cu rare excepţii (în situaţii impuse de evenimente majore) lucrurile fiind cam seară de seară, din acest punct de vedere, asemănătoare. Săptămina trecută a fost o săptămînă în care Actualitatea imediată a dominat prirata parte a programelor zilnice. Dezbaterile din Marea Adunare Naţională, reorganizarea Intre-Înrinderilor Şi instituţiilor conorm recentelor hotăriri ale conducerii de partid şi da stat, măsurile şi eforturile de A preintimpina sau îndepărta urmările inundaţiilor din unele regiuni ale ţării, succesele din îndeplinirea sarcinilor şi angajamentelor de a realiza cincinalul înainte de termen —l iată numai cîteva din evenimentele actualităţii la care televiziunea a fost martoră de-a lungul unei săptămini, după cum se bagă de seamă chiar şi idin succinta enumerare, o actualitate in care publicul este părtaş deplin.. Dar ce se întîmplă cuprogramul pentru tineret ? Structura sa, la care s-a ajuns de mai multă vreme si nu sint semne că s-ar căuta alteceva — „Seară pentru tineret“ şi „Tinerii despre ei Înşişi", emisiuni structurate fiecare in parte şi la rândul lor tot atit dee inflexibil şi fără perspectivă» ca întregul program — permite doar accidental consemnarea actualităţii din viaţa şi munca tinerilor ; şi atunci, inevitabil, CU rezerva comentariilor în intenţie menite unor generalizări care, se bănuieşte, pare-se, vor duce încele din urmă la o imagine gingaşă a părţii bune şi la jocul ei a generaţiei tinere. Astfel, nu mai departe de acum cîteva zile a avut loc cea de a IX-a Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România. Programul pentru tineret a rezervat acestui eveniment politic definitoriu pentru viaţa tineretului universitar o emisiune nu mai mult decit agreabilă, şi, evident, conform uzanţelor, cu citeva consideraţii şi schimburi de cuvinte despre calităţile studenţilor noştri în general („Seară pentru tineret" comentată şi in trecuta cronică), iar după sfîrşitul Conferinţei, incă două emisiuni repartizate pentru cele două seri ale săptămînii trecute : martie „In actualitate , Conferinţa a IX-a a U.A.S.C.R.“ si joi reportajul-anchetă „A fi student comunist". Mari diferenţe între cele două emisiuni nu s-au arătat a fi- Ba, dimpotrivă, ceea ce le aşează sub aceeaşi falsă actualitate este din nou păcatul mai vechi al culegerii de simple adeziuni la idei şi exigenţe care au devenit de suficient timp ideile şi exigenţele generaţiei tinere, ideile şi exigenţele studenţilor noştri. Nu spun că adeziunile ca formă a democraţiei vieţii de asociaţie n-ar fi trebuit înregistrate, spun însă că a pune cele trei emisiuni sub semnul actualităţii, cum cu evidenţă s-a dat de înţeles, înseamnă a cocheta stinsaci într-un dialog pe care tinerii spectatori ai Programului oferit lor îl gîndesc ca pornind de la viaţa şi munca lor şi întoreîndu-se la viaţa şi la munca lor. Este momentul ca şi programul pentru tineret să capete deprinderea problematizării actualităţii asupra căreia din cind în cînd se opreşte. CONSTANTIN STOICIU