Scînteia Tineretului, iulie 1973 (Anul 29, nr. 7501-7526)
1973-07-02 / nr. 7501
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 COMUNICAT COMUN cu privire la vizita oficială în Republica Federală Germania a preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu La invitaţia preşedintelui Republicii Federale Germania, Gustav W. Heinemann, şi a doamnei Heinemann, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a făcut Împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o vizită oficială in Republica Federală Germania, în perioada 26—311 iunie 1973. In timpul şederii în Republica Federală Germania, preşedintele Consiliului de Stat şi persoanele care l-au însoţit au vizitat, in afară de Bonn, obiective industriale din oraşele Oberhausen, Hanovra, Wolfsburg, Hamburg şi Bremen. Vizita s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, expresie a bunelor relaţii care s-au dezvoltat intre cele două ţări. In cursul vizitei, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a avut convorbiri cu preşedintele Republicii Federale Germania, Gustav Heinemann, şi cu cancelarul federal Willy Brandt, la care au participat . Din partea Republicii Socialiste România : Ion Păran, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul comerţului exterior : George Macovescu, ministrul afacerilor externe : Virgil Actarian, ministrul industriei construcţiilor de maşini-unelte şi electrotehnicii : Gheorghe Oprea, consilier al preşedintelui Consiliului de Stat , Constantin Oancea, ambasadorul Republicii Socialiste România in R. F Germania, consilieri şi experţi. Din partea Republicii Federale Germania : Gerhard John, ministrul federal al Justiţiei dr. Hans Friderichs, ministrul federal al economiei : Egon Bahr, ministru cu însărcinări speciale la Cancelaria federală dr. Hans- Georg Sachs, secretar de stat în Ministerul de Externe, prof dr. Karl-Heinz Sohn, secretar de stat In Ministerul Federal pentru Colaborarea Economică, dr Erwin Wickert, ambasadorul Republicii Federale Germania în Republica Socialistă România, consilieri şi experţi. . 1 . reşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a avut o întrevedere cu Walter Scheel, vicecancelar şi ministru de externe al Republicii Federale Germania. Ion Păran, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul comerţului exterior, s-a întîlnit şi a avut discuţii cu dr Hans Filderichs, ministrul federal al economiei. George Macovescu, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, a avut întîlniri de lucru cu Walter Scheel, vicecancelarul şi ministrul de externe al Republicii Federale Germania. Convorbirile şi Întrevederile s-au desfăşurat intr-o atmosferă de cordialitate şi înţelegere reciprocă, expresie a evoluţiei ascendente a colaborării între cele două ţări. Ele au fost consacrate unui schimb cuprinzător de păreri cu privire la adincirea si lărgirea relaţiilor bilaterale, precum şi la probleme actuale europene si internationale. Părţile au subliniat importanta si utilitatea contactelor intre cele două ţări, la toate nivelurile si au exprimat dorinţa reciprocă de a le continua si dezvolta in viitor. In acest context, ele au evocat cu satisfacţie semnificaţia şi rezultatele vizitei în România a preşedintelui Republicii Federale Germania, Gustav W. Heinemann, precum si contactele tot mai frecvente dintre membrii guvernelor celor două ţări, care au adus contribuţii valoroase la dezvoltarea relaţiilor reciproce în diverse domenii. Animaţi de dorinţa de a adinei $1 dezvolta, in continuare, raporturile dintre Republica Socialistă România şi Republica Federală Germania şi de a întări contribuţia lor la cauza păcii şi securităţii internaţionale, precum şi la dezvoltarea cooperării intre toate statele, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi cancelarul federal Willy Brandt au semnat Declaraţia solemnă comună a Republicii Socialiste România şi Republicii Federale Germania. Cele două părţi au constatat cu satisfacţie progresul continuu al relaţiilor dintre cele două ţări care au căpătat un puternic impuls de la stabilirea, In anul 1987, a relaţiilor diplomatice. Acest act, in lumina evoluţiei politice, şi-a dovedit însemnătatea, atit pentru raporturile bilaterale, cît şi pentru normalizare, Înţelegere şi destindere in Europa. In aceleaşi scopuri, ele au evidenţiat existenţa unor noi posibilităţi pentru aprofundarea şi lărgirea colaborării bilaterale in diverse domenii. Părțile au constatat, de asemenea, cu satisfacţie dezvoltarea favorabila a relaţiilor economice intre România si Republica Federală Germania, in cadrul cărora au crescut sensibil schimburile comerciale, s-au stabilit raporturi de cooperare in multe domenii intre organizaţii şl Întreprinderi din cele două ţări. In dorinţa de a adunei şi extinde colaborarea economică, cele două părţi vor acorda o atenţie şi mal mare cooperării industriale şl tehnice. Ele au exprimat hotărirea lor de a extinde cooperarea In noi domenii, potrivit dezvoltării lor economice şi cerinţelor acestei cooperări. In acest scop, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi cancelarul Willy Brandt au semnat un acord pe termen lung privind colaborarea economică, industrială şi tehnică, care va asigura relaţiilor economice o bază stabilă şi de durată. Pornind de la rolul crescând al ştiinţei şi culturii ca factor pentru o mai bună cunoaştere reciprocă şi apropiere, cele două parti au reafirmat voinţa lor de a admnei colaborarea in aceste domenii prin acordurile şi înţelegerile pe care le-au semnat. Pe lingă acordul de colaborare economică, industrială şi tehnică menţionat, în timpul vizitei au fost semnate : — Acordul pentru evitarea dublei impuneri ; — Acordul de asistenţă socială ; — Acordul de colaborare culturală şi ştiinţifică ; — Acordul de colaborare în cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică ; — înţelegerea de colaborare în domeniul folosirii energiei nucleare în scopuri paşnice ; — Convenţia privind deschiderea reciprocă de biblioteci ; — Programul de colaborare în domeniile culturii şi ştiinţei pe anii 1973—1974. Totodată, in dorinţa de a completa şi de a lărgi cadrul juridic al relaţiilor dintre ele, părţile au convenit să înceapă in curind negocieri pentru încheierea unor Înţelegeri in următoarele domenii : garantarea reciprocă a investiţiilor, protecţia mediului înconjurător, relaţiile consulare şi facilitarea acordării vizelor, navigaţia fluvială, scutirea reciprocă de taxe rutiere, colaborarea tehnico-ştiinţifică in domeniul agriculturii, colaborarea intre ministerele sănătăţii, colaborarea intre societăţile de radioteleviziune. In ceea ce priveşte Berlinul occidental, cele două părţi s-au pronunţat pentru realizarea înţelegerilor celor patru puteri şi au declarat că, în aceste probleme, vor acţiona corespunzător cerinţelor unei destinderi durabile, intăririi păcii, securităţii şi cooperării in Europa. Hotărite să-şi aducă contribuţia la consolidarea păcii şi dezvoltarea cooperării in Europa, cele două părţi au exprimat convingerea că întărirea securităţii trebuie să se bazeze pe respectarea principiilor fundamentale ale dreptului internaţional, care au fost reafirmate şi iri Declaraţia solemnă comună. Cele două părţi şi-au exprimat satisfacţia în legătură cu desfăşurarea şi rezultatele consultărilor multilaterale de la Helsinki pentru pregătirea conferinţei de securitate şi cooperare in Europa. Ele au exprimat dorinţa ca această conferinţă să contribuie la consolidarea păcii şi securităţii in Europa prin lărgirea colaborării economice, tehnico-ştiinţifice, in domeniul protecţiei mediului înconjurător, prin creşterea schimburilor in domeniile culturii şi educaţiei, difuzarea mai largă a Informaţiei, extinderea contactelor dintre oameni, soluţionarea problemelor umanitare Conferinţa trebuie să conducă la excluderea folosirii forţei sau ameninţării cu forţa, astfel ca toate statele să fie ferite de orice agresiune, presiune, imixtiune sau impunere a voinţei altui stat şi să asigure condiţii in care toate popoarele sa dispună de soarta lor, potrivit voinţei şi intereselor proprii şi să se dezvolte liber. Au fost discutate probleme referitoare la reducerea reciprocă şi echilibrată a forţelor armate şi armamentelor in Europa centrală, in lumina convorbirilor de la Viena. Pornind de la faptui că securitatea in Europa trebuie să ţină seama de aspectele militare, părţile s-au pronunţat in favoarea unor măsuri de natură să asigure securitatea tuturor statelor, să contribuie la relaţii mai stabile şi la o pace durabilă pe continent. Cele două părţi au evidenţiat influenţa pozitivă a dezvoltării unor relaţii de bună vecinătate în Balcani, asupra promovării destinderii şi securităţii in Europa. Părţile s-au pronunţat pentru soluţionarea pe calea tratativelor a tuturor problemelor litigioase dintre state. In legătură cu evoluţia situaţiei din sud-estul Asiei, părţile au salutat cu satisfacţie încheierea Acordului cu privire la încetarea războiului şi restabilirea păcii în Vietnam, precum şi semnarea Acordului privind restabilirea păcii şi realizarea înţelegerii naţionale in Laos şi au exprimat, totodată, speranţa ca aceste acorduri se vor realiza astfel incit să duci la pace şi la stabilitate in Indochina. Cele două părţi şi-au exprimat îngrijorarea in legătură cu continuarea situaţiei încordate din Orientul Apropiat şi au subliniat necesitatea unei soluţii politice a conflictului, pe baza Rezoluţiei Consiliului de Securitate 242 din 22 noiembrie 19117, in conformitate cu Interesele şi drepturile legitime ale tuturor ţărilor şi popoarelor din această regiune. Cele două părţi au subliniat, de asemenea, necesitatea de a se conjuga eforturile statelor pentru promovarea progresului economic şi social al tuturor ţărilor, îndeosebi in ţările in curs de dezvoltare, ceea ce constituie o responsabilitate comună si împărtăşită de intreaga comunitate internaţională pentru a elimina decalajul dintre ţările in curs de dezvoltare si ţările dezvoltate. Părţile şi-au exprimat via lor satisfacţie pentru convorbirile rodnice care au avut loc şi au apreciat ei vizita preşedintelui Consiliului de Stat. Nicoolae Ceauşescu, in Republica Federală Germania reprezintă o contribuţie deosebit de importantă la dezvoltarea relaţiilor intre cele două ţări şi, totodată, la întărirea picii, securităţii şi cooperării in Europa şi in lume. După o lungă şi oarecum inexplicabilă tăcere, programul pentru tineret şi-a regăsit săptămina trecută severitatea, intirziind într-o conversaţie fără prejudecăţi, dar şi fără nuanţe, cu doi tineri şi zdraveni pierde-vară , paraziţi, cum li se mai spune dispreţuitor şi cu lămurirea de circumstanţă cum că, deşi nu muncesc, iată că spre stupoarea noastră deloc politicoasă, băieţii ăia mănincă ! Ce-i drept, nu prea au chef de vorbă, nu prea sunt in stare să explice ce-i cu ei, îşi înţeleg şi nu-şi prea înţeleg lenea şi plictisul, sunt flegmatici, dar nu agresivi, suportă poate roşind reproşurile, iar întrebările cad in ei ca intr-o prăpastie fără fund, fiindcă nu au, de ce să ne amăgim şi s-o căutăm cu luminarea, ceea ce se cheamă o concepţie despre viaţă, sunt adică un soi de plante crescute anapoda, şi dezmeticirea la care se văd îndemnaţi deocamdată cu binişorul le apare probabil ca o lipsă de loialitate, ca o brutalitate de prisos, ca un strigăt de alarmă pentru care n-au auzat ca timp cu ei nu s-au mişcat încă din indolenţă şi contemplare. Autenticitatea prezenţei la televizor a celor doi băieţi din Braşov nu poate fi contestată. De altfel, cam de fiecare dată cînd s-a ajuns în situaţia extremă de a face educaţie pe această cale unor neisprăviţi, împotriva tuturor măsurilor de prevedere, dar pe deplin explicabil pentru mijlocul de comunicare in masă folosit (televiziunea, evident, ale cărei secrete nu sunt deocamdată la indemîna oricui), autenticitatea n-a avut de suferit, ba, mai mult, a atins uneori acea intensitate de unde începe de obicei compasiunea şi îngăduinţa. Grijuliu, realizatorul anchetei din cadrul „Serii pentru tineret“, Emil Ghiţulăscu, a pornit de la realitatea incontestabilă că cei doi tineri sunt o nefericită excepţie, una din acele excepţii care dau atita de furcă şi pentru care nu totdeauna se găsesc şi răspunsurile cele mai cuminţi şi cele mai folositoare , din care pricină, în cazul anchetei comentate aci, precizarea — făcută fără emoţie şi fără semnificaţie aparte, o simplă şi răspicată afirmaţie in cuvinte dintre cele mai uzate — a fost inutilă. Ceea ce a urmat, conversaţia cu „excepţiile“ s-a pierdut în zona unui interes stînjenitor, rigiditatea reporterului, iritarea lui de tînăr care n-are dubii sau dacă a avut şi le-a limpezit după o atentă meditaţie asupra îndatoririlor sale civice, convingerea fermă că fiecare silabă a sa loveşte unde trebuie, că fiecare întrebare a sa răscoleşte regrete adinei şi sincere în indiferentul interlocutor ţintuit pe nebăgate de seamă la stîlpul infamiei, că fiecare capăt al acuzării face din acesta un vinovat fără nădejde a transformat ancheta într-o investigaţie nerăbdătoare a unui anchetator fără scrupule. Dacă asta s-a dorit, atunci ancheta a fost o certă reuşită. Cum trebuie totuşi să avem încredere în buna credinţă a reporterului, am convenit că cei doi tineri merită, în adevăr, să fie scuturaţi, deşi, s-ar cuveni să observăm, mare lucru nu ni s-a spus despre ei, mare lucru nu ni s-a arătat despre ei, mare lucru nu ni s-a dat de înţeles despre ei ca să îndrăznim să-i privim ca pe nişte infractori. La urma urmei, dacă mîine ei vor munci, şi poate vor munci bine, nimic nu ne împiedică să credem că aşa se va întimpla, va fi nevoie să ne schimbăm radical atitudinea, ceea ce „nu cadrează“ cîtuşi de puţin cu nişte principii ale noastre. Bun, deci, băieţii în chestiune nu muncesc, dar mănincă, băieţii in chestiune trăiesc pe spinarea părinţilor, băieţii în chestiune hoinăresc prin parcuri şi pe bulevarde, mai există apoi o mamă care a chemat televiziunea sâ-i urnească feciorul la treabă, mai există doi vecini care ştiu ce este bine şi ce nu este bine, mai există şi „sfatul omeniei“ care se străduie să aducă pe calea cea dreaptă pe cei rătăciţi, dar nu ştim, dar nu ni s-a spus, dacă băieţii în chestiune nutresc vreun interes pentru o altă viaţă, şi de ce, şi cum, şi pina cinci ? Nu ştim, nu ni s-a spus, nici ce este cu zdrahonul bărbos de pe banca din marginea unui parc care flutură cu insolenţă spre timizii realizatori cărţile de joc, nu ştim, nu ni s-a spus, nici ce este cu acea gaşcă de pierde-vară care întorc spatele aceloraşi realizatori şi-şi văd liniştiţi de treburile lor leneşe, şi desigur, nu amănunte pitoreşti aşteptam de la descoperirea acestei lumi in care acei băieţi au coborit, ci tocmai argumentele care să dea dezbaterii profunzime , pentru că asta s-a urmărit, nu dovedirea că televiziunea este o instituţie caritabilă ce-şi mai permite şi luxul de a demonstra că totdeauna are dreptate. In sfirşit, pentru a nu fi schematică, ancheta a dat ciştig de cauză dorinţei reporterului consemnînd, alături de nehotărîrea unuia dintre tineri, miracolul pătrunderii celuilalt tinăr în uzină. Nu mă îndoiesc că a fost întocmai aşa şî că tinărul pînă mai ieri neisprăvit îşi va afla în uzină adevăratul său rost. Ultimele imagini ale anchetei au deschis şi mai larg această perspectivă luminoasă înregistrînd convingerile unui tânăr muncitor din preajma unui complicat panou de comandă, convingeri frumoase şi cinstite, pe care însă stîngăcia aceluiaşi reporter le-a făcut să sune nefiresc. Şi astfel, uneori, din prea multă grijă, dacă nu de-a dreptul din teama şi neştiinţa de a spune adevărul pînă la capăt, bunele intenţii rămin doar un pretext pentru agitaţii verbale. Este şi cazul anchetei transmisă într-o „Seară pentru tineret“ fără nimic altceva important in ea. CONSTANTIN STOICIU CONVERSAŢII Balul studenţilor Sfîrşitul sesiunii de examene a fost marcat în centrul universitar Bucureşti de o manifestare devenită tradiţională — Balul fruntaşilor. In Complexul cultural-sportiv universitar Tei s-au reunit, intr-o atmosferă sărbătorească, mii de studenţi, evidenţiaţii notelor maxime, integraliştii unei sesiuni desfăşurate sub semnul unei sporite exigenţe, autorii mobilizatoarei chemări la întrecere pe tărâm profesional şi ştiinţific. Imnul studenţesc a deschis un amplu program la care au participat corul de cameră al centrului universitar, orchestre studenţeşti, grupuri de minţi, ansambluri de estradă, echipe de dansuri. Desfăşurată pînă târziu spre orele dimineţii, antrenanta manifestare a studenţilor bucureşteni marchează în calendarul universitar debutul perioadei de practică în producţie, o nouă etapă a perfecţionării viitorilor specialişti. C. S. INIMA LOR BATE PENTRU ŞANTIER (Urmare din pag. I) producţie de cereale a ţării din 1972. In aceste zite, însă complexul Mostiştei înseamnă şantier. Adică o concentrare de oameni şi maşini. Înseamnă escarrea a douăzeci de milioane metri cubi de pămînt şi dragarea a altor cîteva zeci de milioane ; înseamnă realizarea unor baraje în corpul cărora se depun betoane şi pămînt in cantităţi aproape egale cu ceea ce se materializează la Hidrocentrala de pe Lotru; înseamnă montarea de conducte îngropate însumînd o lungime cu jumătate din graniţele ţării. De fapt înseamnă muncă, renunţări, foarte multe renunţări, dăruire, mîndrie şi răspundere de comunişti. Se lucrează în câmp, izolat ; ziua, cel mai adesea, masa se rezumă la o conservă încălzită iar apa de la gheaţă este doar un vis; oboseala rareori acordă „bilet de voie“ pentru programul televiziunii sau vreun film. Dar aceşti „şantierişti“ înfăptuiesc un lucru de o excepţională importanţă, vital pentru noi toţi : aduc apa fertilizatoare pentru cîmpie, fac să crească pîinea ţării. Iar acest efort o înfrumuseţează, robusteţea lor sufletească şi fizică poate fi invidiată de toţi aceia care-şi caută plăcerile doar prin baruri... Inima lor bate pentru şantier, iar realizările, ele în primul rlnd, sunt cele care le aduc sau nu le aduc satisfacţii. In dialogul lor cifrele, lucrările sau tipurile de utilaje au o semnificaţie anume, aproape imposibil de sesizat de către noi, ceilalţi. L-am ascultat pe inginerul Constantin Tatu — şi m-a impresionat trăirea lui — vorbind despre Inovaţia de a clădi în mijloc de mlaştină staţia de pompare S.R.P.A.-112 fără cheson, ci prin folosirea batardoului. :^,Lo. ■ rJnceput oamenii m-au pricit cu scepticism, spune dumnealui, considerînd metoda propusă ca neavenită; ba din unele birouri am și fost avertizat că voi răspunde penal dacă treburile n-or să iasă bine. Dar n-am descurajat. Firește, avertismentul mi-a tăiat somnul, m-a trimis în bibliotecă, m-a obligat la sute şi sute de calcule, să uit de toate şi de toţi. Concluziile veneau, însă, în continuare să hrănească ideea iniţială: fără cheson, metodă care cere risc pentru toţi cei care lucrau sub presiune, cheltuieli mari, cel puţin două surse de alimentare cu energie electrică... Am acţionat pe propria-mi răspundere. Acum staţia, este deja finisată, iar la rubrica economii este înscrisă cifra de 2,5 milioane de lei“. Simplu , „am acţionat pe propria-mi răspundere", „acum staţia e deja finisată..." Oare, intre cele două momente despărţite in timp, cum a arătat acest bărbat, tot aşa bine dispus ca acum ? Risca enorm, valoarea investiţiei însumînd cîteva zeci de milioane de lei. Ar putea să se înfricoşeze la gîndul că va fi pus să dea socoteală în cazul nereuşitei. Cînd Înapoi s-ar mai fi realizat oare acel impresionant volum de economii . S-ar fi trecut, curind, la preluarea acestei eficiente şi operative metode, a batardoului, în cazul sistemelor de irigaţii . Cine ştie... Şi i-am văzut lucrînd pe buldozeristul Dumitru Popa şi pe draglinistul Gheorghe Toma. Manevrau cu dezinvoltură manete, făceau ca pămîntul să sufere“ roditoare modelări. Sunt din satele vecine şantierului şi au deprins meseria aici, pe şantier. Lucrează, trăiesc, gîndesc ca demni componenţi ai clasei muncitoare de la sate, pun umăr comunist la dezvoltarea pe toate planurile a satului, la urbanizarea acestuia. Poartă uniformă albastră şi ecuson de brigadier, iar zilele de după constituirea Şantierului Naţional au deputat din partea lor o şi mai mare încărcătură de fapte: la fiecare trei zile au reuşit îndeplinirea planului şi pentru a patra... Au acum un avans de decadă faţă de grafice, şi, lucru foarte important, depăşirea a fost obţinută cu combustibilul economisit prin închiderea şi a celor mai neînsemnate vane ale risipei. Elanul, dăruirea şi trăirea lor în actualitate au născut, în felul acesta, pe cel mai grandios şantier hidroameliorativ al ţării o iniţiativă: „Să lucrăm cu combustibil economisit cel puţin o zi din săptămînă“. Fireşte, la panoul de onoare al şantierului figurează numele a foarte mulţi brigadieri. Ale lui Gheorghe Mitea — electrician, Ion Dulgheru — zidar, Ilie Dugaru — şofer, Constantin Bichescu — screperist, Valeriu Maftei — mecanic auto, Vasile Stanciu — fierar betonist, Doina Petre — economistă, Gheorghe Lupu — topograf. O bună parte dintre ei au venit pe acest şantier după ce au încheiat lucrul pe altele, sunt însă foarte mulţi care aici au primit botezul. Ş unii şi alţii, detaşamentele cecuprind, duc un dialog de la distanţă în întrecerea pentru mai mult, pentru o calitate superioară a lucrărilor. Sunt urmaşi demni ai generaţiei care, cu 25 de ani în urmă, s-a integrat eroic in acţiunea de reconstrucţie a ţării, cinstesc munca, i-au descoperit frumuseţile, o înţeleg ca pe o sursă a existenţei, a definirii lor ca oameni. VALER1U MUŞAT, şofer GHEORGHE LUPV, topográf ILIÉ D1LGARU, screperlst GIGl 1AHARIA, tehnician constructor VASILE CRISTACHE sudor FLORIN MIHAILESCU, inginer Sărbătoarea fruntaşilor Slfilbăta seara, Universal-clubul — forul cultural al tinerilor din sectorul 3 al Capitalei — era împodobit ca pentru zile mari. Biroul comitetului U.T.C. din acest sector — şi nu mai este nevoie sâ amintim câ aici exista o pondere economică de mare stimă în constelaţia industrială bucureşteană — a analizat stadiul Întrecerii uteciste ..Tineretul — factor activ în îndeplinirea cincinalului înainte de termen, după şase luni şi a acordat diplome de onoare unui număr de 11 tineri fruntaşi din sector : unuia pentru economisirea a 100 kg electrozi, altuia pentru economisirea de fire textile corespunzătoare cu confecţionarea a 200 de pulovere peste pian, altuia pentru participarea directă la realizarea unei locomotive Diesel a tineretului şi aşa mai departe, pentru alte înalte fapte de mândrie profesionale şi uteciste. Această inedită sărbătoare a fruntaşilor a găzduit şi emoţionanta prezenţă in mijlocul tinerilor al unor Eroi ai Muncii Socialiste din sector şi, de asemenea, a unor foşti brigadieri de pe şantierele naţionale ale tineretului din perioada reconstrucţiei patriei Şi toate ar fi fost bune şi frumoase dacă acest eveniment ar fi fost marcat şi de prezenţa unui mai mare număr de tineri colegi ai celor evidenţiaţi. Dar, cu maximum SS de spectatori, manifestarea a avut un caracter limitat. Deşi festivitatea. In sine, a avut un real succes, cel care are trebuit să mobilizeze cele clteva sute de tineri pe care se conta, şi-au făcut datoria pe jumătate sau chiar mai puţin. EMANUEL ISOPESCU MOMENT DE BILANŢ IN VALEA CARASU Moment important pe Şantierul naţional al tineretului din sistemul de irigaţii Valea Carasu : ieri a avut loc careul festiv prilejuit de prezentarea bilanţului de activitate pe cei trei ani scurgi de la înfiinţarea sa. Momentul are dublă semnificaţie : lucrările pe acest important obiectiv al agriculturii noastre, şi al cincinalului pe care întregul popor s-a angajat să-l îndeplinească în patru ani şi jumătate, a fost predat beneficiarului la întreaga capacitate , întregul detaşament de brigadieri deplasîndu-se in nordul Dobrogei în judeţul Tulcea, unde se realizează un sistem de irigaţii întins pe aproape o sută de mii de hectare. O lucrare ce a solicitat efortul a cîtorva mii de oameni de-a lungul a şase ani şi ceva , o sută optzeci de mii de hectare amenajate pentru irigaţii, schimbă din temelii aspectul agricol al Dobrogei, îi conferă un pronunțat caracter industrial. Dar, despre toate acestea, vom reveni cu un amplu reportaj. GH. F. • în spiritul dreptăţii La Începutul acestui an, ziarul nostru a luat atitudine faţă de modul de comportare în familie a tînărului Constantin Ilncu, doctor în comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş. In vreme ce vindeca oameni, medicul îşi chinuia soţia, bruscînd-o, injuriind-o, silind-o să urce scările judecătoriei. încercind să iasă „basma curată", C. M. a început să tune şi să fulgere, socotindu-se nedreptăţit, pozînd mai departe în victimă. Dar cei ce veghează la respectarea legilor statului au făcut dreptate. Şi Ministerul Sănătăţii a intervenit cu competenţa sa în acest caz. Zilele acestea redacţia a primit punctul de vedere al acestuia. Ii reproducem : „Colegiul medicilor şi farmaciştilor de la circumscripţia sanitară Ştefan cel Mare din judeţul Argeş, analizînd abaterile dr. Mihu Constantin, a hotărît sancţionarea sa cu blamarea în faţa personalului medico-sanitar din unitate. De asemenea, in şedinţa din 10 aprilie 1973, care a avut loc la spitalul Costeşti, s-a adus la cunoştinţa întregului corp medical sancţionarea aplicată dr. Mihu Constantin. Tot în acest cadru s-a hotărît ca Direcţia sanitară să nu-i mai admită înscrierea la examene sau concursuri timp de un an...“ Critica a fost receptată In ziarul nostru din 16 mai a.c. semnalam lipsa de interes manifestată în unele comune din judeţul Sibiu faţă de condiţiile de viaţă ale mecanizatorilor. Era vorba şi de comuna Racoviţa. Critica a fost însuşită. Tinerilor mecanizatori le-a fost asigurată masă caldă de trei ori pe zi, la un preţ convenabil. A fost zugrăvit dormitorul, televizorul a fost reparat şi pus la dispoziţia tinerilor mecanizatori. „Cu data de X iunie, se precizează în răspunsul primit de la U.J.C.A.P., a fost angajată o femeie pentru curăţenie şi spălatul lenjeriei, încă odată menţionăm că cele sesizate de ziar au fost juste şi conducerea C.A.P. a ajuns la concluzia să ia măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale mecanizatorilor". N.R. Apreciem operativitatea cu care s-au luat măsurile, dar U.J.C.A.P. ne-a rămas datoare să ne comunice situaţia actuală din alte locuri vizate în acelaşi articol. Aşteptăm ! Fără jumătăţi de măsură „Ore de practică in postură de cenuşăreasă“, aşa s-a intitulat articolul publicat în ziarul nr. 7412, în care se criticau unele aspecte ale instruirii tehnico-productive a elevilor Liceului nr. 7 din Galaţi in cadrul I.T.O. Răspunsul primit din partea Consiliului popular al municipiului Galaţi cuprinde măsurile stabilite pentru reglementarea situaţiei. A fost încadrat un maistru în specialitatea „conducători auto“ care să coordoneze activitatea de instruire în cadrul şcolii şi in atelierele LT.O.G., care patronează liceul. Pornind de la ideea că instruirea în această meserie presupune cunoştinţe în domeniul lăcătuşeriei, electricităţii etc., s-a stabilit ca elevii să lucreze în ateliere cu profile diverse din cadrul întreprinderii. S-a constatat ulterior că o astfel de organizare nu dă rezultatul scontat. Pe baza semnatului ziarului nostru s-a trecut la profilarea elevilor din anii II şi III fie o singură meserie : strungarie, tinichigerie, bobinaj, ţesătorie ; elevii din anii IV continuă să fie instruiţi în meseria de conducători auto. Pentru a fi cît mai bine pregătit, maistrul instructor a urmat în vacanţa de primăvară cursuri de perfecţionare. Aşadar s-a mers fără jumătăţi de măsură. După faptă şi... răsplată Pentru ca lipsurile manifestate in activitatea din secţia şasiu a Uzinei „Tractorul‘‘-Braşov, să fie cunoscute de colectivul celor trei ateliere, articolul publicat în ziarul nostru nr. 7458 din 12 mai a fost reprodus in ziarul de uzină. Electricianul de serviciu din schimbul IÎ a fost sancţionat cu diminuarea salariului pe luna mai cu 5 la sută. Lui îi revenea sarcina de a stinge luminile în momentul terminării reparaţiei. In acest, sens au fost instruiţi toți electricienii si şefii de linii, în ceea ce priveşte organizaţia U.T.C., in adunările generale s-a prelucrat angajamentul secţiei şasiu pentru anul 1973, evidenfiindu-se sarcinile ce revin tinerilor privind reducerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, a consumului de energi electrică şi combustibil. Redactorul rubricii ■ LIDIA POPESCU.J LÜW/ 2 /CZUE 7973 TIWRIJIILE lldl PATRIOTICE \\ ACTUALITATE • Terasa Brăilei Şantierul naţional al tineretului din Terasa Brăilei a trăit un eveniment deosebit al activităţii sale. Peste 500 de tineri muncitori care lucrează pe cele opt şantiere ale tineretului din judeţul Brăila s-au întîlnit în comuna Bordei Verde pentru a analiza munca desfăşurată în perioada anului trecut, moment ce s-a constituit totodată într-o bogată festivitate dedicată apropiatei aniversari aîmplinirii unui sfert de veac de la înfiinţarea primelor şantiere naţionale. La această festivitate au fost prezenţi tovarăşii Silvia Ilie, secretară a C.C. al U.T.C., Radu Ciucă, secretar al Comitetului judeţean Brăila al P.C.R., Alexandru Coadă, prim-secretar al Comitetului judeţean Brăila al U.T.C., precum şi alţi activişti de partid şi de U.T.C. Raportul prezentat de comandantul şantierului naţional Terasa Brăilei, Ioan Trufaşu, a relevat succesele obţinute de brigadieri in cursul anului 1972, precum şi angajamentele formulate pentru viitor, în cadrul întrecerii „Tineretul — factor activ in îndeplinirea cincinalului înainte de termen“. Au luat de asemenea cuvintul tovarăşii Radu Ciucă, secretar al comitetului judeţean de partid, şi Silvia Ilie, secretară a C.C. al U.T.C. Participanţii la manifestare au adoptat apoi, într-o atmosferă de puternic entuziasm, textul unei telegrame adresate Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU. T. ENACHE • Tarni la Ieri a avut loc in cadrul Şantierului Naţional al Tineretului de la amenajarea hidroenergetică Someş, tradiţionala adunare anuală a brigadierilor, important moment al bilanţului asupra muncii susţinute. Careul festiv al brigadierilor, îmbrăcaţi în salopete albastre, salută un acordurile cintecului „Sub steagul partidului“ înălţarea drapelului patriei şi aducerea drapelului organizaţiei de tineret. Comandanţii celor 6 brigăzi prezintă raportul comandantului Şantierului Naţional al Tineretului, Mircea Sasu. Sunt prezenţi aproape 500 de tineri brigadieri. In cadrul adunării festive, raportul prezentat menţionează succesele obţinute de tinerii brigadieri integraţi in întrecerea „Tineretul — factor activ în îndeplinirea cincinalului înainte de termen“, ca şi argumentele care au contribuit ca şantierul de la Tarniţa să devină nu numai o şcoală a pregătirii profesionale, ci şi a maturizării politice. Adunarea brigadierilor de la Tarniţa a fost salutată de tovarăşii Constantin Boştină, secretar al C.C. al U.T.C., şi Soos ‘Manea Carol, secretar al Comitetului judeţean Cluj al P.C.R., care au adresat celor prezenţi ‘felicitări, pentru rezultatele obţinuteşi le-au durat noi succese in muncă. Momentul festiv de aici, inscris printre manifestările ce marefiează în acest an un sfert de eeac de la Înfiinţarea şantierelor de muncă patriotică de la Agnita-Botorca, Salva-Vişeu, Bumbeşti-Livezeni subliniază puternic continuitatea uneitradiţii in cadrul căreia uteciştii de astăzi.. .nu se dovedesc mai prejos decit înaintaşii lor, mărturisind prin muncă patriotismul uneigeneraţii conştiente şi deplin angajată in făurirea României socialiste. CĂLIN STANCULESCU