Scînteia Tineretului, aprilie 1973 (Anul 29, nr. 7424-7447)
1973-04-02 / nr. 7424
INTERVIUL acordat de presedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Romania, NICOLAE CEAUSESCU, revistei italiene „L’Europeo“ ' * (Vrmare din pag. I) Principala dificultate a fost, in primul rînd, aceea că nu am avut asigurate, pentru toate sectoarele, cadrele necesare care să poată face faţă pe deplin cerinţelor impuse de ritmul înalt de dezvoltare a societâţii. In al doilea rind, s-au manifestat o serie de tendinţe dogmatice — ca să spun aşa — rigide în abordarea unor probleme ale dezvoltării societăţii, generale, în primul rînd, de neînţelegerea unor legităţi obiective, a formelor cele mai potrivite de aplicare a lor la condiţiile reale ale societăţii româneşti. Desigur, aceste fenomene s-au manifestat mai cu seamă într-o anumită perioadă — şi multe din ele au fost în mare parte depăşite. S-au manifestat, şi mai există incă din păcate unele tendinţe birocratice. A existat şi tendinţa unui centralism excesiv. Dar, multe din aceste stări de lucruri au fost în cea mai mare parte înlăturate. De altfel, măsurile luate în direcţia perfecţionării conducerii şi planificării economiei au avut tocmai sensul de a lichida aceste stări de lucruri, de a îmbunătăţi situaţia şi crea noi condiii favorabile pentrudezvoltarea întregii societăţi. După cum Ştiţi, printre preocupările noastre este şi aceea de a defini cit mai bine rolul partidului in societate - pornind de la concepţia că el este forţa conducătoare — de a-i găsi locul cel mai potrivit. Totodată, ne preocupăm de a găsi şi perfecţiona continuu formele organizatorice de participare a clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, a tuturor forţelor sociale la conducerea activităţii economice şi sociale şi, in general, la conducerea statului — ceea ce presupune dezvoltarea democraţiei socialiste, creşterea rolului maselor populare în conducerea întregii societăţi. Iată cîteva aspecte ale problemelor complexe cărora a trebuit să le facem faţă, precum şi direcţiile în care am acţionat şi acţionăm pentru soluţionarea lor. ÎNTREBARE : România se află pe calea înfăptuirii unui intens program de industrializare. Va duce oare această transformare la accentuarea unor contradicţii sau la apariţia altora noi ? RĂSPUNS : Intr-adevăr, România se află intr-un proces de intensa dezvoltare a industriei. Trebuie să spun că și în următoarele planuri cincinale, pina in 1990, avem in vedere ca să continuăm în mod intens industrializarea ţării. Pe această bază vrem să lichidăm în cea mai mare parte decalajul existent şi să ne apropiem de ţările dezvoltate din punct de vedere industrial şi economic, in general. Pară îndoială că realizarea acestor transformări din economie, industrializarea ţării vor duce la schimbări radicale in structura socială a întregii societăţi. Spre exemplu, imediat după Eliberare ţărănimea reprezenta circa 75 la sută din populaţie Astăzi, peste 50 la sută din forţa activă a ţării lucrează in industrie şi alte secttoare. Avem în vedere ca în 1991 să ajungem ca ţărănimea să reprezinte numai IU—12 la sută, iar restul populaţiei să fie ocupată în industrie şi celelalte sectoare. Desigur că aceasta va duce la eliminarea unor contradicţii din societatea noastră. Am in vedere, in primul rind, contradicţiile dintre sat şi oraş, contradicţiile chiar dintre munca din agricultură şi cea din industrie, in general dintre munca fizică şi munca intelectuală. Aceste contradicţii vor dispare sau se vor aplatiza foarte mult. INTREBARE : In lumea contemporană asistăm la conturarea unor contraste tot mai evidente intre clasa muncitoare din industrie in special şi administraţie. Pornind de la aceste considerente, aş întreba dacă această problemă se pune, ca o chestiune presantă şi in fata tării dumneavoastră şi, în orice caz, cum prevedeţi că va evolua , va deveni un conflict din ce in ce mai agravat, cum vedem că se intîmplă in societatea de consum, sau va evolua spre o fază de înţelegere ? RĂSPUNS : Situaţia cred că trebuie privită în mod diferenţiat. Una este situaţia în ţările capitaliste dezvoltate şi alta în ţările socialiste şi chiar în ţările in curs de dezvoltare. Faptul că în ţările capitaliste între muncitorii industriali şi aparatul administrativ există si se manifestă o anumită deosebire este in primul rînd, un rezultat al existenţei claselor deosebite al claselor antagoniste — adică a capitalismului si clasei muncitoare. In condiţiile acestea, funcţionarii din aparatul administrativ reprezintă — vrînd, nevrînd — în faţa muncitorilor, pe proprietari. De aici rezultă această contradicţie care va persista atîta timp cit in societatea capitalistă se vor menţine relaţiile de producţie existente. Aceasta este cauza esenţială Cit timp In ţările capitaliste se vor menţine relaţiile de proprietate asupra mijloacelor de producţie, acest antagonism va dăinui, el puţind lua diferite forme. In ce priveşte România şi alte ţări socialiste unde au dispărut cauzele fundamentale ale acestor antagonisme, intre muncitori şi funcţionari nu mai pot exista în mod real asemenea contradicţii. Cu toate acestea poate exista birocratism. De aceea manifestăm o preocupare continuă pentru a atrage la conducere masele populare, în aşa fel incit aparatul de conducere sa se contopească în fond cu clasa muncitoare, cu producătorii înşişi, in felul acesta, funcţionarul, inclusiv directorul, să spun aşa, îşi va îndeplini funcţia sa socială în procesul de producţie nu ca făcind parte dintr-un aparat rupt de producţie şi aflat deasupra producţiei, deşi există şi această tendinţă. Preocuparea noastră, a societăţii socialiste, este tocmai de a împiedica acest lucru, dezvoltînd democraţia, asigurind participarea maselor populare ln toate verigile de conducere. • ■ ÎNTREBARE : Presa occidentală a comentat in mod diferit recentele schimbări din structura de partid si de stat din România. In legătură cu acestea aţi binevoi să explicaţi „conceptul rotarii“ ? RĂSPUNS ! In primul rînd, doresc să arăt că toate măsurile luate in ultimii ani — inclusiv recentele măsuri — au ca scop să asigure o mai bună repartizare a forţelor de care dispune astăzi partidul şi societatea noastră, în sectoarele hotaritoare ale activităţii spre a putea soluţiona cit mai bine şi mai direct problemele. In al doilea rînd, aceste măsuri se înscriu in preocuparea de a face să dispară o serie de verigi intermediare care generează birocratism, de a apropia conducerea de problemele de bază. Desigur, ne gîndim să găsim in continuare forme cit mai simple în acest sens. De altfel, vreau să arăt că înainte în conducerea ţării existau, de exemplu, următoarele verigi : conducerea centrală de stat, regiunea, raionul şi comuna sau oraşul. Am desfiinţat complet raioanele, am reorganizat regiunile şi am creat 40 de judeţe care lucrează direct cu comunele şi oraşele. In acest fel au dispărut verigile intermediare, avind acum judeţele şi baza comunele. Deci, intră în preocuparea generală de a simplifica relaţiile, de a apropia conducerea de unităţile de bază. Pe măsura ce vom introduce mijloace moderne în conducerea activităţii vom putea face probabil şi alte simplificări. Toate aceste măsuri sunt legate de preocuparea de a asigura o conducere cit mai eficientă şi operativa în toate domeniile de activitate. Orice speculaţii pe seama acestor măsuri nu au nici un fel de bază. In ce priveşte votarea cadrelor. Problemele conducerii sunt multiple şi foarte diverse. Pentru ca oamenii să poată face faţă acestei multitudini de probleme, ei trebuie să cunoască cit mai multe aspecte ale activităţii sociale. De aceea considerăm că este bine ca, periodic, oamenii să poată trece de la o muncă la alta. In al doilea rînd, această problemă este legată şi de faptul că, în conformitate cu legile obiective, fiziologice — ca să spun aşa — şi oamenii au perioade de creştere, de avînt, de stagnare şi, desigur, de cădere. Este firesc, deci, să se aibă în vedere permanent necesitatea de a se asigura şi promovarea continuă a noilor forţe. Acesta este un lucru normal, pe care natura însăşi l-a reglementat. Intr-adevăr, nu întotdeauna oamenii ţin seama de acest lucru, dar este cu atît mai râu pentru dezvoltarea societăţii. ÎNTREBARE : In legătură cu actuala reuniune de la Helsinki, vă rugăm, domnule preşedinte, să subliniaţi citeva aspecte ale poziţiei României în problema securităţii europene. RĂSPUNS : După cît se ştie, România s-a pronunţat întotdeauna în mod ferm pentru conferinţa general-europeană. S-a ajuns acum la începerea convorbirilor pregătitoare de la Helsinki care au menirea de a stabili ordinea de zi şi măsurile organizatorice necesare pentru ţinerea conferinţei general-europene propriuzise. Noi apreciem că discuţiile de pînă acum au dus la rezultate pozitive, că ele au conturat o serie de direcţii de care trebuie să se ţină seama in organizarea şi desfăşurarea conferinţei general-europene. Desigur, după părerea mea, este necesar ca toţi participanţii să depună eforturi pentru a se ajunge la un numitor comun — ca să spun aşa — în ce priveşte problemele de bază. In primul rînd, România consideră că trebuie să se ajungă la un acord cu privire la ordinea de zi. Desigur, trebuie să avem în vedere că conferinţa europeană trebuie să dezbată principiile privind relaţiile dintre statele europene. Noi considerăm că acestea trebuie să pornească de la egalitatea în drepturi, respectul independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecul în treburile interne, avantajul reciproc, în acelaşi timp, este necesar să se ajungă la adoptarea unei poziţii comune cu privire la renunţarea la forţă şi la ameninţarea cu forţa in relaţiile dintre state. Deci, sa se creeze condiţii ca fiecare ţară europeană să-şi poată asigura dezvoltarea economicosocială corespunzător voinţei sale, fără nici un amestec din afară. In al doilea rînd, trebuie avută în vedere crearea condiţiilor pentru o mai bună colaborare economică, tehnico ştiinţifică, lărgirea schimburilor de informaţii, turistice şi de altă natură între statele europene. In fine, noi aşteptăm, dorim, ca la conferinţa general-europeană să se adopte documente corespunzătoare în această direcţie şi să se hotărască crearea unui organism permanent care să asigure atît menţinerea contactelor între statele europene, cît şi soluţionarea diferitelor probleme care se pot ivi, sau pregătirea unor noi reuniuni cu participarea tuturor statelor. Desigur, sunt şi unele probleme organizatorice, dar nu doresc să mă opresc acum asupra lor. Noi vom acţiona ca la Helsinki să se ajungă la o înţelegere într-un timp cit mai scurt, pentru a se putea trece la organizarea conferinţei propriuzise. ÎNTREBARE : Prin urmare, Europa caută un nou echilibru. Care este, in acest context, importanţa cooperării balcanice ? RĂSPUNS : Desigur că realizarea unor succese in dezvoltarea securităţii europene şi în afirmarea relaţiilor noi dintre state va exercita o influenţă pozitivă şi pe plan regional — şi, în acest context, şi în ce priveşte colaborarea dintre ţările din Balcani. De aceea, noi apreciem că realizarea unei colaborări între ţările balcanice care să excludă din această zonă bazele militare străine şi armamentele nucleare va fi, la rîndul ei, de o mare importanţă nu numai pentru Balcani, dar şi pentru pacea în Europa şi chiar, mai larg, în întreaga viaţă internaţională. Suntem convinşi că există reale posibilităţi ca ţările balcanice să ajungă la o înţelegere şi la o mai bună colaborare intre ele. De altfel, s-au şi obţinut o serie de rezultate pozitive în această direcţie. Considerăm că trebuie să depunem eforturi în continuare pentru a se ajunge în Balcani la crearea unei colaborări pe baze noi. In ce o priveşte, România are relaţii deosebit de bune cu toate statele din Balcani. ÎNTREBARE : Care va fi, după părerea dumneavoastră, ponderea Asiei in evoluţia politicii internaţionale ? RĂSPUNS : In ce priveşte ponderea Asiei in evoluţia politicii internaţionale, trebuie pornit, desigur, de la faptul că Asia reprezintă aproape 50 la sută din populaţia lumii, că aici se află un număr mare de state — mari şi mici —, că unele din ele au un rol foarte activ în viaţa internaţională. Este de înţeles că nu se poate concepe in nici un fel soluţionarea problemelor complexe ale vieţii internaţionale — cum sunt cele privind dezarmarea şi, in primul rînd, dezarmarea nucleară, promovarea unor relaţii noi in lume — fără ca Asia, ţările acestui continent să-şi spună cuvîntul lor. Şi trebuie să arăt că, în viitor, în raport cu ponderea populaţiei şi cu dezvoltarea economică a acestor ţări, se va accentua şi rolul lor în viaţa internaţională. ÎNTREBARE : Aţi vrea, domnule preşedinte, să ne spuneţi ceva despre apropiata dumneavoastră vizită in Italia ? RĂSPUNS : Am acceptat cu multă plăcere invitaţia preşedintelui Leone de a vizita Italia. Doresc ca, intr-adevăr, vizita să ducă la dezvoltarea în continuare a relaţiilor dintre ţările noastre — şi sper că, din acest punct de vedere, ea să fie o vizită cu rezultate bune. Trebuie să menţionez că relaţiile dintre România şi Italia — atît în domeniul economic, ştiinţific, cultural, cît şi pe tărîmul colaborării internaţionale — sunt bune şi cunosc un progres continuu. După cum se ştie, nu de mult ministrul de externe al Italiei a fost în România. In cursul convorbirilor pe care le-am avut, am constatat cu multă satisfacţie acest curs ascendent al relaţiilor noastre. De aceea, nu pot decit să-mi exprim convingerea că, colaborarea româno-italiană se va dezvolta, că ea va fi un factor pozitiv în promovarea mai largă a colaborării în Europa și în lume. Doresc, în încheiere, să urez cititorilor revistei dumneavoastră și poporului italian — prin intermediul revistei — cele mai mari succese în dezvoltarea economico-socială, multă fericire și pace. de peste notare O contribuţie la dezvoltarea relaţiilor - sudanezo-române OPINIA PUBLICĂ DIN SUDAN ACORDĂ O DEOSEBITA SEMNIFICAŢIE VIZITEI PREŞEDINTELUI NIMEIRY ÎN ROMÂNIA KHARTUM 1. — Trimisul special Agerpres, Nicolae N. Lupu, transmite : Presa, radioteleviziunea, reprezentanţii vieţii politice şi economice din Khartum acordă o atenţie deosebită vizitei preşedintelui Gaafar Mohammed El Nimeiry la Bucureşti, exprimîndu-şi convingerea că ea va contribui la dezvoltarea colaborării dintre Sudan şi România, la evoluţia ascendentă a relaţiilor dintre cele două ţări. „îmi amintesc cu multă plăcere de Bucureşti ■ — ne-a declarat Kamel Mahgoub, membru al Biroului Politic al Uniunii Socialiste Sudaneze, care a vizitat de curînd ţara noastră. Pretutindeni am fost întîmpinaţi cu multă căldură şi simpatie. O impresie deosebită ne-a lăsat primirea la preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu. Aceste manifestări de prietenie — a arătat în continuare Kamel Mahgoub — sunt, fără îndoială, încă o daudă a bunelor relaţii existente între ţările noastre, relaţii care au înregistrat un puternic avînt după vizita preşedintelui Ceauşescu la Khartum şi vor cunoaşte, desigur, o nouă dezvoltare în urma vizitei la Bucureşti a preşedintelui Nimeiry“. La rîndul lor, ziarele „AL SAHAFA“, „AL AYAM“, „THE SUDAN STANDARD" şi „NILE MIRROR" consacră numeroase articole şi informaţii vizitei şefului statului sudanez la Bucureşti. „Suntem convinşi — scrie cotidianul „AL AYAM" — că această vizită, care are loc ca răspuns la vizita întreprinsă de preşedintele Nicolae Ceauşescu, anul trecut, va da, fără îndoială, roade în întărirea cooperării şi a bunelor relaţii dintre cele două ţări, în avantajul reciproc. Nu este o coincidenţă, continuă ziarul, că o delegaţie română se află în aceste zile la Khartum pentru a studia şi discuta o serie de proiecte economice care vor fi transpuse in realitate“, întreaga presă din Khartum pune un accent deosebit pe cooperarea economică dintre cele două ţări. Astfel, se subliniază că experţii români au descoperit, pentru prima dată, existenţa gazului natural, în Sudan, că România participă la realizarea unor proiecte sudaneze în diferite domenii economice. Largi referiri pe această temă au fost făcute de Abdallah Fadalla, subsecretar de stat la Ministerul Industriei, care a apreciat că „rezultatele obţinute pînă acum pe linia cooperării economice cu România sunt deosebit de încurajatoare“. • LA AMSTERDAM, sub egida Ministerului Turismului, s-a inaugurat „Festivalul românesc" — manifestare complexă de prezentare a specificului ţârii noastre sub aspect folcloric. La festivitatea de deschidere au fost de faţă George Elian, ambasadorul ţării noastre în Olanda, şi Ilie Voicu, prim-adjunct al ministrului turismului, reprezentanţi ai organizaţiilor olandeze de turism, ziarişti. 29 LA BEIRUT S-AU ÎNCHEIAT lucrările reuniunii Secretariatului general al Frontului Popular Arab de sprijinire a rezistenţei palestiniene, informează agenţia France Presse. In şedinţa de închidere, Secretariatul a adoptat o rezoluţie care prevede înfiinţarea, în termen de şase luni, a unor comitete naţionale de sprijin în ţările arabe. • PREŞEDINTELE ALES AL ARGENTINEI, Hector Campora, şi-a încheiat, sîmbătă seara, turneul european, de şase zile, pierind spre Buenos Aires. In capitala Italiei, Campora a avut întrevederi cu oficialităţile italiene, a fost primit de Papa Paul al Vl-lea, şi a conferit cu fostul preşedinte al Argentinei, Juan Peron, aflat de asemenea, la Roma. • PRIN DECRET PREZIDENŢIAL, Aziz Sedki şi Sayed Marei au fost numiţi asistenţi ai preşedintelui Republicii Arabe Egipt, anunţă agenţiile FRANCE PRESSE şi REUTER, citind postul de radio Cairo, înainte de formarea noului guvern egiptean, care acum este condus de preşedintele Sadat, Aziz Sedki deţinuse funcţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri, iar Sayed Marei funcţia de prim-secretar al C.C. al Uniunii Socialiste Arabe. • OFICIALITĂŢILE ALGERIENE au hotărît să procedeze la efectuarea unui recensămint al populaţiei din localităţile afectate de gravele inundaţii care au devastat estul ţârii şi, îndeosebi, regiunea Annaba, pentru a putea stabili numărul persoanelor dispărute, în urma calamităţii. între timp, operaţiunile de salvare colţţină, locuitorii a numeroase idealităţi complet acoperite de apă fiind evacuaţi cu ajutorul elicopterelor sau al ambarcațiunilor. Munca de reconstrucţie in R.D. Vietnam La Hanoi a fost dat publicităţii, duminică, un comunicat cu privire la reuniunea Consiliului de Miniştri al R.D. Vietnam, reuniune prezidată de primul ministru, Fam Van Dong. Consiliul de Miniştri, relevă comunicatul, difuzat de agenţia V.N.A., a trecut în revistă situaţia actuală în activitatea de refacere şi dezvoltare a economiei şi culturii Totodată, s-a subliniat că, în prezent, cele mai urgente sarcini sunt : lichidarea promptă a consecinţelor războiului, stabilizarea şi intensificare producţiei într-un termen cit mai scurt, readucerea vieţii oamenilor muncii la un curs normal, îndeplinirea în bune condiţii a planului de stat pe 1973 pentru a asigura o dezvoltare impetuoasă în anii următori. Cooperarea românoalgeriană La plecarea din Alger, pe aeroportul Dar El Beida, ministrul român Bujor Almăşan a declarat unui redactor al Agenţiei algeriene de presă — A.P.S. : „Am făcut o vizită scurtă, dar foarte bogată, luînd cunoştinţă de importantele realizări ale statului şi guvernului algerian pe calea dezvoltării economice. Discuţiile avute cu omologul meu, ca şi cu specialiştii români şi algerieni pe şantiere ale cooperării româno-algeriene pe care le-am vizitat, mi-au creat convingerea că relaţiile economice dintre ţările noastre, care stau pe o bază solidă, se vor dezvolta în continuare“. La rîndul său, ministrul algerian al industriei şi energiei, Belaid Abdesselam, a declarat, corespondentului Agerpres că relaţiile de cooperare algeriano-române se desfăşoară foarte bine, conform programului sta- Misiunea lui „Pioneer-11“ Sonda spaţială „Pioneer-11“ va fi gata joi 5 aprilie, pentru lansare, programată, o zi mai tîrziu, în direcţia planetei Jupiter. In cursul misiunii sale, care va dura 22 de luni, nava va parcurge un traseu de aproximativ un miliard de kilometrii, străbătut deja de „Pioneer-10“, lansat cu peste un an în urmă și care a devenit, în cursul lunii februarie a.c., primul obiect planetar realizat de om care a trecut cu succes prin centura ce asteroizi aflată in drumul său spre Jupiter. „Pioneer-11“ va avea misiunea de a studia o altă regiune a lui Jupiter, la începutul anului 1975, cind va trece prin apropierea planetei. Ambele nave spaţiale americane işi vor continua zborul, după îndeplinirea misiunii, pătrunzind în spaţiul interplanetar. Ele vor fi, astfel, primele obiecte terestre care vor părăsi sistemul nostru solar. TABLOU SUDANEZ Sudanul este, cu cei 2 505 813 km.p., ţara cea mai vastă a continentului african. Călătorul pe aceste meleaguri descoperă fertile cîmpii dominate de albul bumbacului ca şi ariditatea copleşitoare a deşertului, păduri ecuatoriale cu esenţe preţioase, munţi aspri în adîncurile cărora se găsesc imense resurse ca şi mlaştini în care mişună înfricoşătoare animale. Un peisaj de o rară varietate se oferă privirilor, peisaj în care Nilul înseamnă darul cel mai preţios al naturii, pentru că de el se leagă speranţele în rodnicia ogoarelor, biruinţa asupra unei călduri sufocante. delungate stăpîniri străine. Un amplu efort constructiv caracterizează prezentul sudanez. Se încearcă, in mod coordonat, să se valorifice resursele de care dispune ţara, să se înlăture sistematic ceea ce înseamnă moştenirea trecutului în materie de economie, adică rămînerea în urmă în domeniul industriei şi agriculturii întrucît 80 la sută din populaţie trăieşte în mediul rural este firesc ca accentul principal să cadă pe agricultură. Sectorul agrar contribuie cu peste 40 la sută la formarea produsului intern brut. Efortul esenţial este îndreptat către extinderea culturilor de bumbac care au condiţii prielnice în roditoarea vale a Nilului. Sudanul furnizează 30 la sută din producţia mondială de bumbac. Gezira, regiune dintre Nilul Albastru şi Nilul Alb, a devenit bine cunoscută datorită acestei bogăţii pe care oamenii au smuls-o naturii. Apariţia adanezii (în număr de aproximativ 16 000 000 pe un teritoriu egal cu cel al Angliei, Franţei, Italiei, Belgiei, Norvegiei, Suediei Danemarcei, Spaniei şi Portugaliei la un loc) au cunoscut grelele încercări ale istoriei, ale nesfîrşitelor bătălii pentru independenţă şi afirmarea dreptului la o existenţă eliberată de dominaţia străină. Momentul victoriei în această luptă care a cerut nenumărate sacrificii îl reprezintă 1 ianuarie 1956 cind Sudanul devine republică independentă. Un gest simbolic avea să urmeze începutului de istorie nouă : statuia generalului venit de pe malurile Tamisei pentru a insîngera pămîntul sudanez este trimisă, fără întîrziere, către insulele învăluite de cețuri. Sudanul este preocupat de dezvoltarea sa economică, de depășirea consecinţelor unei înbumbacului cu fir lung de la Gezira aparţine începutului de secol. Cind primele plantaţii au prins rădăcini in această zonă pămintul era vlăguit, pirjolit de arşiţa nemiloasă. Dar, în prezent, cei ce privesc Gezira de la bordul unei „păsări metalice“ descoperă un nesfîrşit covor verzui pe care canalele de irigaţie schiţează o stranie geomemetrie. La Gezira omul s-a clodit mai puternic decit astrul incandescent şi pustietatea a trebuit să bată în retragere. Trei sferturi din producţia de bumbac a Sudanului se realizează pe pămînturile irigate de la Gezira (12 la sută din totalul suprafeţei cultivate din ţară). Dar tot în acest colţ de ţară se obţine şi 50 la sută din producţia de griu a ţării, 15 la sută din cea de arahide şi 12 la sută din cea de sorg. Pe planul resurselor destinate exportului un loc aparte ocupă „guma arabică“ (80—85 la sută din consumul mondial este asigurat de Sudan). Proiectele de dezvoltare economică preconizează efectuarea unor ample lucrări de irigaţii , pe 280 000 hectare pînă în 1975. „Bătălia pentru apă“ reprezintă un obiectiv esenţial. Apa este legată de fertilizarea unor noi suprafeţe, ceea ce va îngădui, printre altele, diversificarea producţiei agricole. Capitolul agricol trebuie completat cu sublinierea existenţei unui considerabil şeptel (7 000 000 bovine, 7 400 000 ovine, 6 200 000 caprine şi nu mai puţin de... 2 400 000 cămile). Agricultura beneficiază, in această perioadă, de investiţii ce ating 80 milioane lire sudaneze. Sudanul năzuieşte la progrese rapide pe drumul industrializării. In această privinţă, existenţa unor surse de materii prime creează posibilităţi sporite pentru formarea şi extinderea unor sectoare industriale. In prezent, industria este reprezentată mai ales prin filaturi de bumbac, întreprinderi producătoare de încălţăminte etc. După informaţii din Khartum, fabricile de textile existente în Sudan valorifică 130 000 tone din totalul de 200 000 tone cît reprezintă producţia de bumbac a ţării. Sudanul doreşte să fie nu numai un exportator de materie primă, ci şi de produse finite. Programul economic sudanez prevede construirea în anii viitori (pînă în 1975) a 20 de uzine, modernizarea întreprinderilor existente etc. Desigur, drumul dezvoltării nu este lipsit de dificultăţi dar poporul sudanez îşi consacră toate energiile asigurării unui ritm rapid de creştere economică, explorării şi exploatării bogatelor resurse de care ţara dispune, diversificării economiei prin modernizarea agriculturii şi crearea unei puternice industrii. Punînd pe prim plan eforturile proprii pentru dezvoltarea economiei, Sudanul acordă importanţă legăturilor cu diferite state pe o bază reciproc avantajoasă. In acest context, relaţiile dintre România şi Sudan cunosc o evoluţie ascendentă, stimulată de aspiraţiile comune ale celor două popoare. Sudanul parcurge o etapă însemnată a istoriei sale — cea a consolidării independenţei politice şi economice, a asigurării propăşirii ţării printr-o amplă şi multilaterală activitate constructivă. M. RAMURA Vizita delegaţiei Uniunii Tineretului Muncitor ,,Ho Şi Min" din R. D. Vietnam în ţara noastră -TMn cadrul vizitei pe In care o efectueazăBin ţara noastră, delegaţia Uniunii Tigneretului Muncitor „Ho Şi Min“ din R.D. Vietnam, condusă de tovarăşul Dinh Van Nam, membru al C.C. al U.T.M. „Ho Şi Min“, a avut sîmbătă, 31 martie a.c., convorbiri la C.C. al U.T.C. şi Consiliul U.A.S.C.R. O primire caldă, tovărăşească a fost făcută solilor tineretului vietnamez de către uteciştii din municipiul Ploieşti, ce lucreaza si invata la Grupul industrial petrochimic. Intr-o atmosferă prietenească s-a realizat un schimb de păreri in legătură cu principalele aspecte ale activităţii în rindul tineretului, ale modului în care acţionează organizaţia U.T.C. in vederea mobilizării tinerilor pentru înfăptuirea sarcinilor ce revin acestui important obiectiv economic în realizarea cincinalului înainte de termen. Aceeaşi atmosferă caldă a dominat şi mitingul de prietenie şi solidaritate cu poporul şi tineretul vietnamez, organizat, în după-amiaza aceleiaşi zile, la casa de cultura a sindicatelor din Ploieşti, unde au participat numeroşi tineri muncitori, elevi şi studenţi din acest municipiu. Salutînd cu deosebită bucurie prezenţa solilor tineretului vietnamez în mijlocul tineretului prahovean, tovarăşul Coriolan Voinea, membru al Biroului C.C. al U.T.C., prim-secretar al Comitetului judeţean Prahova al U. C., a transmis membrilor delegaţiei şi, prin ei, întregului tineret din Republica Democrată Vietnam, un călduros mesaj de solidaritate internaţionalistă, subliniind că această vizită reprezintă o nouă şi elocventă expresie a bunelor relaţii statornicite între tineretul român şi vietnamez, o contribuţie importantă la adincirea continuă a raporturilor de colaborare între U.T.C. şi U.T.M. „Ho Şi Min“. „Bucuria noastră — a continuat vorbitorul — este cu atît mai mare, cu cît această vizită are loc într-un context deosebit, după încheierea acordului de încetare a războiului şi restabilirea păcii în Vietnam şi semnarea actului final al Conferinţei internaţionale asupra Vietnamului, care, sperăm, vor permite poporului vietnamez, celorlalte popoare din Indochina, să-şi consacre forţele dezvoltării lor economice şi sociale, să-şi soluţioneze problemele corespunzător voinţei şi hotărîrii lor, fără nici un amestec din afară. încetarea războiului şi restabilirea păcii în patria dv. reprezintă o victorie de cea mai mare importanţă pentru poporul vietnamez, pentru toate forţele antiimperialiste". Apreciind că această întilnire reprezintă un bun prilej de a adresa, în numele tuturor tinerilor din judeţul Prahova, calde felicitări Uniunii Tineretului Muncitor cu prilejul sărbătoririi celei de-a 42-a aniversări a creării sale, tovarăşul Coriolan Voinea a adăugat : „In decursul existenţei sale, de peste patru decenii, organizaţia revoluţionară a tineretului frate vietnamez s-a dovedit a fi in permanenţă un factor activ în lupta dusă de poporul vietnamez pentru eliberare naţională, independenţă şi progres social“. Subliniind că tineretul român nutreşte sentimente de profundă admiraţie pentru lupta eroică a poporului şi tineretului vietnamez, vorbitorul a exprimat hotărîrea tinerei generaţii din patria noastră de a sprijini, în continuare, eforturile poporului frate vietnamez de refacere a economiei, de reunificare a patriei. Aceeaşi solidaritate militantă şi profundă satisfacţie pentru victoria poporului şi tineretului vietnamez în lupta eroică pe care, ani de-a rindul, au dus-o pentru apărarea fiinţei naţionale, pentru libertate şi independenţă au exprimat şi Sorin Horgoş, elev la Liceul nr. 2, Maneta Ionescu, studentă la Institutul de Petrol şi Ion Tîrîlă, muncitor la Grupul industrial petrochimic — Brazi. In cuvîntul său, tovarăşul Dinh Van Nam, conducătorul delegaţiei U.T.M. „Ho Şi Min“ şi-a exprimat satisfacţia de a cunoaşte preocupările tineretului din patria noastră, eforturile pe care acesta le depune alături de întregul popor pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen. „Tineretul şi poporul vietnamez— a spus oaspetele — urmăresc îndeaproape şi se bucură sincer de succesele poporului şi tineretului din România în opera de edificare a socialismului, sub conducerea P.C.R., in frunte cu secretarul general, Nicolae Ceauşescu“. Referindu-se la victoria obţinută de poporul vietnamez în lupta dusă pentru apărarea fiinţei sale naţionale, tovarăşul Dinh Van Nam a reliefat aportul tinerilor vietnamezi la acţiunea de reunificare paşnică a ţării şi menţinerea păcii, la opera de refacere şi reconstrucţie a obiectivelor economice ca au avut de suferit de pe urma războiului. Totodată, el a subliniat ideile ruprinse in recenta declaraţie a M.A.E. al R. D. Vietnam. In continuare, vorbitorul a adresat mulţumiri Partidului Comunist Român, poporului şi tineretului român pentru sprijinul activ-material, moral, politic şi diplomatic acordat Vietnamului, exprimîndu-şi convingerea că această vizită va contribui la consolidarea pe mai departe a prieteniei şi solidarităţii dintre poporul şi tineretul român şi vietname. In încheiere, participanţii la miting au adoptat o moţiune in care tineretul prahovean, întregul tineret al României socialiste, se pronunţă pentru respectarea şi aplicarea întocmai a Acordului de la Paris privind încetarea războiului şi restabilirea păcii în Vietnam. Vizita la C.A.P. „Ho Şi Mir,“ din comuna Dor Mărunt, efectuată duminică, a oferit oaspeţilor posibilitatea să cunoască activitatea tinerilor ce lucrează pe ogoarele patriei noastre, sentimentele lor de stimă şi solidaritate faţă de tineretul şi poporul vietnamez. Salutindu-i pe oaspeţi la Ateneul Tineretului, tovarăşul George Ghenoiu, prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al U.T.C., a transmis tineretului şi poporului vietnamez asigurarea că şi în viitor tînăra generaţie din patria noastră va sprijini aspiraţiile naţionale ale poporului vietna- mez şi a exprimat convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare frăţească dintre tineretul român şi vietnamez vor cunoaşte o dezvoltare şi întărire continuă, în interesul unităţii forţelor antiimperialiste, al cauzei păcii, socialismului şi progresului în lume. GH. SPRINŢEROIU • = —1 REDAU1IA Şl ADMINISTRAŢIA I Bucureşti. Piaţa „Scinteii" Tel. 17.60.10. 17 60 20 Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzorii din întreprinderi şi instituţii — Tiparul: Combinatul poligrafic „Casa Scînteii". — „ Cititorii din străinătate pot face abonamente prin „ROMPRESFILATELIA" — Serviciul Import-Export Presă — Bucureşti — Calea Griviţei nr 64—66, PO B — 2001.