Scînteia Tineretului, aprilie 1973 (Anul 29, nr. 7424-7447)

1973-04-02 / nr. 7424

INTERVIUL acordat de presedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Romania, NICOLAE CEAUSESCU, revistei italiene „L’Europeo“ ' * (Vrmare din pag. I) Principala dificultate a fost, in primul rînd, aceea că nu am avut asigurate, pentru toate sec­toarele, cadrele necesare care să poată face faţă pe deplin ce­rinţelor impuse de ritmul înalt de dezvoltare a societâţii. In al doilea rind, s-au mani­festat o serie de tendinţe dogma­tice — ca să spun aşa — rigide în abordarea unor probleme ale dezvoltării societăţii, generale, în primul rînd, de neînţelege­rea unor legităţi obiective, a for­melor cele mai potrivite de aplicare a lor la condiţiile rea­le ale societăţii româneşti. Desigur, aceste fenomene s-au manifestat mai cu seamă într-o anumită perioadă — şi multe­ din ele au fost în mare parte depă­şite. S-au manifestat, şi mai există in­că din păcate unele ten­dinţe birocratice. A existat şi tendinţa unui centralism exce­siv. Dar, multe din aceste stări de lucruri au fost în cea mai mare parte înlăturate. De alt­fel, măsurile luate în direcţia perfecţionării conducerii şi pla­nificării economiei au avut toc­mai sensul de a lichida aceste stări de lucruri, de a îmbună­tăţi situaţia şi crea noi condiii favorabile pentru­­dezvoltarea întregii societăţi. După cum Ştiţi, printre preo­cupările noastre este şi aceea de a defini cit mai bine rolul parti­dului in societate - pornind de la concepţia că el este forţa conducătoare — de a-i găsi locul cel mai potrivit. Totodată, ne preocupăm de a găsi şi perfecţio­na continuu formele organiza­torice de participare a clasei muncitoare, ţărănimii, intelec­tualităţii, a tuturor forţelor so­ciale la conducerea activităţii economice şi sociale şi, in gene­ral, la conducerea statului — ceea ce presupune dezvoltarea democraţiei socialiste, creşterea rolului maselor populare în con­ducerea întregii societăţi. Iată cîteva aspecte ale proble­melor complexe cărora a trebuit să le facem faţă, precum şi di­recţiile în care am acţionat şi acţionăm pentru soluţionarea lor. ÎNTREBARE : România se află pe calea înfăptuirii unui intens program de industria­lizare. Va duce oare această transformare la accentuarea unor contradicţii sau la apa­riţia altora noi ? RĂSPUNS : Intr-adevăr, Ro­mânia se află intr-un proces de intensa dezvoltare a indus­triei. Trebuie să spun că și în următoarele planuri cincinale, pina in 1990, avem in vedere ca să continuăm în mod intens industrializarea ţării. Pe această bază vrem să lichidăm în cea mai mare parte decalajul exis­tent şi să ne apropiem de ţă­rile dezvoltate din punct de ve­dere industrial şi economic, in general. Pară îndoială că realizarea acestor transformări din eco­nomie, industrializarea ţării vor duce la schimbări radicale in structura socială a întregii societăţi. Spre exemplu, ime­diat după Eliberare ţărănimea reprezenta circa 75 la sută din populaţie Astăzi, peste 50 la sută din forţa activă a ţării lu­crează in industrie şi alte sect­­toare. Avem în vedere ca în 1991 să ajungem ca ţărănimea să reprezinte numai IU—12 la sută, iar restul populaţiei să fie ocupată în industrie şi ce­lelalte sectoare. Desigur că aceasta va duce la eliminarea unor contradicţii din societatea noastră. Am in vedere, in primul rind, contra­dicţiile dintre sat şi oraş, con­tradicţiile chiar dintre munca din agricultură şi cea din in­dustrie, in general dintre mun­ca fizică şi munca intelectuală. Aceste contradicţii vor dispare sau se vor aplatiza foarte mult. INTREBARE : In lumea contemporană asistăm la con­turarea unor contraste tot mai evidente intre clasa mun­citoare din industrie in spe­cial şi administraţie. Pornind de la aceste considerente, aş întreba dacă această proble­mă se pune, ca o chestiune presantă şi in fata tării dum­neavoastră şi, în orice caz, cum prevedeţi că va evolua , va deveni un conflict din ce in ce mai agravat, cum ve­dem că se intîmplă in so­cietatea de consum, sau va evolua spre o fază de înţele­gere ? RĂSPUNS : Situaţia cred că trebuie privită în mod dife­renţiat. Una este situaţia în ţările capitaliste dezvoltate şi alta în ţările socialiste şi chiar în ţările in curs de dezvoltare. Faptul că în ţările capitaliste între muncitorii industriali şi aparatul administrativ există si se manifestă o anumită deose­bire este in primul rînd, un rezultat al existenţei claselor deosebite al claselor antago­niste — adică a capitalismului si clasei muncitoare. In condi­ţiile acestea, funcţionarii din aparatul administrativ reprezin­tă — vrînd, nevrînd — în faţa muncitorilor, pe proprietari. De aici rezultă această contradicţie care va persista atîta timp cit in societatea capitalistă se vor menţine relaţiile de producţie existente. Ac­easta este cauza esenţială Cit timp In ţările ca­pitaliste se vor menţine relaţii­le de proprietate asupra mij­loacelor de producţie, acest antagonism va dăinui, el puţind lua diferite forme. In ce priveşte România şi alte ţări socialiste unde au dispărut cauzele fundamentale ale aces­tor antagonisme, intre muncitori şi funcţionari nu mai pot exista în mod real asemenea contra­dicţii. Cu toate acestea poate exista birocratism. De aceea manifestăm o preocupare con­tinuă pentru a atrage la condu­cere masele populare, în aşa fel incit aparatul de conducere sa se contopească în fond cu clasa muncitoare, cu producă­torii înşişi, in felul acesta, funcţionarul, inclusiv directo­rul, să spun aşa, îşi va îndeplini funcţia sa socială în procesul de producţie nu ca făcind par­te dintr-un aparat rupt de pro­­­ducţie şi aflat deasupra pro­ducţiei, deşi există şi această tendinţă. Preocuparea noastră, a societăţii socialiste, este toc­mai de a împiedica acest lucru, dezvoltînd democraţia, asigu­­rind participarea maselor popu­lare ln toate verigile de condu­cere.­­ • ■ ÎNTREBARE : Presa occi­dentală a comentat in mod diferit recentele schimbări din structura de partid si de stat din România. In legă­tură cu acestea aţi binevoi să explicaţi „conceptul ro­tarii“ ? RĂSPUNS ! In primul rînd, doresc să arăt că toate măsu­rile luate in ultimii ani — in­clusiv recentele măsuri — au ca scop să asigure o mai bună re­partizare a forţelor de care dispune astăzi partidul şi socie­tatea noastră, în sectoarele ho­­taritoare ale activităţii spre a putea soluţiona cit mai bine şi mai direct problemele. In al doilea rînd, aceste măsuri se înscriu in preocuparea de a face să dispară o serie de ve­rigi intermediare care generea­ză birocratism, de a apropia conducerea de problemele de bază. Desigur, ne gîndim să găsim in continuare forme cit mai simple în acest sens. De altfel, vreau să arăt că înain­te în conducerea ţării existau, de exemplu, următoarele ve­rigi : conducerea centrală de stat, regiunea, raionul şi comu­na sau oraşul. Am desfiinţat complet raioanele, am reorgani­zat regiunile şi am creat 40 de judeţe care lucrează direct cu comunele şi oraşele. In acest fel au dispărut veri­gile intermediare, avind acum judeţele şi baza­­ comunele. Deci, intră în preocuparea ge­nerală de a simplifica relaţii­le, de a apropia conducerea de unităţile de bază. Pe măsu­ra ce vom introduce mijloace moderne în conducerea activi­tăţii vom putea face probabil şi alte simplificări. Toate aceste măsuri sunt le­gate de preocuparea de a asi­gura o conducere cit mai efi­cientă şi operativa în toate domeniile de activitate. Orice speculaţii pe seama acestor măsuri nu au nici un fel de bază. In ce priveşte votarea ca­drelor. Problemele conducerii sunt multiple şi foarte diverse. Pentru ca oamenii să poată face faţă acestei multitudini de probleme, ei trebuie să cu­noască cit mai multe as­pecte ale activităţii sociale. De aceea considerăm că este bine ca, periodic, oamenii să poată trece de la o muncă la alta. In al doilea rînd, această problemă este legată şi de fap­tul că, în conformitate cu le­gile obiective, fiziologice — ca să spun aşa — şi oamenii au perioade de creştere, de avînt, de stagnare şi, desigur, de cădere. Este firesc, deci, să se aibă în vedere perma­nent necesitatea de a se asi­gura şi promovarea continuă a noilor forţe. Acesta este un lucru normal, pe care natura însăşi l-a reglementat. Intr-a­­devăr, nu întotdeauna oamenii ţin seama de acest lucru, dar este cu atît mai râu pentru dezvoltarea societăţii. ÎNTREBARE : In legătură cu actuala reuniune de la Helsinki, vă rugăm, domnule preşedinte, să subliniaţi cite­­va aspecte ale poziţiei Româ­niei în problema securităţii europene. RĂSPUNS : După cît se ştie, România s-a pronunţat întot­deauna în mod ferm pentru conferinţa general-europeană. S-a ajuns acum la începerea convorbirilor pregătitoare de la Helsinki care au menirea de a stabili ordinea de zi şi măsurile organizatorice nece­sare pentru ţinerea conferin­ţei general-europene propriu­­zise. Noi apreciem că discuţiile de pînă acum au dus la rezul­tate pozitive, că ele au contu­rat o serie de direcţii de care trebuie să se ţină seama in organizarea şi desfăşurarea conferinţei general-europene. Desigur, după părerea mea, este necesar ca toţi participan­ţii să depună eforturi pentru a se ajunge la un numitor co­mun — ca să spun aşa — în ce priveşte problemele de bază. In primul rînd, România consideră că trebuie să se ajungă la un acord cu privire la ordinea de zi. Desigur, tre­buie să avem în vedere că conferinţa europeană trebuie să dezbată principiile privind relaţiile dintre statele europe­ne. Noi considerăm că acestea trebuie să pornească de la ega­litatea în drepturi, respectul independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecul în tre­burile interne, avantajul re­ciproc, în acelaşi timp, este necesar să se ajungă la adop­tarea unei poziţii comune cu privire la renunţarea la forţă şi la ameninţarea cu forţa in relaţiile dintre state. Deci, sa se creeze condiţii ca fiecare ţară europeană să-şi poată asi­gura dezvoltarea economico­­socială corespunzător voinţei sale, fără nici un amestec din afară. In al doilea rînd, trebuie avută în vedere crearea con­diţiilor pentru o mai bună co­laborare economică, tehnico ştiinţifică, lărgirea schimburi­lor de informaţii, turistice şi de altă natură între statele europene. In fine, noi aşteptăm, dorim, ca la conferinţa general-euro­peană să se adopte documente corespunzătoare în această di­recţie şi să se hotărască crearea unui organism permanent care să asigure atît menţinerea con­tactelor între statele europene, cît şi soluţionarea diferitelor probleme care se pot ivi, sau pregătirea unor noi reuniuni cu participarea tuturor state­lor. Desigur, sunt şi unele pro­bleme organizatorice, dar nu doresc să mă opresc acum asupra lor. Noi vom acţiona ca la Hel­sinki să se ajungă la o înţele­gere într-un timp cit mai scurt, pentru a se putea trece la or­ganizarea conferinţei propriu­­zise. ÎNTREBARE : Prin urma­re, Europa caută un nou echi­libru. Care este, in acest con­text, importanţa cooperării balcanice ? RĂSPUNS : Desigur că reali­zarea unor succese in dezvolta­rea securităţii europene şi în a­­firmarea relaţiilor noi dintre state va exercita o influenţă po­zitivă şi pe plan regional — şi, în acest context, şi în ce pri­veşte colaborarea dintre ţările din Balcani. De aceea, noi a­­preciem că realizarea unei cola­borări între ţările balcanice care să excludă din această zonă ba­zele militare străine şi arma­mentele nucleare va fi, la rîndul ei, de o mare importanţă nu nu­mai pentru Balcani, dar şi pen­tru pacea în Europa şi chiar, mai larg, în întreaga viaţă in­ternaţională. Suntem­ convinşi că există reale posibilităţi ca ţările balcanice să ajungă la o înţelegere şi la o mai bună colaborare intre ele. De altfel, s-au şi obţinut o serie de rezultate pozitive în această direcţie. Considerăm că trebuie să depunem eforturi în continu­are pentru a se ajunge în Bal­cani la crearea unei colaborări pe baze noi. In ce o priveşte, România are relaţii deosebit de bune cu toate statele din Balcani. ÎNTREBARE : Care va fi, după părerea dumneavoastră, ponderea­­ Asiei in evoluţia politicii internaţionale ? RĂSPUNS : In ce priveşte ponderea Asiei in evoluţia poli­ticii internaţionale, trebuie por­nit, desigur, de la faptul că Asia reprezintă aproape 50 la sută din populaţia lumii, că aici se află un număr mare de state — mari şi mici —, că unele din ele au un rol foarte activ în viaţa interna­ţională. Este de înţeles că nu se poate concepe in nici un fel soluţiona­rea problemelor complexe ale vieţii internaţionale — cum sunt cele privind dezarmarea şi, in primul rînd, dezarmarea nu­cleară, promovarea unor relaţii noi in lume — fără ca Asia, ţări­le acestui continent să-şi spună cuvîntul lor. Şi trebuie să arăt că, în viitor, în raport cu pon­derea populaţiei şi cu dezvolta­rea economică a acestor ţări, se va accentua şi rolul lor în viaţa internaţională. ÎNTREBARE : Aţi vrea, domnule preşedinte, să ne spuneţi ceva despre apropiata dumneavoastră vizită in Ita­lia ? RĂSPUNS : Am acceptat cu multă plăcere invitaţia preşe­dintelui Leone de a vizita Italia. Doresc ca, intr-adevăr, vizita să ducă la dezvoltarea în conti­nuare a relaţiilor dintre ţările noastre — şi sper că, din acest punct de vedere, ea să fie o vi­zită cu rezultate bune. Trebuie să menţionez că rela­ţiile dintre România şi Italia — atît în domeniul economic, şti­inţific, cultural, cît şi pe tărîmul colaborării internaţionale — sunt bune şi cunosc un progres conti­nuu. După cum se ştie, nu de mult ministrul de externe al Ita­liei a fost în România. In cursul convorbirilor pe care le-am avut, am constatat cu multă­­ satisfac­ţie acest curs ascendent al rela­ţiilor noastre. De aceea, nu pot decit să-mi exprim convingerea că, colaborarea româno-italiană se va dezvolta, că ea va fi un factor pozitiv în promovarea mai largă a colaborării în Eu­ropa și în lume. Doresc, în încheiere, să urez cititorilor revistei dumneavoastră și poporului italian — prin in­termediul revistei — cele mai mari succese în dezvoltarea eco­­nomico-socială, multă fericire și pace. d­e peste notare O contribuţie la dezvoltarea relaţiilor -­ sudanezo-române OPINIA PUBLICĂ DIN SUDAN ACORDĂ O DEOSEBITA SEMNIFICAŢIE VIZITEI PREŞE­DINTELUI NIMEIRY ÎN ROMÂNIA KHARTUM 1. — Trimisul special Ager­pres, Nicolae N. Lupu, transmite : Presa, radioteleviziunea, reprezentanţii vieţii poli­tice­ şi economice din Khartum acordă o atenţie deosebită vi­zitei preşedintelui Gaafar Mohammed El Nimeiry la Bucureşti, exprimîndu-şi convingerea că ea va contribui la dezvoltarea colaborării dintre Sudan şi România, la evoluţia ascendentă a relaţiilor dintre cele două ţări. „îmi amintesc cu multă plăcere de Bucureşti ■ — ne-a de­clarat Kamel Mahgoub, membru al Biroului Politic al Uniunii Socialiste Sudaneze, care a vizitat de curînd ţara noastră. Pre­tutindeni am fost întîmpinaţi cu multă căldură şi simpatie. O impresie deosebită ne-a lăsat primirea la preşedintele Con­siliului de Stat, Nicolae Ceauşescu. Aceste manifestări de prie­tenie — a arătat în continuare Kamel Mahgoub — sunt, fără îndoială, încă o daudă a bunelor relaţii existente între ţările noastre, relaţii care au înregistrat un puternic avînt după vizita preşedintelui Ceauşescu la Khartum şi vor cunoaşte, desigur, o nouă dezvoltare în urma vizitei la Bucureşti a preşedintelui Nimeiry“. La rîndul lor, ziarele „AL SAHAFA“, „AL AYAM“, „THE SUDAN STANDARD" şi „NILE MIRROR" consacră numeroase articole şi informaţii vizitei şefului statului sudanez la Bucu­reşti. „Suntem­ convinşi — scrie cotidianul „AL AYAM" — că această vizită, care are loc ca răspuns la vizita întreprinsă de preşedintele Nicolae Ceauşescu, anul trecut, va da, fără îndo­ială, roade în­ întărirea cooperării şi a bunelor relaţii dintre cele două ţări, în avantajul reciproc. Nu este o coincidenţă, continuă ziarul, că o delegaţie română se află în aceste zile la Khartum pentru a studia şi discuta o serie de proiecte eco­nomice care vor fi transpuse in realitate“, întreaga presă din Khartum pune un accent deosebit pe cooperarea economică dintre cele două ţări. Astfel, se sub­liniază că experţii români au descoperit, pentru prima dată, existenţa gazului natural, în Sudan, că România participă la realizarea unor proiecte sudaneze în diferite domenii econo­mice. Largi referiri pe această temă au fost făcute de Abdallah Fad­alla, subsecretar de stat la Ministerul Industriei, care a ap­reciat că „rezultatele obţinute pînă acum pe linia cooperării economice cu România sunt deosebit de încurajatoare“. • LA AMSTERDAM, sub egida Ministerului Turismului, s-a inaugurat „Festivalul româ­nesc" — manifestare complexă de prezentare a specificului ţâ­rii noastre sub aspect folcloric. La festivitatea de deschidere au fost de faţă George Elian, am­basadorul ţării noastre în O­­landa, şi Ilie Voicu, prim-ad­­junct al ministrului turismului, reprezentanţi ai organizaţiilor olandeze de turism, ziarişti. 29 LA BEIRUT S-AU ÎN­CHEIAT lucrările reuniunii Secretariatului general al Fron­tului Popular Arab de spriji­nire a rezistenţei palestiniene, informează agenţia France Presse. In şedinţa de închidere, Secretariatul a adoptat o rezo­luţie care prevede înfiinţarea, în termen de şase luni, a un­or comitete naţionale de sprijin în ţările arabe. • PREŞEDINTELE ALES AL ARGENTINEI, Hector Campo­­ra, şi-a încheiat, sîmbătă sea­ra, turneul european, de şase zile, pierind spre Buenos Aires. In capitala Italiei, Campora a avut întrevederi cu oficialităţi­le italiene, a fost primit de Papa Paul al Vl-lea, şi a con­ferit cu fostul preşedinte al Ar­gentinei, Juan Peron, aflat de asemenea, la Roma. • PRIN DECRET PREZIDEN­ŢIAL, Aziz Sedki şi Sayed Ma­rei au fost numiţi asistenţi ai preşedintelui Republicii Arabe Egipt, anunţă agenţiile FRANCE PRESSE şi REUTER, citind pos­tul de radio Cairo, înainte de formarea noului guvern egiptean, care acum este condus de preşedintele Sadat, Aziz Sedki deţinuse funcţia de preşedinte al Consiliului de Mi­niştri, iar Sayed Marei funcţia de prim-secretar al C.C. al U­­niunii Socialiste Arabe. • OFICIALITĂŢILE ALGE­RIENE au hotărît să procedeze la efectuarea unui recensămint al populaţiei din localităţile a­­fectate de gravele inundaţii care au devastat estul ţârii şi, înde­osebi, regiunea Annaba, pentru a putea stabili numărul persoa­nelor dispărute, în urma calami­tăţii. între timp, operaţiunile de salvare colţţină, locuitorii a nu­meroase idealităţi complet aco­perite de apă fiind evacuaţi cu ajutorul elicopterelor sau al am­barcațiunilor. Munca de reconstrucţie in R.D. Vietnam La Hanoi a fost dat publici­tăţii, duminică, un comunicat cu privire la reuniunea Consi­liului de Miniştri al R.D. Viet­nam, reuniune prezidată de pri­mul ministru, Fam Van Dong. Consiliul de Miniştri, relevă comunicatul, difuzat de agenţia V.N.A., a trecut în revistă si­tuaţia actuală în activitatea de refacere şi dezvoltare a­ econo­miei şi culturii Totodată, s-a subliniat că, în prezent, cele mai urgente sar­cini sunt : lichidarea promptă a consecinţelor războiului, stabi­lizarea şi intensificare produc­ţiei într-un termen cit mai scurt, readucerea vieţii oameni­lor muncii la un curs normal, îndeplinirea în bune condiţii a planului de stat pe 1973 pentru a asigura o dezvoltare impe­tuoasă în anii următori. Cooperarea româno­algeriană La plecarea din Alger, pe aeroportul Dar El Beida, mi­nistrul român Bujor Almăşan a declarat unui redactor al A­­genţiei algeriene de presă — A.P.S. : „Am făcut o vizită scurtă, dar foarte bogată, lu­­înd cunoştinţă de importantele realizări ale statului şi guver­nului algerian pe calea dezvol­tării economice. Discuţiile avu­te cu omologul meu, ca şi cu specialiştii români şi algerieni pe şantiere ale cooperării ro­­mâno-algeriene pe care le-am vizitat, mi-au creat convingerea că relaţiile economice dintre ţă­rile noastre, care stau pe o bază solidă, se vor dezvolta în continuare“. La rîndul său, ministrul al­gerian al industriei şi energiei, Belaid Abdesselam, a declarat, corespondentului Agerpres că relaţiile de cooperare algeria­­no-române se desfăşoară foarte bine, conform programului sta- Misiunea lui „Pioneer-11“ Sonda spaţială „Pioneer-11“ va fi gata joi 5 aprilie, pentru lansare, programată, o zi mai tîrziu, în direcţia planetei Jupiter. In cursul misiunii sale, care va dura 22 de luni, nava va par­curge un traseu de aproximativ un miliard de kilometrii, stră­bătut deja de „Pioneer-10“, lansat cu peste un an în urmă și care a devenit, în cursul lunii februarie a.c., primul obiect pla­netar realizat de om care a trecut cu succes prin centura c­e asteroizi aflată in drumul său spre Jupiter. „Pioneer-11“ va avea misiunea de a studia o altă regiune a lui Jupiter, la începutul anului 1975, cind va trece prin apro­pierea planetei. Ambele nave spaţiale americane işi vor con­tinua zborul, după îndeplinirea misiunii, pătrunzind în spaţiul interplanetar. Ele vor fi, astfel, primele obiecte terestre care vor părăsi sistemul nostru solar. TABLOU SUDANEZ Sudanul este, cu cei 2 505 813 km.p., ţara cea mai vastă a continentului african. Călătorul pe aceste meleaguri descoperă fertile cîmpii do­minate de albul bumbacului ca şi ariditatea copleşitoare a deşertului, păduri ecuatoriale cu esenţe preţioase, munţi aspri în adîncurile cărora se găsesc imense resurse ca şi mlaştini în care mişună înfricoşătoare animale. Un pei­saj de o rară varietate se oferă privirilor, pei­saj în care Nilul înseamnă darul cel mai pre­ţios al naturii, pentru că de el se leagă speran­ţele în rodnicia ogoarelor, biruinţa asupra unei călduri sufocante.­­ delungate stăpîniri străine. Un amplu efort constructiv carac­terizează prezentul sudanez. Se încearcă, in mod coordonat, să se valorifice resursele de care dispune ţara, să se înlăture sis­tematic ceea ce înseamnă moş­tenirea trecutului în materie de economie, adică rămînerea în urmă în domeniul industriei şi agriculturii întrucît 80 la sută din populaţie trăieşte în mediul rural este firesc ca accentul principal să cadă pe agricultură. Sectorul agrar contribuie cu peste 40 la sută la formarea produsului intern brut. Efortul esenţial este îndreptat către ex­tinderea culturilor de bumbac care au condiţii prielnice în ro­­ditoarea vale a Nilului. Sudanul furnizează 30 la sută din producţia mondială de bum­bac. Gezira, regiune dintre Ni­lul Albastru şi Nilul Alb, a de­venit bine cunoscută datorită acestei bogăţii pe care oamenii au smuls-o naturii. Apariţia adanezii (în număr de aproximativ 16 000 000 pe un te­ritoriu egal cu cel al Angliei, Franţei, Italiei, Belgiei, Norvegiei, Suediei Danemarcei, Spaniei şi Portugaliei la un loc) au cunoscut grelele încercări ale istoriei, ale nesfîrşitelor bătălii pentru independenţă şi afirma­rea dreptului la o existenţă eli­berată de dominaţia străină. Mo­mentul victoriei în această luptă care a cerut nenumărate sacri­ficii îl reprezintă 1 ianuarie 1956 cind Sudanul devine republică independentă. Un gest simbolic avea să urmeze începutului de istorie nouă : statuia generalului venit de pe malurile Tamisei pentru a insîngera pămîntul su­danez este trimisă, fără întîr­­ziere, către insulele învăluite de cețuri. Sudanul este preocupat de dezvoltarea sa economică, de depășirea consecinţelor unei în­bumbacului cu fir lung de la Gezira aparţine începutului de secol. Cind primele plantaţii au prins rădăcini in această zonă pămintul era vlăguit, pirjolit de arşiţa nemiloasă. Dar, în pre­zent, cei ce privesc Gezira de la bordul unei „păsări metalice“ descoperă un nesfîr­şit covor verzui pe care canalele de iri­gaţie schiţează o stranie geome­­metrie. La Gezira omul s-a clo­­dit mai puternic decit astrul incandescent şi pustietatea a trebuit să bată în retragere. Trei sferturi din producţia de bumbac a Sudanului se reali­zează pe pămînturile irigate de la Gezira (12 la sută din totalul suprafeţei cultivate din ţară). Dar tot în acest colţ de ţară se obţine şi 50 la sută din produc­ţia de griu a ţării, 15 la sută din cea de arah­ide şi 12 la sută din cea de sorg. Pe planul resurse­lor destinate exportului un loc aparte ocupă „guma arabică“ (80—85 la sută din consumul mondial este asigurat de Sudan). Proiectele de dezvoltare eco­nomică preconizează efectuarea unor ample lucrări de irigaţii , pe 280 000 hectare pînă în 1975. „Bătălia pentru apă“ reprezintă un obiectiv esenţial. Apa este legată de fertilizarea unor­ noi suprafeţe, ceea ce va îngădui, printre altele, diversificarea producţiei agricole. Capitolul a­­gricol trebuie completat cu sub­linierea existenţei unui consi­derabil şeptel (7 000 000 bovine, 7 400 000 ovine, 6 200 000 caprine şi nu mai puţin de... 2 400 000 că­mile). Agricultura beneficiază, in această perioadă, de investiţii ce ating 80 milioane lire sudaneze. Sudanul năzuieşte la progrese rapide pe drumul industrializării. In această privinţă, existenţa u­nor surse de materii prime cre­ează posibilităţi sporite pentru formarea şi extinderea unor sec­toare industriale. In prezent, in­dustria este reprezentată mai ales prin filaturi de bumbac, între­prinderi producătoare de încăl­ţăminte etc. După informaţii din Khartum, fabricile de textile e­­xistente în Sudan valorifică 130 000 tone din totalul de 200 000 tone cît reprezintă producţia de bumbac a ţării. Sudanul doreşte să fie nu numai un exportator de materie primă, ci şi de pro­duse finite. Programul economic sudanez prevede construirea în anii vii­tori (pînă în 1975) a 20 de uzine, modernizarea întreprinderilor e­­xistente etc. Desigur, drumul dezvoltării nu este lipsit de dificultăţi dar po­porul sudanez îşi consacră toate energiile asigurării unui ritm ra­pid de creştere economică, ex­plorării şi exploatării bogatelor resurse de care ţara dispune, di­versificării economiei prin mo­dernizarea agriculturii şi crea­rea unei puternice industrii. Punînd pe prim plan eforturile proprii pentru dezvoltarea eco­nomiei, Sudanul acordă impor­tanţă legăturilor cu diferite sta­te pe o bază reciproc avantajoa­să. In acest context, relaţiile dintre România şi Sudan cunosc o evoluţie ascendentă, stimulată de aspiraţiile comune ale celor două popoare. Sudanul parcurge o etapă în­semnată a istoriei sale — cea a consolidării independenţei po­litice şi economice, a asigurării propăşirii ţării printr-o amplă şi multilaterală activitate con­structivă. M. RAMURA Vizita delegaţiei Uniunii Tineretului Muncitor ,,Ho Şi Min" din R. D. Vietnam în ţara noastră -TM­­n cadrul vizitei pe In care o efectuează­­B­in ţara noastră, de­legaţia Uniunii Ti­­g­neretului Muncitor „Ho Şi Min“ din R.D. Vietnam, condusă de to­varăşul Dinh Van Nam, mem­bru al C.C. al U.T.M. „Ho Şi Min“, a avut sîmbătă, 31 martie a.c., convorbiri la C.C. al U.T­.C. şi Consiliul U.A.S.C.R. O primire caldă, tovărăşeas­că a fost făcută solilor tinere­tului vietnamez de către ute­­ciştii din municipiul Ploieşti, ce lucreaza si invata la Grupul industrial petrochimic. Intr-o atmosferă prietenească s-a re­alizat un schimb de păreri in legătură cu principalele aspec­te ale activităţii în rindul tine­retului, ale modului în care acţionează organizaţia U.T.C. in vederea mobilizării tinerilor pentru înfăptuirea sarcinilor ce revin acestui important obiec­tiv economic în realizarea cin­cinalului înainte de termen. Aceeaşi atmosferă caldă a do­minat şi mitingul de prietenie şi solidaritate cu poporul şi ti­neretul vietnamez, organizat, în după-amiaza aceleiaşi zile, la casa de cultura a sindicatelor din Ploieşti, unde au participat numeroşi tineri muncitori, elevi şi studenţi din acest municipiu. Salutînd cu deosebită bucurie prezenţa solilor tineretului vietnamez în mijlocul tineretu­lui prahovean, tovarăşul Corio­­lan Voinea, membru al Birou­lui C.C. al U.T.C., prim-secre­­tar al Comitetului judeţean Prahova al U.­ C., a transmis membrilor delegaţiei şi, prin ei, întregului tineret din Republica Democrată Vietnam, un căldu­ros mesaj de solidaritate interna­­ţionalistă, subliniind că această vizită reprezintă o nouă şi eloc­ventă expresie a bunelor relaţii statornicite între tineretul ro­mân şi vietnamez, o contribuţie importantă la adincirea continuă a raporturilor de colaborare în­tre U.T.C. şi U.T.M. „Ho Şi Min“. „Bucuria noastră — a continuat vorbitorul — este cu atît mai mare, cu cît această vizită are loc într-un context deosebit, du­pă încheierea acordului de înce­tare a războiului şi restabilirea păcii în Vietnam şi semnarea actului final al Conferinţei in­ternaţionale asupra Vietnamului, care, sperăm, vor permite po­porului vietnamez, celorlalte po­poare din Indochina, să-şi con­sacre forţele dezvoltării lor e­­conomice şi sociale, să-şi solu­ţioneze problemele corespunză­tor voinţei şi hotărîrii lor, fără nici un amestec din afară. înce­tarea războiului şi restabilirea păcii în patria dv. reprezintă o victorie de cea mai mare impor­tanţă pentru poporul vietnamez, pentru toate forţele antiimperia­­list­e". Apreciind că această întilnire reprezintă un bun prilej de a a­­dresa, în numele tuturor tineri­lor din judeţul Prahova, calde felicitări Uniunii Tineretului Muncitor cu prilejul sărbătoririi celei de-a 42-a aniversări a cre­ării sale, tovarăşul Coriolan Voi­­nea a adăugat : „In decursul existenţei sale, de peste patru decenii, organizaţia revoluţiona­ră a tineretului frate vietnamez s-a dovedit a fi in permanenţă un factor activ în lupta dusă de poporul vietnamez pentru elibe­rare naţională, independenţă şi progres social“. Subliniind că tineretul român nutreşte sentimente de profundă admiraţie pentru lupta eroică a poporului şi tineretului vietna­mez, vorbitorul a exprimat ho­­tărîrea tinerei generaţii din pa­tria noastră de a sprijini, în con­tinuare, eforturile poporului frate vietnamez de refacere a economiei, de reunificare a pa­triei. Aceeaşi solidaritate militantă şi profundă satisfacţie pentru victoria poporului şi tineretului vietnamez în lupta eroică pe care, ani de-a rindul, au dus-o pentru apărarea fiinţei naţio­nale, pentru libertate şi indepen­denţă au exprimat şi Sorin Hor­­goş, elev la Liceul nr. 2, Ma­neta Ionescu, studentă la In­stitutul de Petrol şi Ion Tîrîlă, muncitor la Grupul industrial petrochimic — Brazi. In cuvîntul său, tovarăşul Dinh Van Nam, conducătorul delegaţiei U.T.M. „Ho Şi Min“ şi-a exprimat satisfacţia de a cunoaşte preocupările tinere­tului din patria noastră, efor­turile pe care acesta le depune alături de întregul popor pen­tru îndeplinirea cincinalului înainte de termen. „Tineretul şi poporul vietnamez­­— a spus oaspetele — urmăresc îndea­proape şi se bucură sincer de succesele poporului şi tineretu­lui din România în opera de edificare a socialismului, sub conducerea P.C.R., in frunte cu secretarul general, Nicolae Ceauşescu“. Referindu-se la victoria ob­ţinută de poporul vietnamez în lupta dusă pentru apărarea fiinţei sale naţionale, tovarăşul Dinh Van Nam a reliefat a­­portul tinerilor vietnamezi la acţiunea de reunificare paşnică a ţării şi menţinerea păcii, la opera de refacere şi reconstruc­ţie a obiectivelor economice ca au avut de suferit de­ pe urma războiului. Totodată, el a sub­liniat ideile ruprinse in recen­ta declaraţie a M.A.E. al R. D. Vietnam. In continuare, vorbitorul a adresat mulţumiri Partidului Comunist Român, poporului şi tineretului român pentru spri­jinul activ-material, moral, po­litic şi diplomatic acordat Vietnamului, exprimîndu-şi convingerea că această vizită va contribui la consolidarea pe mai departe a prieteniei şi so­lidarităţii dintre poporul şi ti­neretul român şi vietname. In încheiere, participanţii la miting au adoptat o moţiune in care tineretul prahovean, în­tregul tineret al României so­cialiste, se pronunţă pentru res­pectarea şi aplicarea întocmai a Acordului de la Paris privind încetarea războiului şi restabi­lirea păcii în Vietnam. Vizita la C.A.P. „Ho Şi Mir,“ din comuna Dor Mărunt, efec­tuată duminică, a oferit oas­peţilor posibilitatea să cunoască activitatea tinerilor ce lucrează pe ogoarele patriei noastre, sentimentele lor de stimă şi solidaritate faţă de tineretul şi poporul vietnamez. Salutindu-i pe oaspeţi la A­­teneul Tineretului, tovarăşul George Ghenoiu, prim-secretar al Comitetului municipal Bucu­reşti al U.T.C., a transmis ti­neretului şi poporului vietna­mez asigurarea că şi în viitor tînăra generaţie din patria noastră va sprijini aspiraţiile naţionale ale poporului vietna-­ mez şi a exprimat convingerea că relaţiile de prietenie şi co­laborare frăţească dintre tine­retul român şi vietnamez vor cunoaşte o dezvoltare şi întă­rire continuă, în interesul uni­tăţii forţelor antiimperialiste, al cauzei păcii, socialismului şi progresului în lume. GH. SPRINŢEROIU • = —1­ REDAU1IA Şl A­DMINISTR­A­ŢIA I Bucureşti. Piaţa „Scinteii" Tel. 17.60.10. 17 60 20 Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzorii din întreprinderi şi instituţii — Tiparul: Combinatul poligrafic „Casa Scînteii". — „ Cititorii din străinătate pot face abonamente prin „ROMPRESFILATELIA" — Serviciul Import-Export Presă — Bucureşti — Calea Griviţei nr 64—66, P­O B — 2001.

Next