Scînteia Tineretului, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 7732-7757)
1974-04-20 / nr. 7749
• Constructorii de maşini de ridicat şi transportat din Timişoara au realizat, peste prevederile planului la zi, o producţie-marfă a cărei valoare depăşeşte 6,5 milioane lei. Sporurile de producţie înregistrate prii acum consemnează şi îndeplinirea angajamentelor asumate de ei in cinstea zilei de 1 Mai. Colectivul unităţii lucrează deja in contul lunii septembrie. • întreprinderea „Ceramica" din Jimbolia, una din marile unităţi ale industriei de materiale de construcţii, a atins nivelul producţiei marfă şi globale planificat pe primele 4 luni ale anului. Până la 1 mai, ceramiştii de aici şi-au propus să realizeze suplimentar, numai prin folosirea cu randament sporit a capacităţilor tehnice şi a spaţiilor de producţie, aproape 3 milioane ţigle şi 1,4 milioane cărămizi şi blocuri ceramice. La tinăra întreprindere de utilaje şi piese de schimb pentru industria uşoară din Botoşani a început montajul primului lot de zece războaie de ţesut din cele 200 planificate a se realiza aici in prima jumătate a anului. Colectivul unităţii s-a angajat, in cinstea zilei de 1 Mai, ca primul set de războaie purtînd marca fabricii botoșănene să fie livrat beneficiarilor pină la 25 aprilie. Cronica întrecerii consemnează importante succese in muncă Ridicarea măiestriei profesionale. Iată deviza ce onorează angajamentul elevelor anului I strungari, Grupul școlar de pe lingă Întreprinderea „1 Mai“ Ploieşti. Foto: O. FLECAN Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Dîmboviţa. TOATĂ ATENŢIA LUCRĂRILOR IN POMICULTURĂ In judeţul Dîmboviţa, unul din marile bazine pomicole, atenţia este îndreptată către executarea lucrărilor specifice şi a prevenirii brumelor pe cele aproape 17 000 hectare plantate. Din datele furnizate de D.I.A.I.A.A. a judeţului rezultă că unităţile agricole cooperatiste, mai ales cele din zona nordică, şi-au asigurat din timp necesarul de materiale pentru combaterea brumei şi îngheţului. Unităţile C.A.P. Mâneşti, Dragomireşti, Cojanu, Lucieni şi Ungurenii de Tîrgovişte, de exemplu, şi-au procurat şi au dus în livezi păiş şi gunoi de grajd, anvelope uzate, rumeguş, luminări fumigene etc. Totodată, sistemele de irigat de care dispun lucrează din plin, avînd astfel un dublu efect: completarea necesarului de apă şi menţinerea unei temperaturi optime. In plantaţiile clasice cum sunt cele de la C.A.P. Văleni, Malu cu Flori, Hulubeşti, Valea Mare, de curind întinerite, udarea se face cu găleţile. La aceste acţiuni, ne informează tovarăşul Vasile Necula, preşedintele consiliului tineret sătesc, au fost mobilizaţi uteciştii din unităţile şi localităţile respective, alcătuind echipe de intervenţie. In toate livezile, atît clasice, cit şi intensive, unde se poate interveni cu mijloace mecanizate se execută lucrări de întreţinere. Au fost introduse cultivatoare şi discuri pentru distrugerea buruienilor şi spargerea crustei, iar la pomii pe rod a început erbicidarea. Cooperativa agricolă de producţie Colanu este un exemplu in acest sens. Ferma pomicolă de aici cuprinde 86 de hectare, in plantaţii intensive. Aici şi lucrările se execută tot... intensiv. Tinăra ingineră Mariana Puşcaşu aleargă de la un lot la altul, dirijînd activităţile. Reuşim să o prindem la Pomii Mari, o plantaţie pe rod de 31 hectare. — Ne-am asigurat In întregime materialul fumigen. După cum observaţi se transportă ultimele cantităţi. De azi am Început ierbicidatul. In timp ce primim informaţiile necesare, mecanizatorul Aurel Moraru, împreună cu Nicolae Stan şi Vasile Radu au executat erbicidarea pe o bună parte din plantaţie. Dacă nu i-ar fi oprit cineva să le mai dea nişte indicaţii nu i-am fi observat pe elevii Traian Buică (venit tocmai de la Cobadin, aici la bunici) şi pe vărul lui, Ilie Păun care, agăţaţi de hăţurile cailor, abia se vedeau din căruţa cu paie. — Elevii au... livada lor, ne explică inginera, şefa fermei. Şcoala generală din Colanu a luat în acord global 5 hectare din aceste plantaţii. Elevii au lucrat aici tot timpul sub îndrumarea profesoarei Elena Huiu. Paralel cu aceste lucrări la livada de la Gîrlă, pe cele 22 hectare, se execută irigatul pomilor pe toată suprafaţa. A fost stabilit un grafic pe întregul an in aşa fel ca fiecare livadă să primească cite 4 udări. Pentru aceasta toate utilajele au fost puse în funcţiune, executîndu-se 5 puţuri de forare pentru alimentarea cu apă, iar echipele de udare au fost organizate şi asigură in două schimburi, a citeia ore fiecare, operaţia. OVIDIU MARIAN VASILE RAVESCU GH. CUCU Legea presei obligă iar nj£j „ rege nu permite ziaristul la corectitudine... In ziarul nostru din 2 aprilie era criticată neglijenţa de care dădea dovadă consiliul de conducere şi inginerul-şef al cooperativei agricole din Movileni, judeţul Galaţi, atitudinea lor faţă de pregătirea şi desfăşurarea campaniei de irigaţii. In timp ce în altă parte oamenii suplineau lipsa unor sisteme de irigaţii sau numărul insuficient de motopompe şi aspersoare cărînd apa cu cisternele sau cu găleţile, aici, la Movileni, mai bine de o treime din mijloacele mecanice necesare executării udărilor se aflau intr-o stare deplorabilă — 15 motopompe în atelierele de reparaţii ale unor staţiuni pentru mecanizarea agriculturii, altele... rugineau la umbra nepăsării cu care tratau problema cei investiţi cu răspunderea coordonării tehnice şi administrative a sistemului de irigaţii. „Preocupările" de o toamnă şi o iarnă n-au permis găsirea unităţilor dispuse să repare motopospele decit în a doua jumătate a lunii martie şi prima decadă a lui aprilie, adică exact atunci cînd acestea trei ce teme cetăţeneşti buiau să funcţioneze. Conductele stricate erau adunate in stive , iar aspersoarele cu defecţiuni ocupau o bună parte dintr-un vechi grajd ; erau încălcate obligaţiile ce derivau din contractele încheiate, în primăvara anului trecut, cu motopompiştii, din decembrie renunţîndu-le acestora minimum garantat, cu alte cuvinte, renunţând la serviciile acestor oameni în a căror pregătire se investiseră zeci şi zeci de mii de lei, iar actuala conducere administrativă şi tehnică a tratat ca pe „a zecea spiţă la căruţă“ problema recrutării şi instruirii acestor meseriaşi. In sat sunt mulţi tineri pregătiţi în meseria de mecanizator, către care, însă, nimeni nu şi-a îndreptat privirile. Se spera într-o primăvară cu precipitaţii normale care să ascundă intolerabila situaţie creată prin — scuzată fie-ne expresia — lenea de a gîndi şi de a acţiona după cum interesele obştei o cer. Iar moleşala şi dezinteresul nu pot genera decit pagube , pentru că pagubă în GH. FECIORU (Continuare in pag. a 11-a.) ca pentru o critică dreaptă să te plîngi de calomnie ANUL XXX, SERIA II, Nr. 7749 6 PAGINI, 30 BANI SIMBÄTA 20 APRILIE 1974 După cum s-a anunţat la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia au fost adoptate următoarele declaraţii, pe care le publicăm în pagina a VI-a : • PENTRU O PACE TRAINICA SI DREAPTĂ IN ORIENTUL APROPIAT ! • PENTRU PACE TRAINICA IN VIETNAM, PENTRU ASIGURAREA DREPTURILOR JUSTE ALE POPORULUI VIETNAMEZI • SA SE PUNĂ CAPĂT ARBITRARIULUI ŞI PERSECUTĂRII DEMOCRAŢILOR DIN CHILE ! Scena este locul de modelare a măiestriei artistice şi a conştiinţei » » » politice Convorbire cu EUGENIA POPOVICI rector al I.A.T.C. — Ce caracter au manifestările organizate săptămina aceasta de I.A.T.C., stimată tovarăşă rector ? Eugenia Popovici : Artistic, ştiinţific, educativ. Un caracter divers, ca şi programul celor şapte zile. La studio s-au prezentat spectacole din actuala stagiune — „Lumea cu o fi“, „Labdaeizii‘‘, „Bucătăria“ — un recital de versuri al studenţilor, o gală de filme realizate de cei ce urmează cursurile Facultăţii de cinematografie. La institut au avut loc colocvii ştiinţifice cu o largă participare — cadre didactice, dar şi studenţi, — tematica convorbirilor vizînd educaţia politică-estetică prin teatru şi film. Toate aceste manifestări ale săptămînii noastre festive sunt dedicate sărbătoririi celei de a 30-a aniversări a eliberării patriei şi Congresului XI al partidului. — Iniţiativa dumneavoastră întruneşte, se pare, o largă adeziune. E. P. : Timp de şapte zile, la studio ori la institut, alături de profesorii şi studenţii actuali, s-au aflat oameni de teatru, regizori, actori, foşti studenţi ai I.A.T.C., sau foşti dascăli în institut. Manifestările artistice au debutat cu un recital al cadrelor didactice, de ieri şi de azi : Ion Finteşteanu, Radu Benigan, Marieta Sadova, Octavian Cotescu, Dem. Rădulescu, George Carabin, Sandina Stan, Elena Negreanu. Programul se în VIORICA TANASESCU (Continuare în pag. a IV-a) PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU • Delegaţia parlamentară argentiniană Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolaa Ceauşescu, a primit, vineri dimineaţa, pe membrii delegaţiei parlamentare din Argentina, condusă de deputatul Osella Muhoz Enrique, care participă la lucrările sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare ce se desfăşoară la Bucureşti. La primire au luat parte tovarăşii Miron Constantinescu, preşedintele Marii Adunări Naţionale, şi Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. A fost de faţă Juan Carlos Marcelino Beltramino, ambasadorul Republicii Argentina la Bucureşti. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri la amiază, pe Hans Jurgen Wischnewsky, preşedintele Grupului interparlamentar din R. F. Germania, membru al Direcţiunii Partidului Social Democrat din R.F.G. Conducătorul delegaţiei parlamentare din R.F. Germania a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros salut din partea cancelarului federal, Willy Brandt, împreună cu urări de sănătate, fericire personală şi succese în activitatea sa. Vineri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe parlamentarii americani Edward J. Derwinski, membru al Camerei reprezentanţilor, vicepreşedinte al Consiliului interparlamentar, şi Hugh Scott, membru al Senatului. Oaspeţii au fost Însoţiţi de Robert J. Martens, consilier al ambasadei Statelor Unite la Bucureşti. Parlamentarii americani au transmis tovarăşului Nicolae Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri după-amiază, pe Gurdial Singh Chillon, preşedintele ad-interim al Consiliului Interparlamentar, preşedintele Camerei reprezentanţilor din India. Oaspetele a mulţumit călduros preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru bunele condiţii ce au fost asigurate desfăşurării, la Bucureşti, a lucrărilor sesiunii Uniunii Interparlamentare, pentru ospitalitatea deosebită cu care Senatorul mexican Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri după-amiază, pe senatorul Alejandro Banillo, preşedintele Comisiei pentru relaţii externe a Senatului mexican, membru al Consiliului Interparlamentar şi al Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare. Împărtăşind deosebita satisfacţie pe care o încearcă cu prilejul acestei întrevederi, oaspetele a arătat că îi revine plăcuta misiune de a transmite preşedintelui Nicolae Ceauşescu, poporului român, un cordial salut din partea preşedintelui MeMulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită cancelarului Willy Brandt un salut cordial şi cele mai bune urări de sănătate şi noi succese. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat intr-o ambianţă cordială, prietenească, a fost exprimată, de ambele părţi, satisfacţia pentru evoluţia pozitivă a relaţiilor dintre Republica Socialistă România şi Republica Federală Germania, precum şi dorinţa ca aceste relaţii să cuCeauşescu un călduros salut din partea preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Richard Nixon, urări de sănătate şi fericire. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspeţi să transmită preşedintelui Richard Nixon un cordial salut şi cele mai bune urări. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi parlamentarii americani au abordat probleme privind relaţiile dintre România şi S.U.A., convorbirea evidenţiind continua lor dezvoltare în ultimii sunt înconjuraţi participanţii la această reuniune. El a relevat, de asemenea, că parlamentarii prezenţi la sesiune au primit cu mult interes şi satisfacţie cuvîntarea inaugurală rostită de preşedintele Nicolae Ceauşescu, apreciind-o ca o contribuţie însemnată la cristalizarea preocupărilor de viitor ale Uniunii Interparlamentare. In timpul întrevederii, desfăşurată intr-o ambianţă cordială, prietenească, au fost subliniate bunele relaţii existente între Ro- Alejandro Carrillo Micului, Luis Echeverria Alvarez, şi a poporului mexican. La rîndul său, preşedintele României a transmis preşedintelui Luis Echeverria Alvarez salutări călduroase, precum şi cele mai bune urări poporului mexican. Senatorul Alejandro Carrillo a subliniat stima şi preţuirea de care se bucură poporul român, preşedintele Nicolae Ceauşescu, din partea poporului mexican, pentru politica României pusă în slujba cauzei păcii, înţelegerii şi cooperării internaţionale. In timpul întrevederii, au fost călduros mesaj de solidaritate şi prietenie din partea preşedintelui Republicii Argentina, laneral Juan Domingo Peron. Impreună cu urări de noi şi însemnate succese. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru mesaj şi a rugat pe oaspete ca, la înapoierea (Continuare în pag. I V-a) Grupului noască şi pe viitor o dezvoltare ascendentă, pe multiple planuri, în avantajul reciproc al celor două ţări şi popoare. A fost relevată importanţa pe care o au lărgirea schimburilor comerciale, a cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice dintre România şi R.F. Germania, dezvoltarea acestor raporturi pe o bază echitabilă, reciproc avantajoasă, pentru îmbunătăţirea climatului politic in Europa şi crearea unor condiţii favorabile realizării securităţii pe continentul nostru, ani, precum şi dorinţa comună ca, şi în viitor, înţelegerea şi colaborarea dintre cele două state, bazate pe deplina egalitate în drepturi şi respect reciproc, să urmeze un curs ascendent, corespunzător intereselor popoarelor român şi american, cauzei păcii în lume. A avut loc, de asemenea, un schimb de păreri asupra unor probleme ale vieţii politice internaţionale actuale. întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prietenească, mânia şi India, contribuţia pa care au adus-o intîlnirile dintre conducătorii celor două ţări la dezvoltarea pe multiple planuri a acestor relaţii, precum şi posibilităţile de extindere în viitor a legăturilor de prietenie şi colaborare româno-indiene. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită un cordial salut preşedintelui V. V. Ghri şi primului ministru, Indira Gandhi, împreună cu cele mai bune urări de prosperitate şi pace poporului indian prieten, relevata bunele relaţii românomexicane, posibilităţile pentru extinderea şi diversificarea lor in viitor. Abordîrrdu-se unele problema ale actualităţii internaţionale, au fost subliniate de ambele părţi cursul pozitiv spre destindere, precum şi importanţa eforturilor ce se depun în direcţia înfăptuirii unor paşi concreţi spre dezarmare, spre creare de zone denuclearizate in diferite regiuni ale lumii, întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prietenească. • Hans Jurgen Wischnewskyr preşedintele din R. F. Germania interparlamentar • Parlamentarii americani Edward Derwinski şi Hugh Scott . G. S. Chillon, preşedintele ad-interim al Consiliului Interparlamentar de ADULIN CAZACU In strategiile contemporane ale creşterii şi dezvoltării economice şi sociale, resurselor umane li se acordă un loc aparte. Calitativ şi cantitativ. Sporirea ponderii muncii calificate in ansamblul muncii sociale, exercitarea forţei de muncă în condiţii de acord crescînd între sarcină şi competenţă este un izvor de acumulare a bogăţiei. Dacă generalizăm acum învăţămîntul de 10 ani, dacă facem ca în prima treaptă a liceului să avem o rată de şcolarizare maximă, de sută la sută, este tocmai pentru că vrem să ridicăm calitatea resurselor umane. Devenirea şcolii noastre ca o şcoală a muncii, orientată spre producere, vizează acelaşi scop. în fond, dezideratul tradiţional al educaţiei — formarea multilaterală a personalităţii — nu mai poate fi astăzi conceput decit în termenii activităţii social- RESURSE UMANE mente utile. O personalitate ruptă de producere, de contextul muncii este amputată, golită de seve, întoarsă spre sine intr-un soi de introspecţie care îi subminează fiinţarea. Acumularea şi valorificarea resurselor umane este — neîndoielnic — o cerinţă care îşi găseşte satisfacerea în muncă, în cuprinderea unui număr cit mai mare de Indivizi în sferele producţiei şi în dirijarea învăţămîntului spre producerea de forţă de muncă, aptă de integrare profesională şi socială rapidă. In comparaţie cu 1965, anul 1973 înregistra o creştere de aproape 40°/o a numărului de salariaţi. In perioada 1971-1973 ritmul mediu anual de creştere al salariaţilor a fost de 4,4 la sută. Industrializarea şi urbanizarea au făcut ca, din (Continuare in pag. a IV-a) ANUL XXX • Hunedoara, scrisoare de dragoste în pagina a IlI-a • DE LA OM LA OM în pagina a IV-a IERI, LA SALA ^ ®]g j 99 9 j H ® FLOREAscA serile semieii tineretului O atmosferă entuziasta si un punct deosebit de important din program. CAMPIONILOR LUMII LA HANDBAL LI S-A DECERNAT „DIPLOMA DE ONOARE" A C.C. ALUTC. Relatarea pe larg a momentelor serii în numărul nostru de luni Fotografiile : V. RANGA