Scînteia Tineretului, ianuarie 1974 (Anul 30, nr. 7657-7681)

1974-01-15 / nr. 7667

In anul celei de a XXX-a aniversări a eliberării și al Congresului al Xl-lea al partidului amplă Întrecere socialistă pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen ALTE COLECTIVE ADRESEAZĂ CHEMĂRI I întreprinderea Electrocentrale-Craiova către toate întreprinderile producătoare de energie electrică şi termică • Combinatul petrochimic Borzeşti către toate colectivele din unităţile industriei petrochimice, organice şi de fibre chimice. • Întreprinderea de utilaj greu „Progresul"Braila către toate întreprinderile constructoare de maşini şi utilaje grele La întreprinderea de panouri şi tablouri electrice — Alexandria. Foto : ST. WEISS STAREA VIITOARELOR RECOLTE DEPINDE ŞI DE TINERI ! a precizat primarul Ştefan Negruţ prezentindu-ne preocupările la zi din cooperativele agricole ale comunei Tileagd (Bihor) Tileagd, 20 km de Oradea, centru industrial destul de puternic pentru o comună — secţii de mobilă, prelucrarea lemnului, covoare, imprimerie, de traverse, ale unor fabrici şi combinate din municipiul viitor oraş, 2 900 hectare arabil, majoritatea categoria a 5-a şi a 6-a, 8 200 locuitori, 1 430 salariaţi în industrie din care peste 1 000 tineri, aproximativ 2 000 de cooperatori, din care 26 tineri şi 156 la Staţiunea de mecanizare, din care 62 tineri. Deci în comuna unde am poposit eu azi, lucrează in agricultură 68 de tineri. Ce se poate spune despre ei ? începem cu S.M.A.-ul. Proaspătul director al S.M.A. din localitate, tehnicianul Uncu Dimitrie — 35 de ani din care 17 în această unitate — a trimis 15 tractoare la arat undeva mai spre şes. Restul — 111 — sint aproape gata, aproape gata sint şi cele 70 provenind de la alte nouă unităţi din judeţ, S.M.A. Tileagd specializindu-se in reparaţii capitale de motoare şi tractoare U.650. O hală cu alimentare automată, dotată cu cele necesare — in curînd va lua fiinţă şi o secţie de recondiţionare a pieselor de schimb — asigură repararea a 4 motoare pe zi. Beneficiarii sunt pretenţioşi, acum nu mai poate fi vorba de calitate, reparaţiilor, asta nu, dar se mai leagă unii de estetică, de ce nu-i nuanţa de culoare cerută ? II privesc atent pe director, vorbeşte fără a schiţa vreun zimbet. Dar două din cele 9 secţii ale unităţii merg prost, unii mecanizatori mai trag pe dreapta, la răcoarea pădurii şi aşa nu mai merge. „Mă urc şi eu pe tractor, zice tehnicianul Uncu, director doar de 3 săptămini, au mai venit Înapoi trei fraţi Florin, Traian şi Gheorghe Mészáros şi Întărim cele două secţii. Dacă nu suntem oameni de înţelegere, nu avem ce căuta aici , cum adică, unul Înghite praf şi işi înmoaie încheieturile şi altul stă de poveşti ?“ Un cuvînt despre tineri, tovarăşe director ! „Noi nu sintem, deocamdată, staţiune fruntaşă, poate la toamnă ; tinerii muncesc, este adevărat, dar nici ceilalţi nu stau cu mîinile in buzunar“. Primarul şi secretarul comitetului comunal de partid, tovarăşul Negruţ Ştefan, este de părere că despre S.M.A. putem vorbi bine, cooperativele insă nu şi-au făcut planul, seceta a stricat pe jumătate. Dar avem şi altfel de necazuri , la Uileacu de Criş, de pildă. Ce aflăm despre cooperativa agricolă respectivă. Deşi au aceleaşi condiţii pedoclimatice şi acelaşi pămînt — categoria a 5-a şi a 6-a — cei din Uileacu de Criş au scos cu 200 kg griu şi 1 100 kg porumb mai puţin decit cei din Tileguş. Situaţia financiară slabă, motiv pentru care nu NICOLAE ADAM Continuare in pag. a IlI-a) • •„#. „ . . ... -r . . V -4H-• -# - I 1 ; •—<-. Cantităţi sporite de Din primele zile ale anului, unităţile agricole socialiste au început să primească îngrăşăminte chimice din cantităţile prevăzute în 1974. Potrivit planului ele vor folosi anul acesta peste 1 256 000 tone îngrăşăminte chimice substanţă activă cu 44 la sută mai mult decit în anul precedent, constituind un important factor de creştere a producţiei agricole peste realizările de pînă acum. Un calcul sumar arată că cele peste 360 000 tone îngrăşăminte ce vor fi folosite in îngrăşăminte chimice plus in agricultură asigură un spor de producţie echivalent cu aproximativ 1 milion tone cereale. Pentru realizarea unei eficienţe corespunzătoare, concretizate în sporuri maxime de producţie, ingrăşămintele chimice sunt destinate cu prioritate terenurilor amenajate pentru irigat, precum şi culturilor, zonelor şi chiar tarlalelor de pe care cu aceeaşi cantitate de îngrăşăminte se pot obţine cele mai mari producţii. Proletari din toate ţările unîţî-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXX SERIA II, Nr. 7667 6 PAGINI 30 BANI MARȚI 15 IANUARIE 1974 în acţiunea de economisire a energiei şi combustibilului UTECIŞTII DESCOPERĂ NOI REZERVE Electrobanatul este una din cele mai mari întreprinderi timişorene. Deci o mare consumatoare de energie şi combustibil dar, în acelaşi timp, prin profilul producţiei sale şi o întreprindere ce poate determina, la beneficiar, substanţiale reduceri a deosebit de preţioasei materii prime pentru economia modernă care este energia. De aceea, principalele eforturi sunt îndreptate în aceste două direcţii. La cele 39 de măsuri stabilite la sfîrşitul anului trecut s-au adăugat încă 6 cu aplicare imediată la începutul acestui an. Economia totală estimată a se realiza în 1974 se ridică la 1 490 tone c.c., revenind pentru fiecare zi aproape 3 tone. „Este foarte importantă evaluarea exactă a posibilităţilor de economisire zilnică, ne spune ing. Ion Marinca, şeful compartimentului energetic. Reducerea consumurilor înseamnă In egală mă- ION DANCEA (Continuare In pag. a lll-a) TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT PE PARTICIPANŢII LA SEMINARUL INTERNAŢIONAL „STUDENTA ŞI SECURITATEA EUROPEANĂ“ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întîlnit, luni la amiază, in sala j. —_______ n—1 j u...x ua umiliiui a a vaoci ua i-uumn din Sinaia, cu participanţii la lucrările Seminarului internaţional „Studenţii şi securitatea europeană“, care s-au desfăşurat la Bucureşti. La întrevedere au participat tovarăşii Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Traian Ştefânescu, prim-secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, ministru pentru problemele tineretului, Nicu Ceauşescu, vicepreşedinte al Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România. Erau, de asemenea, prezenţi Ion Catrinescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Prahova al P.C.R., Constantin Neagu, primarul oraşului Sinaia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat cu vii şi îndelungi aplauze la sosirea în mijlocul reprezentanţilor tineretului studios. Participanţii la seminarul internaţional, importantă reuniune universitară, şi-au manifestat deplina satisfacţie de a se întilni cu preşedintele Consiliului de Stat, exprimind înalta lor stimă şi consideraţie faţă de politica promovată cu consecvenţă de România socialistă, personal de conducătorul ei, pentru edificarea unei lumi mai bune şi mai drepte, o lume a păcii, Înţelegerii şi conlucrării fructuoase in care fiecare naţiune să se poată dezvolta în conformitate cu năzuinţele sale 1 A ti »V. rt —. . . n f/SV.V „ /I rtAi*/.V.. lugibiuiu, pentru atenţia u«vochită acordată tinerei generaţii şi rolului ei in soluţionarea marilor probleme ale omenirii contemporane. Adresîndu-se tovarăşului Nicolae Ceauşescu, in numele reprezentanţilor studenţilor din Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria şi U.R.S.S. şi ca reprezentant al Tineretului Liber German, Klaus Sommer, membru al C.C. al Tineretului Liber German (R.D.G.), a spus : Doresc să vă mulţumesc în modul cel mai cordial pentru posibilitatea oferită de a avea o întîlnire cu dumneavoastră, tovarăşe secretar general al Partidului Comunist Român. La reuniunea noastră din Bucureşti am avut posibilitatea să discutăm cu reprezentanţi ai diverselor universităţi probleme care ne preocupă adine, pe noi toţi. Baza gîndirii şi acţiunii noastre este faptul că tineretul lumii are nevoie de pace pentru un viitor fericit. Pentru aceasta este necesară o acţiune solidară a tuturor forţelor democratice, care luptă pentru progres şi pace, împotriva forţelor imperialismului, împotriva colonialis- - mului, rasismului şi fascismului. Pentru epoca noastră sunt tipice mişcările largi de masă, populare. Destinderea, a subliniat vorbitorul, a devenit astăzi o cauză a popoarelor, a tineretului şi studenţilor lumii. Noi dorim o cale de cooperare intre toate ţările. In continuare, după ce s-a referit la numeroase iniţiative ale ţărilor socialiste în sprijinul înfăptuirii securităţii în Europa şi in lume, vorbitorul a spus : La diversele întilniri internaţionale ale studenţilor — la Florenţa, de exemplu, ca şi la cea de la Snagov, in România — au fost elaborate documente în sprijinirea principiilor securităţii. Seminarul organizat de Universitatea din Bucureşti ne-a oferit prilejul să avem un larg schimb de idei în legătură cu securitatea europeană. Considerăm că nobila cauză a păcii cere de la noi multă perseverenţă şi forţă de acţiune. Popoarele lumii au un prieten de nădejde în ţările socialiste. Vă asigurăm, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom fi luptători neobosiţi, perseverenţi pentru pace. Vă mulţumim dumneavoastră pentru condiţiile de lucru ce ne-au fost create. Este, intr-adevăr, o mare onoare pentru mine, domnule preşedinte, ca delegat al Irlandei la Seminarul studenţesc privind securitatea europeană, să vă salut cu multă căldură, a spus Adrian Hardiman, preşedintele Colegiului Universităţii din Dublin. Doresc să îmi exprim părerea că această conferinţă s-a bucurat de succes. Discuţiile care au avut loc s-au purtat intr-o atmosferă deschisă, de sinceritate. Datorită în mare măsură bunei organizări şi imparţialităţii dovedite de gazde a fost posibil ca delegaţi din numeroase ţări, care au diferite structuri sociale şi economice, să găsească un iciii numau acţioiaţii, acuiunărul a constituit o reuşită nu numai datorită faptului că a fost exprimată dorinţa de a promova pacea şi destinderea, dar şi pentru că a prilejuit o examinare a căilor concrete pentru realizarea acestui obiectiv. In timpul petrecut în ţara dumneavoastră, am învăţat multe lucruri despre Romănia, atit in convorbirile neoficiale pe care le-am avut, cit şi prin vizitele organizate de gazdele noastre. Doresc să spun că tot ce am văzut şi tot ce am auzit in România mi-au întărit respectul faţă de această ţară, faţă de o ţară prietenă," care urmăreşte scopuri proprii, prin mijloace proprii, cu un succes evident. Reputaţia României, in special In domeniile diplomatic, economic şi social, este bine cunoscută. Doresc să vă asigur că la reîntoarcerea delegaţilor de la acest seminar în ţările lor, această reputaţie va spori şi mai mult. Vă mulţumesc Încă o dată, domnule preşedinte, pentru că aţi făcut posibilă această importantă şi semnificativă manifestare a prieteniei în ţara dumneavoastră, precum şi pentru (Continuare in pag. a VI-a) Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dragi tovarăşi şi prieteni, Aş dori, în primul rind, să adresez un salut călduros tuturor celor prezenţi aici, reprezentanţi ai universităţilor din o serie de ţări europene, din Statele Unite şi Canada, şi să exprim satisfacţia mea, a Consiliului de Stat, pentru această reuniune universitară consacrată securităţii europene. (Aplauze puternice). Reuniunea are loc in împrejurări deosebite nu numai pentru Europa, ci pentru întreaga lume. S-au obţinut anumite rezultate în afirmarea unei politici noi, in direcţia lichidării vechii politici de forţă şi dictat. în aşezarea relaţiilor dintre state şi popoare pe baze noi, de egalitate, respect al independenţei şi suveranităţii, neamestec în treburile interne, pe o colaborare şi conlucrare fructuoasă în scopul dezvoltării economico-sociale a fiecărei naţiuni. In imprimarea noului curs spre destindere, rolul hotăritor l-au avut masele largi, popoarele de pretutindeni. Trebuie să menţionez că tineretul, tineretul universitar, a jucat şi joacă un rol activ in imprimarea acestui nou curs in viaţa internaţională. Fără îndoială că înfăptuirea securităţii in Europa corespunde năzuinţelor spre colaborare ale tuturor popoarelor continentului, ale Întregii lumi. S-au obţinut in această privinţă o serie de rezultate : a Început conferinţa general-europeană, sint In curs lucrările de la Geneva ce urmează să statueze principiile care să stea la baza relaţiilor dintre statele continentului european, să pună bazele unor raporturi noi, de largă colaborare, între toate opţiunile. După cu am fost informat, in cadrul acestei reuniuni s-au subliniat multe din aceste progrese — dar trebuie să avem în vedere că ceea ce s-a realizat pînă acum pe calea destinderii constituie numai un început. Mai sunt încă destule obstacole de învins, mai există încă forţe reacţionare ce ar dori să oprească acest curs nou, care renunţă cu greu la vechea politică de forţă, de dictat şi amestec in treburile altor state. De aceea, accentuarea cursului destinderii. Înfăptuirea securităţii europene impun mai mult ca privind unirea tuturor forţelor progresiste, antiimperialiste. Desigur, pot fi — şi sunt — diverse păreri asupra căilor de înfăptuire a politicii noi. Da altfel, nu numai in problemele internaţionale sau in problemele ştiinţelor sociale sunt păreri deosebite ; in înseşi ştiinţele naturii şi tehnice asupra unor probleme apar păreri sau soluţii deosebite — şi aceasta nu e cu nimic anormal. Dimpotrivă, este un lucru cit se poate de natural să fie aşa ; numai atunci cînd asupra diferitelor probleme care preocupă omenirea se confruntă în mod liber părerile, fără prejudecăţi, fără pretenţia că cineva deţine monopolul adevărului absolut, pornindu-se deci de la înţelegerea necesităţii unui schimb liber de păreri şi de idei, de căutări novatoare, se poate ajunge la găsirea celor mai potrivite soluţii pentru organizarea mai bună a lumii, a conlucrării intre popoare, a realizării păcii. Trebuie să vă declar deschis că pe noi nu ne jenează in nici un fel existenţa părerilor diferite. Pînă la urmă dacă am avea toţi acelaşi fel de a gindi, poate nici n-ar mai fi nevoie să ne întâlnim. Ne-ar fi uşor să ne punem de acord printr-o circulară sau mai ştiu eu cum, şi toată lumea să ridice mîinile că e de acord şi ne-am vedea de treabă. Or, atunci cînd există ţări cu orînduiri sociale diferite, cînd există concepţii filosofice şi concepţii religioase diferite, cînd sunt diferite moduri de a aborda organizarea lumii şi a relaţiilor dintre oameni este normal să apară şi să existe păreri deosebite. Noi considerăm că tineretul, la fel ca toate popoarele, — ca o parte a popoarelor lor — trebuie să abordeze cu curaj problemele pe care Ie ridică viaţa şi dezvoltarea lumii de astăzi. Sunt, intr-adevăr, probleme cruciale. Popoarele îşi pun întrebarea ce trebuie făcut pentru a lichida politica imperialistă, colonialistă, neocolonialistă, pentru a asigura fiecărei naţiuni dreptul la o dezvoltare liberă, corespunzătoare năzuinţei sale, fără nici un amestec din partea nimănui. Aceasta este problema care se pune astăzi in faţa lumii ! (Aplauze puternice). Care este locul tineretului universitar, In această lume? După părerea mea, locul său este alături de clasa muncitoare, alături de masele largi populare, să contribuie la unirea tuturor forţelor pentru a lichida definitiv vechea orientare în politica internaţională, vechile practici in raporturile dintre state şi pentru a aşeza relaţiile internaţionale pe baze noi. Tineretul — atît cel muncitoresc, ţărănesc, cit şi intelectual, deci şi tineretul de pe băncile universităţilor — este chemat să fie unul din factorii cei mai activi in realizarea acestei noi politici în viaţa internaţională. Cei care astăzi se află pe băncile universităţilor se preocupă de însuşirea ştiinţei şi culturii — care pînă la urmă, nu au graniţe — şi trebuie să facem totul ca întreaga omenire să aibă acces liber la toate cuceririle ştiinţei şi civilizaţiei moderne. Numai aşa omenirea va putea să obţină noi progrese pe calea unei dezvoltări superioare. în aceste condiţioni, tineretul universitar, împreună cu întregul tineret, cu masele largi populare, este chemat să fie tot mai activ în această grandioasă luptă pentru o lume mai dreaptă şi mai bună. Aceasta este, după părerea mea, rolul şi menirea tineretului universitar în zilele de astăzi. Oriunde în lume — în Europa, în America Latină, in Asia, în Africa, pretutindeni — se pun probleme hotărîtoare pentru soarta multor popoare, a însăşi omenirii. Trebuie să spun că mi-au produs mare satisfacţie întîlnirile recente pe care le-am avut cu studenţii din cîteva ţări din America Latină. Cu acest prilej, am făcut constatarea plăcută că tineretul universitar de pe acest continent este preocupat de a lichida dependenţa ţărilor lor de monopolurile imperialiste, de a asigura ca bogăţiile naţionale ale fiecărui stat să fie stăpinite de propriul popor, pentru a-şi asigura bunăstarea şi fericirea. Tineretul universitar se găseşte în primele rînduri ale acestei lupte drepte şi măreţe, în acelaşi spirit cred că trebuie să acţioneze şi tineretul din Europa. Desigur, Europa este un continent cu tradiţii, cu istorie, cu o veche civilizaţie, care are succese mari în dezvoltarea sa economică. Dar sunt multe lucruri de îmbunătăţit, de schimbat şi în Europa. In Europa sunt ţări socialiste, sunt şi ţări capitaliste, şi trebuie să înţelegem că securitatea europeană înseamnă a învăţa să conlucrăm în mod liber, pe principiul egalităţii şi să realizăm realmente o nouă politică in Europa. Să facem ca Europa să devină un continent al păcii şi colaborării, care să exercite o influenţă puternică in lume, să asigure triumful politicii noi de egalitate între toate naţiunile, al unei lumi a păcii şi dreptăţii sociale. (Aplauze puternice). Ştiu că preocupările tuturor celor de pe băncile universităţilor sunt de a învăţa, de a-şi insuşi preţioasele cuceriri ale ştiinţei şi culturii universale ; dar in acelaşi timp nu putem şi nu trebuie să admitem ca tineretul universitar să rămină In afara preocupărilor privind dezvoltarea societăţii omeneşti. Preocupîndu-vă de a vă însuşi tot ce e mai înaintat In ştiinţa şi cultura universală, trebuie să fiţi totodată în primele rinduri ale luptei pentru afirmarea in lume a principiilor de egalitate, de umanism, de dreptate socială. în acest spirit am dori noi să se dezvolte conlucrarea între popoare, între tineret, intre tineretul universitar din Europa şi din întreaga lume. Şi, dacă într-o anumită măsură această reuniune din Bucureşti a contribuit la aceasta, atunci intr-adevăr putem spune că ea are rezultate pozitive. Aş dori să vă rog pe toţi cei prezenţi să adresaţi colegilor, prietenilor dv. din toate centrele universitare pe care le reprezentaţi, urarea mea, a poporului român, de noi succese în întreaga activitate a studenţimii şi tineretului din ţările respective, de întărire a colaborării şi unităţii tineretului în lupta pentru dreptate socială, pace şi colaborare, pentru o Europă a securităţii şi a cooperării paşnice, pentru o lume mai bună in care fiecare naţiune să se poată dezvolta aşa cum doreşte. Vă doresc multă sănătate, succes deplin in activitatea dumneavoastră, multă fericire. (Aplauze puternice, prelungite). Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu primită cu viu şi susţinut interes de către participanţii la Seminarul Internaţional„Studenţii şi Securitatea Europeană"