Scînteia Tineretului, aprilie 1973 (Anul 29, nr. 7424-7447)

1973-04-02 / nr. 7424

BUCUREŞTI . Primele plantari în Drumul Taberei. Citeva mii de tineri au lucrat ieri la amenajarea parcului din centrul civic al cartierului Drumul Taberei. De la toate în­treprinderile amplasate în sectorul VII, din şcoli şi facultăţi şi-au dat aici întîlnire băieţi şi fete care au participat la plan­tarea a 360 de arbori şi peste 6 000 de puieţi din cele mai di­verse esenţe. A fost prima duminică a muncii patriotice des­făşurată în perimetrul celor 12 hectare pe cit se întinde parcul unde vor fi plantaţi peste 100 000 de pomi. Şi se amenajează un lac şi un ştrand. Dintre numeroşii evidenţiaţi am reţinut nu­mele tinerilor Paul Dănescu, Marin Ciobanu, Mircea Iancu, Nicolae Marin, Gheorghe Aiecu... I Remarcabil eveniment * în viaţa şcolară I şi artistică a ţării I Festivalul I­­ teilor • muzicieni 1 I I CRONICA T. V. , mmm i I PENTRU TIMPUL I I D-VOASTRĂ I LIBER I La Leordeni, in lunca Arge­şului, tinerii au lucrat ieri la plantarea vişinilor pe cele şaptezeci de hectare plani­ficate. Zeci de mii de tineri au participat ieri la acţiunile iniţiate de organizaţiile U. T. C. în prima zi a „Decadei plantării şi îngrijirii pomilor“ sub deviza: SĂ FACĂ ŢARA o grădină! Ieri a fost o zi de primăvară adevărată. Iar prin fapte indemnului patriotic de a contribui la ducţiei de fructe, organizaţiile U.T.C. se inscriu cu localitate in care tinerii, să nu fi participat, in cadrul unităţilor agricole, în ogrăzi sau de-a lungul lucrat cu hărnicie şi entuziasm, cu gindul Ig­anga­retul - factor activ in îndeplinirea cincinalului in această primăvară intirziata râminerile in urmă tarea puieţilor este lucrarea cea mai stringentă. Din această campanie a pomilor prezentăm oamenii au ţinut s-o folosească din plin. Râspunzind extinderea patrimoniului pomicol şi sporirea pro­­acţiuni de mare amploare. Aproape că n-a existat decadei plantărilor, la sădirea puieţilor in livezile drumurilor, in parcuri şi în masivele forestiere. S­a­jamentul utecist formulat în cadrul întrecerii : „Tine­­în patru ani şi jumătate", de a face totul pentru ca să fie recuperate. Iar in ordinea urgenţelor, plan­citeva secvenţe. DOLJ : 46 000 de ti­neri şi de cinci ori pe atîţia pomi. Campania de primăvară a plantării pomilor fructiferi, or­namentali şi din esenţele stabi­lite pentru masivele judeţului Dolj a polarizat acţiunile orga­nizaţiilor U.T.C. şi eforturile a 46 000 de tineri. „Record de participare“, după cum aprecia tovarăşa Victoria Bistriceanu, prim secretar al Comitetului ju­deţean al U.T.C. Record, pentru că practic, o treime din efecti­vul organizaţiei judeţene sem­nează in cartea muncii patrio­tice. La Terpeziţa, Pleşoi, Băr­boi, Botoşeşti-Paia şi Dobromir s-a lucrat în masivele pomicole. Terenuri improprii cultivării cu cereale şi erodate au devenit şantiere. Tinerii, alăturindu-şi eforturile celorlalţi cooperatori, le terasează şi le plantează cu pomi fructiferi. Munca e dură, se avansează anevoios dar cu fiecare zi alte hectare dobin­­desc aspectul de livadă. Simbătă şi duminică cei peste două mii de tineri participanţi la acţiu­nile patriotice au pregătit peste douăzeci de hectare, au săpat gropi şi au plantat meri, peri şi pruni. In acelaşi timp, în parcul Cor­­niţoiu din Craiova, uteciştii au plantat peste 15 000 de arbori şi arbuşti ornamentali ; la Staţiu­nea experimentală de la Işal­­niţa tinerii din comunele înve­cinate şi elevii Grupului şcolar auto şi ai şcolii de şoferi şi-au asumat răspunderea înfiinţării unei perdele de protecţie, să­dind nu mai puţin de 32 mii de puieţi din cele mai diverse e­­senţe , la Valea Stanciului ute­ciştii au plantat în parcul comu­nei 500 de arbori ornamentali şi au întreţinut în pepinieră zece mii de arbuşti, iar la Bra­­tovoieşti o sută cincizeci de ti­neri au plantat salcîmi ornamen­tali, de-a lungul şoselei, pe pa­tru kilometri. Totodată, la Ce­tate tinerii au plantat o sută de salcîmi ornamentali şi o mie de trandafiri, la Gîngiova, două sute de utecişti au sădit peste o mie de plopi canadieni iar in raza ocoalelor silvice Melineşti. GH. FECIORU Foto : GH. CUCU (Continuare in pag. a 11-a) Mecanizatorii au participat și ei la intensificarea ritmu­lui de plantare a pomilor fructiferi, păstrînd în con­tinuă funcționare­­ frezei­ pentru săpari­ea gropilor. IMPORTANTE REGLEMENTARI LEGALE MENITE SĂ CONTRIBUIE LA DEZVOLTAREA UNUI CLIMAT DE ÎNALTĂ ECHITATE SOCIALISTA Partidul nostru, afirmînd cu consecvenţă necesitatea perfec­ţionării continue a relaţiilor sociale, a aşezării lor tot­­mai trainice pe principiile eticii şi echităţii socialiste, face­­ totul pentru a transpune in viaţă a­­ceste principii, astfel incit ele să guverneze efectiv toate do­meniile de activitate. In acest sens, este elocventă preocupa­rea majoră a partidului şi sta­tului pentru necontenita îmbu­nătăţire a organizării, conduce­rii şi planificării economice şi sociale, în deplină concordanţă cu exigenţele dezvoltării ţării, cu cerinţele ridicării nivelului de trai al întregului popor. Sunt, toate acestea, adevăruri cu care ne confruntăm zilnic, izvoare nesecate de noi ener­gii care propulsează mersul înainte al societăţii noastre so­cialiste. Pentru cine s-a aflat joi şi vineri în sala dezbaterilor Ma­rii Adunări Naţionale, pentru toţi cei care au urmărit la ra­dio, la televiziune sau în pre­să lucrările înaltului for­ legi­slativ, aceste adevăruri au re­levat încă o dată grija atentă pe care societatea noastră so­cialistă o manifestă faţă de toţi membrii săi, eforturile deosebi­te pe care le face partidul pen­tru întărirea democraţiei socia­liste, pentru asigurarea unei tot mai largi participări a cla­sei muncitoare, a ţărănimii şi intelectualităţii la conducerea treburilor statului. Forul su­prem al puterii de stat a fost chemat să dezbată şi să adopte o serie de legi de importanţă fundamentală pentru perfecţio­narea conducerii întregii vieţi economico-sociale, pentru pro­gresul patriei noastre. Potrivit practicii încetăţenite în viaţa social-politică a României soci­aliste, toate aceste legi au fost în prealabil supuse, in faza de proiect, unei largi dezbateri pu­blice. Primite cu interes de toţi cetăţenii, dar în mod deosebit de tineri, proiectele de legi pu­blicate în presă au făcut obi­ectul unor profunde şi mature discuţii, fiind îmbunătăţite prin­­tr-o preţioasă contribuţie a mii şi mii de participanţi la dezba­tere. Este important de subli­niat că toate aceste dezbateri au relevat adeziunea deplină a oamenilor muncii, a generaţiei A. VASILESCU (Continuare în pag. a ll-a) INTERVIUL acordat de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, revistei italiene „L’Europeo“ Aşa cum s-a mai anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe publicistul italian Valerio Pellizzari. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu pentru revista „L'Europeo". ÎNTREBARE : Realizările României din ultimii 25 de ani au suscitat un larg interes. V-aş fi recunoscător, domnule preşedinte, dacă ne-aţi putea vorbi despre problemele cele mai urgente pe care societatea româ­nească trebuie să le rezolve astăzi, noi centre orăşeneşti şi ridicarea nivelului de organizare şi a condiţiilor de viaţă în centre­le urbane existente, considerînd că aceasta are o deosebită importanţă pentru dezvoltarea vi­itoare a ţării. Desigur, pornind de la aceste preocupări, pe prim plan se pune problema formării cadrelor necesare pentru toate domeniile de activitate, ca o condiţie de bază a progresului general al societăţii. Trebuie să menţionez că în dezvoltarea între­gii noastre activităţi pornim de la introducerea în industrie, agricultură şi în alte domenii a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii cele mai avansate spre a ţine astfel pasul cu transformările mari produse în lume de revoluţia tehnico-ştiinţi­­fică contemporană. In sfîrşit, ne preocupăm continuu de îmbu­nătăţirea condiţiilor de viaţă materiale şi spi­rituale ale întregului popor. Am în vedere atît preocuparea pentru creşterea veniturilor popu­laţiei, pentru dezvoltarea construcţiei de lo­cuinţe, pentru îmbunătăţirea asistenţei sani­tare cit şi alte preocupări legate de îmbunătă­ţirea cit mai rapidă a condiţiilor de trai. ÎNTREBARE : Din anul 1960 vă aflaţi în fruntea Partidului Comunist Român. Rezul­tatele de astăzi — fără îndoială rodul unei activităţi foarte complexe — au presupus şi eliminarea unor obstacole. Ne-aţi putea spune, domnule preşedinte, ce dificultăţi aţi intimpinat în aceşti ani ? RĂSPUNS : Fără îndoială că în toată aceas­tă perioadă — inclusiv după 1­965 — a trebuit să facem faţă unor probleme foarte complexe, să învingem o serie de greutăţi — unele obiec­tive, legate de stadiul de dezvoltare a ţării, al­tele subiective, legate de activitatea organelor de partid şi de stat. Nu aş vrea să vorbesc acum despre greutăţile obiective, pentru că este de înţeles că nivelul scăzut al industriei şi agriculturii creează multe greutăţi în dezvol­tarea unei ţări. RĂSPUNS : Este adevărat că, în anii con­strucţiei socialiste, România a obţinut rezultate remarcabile în dezvoltarea sa economică şi so­cială. Nu aş menţiona decit faptul că în acest an producţia industrială este de peste 20 de ori mai mare decit cea din 1938, anul cu producţia cea mai mare a României din trecut. A crescut simţitor venitul naţional, precum şi nivelul de trai al poporului, care constituie de altfel preo­cuparea centrală a politicii noastre. In dome­niul ştiinţei, învăţămîntului şi culturii s-au ob­ţinut, de asemenea, rezultate de însemnătate deosebită. In trecut, aproape 40 la sută din populaţie era neştiutoare de carte. Am lichidat de mult această stare de lucruri, iar in prezent avem introdus invătămintul obligatoriu de zece ani. Invătămintul nostru superior se găseste, din punct de vedere al numărului studenţilor, la nivelul ţărilor dezvoltate. Practic­, in institu­tele de învăţămînt din România, asigurăm între­gul necesar de cadre pentru toate sectoarele de activitate. Mai mult chiar, in România învaţă cîteva mii de tineri din ţările în curs de dez­voltare. Nu mai mă refer la dezvoltarea acti­vităţii culturale şi ştiinţifice, care constituie o preocupare permanentă a întregii noastre poli­tici, considerînd că ştiinţa trebuie să stea la baza întregii dezvoltări a societăţii. In ce priveşte problemele cele mai urgente pe care trebuie să le rezolve societatea socialistă românească, în viitor, ele­ constau în primul rînd în a lichida decalajul care ne mai desparte de ţările dezvoltate din punct de vedere indus­trial şi economic, în general. Pornind de aici, punem pe prim plan dezvoltarea în ritm sus­ţinut a industriei, modernizarea producţiei a­­gricole şi, totodată, amplasarea raţională pe teritoriul ţării a noilor forţe de producţie, a industriei şi altor instituţii. O altă preocupare este aceea a organizării dezvoltării oraşelor şi satelor prin crearea de (Continuare in pag. a IV-a) ASTAZI LA POSTURiLE DE RADIO Şl TELEVIZIUNE Astăzi, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct de la aero­portul Otopeni sosirea pre­şedintelui Republicii Demo­cratice Sudan, Gaafar Mo­hammed El Nimeiry, îm­preună cu soţia, care, la in­vitaţia preşedintelui Consi­liului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, va face o vizită oficială în ţara noas­tră. Transmisia va începe in jurul orei 15:00. Organizaţiei U. T. C. îi revin sarcini considerabil sporite In recenta Hotărtre a Plena­rei C.C. al P.C.R., document programatic de mare însemnă­tate, se subliniază că educaţia fizică şi sportul, parte compo­nentă a educaţiei comuniste, este chemată să contribuie tot mai mult la formarea multila­terală a tinerei generaţii, la în­tărirea şi călirea fizică, la dez­voltarea armonioasă, educarea în spiritul disciplinei şi ordinii, la creşterea capacităţii de mun­că a tineretului. Organele şi or­ganizaţiile U.T.C., în spiritul­ de TITUS DEAC şeful secţiei sport, turism şi pregătire pentru apărarea patriei a C.C. al U.T.C. Hotăririi, trebuie să privească, deci, această activitate nu nu­mai ca pe ceva care umple timpul liber al tinerilor, ci ca o parte integrantă a amplului proces de educare cornunistă. In acest context, şi în spiritul Hotăririi, organizaţia noastră revoluţionară îşi propune să realizeze o serie de obiective, care să conducă, în final, la înfăptuirea politicii partidului şi statului nostru în acest do­meniu. Obiectivul fundamental este acela de a asigura cuprinderea tuturor uteciştilor, a întregului tineret, in activităţi sportive, turistice, recreative. In al doi­(Continunte in nas. a III-a) In cursă junioarele. Imagine de la una din întrecerile de cros ' desfăşurate ieri dimineaţă în Capitală. f Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIX. SERIA II. Nr. 7424 4 PAGINI — 30 BANI LUNI 2 APRILIE 1973 iiwaj«wjwagwi«w'eri» vmsE® Bun venit preşedintelui Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed El Nimeiry! Astăzi, soseşte la Bucureşti preşedintele Republicii Demo­cratice Sudan, Gaafar Mo­hammed El Nimeiry, împreună cu soţia, Ruseina Nimeiry, care, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, va face o vizită oficială în ţara noastră. In­­scriindu-se în cursul ascendent al relaţiilor dintre ţările noastre, vi­zita preşedintelui Nimeiry marchează un moment im­portant în dezvol­tarea colaborării prieteneşti, reciproc avantajoase, con­tribuind la afirma­rea năzuinţelor de pace şi înţelegere care animă cele două popoare. Gaafar Moha­mmed El Nimeiry s-a născut la 1 ianuarie 1930, în localitatea Omdur­­man, de lingă ca­pitala ţării Khar­tum, într-o familie de intelectuali. Du­pă absolvirea, in anul 1932, a Aca­demiei Militare din Khartum, se consacră carierei militare. Pentru ideile sale novatoare și spiritul său critic a fost tran­sferat în diverse garnizoane, iar în anul 1957, exclus provizoriu din armată. După lovitura de stat mili­tară a mareșalului Abbad, a fost reintegrat in armată, sub presiunea corpului ofițerilor, si transferat la Juba, în sudul țării, iar după aproape trei ani este rechemat la Khartum. La (Continuate m pag a li­a/

Next