Scînteia Tineretului, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 7732-7757)
1974-04-17 / nr. 7746
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXX, SERIA II. Nr. 7746 6 PAGINI —30 BANI MIERCURI 17 APRILIE 1974 IN PREZENŢA PREŞEDINTELUI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA, NICOLAE CEAUŞESCU, IERI A AVUT LOC ŞEDINŢA INAUGURALA A SESIUNII DE PRIMĂVARĂ A UNIUNII INTERPARLAMENTARE REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA DESFĂŞOARĂ O LARGĂ ACTIVITATE INTERNAŢIONALĂ, ACŢIONEAZĂ DIN TOATE PUTERILE PENTRU ACCELERAREA PROCESELOR POZITIVE CARE AU LOC PE ARENA MONDIALĂ, PENTRU PROMOVAREA NOILOR PRINCIPII DE RELAŢII DINTRE STATE, PENTRU TRIUMFUL COLABORĂRII ŞI PRIETENIEI ÎNTRE TOATE POPOARELE LUMII. CA ŢARĂ SOCIALISTĂ, ROMÂNIA DEZVOLTĂ CONTINUU RELAŢII DE PRIETENIE, ALIANŢĂ ŞI COLABORARE CU TOATE STATELE CARE EDIFICA NOUA ORINDUIRE SOCIALĂ TOTODATĂ, AMPLIFICĂM PERMANENT COLABORAREA CU POPOARELE CARE PĂŞESC PE CALEA DEZVOLTĂRII ECONOMICO-SOCIALE INDEPENDENTE, PROMOVĂM RAPORTURI TOT MAI LARGI CU TOATE ŢĂRILE LUMII, FĂRĂ DEOSEBIRE DE ORINDUIRE SOCIALĂ. NICOLAE CEAUȘESCU Cuvîntarea preşedintelui NICOLAE CEAUŞESCU Doamnelor şi domnilor, Onorată asistenţă, Stimaţi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa un salut cordial dumneavoastră, participanţilor la lucrările sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare, personalităţi marcante ale vieţii politice din peste 60 de ţări ale lumii, şi să-mi exprim satisfacţia că România găzduieşte această importantă reuniune internaţională. Fără îndoială că lucrările sesiunii, care abordează probleme majore ale situaţiei politice internaţionale actuale, vor contribui la mai buna cunoaştere reciprocă, la dezvoltarea contactelor şi a relaţiilor dintre parlamente, dintre factorii politici ai ţărilor participante, la progresul eforturilor generale pentru instaurarea pe planeta noastră a unei lumi mai bune şi mai drepte. Reuniunea dumneavoastră îşi propune să dezbată probleme de importanţă capitală pentru aşezarea relaţiilor dintre state pe baze noi, pentru lichidarea vechii politici de dominaţie şi dictat, de amestec în treburile interne ale altor state, a colonialismului şi neocolonialismului, pentru impulsionarea luptei de eliberare naţională a popoarelor şi respectarea dreptului sacru al fiecărei naţiuni de a-şi hotărî singură destinele. Abordarea unui asemenea larg cerc de probleme de către acest important for politic internaţional va putea neîndoios aduce o contribuţie preţioasă la unirea eforturilor popoarelor, ale forţelor înaintate de pretutindeni în vederea afirmării în lume a unei politici noi, de egalitate şi respect reciproc între naţiuni, de pace şi colaborare între state. O importanţă deosebită are faptul că sesiunea reuneşte parlamentari din ţări cu orînduiri sociale diferite, reprezentînd opinia publică de pretutindeni, năzuinţele tuturor popoarelor de a pune cu hotărîre capăt vechii politici, de a inaugura o eră nouă a relaţiilor interstatale, bazate pe principii de egalitate şi democratice. Subliniez in mod deosebit aceasta pornind de la faptul că în condiţiile de astăzi opinia publică şi reprezentanţii ei, masele largi populare din toate ţările joacă un rol tot mai mare in determinarea evoluţiei politice mondiale, in promovarea păcii şi colaborării. Tocmai ca rezultat al intensificării activităţii politice în viaţa internaţională a maselor populare, a afirmării tot mai puternice a voinţei popoarelor de a se dezvolta liber şi nestinjenit, în lumea de astăzi s-au produs şi se produc profunde transformări revoluţionare, sociale şi naţionale, mari mutaţii în raportul de forţe mondial, au loc o serie de procese pozitive în direcţia destinderii şi colaborării. O expresie elocventă a acestor tendinţe noi o constituie faptul că în ultimii ani au fost soluţionate un şir de probleme ce afectau în mod grav pacea şi securitatea planetei, s-au intensificat contactele şi tratativele dintre state, s-a amplificat colaborarea între naţiuni. O semnificaţie deosebită are, în acest sens, de asemenea, trecerea la înfăptuirea dezideratului securităţii europene, realizarea de paşi concreţi în direcţia normalizării raporturilor dintre statele continentului nostru, începerea şi desfăşurarea conferinţei general-europene. In acelaşi timp însă, trebuie să constatăm că în lume mai sunt forţe politice interesate să perpetueze vechea politică de inegalitate, dominaţie şi dictat, de agresiune şi război, să frîneze şi să tragă înapoi procesul destinderii şi păcii, al înţelegerii şi colaborării dintre toate popoarele. Aceasta face necesară continuarea cu şi mai mare fermitate şi consecvenţă a eforturilor depuse de forţele democratice, de toate popoarele împotriva încercărilor de reeditare a spiritului „războiului rece“ pentru normalizarea întregului climat internaţional. Pornind de la aceste considerente, Republica Socialistă România desfăşoară o largă activitate internaţională, acţionează din toate puterile pentru accelerarea proceselor pozitive care au loc pe arena mondială, pentru promovarea noilor principii de relaţii dintre state, pentru triumful colaborării şi prieteniei între toate popoatele lumii. Ca ţară socialistă, România dezvoltă continuu relaţii de prietenie, alianţă şi colaborare cu toate statele care edifică noua orinduire socială. Totodată, amplificăm permanent colaborarea cu popoarele care păşesc pe calea dezvoltării economico-sociale independente, promovăm raporturi tot mai largi cu toate ţările lumii, fără deosebire de orinduire socială, în cadrul contactelor frecvente pe care le avem cu conducătorii şi reprezentanţii unui număr mare de state, milităm activ pentru soluţionarea problemelor care confruntă omenirea contemporană în interesul tuturor statelor şi popoarelor, al respectării dreptului lor de a fi pe deplin libere şi suverane. In ultimii ani, Republica Socialistă România a semnat importante documente de stat — Tratate, Declaraţii comune şi Acorduri — cu numeroase ţări ale lumii, mari şi mici, de pe toate continentele, în care este exprimată hotărîrea reciprocă de a întemeia relaţiile bilaterale pe principiile egalităţii şi respectului mutual, şi, în acelaşi timp, de a acţiona pentru întronarea unor norme noi, democratice în întreaga viaţă internaţională. Punem la baza relaţiilor noastre cu celelalte state principiile independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, eliminarea forţei şi ameninţării cu forţa ca mijloc de rezolvare a diferendelor şi litigiilor, respectarea dreptului sacru al fiecărei naţiuni de a-şi decide de sine stătător calea dezvoltării economico-sociale, de a fi stăpînă pe destinele sale. Considerăm că numai pe baza acestor principii şi norme se poate asigura o colaborare neîngrădită între toate statele, în interesul fiecăruia în parte şi al cauzei progresului şi civilizaţiei umane în ansamblu, se poate evita izbucnirea unei noi conflagraţii mondiale, se poate clădi o lume a păcii şi prieteniei. Unul din obiectivele de prim ordin ale politicii externe româneşti este participarea activă la înfăptuirea securităţii pe continentul european. Dat fiind marele potenţial material şi spiritual de care dispune Europa, precum şi faptul că (Continuare in pag. a 111-a) ŞEDINŢA INAUGURALĂ In prezenţa preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, marţi, 16 aprilie, la Palatul Marii Adunări Naţionale a avut loc şedinţa inaugurală a sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare. La ceremonia deschiderii au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Mihai Dalea, Ştefan Andrei. De asemenea, au fost prezenţi vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, secretarul Consiliului de Stat, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat, preşedinţi ai comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale, reprezentanţi ai vieţii publice din România. Erau de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Sosind la Palatul Marii Adunări Naţionale, preşedintele Republicii a fost salutat cu cordialitate de preşedintele ad-inte(Continuare în pag. a lll-a) ZILELE VACANŢEI ZILE DE MUNCĂ Reportaj şi informaţii din activitatea elevilor (ÎN PAG. A ll-A) PRIMIRI LA PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU • Senatorul american Edward Kennedy Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi la amiază, pe senatorul democrat american Edward Kennedy, care face o vizită în ţara noastră. Senatorul Edward Kennedy şi-a exprimat satisfacţia de a se reîntîlni cu preşedintele Nicolae Ceauşescu, de a continua discuţiile rodnice avute cu prilejul vizitei şefului statului român în S.U.A. în cursul întrevederii au fost abordate probleme ale relaţiilor dintreRomânia şi S.U.A., constatîndu-se cu satisfacţie evoluţia lor pozitivă îndeosebi în ultimii ani. S-a exprimat dorinţa reciprocă de a acţiona în continuare pentru dezvoltarea colaborării şi înţelegerii dintre cele două state, pentru apropierea şi prietenia dintre popoarele român şi american. în acest context a fost relevat rolul pe care îl au în promovarea acestor relaţii contactele directe între oamenii politici, precum şi între reprezentanţi ai cercurilor economice, ai vieţii culturale şi ştiinţifice din cele două ţări. A avut loc, de asemenea,un schimb de vederi asupra unui cerc larg de probleme ale vieţii internaţionale. In acest cadru s-a subliniat cu satisfacţie îmbunătăţirea climatului politic în lume şi s-a relevat necesitatea consolidării cursului spre destindere, prin promovarea unor relaţii noi între state, bazate pe echitate şi deplina egalitate în drepturi, care să corespundă aspiraţiilor legitime de pace, progres şi bunăstare ale tuturor naţiunilor lumii. In aceeaşi zi, tovarăşa Elena Ceauşescu a avut o întrevedere prietenească cu soţia senatorului american, doamna Joan Kennedy. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au reţinut apoi la dejun pe senatorul Edward Kennedy şi soţia sa, Joan Kennedy. Convorbirile şi dejunul s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. • Şeful delegaţiei egiptene la lucrările Uniunii Interparlamentare Marţi după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe deputatul Mahmoud Abou-Wafia, şeful delegaţiei egiptene la sesiunea Uniunii Interparlamentare, membru al Consiliului Interparlamentar. La întrevedere a fost de faţă Osman Assal, ambasadorul Republicii Arabe Egipt la Bucureşti. Oaspetele a transmis preşedintelui Nicolae Ceauşescu un cald salut din partea preşedintelui Republicii Arabe Egipt, Anwar Sadat, a poporului egiptean, împreună cu admiraţia sa faţă de personalitatea şefului statului român. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită preşedintelui Anwar Sadat un cordial salut prietenesc, precum şi urări de pace şi prosperitate poporului egiptean. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi deputatul Mahmoud AbouiVafia au avut, apoi, o convorbire cordială, în cursul căreia au fost abordate probleme privind dezvoltarea relaţiilor bilaterale. Cu acest prilej, s-a dat o deosebită apreciere raporturilor de prietenie şi cooperare statornicite între ţările şi popoarele noastre, raporturi care, spre satisfacţia ambelor părţi, se extind pe multiple planuri, în spiritul convorbirilor şi înţelegerilor convenite între preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Anwar Sadat. A fost exprimată dorinţa comună de a se pune în valoare, într-o măsură şi mai mare, posibilităţile existente pentru intensificarea şi diversificarea în continuare a conlucrării reciproce, în interesul celor două popoare, al cauzei generale a păcii şi colaborării internaţionale. Totodată, au fost discutate aspecte actuale ale vieţii internaţionale, îndeosebi cele referitoare la situaţia din Orientul Mijlociu. Oaspetele a relevat acţiunile pozitive întreprinse de România, personal de preşedintele Nicolae Ceauşescu, în direcţia soluţionării politice a problemelor care confruntă zona Orientului Mijlociu, în conformitate cu interesele legitime ale popoarelor din această regiune, in folosul păcii și destinderii in lume. întrevederea s-a desfășurat intr-o atmosferă caldă, prietenească. PRIMIREA LA PREȘEDINTELE REPUBLICII 9 a membrilor Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare