Scînteia Tineretului, septembrie 1973 (Anul 29, nr. 7553-7577)

1973-09-15 / nr. 7565

ÎN PRIMĂ URGENŢĂ, PE OGOARELE PATRIEI: STRÎNGEREA RECOLTEI • Un succes în insula Mare a Brăilei : s-a încheiat recoltatul florii soarelui • în Teleorman cu­lesul ar putea merge şi mai bine, dar la bazele de recepţie se lucrează un ritm de melc­i între­bare pentru o direcţie agricolă judeţeană : Ce se întîmplă cu legumele din Ilia aşteptate în piaţă la Hunedoara ? (in pagina a 5-a) 9 Banchetul oferit de preşedin­tele Guillermo Rodriguez Lara in onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu si a tovarăşei Elena Ceauşescu. • Decorarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu înalta distincţie „Marele colan al Ordinului Na­ţional de merit“. • Impresionante manifestări de stimă şi preţuire pentru conducă­torul României socialiste. IN PAGINILE II, III ŞI IV prietenească, la Palatul Naţional Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Guillermo Rodriguez Lara au purtat co­relaţiile de colaborare dintre cele două ţări Joi după-amiază, preşedinte­le Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a făcut o vizită protocolară, la Palatul Na­ţional, preşedintelui Republi­cii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara. La întrevederea care a avut loc cu acest prilej au asistat miniştrii de externe ai celor două ţări, George Macovescu şi Antonio Jose Lucio Paredes, într-o atmosferă cordială, prietenească, au fost abordate probleme privind relaţiile de colaborare dintre cele două ţări şi, îndeosebi, au fost analizate căile lor de dezvoltare în inte­resul celor două ţări şi popoare, al cauzei păcii şi colaborării in­ternaţionale. Totodată, au fost discutate probleme de interes reciproc ale situaţiei internaţio­nale actuale. La sosire şi la plecarea de la Palatul Naţional, garda prezi­denţială a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Atît pe traseul străbătut pină la Palatul Naţional, cit şi în faţa reşedinţei prezidenţiale, un mare număr de locuitori ai ca­pitalei ecuadoriene au făcut pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu o caldă manifestare de prietenie, într-o atmosferă cordială. Dialogul româno—columbian: REZULTATE DEOSEBIT­E RODI­CE Fiecare etapă a călătoriei pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu o între­prinde în America Latină - călătorie care însumează mii de kilometri şi pre­supune o gamă va­riată de contacte şi vizite, de întilniri cu fruntaşi politici ca şi cu simpli cetă­ţeni - îşi are parti­cularităţile ei. Dar dincolo de trăsătu­­rile distincte, dinco­lo de tot ceea ce compune coloritul local, se impune dominantă nota co­mună - cordialita­tea şi simpatia cu care conducătorul poporului român este întîmpinat, sen­timentele de preţui­re şi admiraţie pe care le exprimă intr-o desăvîrşită EUGENIUJ OBREA (Continuare In pag. a VIII-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIX. SERIA II. Nr. 7565 8 PAGINI —30 BANI SÎMBĂTĂ 15 SEPTEMBRIE 1973 O sarcină economică de cea mai mare importanţă: REALIZAREA INVESTIŢIILOR • Cercetarea universitară în sprijinul constructorilor • Ministerul intervine (un răspuns la ar­ticolul nostru de ieri privind situaţia de pe şantierele a două noi întreprinderi ce se construiesc la Buzău) • în lupta pentru recuperarea restanţelor constructorii Fabricii de produse ceramice din Doiceşti adresează un apel furnizorilor de utilaje. (IN pagina a s-a) PIONIERIA sub semnul noului an şcolar . Ştim, tovarăşe preşedin­te, că vara aceasta n-a apar­ţinut doar vacanţei, ci a fost şi o vară de lucru,­in care pionierii înşişi au făcut pro­iecte pentru activitatea orga­nizaţiei în noul an şcolar ? Pregătirea pentru viaţa pio­nierească din noul an şcolar a început în cursul vacanţei, care a însemnat, în fapt, printre al­tele, desfăşurarea forumurilor judeţene şi, la un nivel mai ri­dicat, Forumul naţional. Ne-au rămas în memorie dez­baterile pionierilor, analiza exi­gentă, critica deschisă, aş spune pasionantă chiar, împotriva a tot ceea ce a fost neajuns, rămîne­­re in urmă, frîna în realizarea obiectivelor organizaţiei. Pe fun­dalul unei atari analize, care şi-a propus precizarea stadiului în care ne aflăm privind reali­zarea sarcinilor încredinţate de partid mişcării pioniereşti, a o­­biectivelor chemării lansate de Interviu cu tovarăşul VIRGIL RADULIAN, preşedinte al C.N.O.P. primul Forum naţional s-a putut concretiza practic întrea­ga diversitate de preocupări pentru noul an. Trebuie să re­marc că pionierii au corelat proiectele lor — în cunoştinţă de cauză — cu măsurile stabilite de Plenara partidului din 18—19 iunie care vizează problemele de conţinut ale învăţămîntului şi-i privesc în mod direct, dorin­­du-se, după puterile lor, parti­cipanţi la progresul şcolii româ­neşti. Se poate aprecia că pio­­nieria, prin cele mai bune forţe ale sale, este gata de acţiune, să intre in prima zi de şcoală, pregătită să lucreze cu pasiune şi răspundere. Cred că lucrul a­­cesta se desprinde şi mai lim­pede din modul în care Foru­mul naţional a conceput progra­mul consacrat celei de a XXV-a aniversări a Organizaţiei Pio­nierilor, cum s-au gîndit copiii să muncească în acest an şcolar în decursul căruia poporul va sărbători a XXX-a aniversare a eliberării patriei, incit să mulţumească şi să bucure parti­dul, pe conducătorul său, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, în­tregul popor, prin înfăptuirile lor şcolare şi obşteşti. — Am dori să ne detaliaţi cum s-au gîndit să mun­cească, ce au considerat pio­nierii ca fiind problemele lor esenţiale ca elevi şi membri, ai organizaţiei revoluţionare a copiilor ? Interviu realizat de LUCREŢIA LUSTIG (Continuare in pag. a IV-a) Sunt locuri care odată vă­zute devin ancoră de suflet, spaţiu în care clipa plecării se dilată pină la cuprinderea de VALENTIN HOSSU-LOGHIN întoarcerii ; reîntilnindu-se după luni şi luni, îndrăgos­tiţii se îmbrăţişează cu sen­timentul că s-au despărţit ieri. La toate de mai sus gîn­­deam în dimineața sâmbetei trecute, cînd apăreau întiiele (Continuare in pag. a VI­-a. Un bilanf edificator Interviul nostru cu ing. ȘTEFAN CONSTANTINESCU, adjunct al ministrului industriei metalurgice Sărbătorim astăzi „Ziua me­talurgistului“, manifestare de­venită tradiţională în anii noş­tri, care reprezintă un semn de înaltă cinstire şi preţuire a muncii harnice a metalur­­giştilor. Cu acest prilej am so­licitat un interviu tovarăşului inginer Ştefan Constantinescu, adjunct al ministrului indus­triei metalurgice. — Se poate vorbi tovarăşe ministru, de o tradiţie a si­derurgiei pe teritoriul ţării noastre ? — O sumară incursiune în Istoria tehnică a ţării arată că primele urme de activitate si­derurgică pe teritoriul ţării noastre datează de peste 2 mi­lenii, ceea ce atestă tradiţia po­porului nostru în meşteşugul de a produce şi prelucra metalul. Nu de mult am sărbătorit 200 de ani de activitate a celei mai vechi uzine siderurgice româ­neşti — cea de la Reşiţa. Mo­mentul intrării în funcţiune a acestei uzine a marcat data naşterii metalurgiei moderne in ţara noastră. Produsele fabrica­te la Reşiţa, In special materia­lul de cale ferată, au fost cu­noscute In Europa încă in jurul anului 1850, fiind realizate pe bază de tehnologii şi cu agre­gate dintre cele mai moderne la acea dată.­­ Cum a evoluat siderur­gia, pe nivel a atins astăzi? — Abia după anul naţionali­zării mijloacelor de producţie — 1948 — se poate vorbi de o dez­voltare a siderurgiei româneşti. Dacă în 1950 se produceau 555 de mii de tone oţel, ceea ce în­semna 34 kg. la un locuitor, in prezent producem 8 milioane tone şi ne propunem să ajun­gem in 1975 la 10,7 milioane tone, adică la o producţie de 500 kg la un locuitor. Aş dori ca tinerii cititori ai ziarului „Scînteia Tineretului" să reţină un amănunt pe care-l consider semnificativ pentru paşii făcuţi de siderurgia românească : pro­ducem astăzi nu mai puţin de 10 zile tot atita oţel cit s-a pro­dus in intregul an 1938. La baza întregii dezvoltări a metalurgiei a stat concepţia in­troducerii celor mai noi, avan­sate şi moderne tehnologii şi procedee de lucru. Semnifica­tivă în acest sens este introdu­cerea calculatoarelor electronice in activitatea de conducere şi optimizare a proceselor tehnice şi economice. Astăzi funcţionea­ză în marile centre siderurgice de la Galaţi şi Hunedoara, 14 calculatoare cu ajutorul cărora este dirijată şi optimizată acti­vitatea laminoarelor, furnalelor, a dispeceratului energetic etc. IOAN VOICU, PETRE JUNIE (Continuare in pag. a Vl-a) de ADULIN CAZACU „Cel mai mobil sector social * — aşa denumea învăţămîntul Secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Mobil, pentru că trebuie să fie mereu deschis la înnoire, să-şi modeleze structurile şi conţinutul potrivit dina­micii accentuate a întregii noastre vieţi economice şi sociale. Acum, în prag de nou an şcolar, în amurg de vacanţă, în­toarcem o nouă filă în cartea acumulărilor de cultură. O carte masivă, care stochează in sine mărturii categorice ale unei mobilităţi depline în educaţie. Anul şcolar trecut a con­semnat cuprinderea a 91 % din populaţia şcolară in învăţă­mîntul de 10 ani. 2.730.000 de elevi au urmat cursurile învă­­ţămîntului obligatoriu de cultură generală. Au fost înregistraţi 140.000 de studenţi. Cifrele acestea sunt acum în curs de depăşire. Ele se schimbă de la an la an, înscriindu-se în suiş, pe linia unui progres fără precedent. Ele certifică mobilitatea creşterii gradului de cultură al întregului popor, cu prioritate de beneficiu pentru tînăra generaţie. Fapt palpabil, empiric al acestor din urmă zile : asaltul necontenit asupra librării­lor şi papetăriilor, creşterea vertiginoasă a cererii de instru­mente ale travaliului educaţional. Un freamăt aparte, dens şi persistent, cuprinde toate localităţile ţării. Se pun in miş­care bateriile de energie ale tuturor contingentelor şcolare, intr-un fel de mişcare ondulată a luminii ce vine dinspre ştiinţa de carte. Mobilitatea învăţămîntului nostru înseamnă, mai întii, sa­­(Continuare in pag. a CV-a)

Next