Scînteia Tineretului, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 7732-7757)

1974-04-20 / nr. 7749

• Constructorii de maşini de ridicat şi transportat din Timi­şoara au realizat, peste preve­derile planului la zi, o produc­­ţie-marfă a cărei valoare depă­şeşte 6,5 milioane lei. Sporurile de producţie înregistrate prii acum consemnează şi îndepli­nirea angajamentelor asumate de ei in cinstea zilei de 1 Mai. Colectivul unităţii lucrează deja in contul lunii septembrie. • întreprinderea „Ceramica" din Jimbolia, una din marile unităţi ale industriei de mate­riale de construcţii, a atins ni­velul producţiei marfă şi globale planificat pe primele 4 luni ale anului. Până la 1 mai, ceramiş­­tii de aici şi-au propus să reali­zeze suplimentar, numai prin folosirea cu randament sporit a capacităţilor tehnice şi a spaţi­ilor de producţie, aproape 3 milioane ţigle şi 1,4 milioane cărămizi şi blocuri ceramice.­­ La tinăra întreprindere de utilaje şi piese de schimb pen­tru industria uşoară din Boto­şani a început montajul primu­lui lot de zece războaie de ţesut din cele 200 planificate a se realiza aici in prima jumătate a anului. Colectivul unităţii s-a angajat, in cinstea zilei de 1 Mai, ca primul set de războaie purtînd marca fabricii botoșănene să fie livrat beneficiarilor pină la 25 aprilie. Cronica întrecerii consemnează importante succese in muncă Ridicarea măiestriei profesionale. Iată deviza ce onorează angajamentul elevelor anului I strun­gari, Grupul școlar de pe lingă Întreprinderea „1 Mai“ Ploieşti. Foto: O. FLECAN Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Dîmboviţa. TOATĂ ATENŢIA LUCRĂRILOR IN POMICULTURĂ In judeţul Dîmboviţa, unul din marile bazine pomicole, atenţia este îndreptată către executarea lucrărilor specifice şi a preve­nirii brumelor pe cele aproape 17 000 hectare plantate. Din datele furnizate de D.I.A.I.A.A. a judeţului rezultă că unităţile agricole coopera­tiste, mai ales cele din zona nordică, şi-au asigurat din timp necesarul de materiale pentru combaterea brumei şi îngheţu­lui. Unităţile C.A.P. Mâneşti, Dragomireşti, Cojanu, Lucieni şi Ungurenii de Tîrgovişte, de exemplu, şi-au procurat şi au dus în livezi păiş şi gunoi de grajd, anvelope uzate, rumeguş, luminări fumigene etc. Totoda­tă, sistemele de irigat de care dispun lucrează din plin, avînd astfel un dublu efect: completa­rea necesarului de apă şi menţi­nerea unei temperaturi optime. In plantaţiile clasice cum sunt cele de la C.A.P. Văleni, Malu cu Flori, Hulubeşti, Valea Mare, de curind întinerite, udarea se face cu găleţile. La aceste ac­ţiuni, ne informează tovarăşul Vasile Necula, preşedintele con­siliului tineret sătesc, au fost mobilizaţi uteciştii din unităţile şi localităţile respective, alcă­tuind echipe de intervenţie. In toate livezile, atît clasice, cit şi intensive, unde se poate interveni cu mijloace mecani­zate se execută lucrări de în­treţinere. Au fost introduse cul­tivatoare şi discuri pentru dis­trugerea buruienilor şi sparge­rea crustei, iar la pomii pe rod a început erbicidarea. Coopera­tiva agricolă de producţie Co­lanu este un exemplu in acest sens. Ferma pomicolă de aici cuprinde 86 de hectare, in plan­taţii intensive. Aici şi lucrările se execută tot... intensiv. Tinăra ingineră Mariana­ Puşcaşu alear­gă de la un lot la altul, dirijînd activităţile. Reuşim să o prin­dem la Pomii Mari, o plantaţie pe rod de 31 hectare. — Ne-am asigurat In întregi­me materialul fumigen. După cum observaţi se transportă ul­timele cantităţi. De azi am În­ceput ierbicidatul. In timp ce primim informa­ţiile necesare, mecanizatorul Aurel Moraru, împreună cu Ni­­colae Stan şi Vasile Radu au executat erbicidarea pe o bună parte din plantaţie. Dacă nu i-ar fi oprit cineva să le mai dea nişte indicaţii nu i-am fi observat pe elevii Traian Buică (venit tocmai de la Cobadin, aici la bunici) şi pe vărul lui, Ilie Păun care, agăţaţi de hăţu­rile cailor, abia se vedeau din căruţa cu paie. — Elevii au... livada lor, ne explică inginera, şefa fermei. Şcoala generală din Colanu a luat în acord global 5 hectare din aceste plantaţii. Elevii au lucrat aici tot timpul sub în­drumarea profesoarei Elena Huiu. Paralel cu aceste lucrări la li­vada de la Gîrlă, pe cele 22 hec­tare, se execută irigatul pomilor pe toată suprafaţa. A fost sta­bilit un grafic pe întregul an in aşa fel ca fiecare livadă să pri­mească cite 4 udări. Pentru a­­ceasta toate utilajele au fost puse în funcţiune, executîndu-se 5 puţuri de forare pentru ali­mentarea cu apă, iar echipele de udare au fost organizate şi asi­gură in două schimburi, a cite­ia ore fiecare, operaţia. OVIDIU MARIAN VASILE RAVESCU GH. CUCU Legea presei obligă i­ar nj£j „ rege nu permite ziaristul la corectitudine... In ziarul nostru din 2 aprilie era criticată neglijenţa de care dădea dovadă consiliul de con­ducere şi inginerul-şef al coope­rativei agricole din Movileni, judeţul Galaţi, atitudinea lor faţă de pregătirea şi desfăşura­rea campaniei de irigaţii. In timp ce în altă parte oamenii suplineau lipsa unor sisteme de irigaţii sau numărul insuficient de motopompe şi aspersoare că­­rînd apa cu cisternele sau cu găleţile, aici, la Movileni, mai bine de o treime din mijloacele mecanice necesare executării u­­dărilor se aflau intr-o stare de­plorabilă — 15 motopompe în atelierele de reparaţii ale unor staţiuni pentru mecanizarea a­­griculturii, altele... rugineau la umbra nepăsării cu care tratau problema cei investiţi cu răs­punderea coordonării tehnice şi administrative a sistemului de irigaţii. „Preocupările" de o toamnă şi o iarnă n-au permis găsirea unităţilor dispuse să re­pare motopos­pele decit în a doua jumătate a lunii martie şi prima decadă a lui aprilie, adică exact atunci cînd acestea trei­ ce teme cetăţeneşti buiau să funcţioneze. Conduc­tele stricate erau adunate in stive , iar aspersoarele cu de­fecţiuni ocupau o bună parte dintr-un vechi grajd ; erau în­călcate obligaţiile ce derivau din contractele încheiate, în primă­vara anului trecut, cu moto­­pompiştii,­­ din decembrie re­nunţîndu-le acestora minimum garantat, cu alte cuvinte, renun­ţând la serviciile acestor oameni în a căror pregătire se investi­seră zeci şi zeci de mii de lei, iar actuala conducere adminis­trativă şi tehnică a tratat ca pe „a zecea spiţă la căruţă“ pro­blema recrutării şi instruirii a­­cestor meseriaşi. In sat sunt mulţi tineri pregătiţi­ în meseria de mecanizator, către care, însă, nimeni nu şi-a îndreptat privi­rile. Se spera într-o primăvară cu precipitaţii normale care să ascundă intolerabila situaţie creată prin — scuzată fie-ne ex­presia — lenea de a gîndi şi de a acţiona după cum interesele obştei o cer. Iar moleşala şi de­zinteresul nu pot genera decit pagube , pentru că pagubă în GH. FECIORU (Continuare in pag. a 11-a.) ca pentru o critică dreaptă să te plîngi de calomnie ANUL XXX, SERIA II, Nr. 7749 6 PAGINI, 30 BANI SIMBÄTA 20 APRILIE 1974 După cum s-a a­­nunţat la Consfătu­irea Comitetului Poli­tic Consultativ al sta­telor participante la Tratatul de la Varşo­via au fost adoptate următoarele declaraţii, pe care le publicăm în pagina a VI-a : • PENTRU O PACE TRAINICA SI DREAP­TĂ IN ORIENTUL A­­PROPIAT ! • PENTRU PACE TRAINICA IN VIET­NAM, PENTRU ASI­GURAREA DREPTURI­LOR JUSTE ALE PO­PORULUI VIETNA­MEZI • SA SE PUNĂ CA­PĂT ARBITRARIULUI ŞI PERSECUTĂRII DE­MOCRAŢILOR DIN CHILE ! Scena este locul de modelare a măiestriei artistice şi a conştiinţei » » » politice Convorbire cu EUGENIA POPOVICI rector al I.A.T.C. — Ce caracter au mani­festările organizate săptămi­­na aceasta de I.A.T.C., sti­mată tovarăşă rector ? Eugenia Popovici : Artistic, ştiinţific, educativ. Un caracter divers, ca şi programul celor şapte zile. La studio s-au prezentat spectacole din actuala stagiune — „Lumea cu­ o fi“, „Labdaeizii‘‘, „Bucătăria“ — un recital de versuri al studenţilor, o gală de filme realizate de cei ce urmează cursurile Facultăţii de cinematografie. La institut au avut loc colocvii ştiinţifice cu o largă participare — cadre didactice, dar şi studenţi, — te­matica convorbirilor vizînd edu­caţia politică-estetică prin tea­tru şi film. Toate aceste ma­nifestări ale săptămînii noastre festive sunt dedicate sărbători­rii celei de a 30-a aniversări a eliberării patriei şi Congre­sului XI al partidului. — Iniţiativa dumneavoa­stră întruneşte, se pare, o largă adeziune. E. P. : Timp de şapte zile, la studio ori la institut, alături de profesorii şi studenţii actuali, s-au aflat oameni de teatru, regizori, actori, foşti studenţi ai I.A.T.C., sau foşti dascăli în institut. Manifestările artistice au debutat cu un recital al ca­drelor didactice, de ieri şi de azi : Ion Finteşteanu, Radu Be­­nigan, Marieta Sadova, Octavian Cotescu, Dem. Rădulescu, Geor­ge Carabin, Sandina Stan, Ele­­na Negreanu. Programul se în­ VIORICA TANASESCU (Continuare în pag. a IV-a) PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU • Delegaţia parlamentară argentiniană Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolaa Ceauşescu, a primit, vineri di­mineaţa, pe membrii delegaţiei parlamentare din Argentina, condusă de deputatul Osella Muhoz Enrique, care participă la lucrările sesiunii de primă­vară a Uniunii Interparlamenta­re ce se desfăşoară la Bucu­reşti. La primire au luat parte to­varăşii Miron Constantinescu, preşedintele Marii Adunări Na­ţionale, şi Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. A fost de faţă Juan Carlos Marcelino Beltramino, ambasa­dorul Republicii Argentina la Bucureşti. Oaspetele a transmis tovară­şului Nicolae Ceauşescu un Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri la amiază, pe Hans Jurgen Wisch­­newsky, preşedintele Grupului interparlamentar din R. F. Ger­mania, membru al Direcţiunii Partidului Social Democrat din R.F.G. Conducătorul delegaţiei parla­mentare din R.F. Germania a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros salut din partea cancelarului federal, Willy Brandt, împreună cu urări de sănătate, fericire personală şi succese în activitatea sa. Vineri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe parlamentarii ame­ricani Edward J. Derwinski, membru al Camerei reprezen­tanţilor, vicepreşedinte al Con­siliului interparlamentar, şi Hugh Scott, membru al Sena­tului. Oaspeţii au fost Însoţiţi de Robert J. Martens, consilier al ambasadei Statelor Unite la Bucureşti. Parlamentarii americani au transmis tovarăşului Nicolae Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri după-amiază, pe Gurdial Singh Chillon, preşedintele ad-interim al Consiliului Interparlamentar, preşedintele Camerei reprezen­tanţilor din India. Oaspetele a mulţumit călduros preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru bunele condiţii ce au fost asigurate desfăşurării, la Bucu­reşti, a lucrărilor sesiunii Uni­unii Interparlamentare, pentru ospitalitatea deosebită cu care­ ­ Senatorul mexican Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri după-amiază, pe senatorul Ale­jandro Ban­illo, preşedintele Co­misiei pentru relaţii externe a Senatului mexican, membru al Consiliului Interparlamentar şi al Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare. Împărtăşind deosebita satis­facţie pe care o încearcă cu prilejul acestei întrevederi, oaspetele a arătat că îi revine plăcuta misiune de a transmite preşedintelui Nicolae Ceauşescu, poporului român, un cordial sa­lut din partea preşedintelui Me­Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită cancelaru­lui Willy Brandt un salut cor­dial şi cele mai bune urări de sănătate şi noi succese. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat intr-o ambianţă cordială, prietenească, a fost ex­primată, de ambele părţi, satis­facţia pentru evoluţia pozitivă a relaţiilor dintre Republica So­cialistă România şi Republica Federală Germania, precum şi dorinţa ca aceste relaţii să cu­Ceauşescu un călduros salut din partea preşedintelui State­lor Unite ale Americii, Richard Nixon, urări de sănătate şi fe­ricire. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspeţi să transmită preşedinte­lui Richard Nixon un cordial salut şi cele mai bune urări. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi parlamentarii americani au abordat probleme privind rela­ţiile dintre România şi S.U.A., convorbirea evidenţiind conti­nua lor dezvoltare în ultimii sunt înconjuraţi participanţii la această reuniune. El a relevat, de asemenea, că parlamentarii prezenţi la sesiune au primit cu mult interes şi satisfacţie cuvîn­­tarea inaugurală rostită de pre­şedintele Nicolae Ceauşescu, a­­preciind-o ca o contribuţie în­semnată la cristalizarea preocu­părilor de viitor ale Uniunii Interparlamentare. In timpul întrevederii, desfă­şurată intr-o ambianţă cordială, prietenească, au fost subliniate bunele relaţii existente între Ro- Alejandro Carrillo Micului, Luis Echeverria Alva­rez, şi a poporului mexican. La rîndul său, preşedintele României a transmis preşedin­telui Luis Echeverria Alvarez salutări călduroase, precum şi cele mai bune urări poporului mexican. Senatorul Alejandro Carrillo a subliniat stima şi preţuirea de care se bucură poporul ro­mân, preşedintele Nicolae Ceauşescu, din partea poporu­lui mexican, pentru politica României pusă în slujba cauzei păcii, înţelegerii şi cooperării internaţionale. In timpul întrevederii, au fost călduros mesaj de solidaritate şi prietenie din partea preşedin­­telui Republicii Argentina, la­­neral Juan Domingo Peron. Im­­preună cu urări de noi şi în­semnate succese. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru mesaj şi a ru­­gat pe oaspete ca, la înapoierea (Continuare în pag. I V-a) Grupului noască şi pe viitor o dezvoltare ascendentă, pe multiple planuri, în avantajul reciproc al celor două ţări şi popoare. A fost re­levată importanţa pe care o au lărgirea schimburilor comerciale, a cooperării economice şi teh­­nico-ştiinţifice dintre România şi R.F. Germania, dezvoltarea a­­cestor raporturi pe o bază echi­tabilă, reciproc avantajoasă, pentru îmbunătăţirea climatului politic in Europa şi crearea u­­nor condiţii favorabile realizării securităţii pe continentul nostru, ani, precum şi dorinţa comună ca, şi în viitor, înţelegerea şi colaborarea dintre cele două state, bazate pe deplina egali­tate în drepturi şi respect reciproc, să urmeze un curs ascendent, corespunzător intere­selor popoarelor român şi a­­merican, cauzei păcii în lume. A avut loc, de asemenea, un schimb de păreri asupra unor probleme ale vieţii politice in­ternaţionale actuale. întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prie­tenească, mânia şi India, contribuţia pa care au adus-o intîlnirile dintre conducătorii celor două ţări la dezvoltarea pe multiple planuri a acestor relaţii, precum şi po­sibilităţile de extindere în viitor a legăturilor de prietenie şi co­laborare româno-indiene. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită un cordial salut preşedintelui V. V. Ghri şi primului ministru, Indira Gandhi, împreună cu cele mai bune urări de prosperitate şi pace poporului indian prieten, relevata bunele relaţii româno­­mexicane, posibilităţile pentru extinderea şi diversificarea lor in viitor. Abordîrrdu-se unele problema ale actualităţii internaţionale, au fost subliniate de ambele părţi cursul pozitiv spre destin­dere, precum şi importanţa efor­turilor ce se depun în direcţia înfăptuirii unor paşi concreţi spre dezarmare, spre creare de zone denuclearizate in diferite regiuni ale lumii, întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prie­tenească. • Hans Jurgen Wischnewskyr preşedintele din R. F. Germania interparlamentar • Parlamentarii americani Edward Derwinski şi Hugh Scott . G. S. Chillon, preşedintele ad-interim al Consiliului Interparlamentar de ADULIN CAZACU In strategiile contempora­ne ale creşterii şi dezvoltă­rii economice şi sociale, re­surselor umane li se acordă un loc aparte. Calitativ şi cantitativ. Sporirea ponderii muncii calificate in ansam­blul muncii sociale, exerci­tarea forţei de muncă în con­diţii de acord crescînd în­tre sarcină şi competenţă este un izvor de acumulare a bogăţiei. Dacă generalizăm acum învăţămîntul de 10 ani, dacă facem ca în prima treaptă a liceului să avem o rată de şcolarizare maximă, de sută la sută, este tocmai pentru că vrem să ridicăm calitatea resurselor umane. Devenirea şcolii noastre ca o şcoală a muncii, orientată spre producere, vizează ace­laşi scop. în fond, dezidera­tul tradiţional al educaţiei — formarea multilaterală a personalităţii — nu mai poa­te fi astăzi conceput decit în termenii activităţii social- RESURSE UMANE mente utile. O personalitate ruptă de producere, de con­textul muncii este amputată, golită de seve, întoarsă spre sine intr-un soi de intros­pecţie care îi subminează fi­inţarea. Acumularea şi valorifica­rea resurselor umane este — neîndoielnic — o cerinţă ca­re îşi găseşte satisfacerea în muncă, în cuprinderea unui număr cit mai mare de In­divizi în sferele producţiei şi în dirijarea învăţămîntu­­lui spre producerea de for­ţă de muncă, aptă de inte­grare profesională şi socia­lă rapidă. In comparaţie cu 1965, anul 1973 înregistra o creştere de aproape 40°/o a numărului de salariaţi. In perioada 1971-1973 ritmul me­diu anual de creştere al sa­lariaţilor a fost de 4,4 la sută. Industrializarea şi ur­banizarea au făcut ca, din (Continuare in pag. a IV-a) ANUL XXX • Hunedoara, scrisoare de dragoste în pagina a IlI-a • DE LA OM LA OM în pagina a IV-a IERI, LA SALA ^ ®]g j 99­­ 9 j H ® FLOREAscA serile semieii tineretului O atmosferă entuziasta si un punct deosebit de important din program. CAMPIONILOR LUMII LA HANDBAL LI S-A DECERN­AT „DIPLOM­A DE ONOARE" A C.C. ALUTC. Relatarea pe larg a momentelor serii în numărul nostru de luni Fotografiile : V. RANGA

Next