Scînteia Tineretului, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 7732-7757)

1974-04-26 / nr. 7754

TELEGRAMA Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, Preşedintele Republicii Socialiste România, a primit din partea primului ministru, E. M. GAIRY, următoarea telegramă : Iubite domnule preşedinte, Este o datorie plăcută pentru mine de a vă transmite dumnea­voastră, guvernului şi poporului Republicii Socialiste România sincerele mulţumiri ale guvernului şi poporului Grenadei pen­tru amabilele cuvinte de bun venit in comunitatea naţiunilor şi asigurările de cooperare prietenească oferite de ţara dumnea­voastră. Fiind profund conştienţi de rolul important pe care ţara dum­neavoastră îl joacă în desfăşurarea evenimentelor internaţio­nale şi promovarea principiilor păcii şi prieteniei, noi suntem­ copleşiţi de gestul dumneavoastră de prietenie şi suntem­ dornici să stabilim relaţii strinse şi pline de semnificaţie între cele două ţări ale noastre cu cele mai bune urări. 30 de ani de la înfăptuirea Frontului Unic Muncitoresc Sesiune ştiinţifică La Muzeul de istorie a parti­dului comunist, a mişcării­­ re­voluţionare şi democratice din România s-au deschis, joi după­­amiază, lucrările sesiunii ştiin­ţifice organizate de Academia de ştiinţe sociale şi politice, Academia „Ştefan Gheorghiu“ şi Institutul de studii istorice şi social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R., cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la înfăptuirea Frontului Unic Muncitoresc din România. La şedinţa inaugurală au luat parte tovarăşii Ştefan Voitec, Constantin Pîrvulescu, Constan­ţa Crăciun, Ion Popescu-Puţuri, Ştefan Voicu, Miron Nicolescu, preşedintele Academiei Repu­blicii Socialiste România. La lucrări participă oameni de ştiinţă, cercetători ştiinţifici, cadre didactice de la institute de cercetare şi de învăţămînt superior din ţară, precum şi re­prezentanţi ai unor institute de cercetare, şcoli superioare de partid şi reviste teoretice , de peste hotare. Despre semnificaţia evenimen­tului aniversar, despre rolul de­terminant al Frontului Unic Muncitoresc în atingerea obiec­tivelor luptei antifasciste, în în­făptuirea marelui act istoric de la 23 August 1944, a vorbit, în deschiderea lucrărilor sesiu­nii, tovarăşul Leonte Răutu, pre­şedintele Consiliului de condu­cere şi rector al Academiei „Ştefan Gheorghiu“, în continuare au fost prezen­tate referatele ştiinţifice : „Tra­diţiile unităţii mişcării munci­toreşti şi ale partidului politic al clasei muncitoare din Româ­nia“ de Ion Popescu-Puţuri, di­rectorul Institutului de studii istorice şi social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R. ; „Expe­rienţa Partidului Comunist Ro­mân in realizarea alianţei miş­cării muncitoreşti cu forţele de­­­mocratice şi progresiste în lupta pentru independenţă naţională, progres economic şi social“ de Grigore Comartin, prorector al Academiei „Ştefan Gheorghiu“, şi Nicolae Petreanu, profesor la Academia „Ştefan Gheorghiu“ ; „Naţiunea Socialistă şi rolul ei în dezvoltarea societăţii româ­neşti contemporane“ de Ion Ceterchi, vicepreşedinte al Aca­demiei de Ştiinţe Sociale şi Po­litice, şi Elena Florea, cercetă­tor ştiinţific principal la Insti­tutul de ştiinţe politice şi de studiere a problemei naţionale. Lucrările sesiunii continuă. (Agerpres) Prezentarea de condoleanţe la Ambasada Republicii Austria Joi dimineaţa, la Ambasada Republicii Austria, tovarăşii Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al gu­vernului, Miron Constantinescu, preşedintele Marii Adunări Na­ţionale, Ion Păţan, viceprim­­ministru al guvernului, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de ma­şini grele, au exprimat, in nu­mele preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, condoleanţe ambasadorului Werner Sautter, în legătură cu încetarea din via­ţă a preşedintelui federal al Re­publicii Austria, dr. Franz Jo­nas. S-a păstrat apoi un moment de reculegere în faţa portretu­lui îndoliat al lui Franz Jonas şi s-a semnat in cartea de con­doleanţe. Lucrările Comisiei Economice O. N. U. pentru Europa Lucrările Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa au intrat In fază finală. Joi au fost încheiate dezbate­rile comitetelor sesionare, în cursul cărora au fost trecute în revistă programul de activităţi ale comisiei in domeniile cele mai importante ale colaborării europene, cum ar fi cooperarea tehnico-ştiinţifică, industrială, pe tărîmul energeticii, transpor­turilor, protecţiei mediului în­conjurător şi altele. în ultima sa şedinţă comitetul actualei se­siuni a aprobat activităţile des­făşurate pînă în prezent de co­misiile subsidiare şi a prefigu­rat direcţiile principale de lucru pentru perioada următoare. In cursul după-amiezii, la şe­dinţa­ plenară a Comisiei Econo­mice O.N.U. pentru Europa, a fost prezentat raportul de acti­vitate al comitetului actualei se­siuni, document care a fost a­­probat în unanimitate. In acelaşi cadru, delegaţia ţă­rii noastre a supus atenţiei ple­narei un proiect de rezoluţie privind creşterea contribuţiei Comisiei Economice a O.N.U. pentru Europa la edificarea securităţii şi cooperării pe con­tinent, document la care s-au ra­liat, in calitate de coautoare, 18 ţări Austria, Canada, Ceho­slovacia, Cipru, Elveţia, Fin­landa, Franţa, R. F. Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Iugo­slavia, Marea Britanie, Norve­gia, Polonia, Suedia, S.U.A„ Turcia ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din numărul membrilor comisiei. Pe margi­nea acestui document, reprezen­tantul ţării noastre, Cornel Pa­coste, adjunct al ministrului a­­facerilor externe, a arătat că ideea de bază a rezoluţiei evi­denţiază largile posibilităţi exis­tente pentru promovarea coope­rării economice, schimburilor comerciale, a colaborării în do­meniul ştiinţei şi tehnologiei, pentru consolidarea climatului de pace şi securitate în Europa şi în întreaga lume. După păre­rea delegaţiei române, impor­tant este faptul că la actuala sesiune de la Bucureşti s-a ma­nifestat clar voinţa statelor membre de a da un nou impuls activităţilor comisiei, ca şi do­rinţa de a se angaja mai activ în identificarea căilor practice de realizare a obiectivelor ma­jore de cooperare care stau în faţa acestui organism al O.N.U. Un motiv de satisfacţie pentru delegaţia română — a arătat vorbitorul — este faptul că, în cursul consultărilor care au a­­vut loc cu reprezentanţii tutu­ror statelor membre, s-a eviden­ţiat existenţa unui spirit nou ce poate stimula activitatea de viitor a comisiei. Luînd iniţia­tiva de a prezenta acest proiect de rezoluţie, România porneşte de la poziţia sa constantă con­form căreia O.N.U. şi organis­mele sale trebuie să-şi aducă o contribuţie tot mai însemnată la rezolvarea marilor probleme in­ternaţionale. Mulţumind statelor care s-au raliat la această re­zoluţie în calitate de coautoare, reprezentantul român şi-a ex­primat convingerea că docu­mentul, în forma sa actuală, va întruni acordul tuturor ţărilor membre ale comisie. ★ In onoarea participanţilor la lucrările celei de-a XXIX-a se­siuni a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa, Miloslav Hruza, preşedintele acestui or­ganism, a oferit, joi seara, o re­cepţie. Au luat parte şefii dele­gaţiilor prezente la această se­siune, reprezentanţi ai unor or­ganisme ale O.N.U. la Bucureşti, şefi de misiuni diplomatice a­­creditaţi în ţara noastră. (Agerpres) VINERI, 26 APRILIE 1974 FRATII JDERI : Patria (orele 9; 12; 15; 18, 21); București (orele 8,50; 11,15; 14,15; 17,15; 20,13). TREI SCRISORI SECRETE : Central (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18;13; 20,30). VALEA PRAFULUI DE PUSCA : Casa Filmului (Bd. Magheru Nr. 29) — orele 15 ; 17,30 ; 20; Favorit (orele 9.15; 11.30; 13,45; 16; 13,15; 20 30); Luceafărul (orele 8; 11,15; 13.30; 16; 18,30; 20,45); Festival (orele 9. 11; 13, 15; 17; 19, 21). OMUL DIN ÎNALTA SOCIETA­TE . Scala (orele 9; 11.15; 13.30; 16; 18,30; 20 45) Capitol (orele 9.15; 11.30; 14; 16;15; 18,30; 20.45). MAI TARI DECl'l MOARTEA : Doina (orele 12 30; 14.45; 17.15; 19.45 — program pentru copii ; orele 9.45; 11.15) RIO LOBO ; Griviia (orele 8 43: 11.15: 13.30: 15.45; 13.13: 20.30) Flamura (orele 9; 11,15; 13,3(1: 16: 13.15: 20,30). PÄCALA ■ Dacia (orele 9; 11,45; 15: 17.45: 20.30): Lira (orele 15.30; 19): Cotroceni (orele 11; 14; 16.45; 18.15) CE DRUM SA ALEGI : Excel­­sior (orele 3; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30) Melodia (orele 9; 11.15; 13.30; IR; 13.30; 20,45), Gloria (orele 8.30; 11; 13;15; 16; 13.15; 20.30) , Modern (orele 9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30). VALURILE DUNĂRII : Lumina (orele 9; 11.15; 13.30; 36; 13.15; 20.301. CIDUL : Victoria (orele 9; 12.30; 16.15; 19.45); volga (orele 9; 12.30; 16; 19.30). UN COMISAR ACUZA : Buzești (orele 9; 11.30; 13.45; 13; 18.30; 20.45); Aurora (orele 9; 11.15; 13 30; 15.45; 18; 20.15); Flacăra (o­­rele 9; 11.15; 13,30; 15,45; 13; 20.15) LE MANS I Arta (orele 15.30; 17.45; 20). CĂLĂREŢUL FĂRĂ CAP : Bucegi (orele 15.45; ÎS; 20.15), Munca (orele 16. 18; 20) AURUL NEGRU DIN OKLAHO­MA : Drumul Sării (orele 15,30; 18; 20.15). TARUL IVAN ISI SCHIMBA PROFESIA : Giulesti (orele 15,30; 18; 20.15). CEA MAI FRUMOASA SEARĂ DIN VIATA MEA : Floreasca (o­­rele 15,30; 18; 20.15). AL SAPTELEA CARTUS : Crin­­gasi (orele 16: 18.15). FANTASTICA AVENTURA A LUI „NEPTUN“ | Ferentari (orele 15 30; 18; 20.15). UIMITOARELE AVENTURI ALE LUI ROBINSON CRUSOE i Pacea (orele 15,30; 17.45. 20). CINTECUL NORVEGIEI : Mo­şilor (orele 9; 12.30; 16; 19.30). SECRETUL LUI BUDDHA : Unirea (orele 15.45; 18; 20.15). CHEMAREA STRĂBUNILOR : Vitan (orele 15.30­­ 18; 20.35) PORŢILE ALBASTRE ALE O­­RAŞULUI : Cosmos (orele 15.30; 18; 2015). Progresul (orele 15.30; 18. 20.13). CEATA : Popular (ora 20.15). OMUL CU CREIERUL TRANS­PLANTAT : Popular (orele 15.30; 18). STRUCTURA CRISTALULUI: Viitorul (ora 20). DRUMUL SPRE VEST: Viitorul (ora 16). LUNA FURIOASA; Rahova (orele 15.30; 18; 20,15) PROPRIETARII: înfrăţirea (o­­rele 15.30; 18; 20,15). TOT ORAŞUL VORBEŞTE (ora 14,30); PĂDUREA DE MESTE­CENI (ora 16,30); MARIA STUART (orele 18,45; 20,45), rulea-PRO­GRAMUL 1 16.00—17,00 Teleşcoală. « Mate­matică: Consultaţii pentru elevii clasei a VllI-a ; • Biologie (anul III): Fiziologia inimii (Televiziu­ne şcolară dirijată); • Pagini din istoria patriei: Arta și cultura brîncovenească. 17.30 Emisiune în limba germană. 19.30 Telejurnal. 1 Mai 1974 , sub semnul anului jubiliar • Cronica întrecerii pen­tru îndeplinirea cincinalului îna­inte de termen 20,00 România — Anul XXX — Revistă social-poli­­tică TV • Mărturii în contempo­raneitate. Zile şi nopţi la Al­ma­­nu • Şantier omagial. Azi — Radu Boureanu • România in lume. Geologi români în Colum­bia •­ Reporter ’74. 20,30 — Film artistic: „Marea mascaradă". Cu Kirk Douglas. 22,20 24 de ore. PROGRAMUL 2 17.30 Telex. 17,40 Film pentru copii: „Băieţii din strada Pa!“. 19,30 Telejurnal I­aşi , sub semnul anului jubiliar. • Croni­ca întrecerii pentru îndeplinirea cincinalului Înainte de termen. 20.00 Tineri interpreţi. 20,30 O viaţă pentru o idee: Grigore An­­tipa. 21.00 Bucureştiul — azi. 21.30 Biblioteca pentru toți: Ion Agir­­biceanu. 22.15 Dans și muzică de pretutindeni. ÎN LEGĂTURĂ CU RELUAREA CURSURI­LOR UNIVERSITARE DUPĂ VACANŢĂ Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului anunţă că re­luarea cursurilor universi­tare după vacanţă se va face luni, 6 mai a.c. Delegaţia Uniunii Socialiste Arabe din Republica Arabă Egipt, condusă de Youssef Ka­mel Abdel Aziz, membru al Se­cretariatului C.C. al U.S.A., pre­şedintele Comisiei de disciplină, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., a făcut o vizită în ţara noastră, a părăsit, joi dimineaţa, Capi­tala. La plecare, pe aeroportul Oto­­peni, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Mihai Gere, mem­bru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Nicolae Guină, preşedin­tele Colegiului central de partid, Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., Andrei Păcuraru, şef de sector la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. A fost prezent Osman Assal, ambasadorul Republicii Arabe Egipt la Bucureşti. La Bucureşti a avut loc, joi la amiază, semnarea înţelegerii de colaborare in domeniul acti­vităţii editoriale şi de difuzare a cărţii, pe anii 1974 şi 1975, între direcţiile de resort din Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste al României şi Mi­nisterul Culturii şi Artei al Poloniei. Joi la amiază a sosit la Bucu­reşti Enrique Sanchez Barona, noul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii E­­cuador în Republica Socialistă România. Cu ocazia celei de-a 20-a ani­versări a creării statului Israel, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Yochanan Cohen, a oferit, joi după-amiază, o recep­ţie. Au participat Teodor Vasiliu, ministrul justiţiei, Ion Cosma, ministrul turismului, Nicolae M. Nicolae, ministru secretar de stat la Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economi­ce Internaţionale, Nicolae Ghe­­nea, adjunct al ministrului afa­cerilor externe, personalităţi ale vieţii cultural-artistice. Au fost de faţă şefi de misiuni diploma­tice acreditaţi la Bucureşti. Cu prilejul apropiatei sărbăto­riri a Zilei Naţionale a Olandei, joi a avut loc, în Capitală, o seară culturală, organizată de Institutul român pentru relațiile culturale cu străinătatea. Acţiune insurecţională * 9 în Portugalia LISABONA 25 (Agerpres). — în cursul nopţii de miercuri spre joi, unităţi militare portugheze din capitală şi provincie au de­clanşat, împotriva autorităţilor guvernamentale, o largă acţiune insurecţională, intitulată „Miş­carea forţelor armate“, infor­mează agenţiile Internaţionale de presă, în urma ocupării punctelor strategice ale Lisabonei, a postu­rilor de radio şi televiziune, a încercuirii sediilor guvernamen­tale şi cazărmii Gărzii Naţiona­le. „Mişcarea forţelor armate“ a reuşit să obţină controlul asu­pra situaţiei din întreaga ţară, relevă agenţiile FRANCE PRESSE şi ASSOCIATED PRESS. Un comunicat difuzat de pos­tul de radio Lisabona la ora 17:25 GMT, reluat de agenţiile U.P.I. şi FRANCE PRESSE, a anunţat că fostul­ premier Mar­cello Caetano şi membrii guver­nului său s-au predat în garni­zoana de la Carmo (suburbie a capitalei), ocupată în urma unui asalt, unde îşi avea cartierul general Garda Naţională. Acelaşi comunicat anunţă, de asemenea, că majoritatea mem­brilor forţelor de poliţie şi ai unităţilor Gărzii Naţionale s-au predat. Intr-o proclamaţie dată publi­cităţii în localitatea Santarem la ora 12:30 (ora locală), reluată de agenţiile FRANCE PRESSE şi REUTER, a fost anunţată crearea unui guvern militar, care va avea ca misiune orga­nizarea unei „etape de tranzi­ţie“. Documentul menţionat in­formează, de asemenea, despre „organizarea de alegeri gene­rale pentru desemnarea­­mem­brilor unei noi Adunări Naţio­nale Constituante, ale cărei pu­teri, decurgînd din caracterul său reprezentativ şi din desfă­şurarea liberă a alegerilor, va permite ţării să-şi aleagă în mod liber forma sa de viaţă socială şi politică". Un alt comunicat radiodifu­zat, citat de agenţia FRANCE PRESSE, informează că fostul premier Marcello Caetano şi-a predat funcţia generalului An­tonio de Spinola, comandant ad­junct al forţelor armate portu­gheze, înlăturat în martie din această funcţie, în urma publi­carii lucrării sale „Portugalia şi viitorul“. în această lucrare, Spinola afirma că victoria mili­tară portugheză in teritoriile din Africa este imposibilă, pronun­­ţindu-se pentru soluţionarea po­litică a războiului colonial. în proclamaţia menţionată se arată, totodată, că „guvernul forţelor armate a remis pute­rea unei junte a salvării naţio­nale căreia i-a cerut să apu­ce marile linii ale programului „Mişcării forţelor armate“, care va fi adus la cunoştinţa ţării prin intermediul organelor de informare, în cel mai scurt timp posibil“. „Este vorba, se spune în proclamaţie, despre un pro­gram de salvare a ţării şi de restituire către poporul portu­ghez a libertăţilor civice de ca­re a fost privat“. Ultimele telegrame de presă anunţă că fostul preşedinte al Portugaliei, amiralul Americo Tomaz, premierul Marcello Cae­tano, precum şi foştii miniştri Silva Cunha, Moreira Baptista şi generalul Andrade E. Silva vor fi exilaţi în Insula Madera. „Ceea ce se întîmplă astăzi în Portugalia, a relevat Ro­berto Holden, preşedintele Frontului Naţional de Elibe­rare a Angolei, este sfîrşitul logic, normal al unui proces de degradare. Izolată pe plan diplomatic, confruntată cu o inflaţie galopantă, Portu­galia, care joacă, în acest război colonial, rolul scutu­lui in spatele căruia se adă­postesc trusturile internaţio­nale, nu putea rezista la in­finit presiunii mondiale“. Întilnire intre primii secretari ai C.C. al U.T.C. din România şi C.C. al U.T.C.L. din U.R.S.S. La 25 aprilie, tovarăşul Ion Traian Ştefănescu, prim-se­­cretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comu­nist din România, ministru pentru problemele tineretu­lui, care participă la lucră­rile celui de-al XVII-lea con­gres al Comsomolului, s-a intilnit cu E. M. Tiajelnikov, prim-secretar al C.C. al Uniunii Tineretului Comu­nist Leninist din Uniunea Sovietică. Cu acest prilej, s-a făcut un schimb de păreri cu privire la dezvoltarea re­laţiilor de colaborare între U.T.C. şi U.T.C.L., precum şi asupra unor probleme ac­tuale ale mişcării internaţio­nale de tineret şi studenţi. La întîlnire, care s-a des­făşurat intr-o atmosferă cal­dă, tovărăşească, a fost pre­zent Gheorghe Badrus, am­basadorul României la Mos­cova. 12 candidaţi s-au an­gajat în cursa pentru Elysée. Pe micul ecran şi în sălile întrunirilor, în coloanele gazetelor şi pe panourile de afişaj bătălia se poartă cu as­prime. După un început caracterizat prin pru­denţa tatonărilor, după curtoazia obligatorie pe care o presupune prima apariţie, tonul a devenit mai dur în duelul ora­toric. Înfruntarea prezi­denţială din acest an nu mai reedi­tează schemele cla­sice. Bipolarizarea care domină de o­­bicei scrutinele franceze este, într-un fel, amînată pentru tu­rul al doilea al alegerilor. Obiş­nuita înfruntare dintre majori­tatea guvernamentală şi forţe­le de stingă este dublată de o dispută acerbă în interiorul a­­cestei majorităţi, dispută pe care un ziar parizian o caracteriza drept „război în război“. Forma­ţiunile politice care alcătuiesc actuala echipă ministerială n-au izbutit să se prezinte la startul competiţiei cu un singur can­didat. Ambiţiile personale şi di­vergenţele au înlăturat aparen­ţa armoniei întreţinută meticu­los. Apelurile solemne, chemă­rile la ordine, avertismentele n-au avut nici un efect. „Can­didatura unică“ a majorităţii s-a dovedit un vis irealizabil. Electoratului care optează pen­tru gaullism i se adresează trei pretendenţi la moştenirea poli­tică a generalului. Chaban-Del­­mas se bucură de sprijinul o­­ficial al U.D.R. — principala grupare din coaliţia guverna­mentală. Sprijinul a fost obţi­nut prin forţa lucrurilor după ce mulţi din liderii U.D.R. s-au văzut în faţa faptului împlinit al unei candidaturi pe care nu o agreau dar pe care nu o mai puteau împiedica. Chiar şi pre­mierul Messmer a adus spriji­nu­l său lui Chaban-Deimas. Dar a făcut-o rece, fără convingere, evocând­ imperativul „solidari­tăţii“. Raporturile dintre can­didat şi unele vârfuri U.D.R. rămîn încordate, ceea ce dove­deşte că Chaban-Deimas nu a recoltat, pînă acum, „unanimi­tatea U.D.R.“. O demonstrează „episodul sondajelor“. Servicii­le ministrului de interne, Jac­ques Chirac, au dat publicităţii — fapt ieşit din obişnuit — re­zultatele sondajelor întreprinse de către ele pentru a prefigura votul francezilor. Sondajele indică că Giscard d’Estaing va întrece pe Chaban-Deimas în pri­mul tur de scrutin, ceea ce ii va îngădui să­ înfrunte pe Mit­terand în faza ultimă a bătă­liei electorale. Organul gaullist LA NATION a calificat drept „şocant“ actul săvirşit de mi­nisterul lui Chirac (personalitate a cărui ascensiune politică ful­gerătoare pare frinată de dispa­riţia bruscă a lui Pompidou). Chirac, de altfel, nu şi-a camu­flat antipatia faţă de ideea de­semnării lui Chaban-Deimas drept candidat al majorităţii. ,,Pierderea de viteză“ pe care o constată partizanii lui Chaban- Deimas a determinat o accele­rare a campaniei pentru a rea­liza o mai clară diferenţiere de Giscard d’Estaing. Dar ceea ce trebuia să fie o competiţie un spirit sportiv între cei doi a degenerat într-o înfruntare care riscă să altereze şansele recon­cilierii indispensabile pentru e­­ventualul tur doi. Atacurile personale s-au înmulţit, iar re­sursele de calm par in curs de epuizare în tabăra fostului pre­mier. „O luptă deschisă“ — re­marca agenţia FRANCE PRESSE — a fost angajată intre „moştenitorii gaullismului“. Turneele electorale se desfă­şoară potrivit unui program ex­trem de încărcat. Elicoptere, avioane, automobile şi trenuri ii poartă pe candidaţi în toate colţurile ţării, în aglomerări urbane ca şi in mici aşezări. Chaban-Deimas se înfăţişează drept „omul noii societăţi“, re­fuzând a fi calificat conserva­tor dar pledînd pentru „conti­nuitate şi schimbare“. Giscard d’Estaing a prezentat „perspec­tivele prezidenţiale“ cu tehnica economistului. Ministrul econo­miei şi finanţelor promite „o majoritate lărgită“ şi încrezător în şansele sale a promis „un nou rendez-vous“ cu alegătorii la 19 mai, adică la cel de-al doilea scrutin. Comparind pro­gramele, LE QUOTIDIEN DE PARIS constată că alegătorilor Ie va fi greu să stabilească o diferenţă între propunerile lui Chaban-Deimas şi cele ale lui Giscard d’Estaing. Al treilea ex­ponent al formaţiei guverna­mentale aflat in cursa preziden­ţială este Jean Royer, fost mi­nistru al poştelor, primar al o­­raşului Tours, tată a cinei copii. Royer se declară apărător al „victimelor fiscalităţii şi teh­nocraţiei“ şi poartă „o campanie solitară“ care ar putea să lip­sească de destule voturi pe Chaban-Deimas şi Giscard d’Estaing (in special ale micilor comercianţi). Tocmai, de aceea, Royer rămîne una din marile „necunoscute“ ale bătăliei elec­torale. Unii comentatori nu e­­zită să-i acorde între 5—10 la sută din voturi. Candidatul stîngii, Franţois Mitterand, găseşte o largă au­dienţă şi sondajele îi acordă primul loc în scrutinul de la 5 mai. Forţele de stingă acţio­nează în mod unitar, avansind propuneri apreciate a fi realiste deoarece ţin seamă de situaţia actuală din Franţa. L’HUMA­­NITÉ releva „contrastul dintre dezbinările, febrilitatea, dezor­dinea majorităţii şi unitatea, calmul şi înţelepciunea de care strigă face dovadă“. Un prim duel radiofonic — de o oră şi jumătate — a opus pe Chaban-Deimas şi Mitterand, cei doi candidaţi abordind mul­tiple teme: instituţiile republi­cane, libertăţile publice, viito-­ rul construcţiei vest-europene a „celor nouă“. A fost un pasio­nant duel cu armele cuvîntului. învingătorul va fi desemnat la urne. în sfîrşit, cursa pentru Elysée este afectată de... criza de hîr­­tie. Unii candidaţi nu găsesc hirbia de care au nevoie pentru a-şi imprima afişele. în schimb, cei care s-au dovedit prevăză­tori şi s-au pregătit din timp pentru bătălia electorală sunt de pe acum prezenţi pe panourile de afişaj. Chaban-Deimas se înfăţişează ca un om preocupat, cu un aer grav. Giscard d’Estaing a preferat ţinuta spor­tivă şi zîmbetul. Pe afişul lui Mitterand se poate citi: „Sin­gura idee a dreptei: a păstra puterea. Proiectul meu: a vi-o reda". EUGENIU OBREA Bătălia electorală pentru Elysée . Orientul Apropiat Rezoluţia Consiliului de Securitate Consiliul de Securitate, re­unit la cererea Libanului pen­tru a examina situaţia creată de atacarea unor localităţi liba­neze de către unităţi ale ar­matei isra­eliene, a adoptat, miercuri seara, o rezoluţie în această problemă. „Consiliul de Securitate, se spune în rezoluţie, condamnă violarea de către Israel a inte­grităţii teritoriale şi suverani­tăţii Libanului şi cere guvernu­lui israelian să se abţină de la alte acţiuni şi ameninţări mili­tare îndreptate împotriva Liba­nului. Totodată, Consiliul de Securitate condamnă toate ac­tele de violenţă, îndeoseebi de cele care se soldează cu moar­tea tragică a civililor nevino­vaţi şi cere în mod expres tu­turor celor interesaţi să se ab­ţină de la orice alte acte de violenţă“. în Rezoluţie se cere tuturor părţilor interesate „să se abţi­nă de la orice acţiune care ris­că să compromită negocierile­­vizînd instaurarea unei păci juste şi durabile in Orientul Mijlociu“. Rezoluţia a fost adoptată cu 13 voturi pentru (două nepar­­ticipări la vot). • LA INVITAŢIA PRE­ŞEDINTELUI R.S.F. Iugoslavia, Iosip Broz Tito, joi a sosit la Belgrad preşedintele Republicii Costa Rica, José Figueres Fer­rer. In aceeaşi zi, în capitala iugo­slavă au început convorbirile oficiale între delegaţia costarica­­nă, condusă de preşedintele José Figueres Ferrer, şi o dele­gaţie a ţării-gazdă, condusă de Mitia Ribick­i, vicepreşedintele Prezidiului R.S.F. Iugoslavia. REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA , Bucureşti, Piaţa „Scrnteii“. Tel : 17 69 10. 17 60 29. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzorii din Întreprinderi şi Instituţii Cititorii din străinătate pot face abonamente prin „ROMPRESFILATELIA“ — Serviciul Import Export Presă — Bucureşti — Calea Griviţei nr. 64—66 P.O.B. — 2001. Tiparul­­ Combinatul poligrafic „Casa Scinteii" 40.362 ÎN „PORTUL PĂCII“ P­ornind de la Dar Es Salaam m-am oprit îndelung la cheiurile lungi ale porţii maritime, in­tr-un moment cînd valurile obosite ale înserării lo­veau uscatul în bătăi ritmice, în larg, nave sub diferite pavi­lioane plecau sau veneau, du­­cînd sau aducind în imensele hambare rodul muncii din cine ştie de colţ al pămintului. Undeva mai aproape, ambarca­­ţii aevea celor de pe coasta de vest a continentului, la Atlantic, săltau uşor peste încreţiturile oglinzii, purtînd rezultatul tru­dei pescăreşti de peste zi. Din­colo de danele portului, de încă­pătoarele magazii, de plaja pieptănată de fluxuri şi reflu­xuri, începea zona de vile co­chete, ascunse în frunzişul des al nenumăratelor specii de arbori. Lăsasem în urmă bastimentele portului, bulevardele aglomerate, cartierul comercial , sediul nu­meroaselor companii şi bănci naţionale. Rulam pe panglica asfaltată, paralelă cu litoralul, apropindu-ne de cel mai impor­tant centru de învăţăm­înt supe­rior din Republica Unită Tan­zania : Universitatea din Dar Es Salaam. La filiala Ligii tinere­tului T.A.N.U. am avut prilejul unei îndelungate convorbiri prieteneşti cu reprezentanţi ai organizaţiei de tineret şi stu­denţi de la acest for universitar. • Contribuţii la dezvoltarea ţării Discuţia debutează cu subli­nierea momentului istoric pe care-1 parcurge Tanzania în pre­zent. în repetate rînduri. In discuţie se fac referiri la Decla­raţia de la Arusha, din 27 fe­bruarie 1867, în acest document, de importanţă deosebită pentru dezvoltarea ţării. Uniunea Naţio­nală Africană din Tanganica (T.A.N.U.), aprecia că în vederea înfăptuirii unor profunde trans­formări progresiste, pe o cale proprie, se impune urmarea cîtorva direcţii vizînd, între al­tele, eliminarea exploatării, controlul public asupra princi­palelor mijloace de producţie, atragerea din ce în ce mai in­tensă a maselor la conducerea treburilor statului, egalitatea de­plină a tuturor cetăţenilor, ridi­carea continuă a nivelului de trai, în cadrul eforturilor pentru materializarea obiectivelor pro­puse prin Declaraţia de la Arusha, la loc de frunte se află pregătirea cadrelor necesare dezvoltării economico-sociale. Gazdele ne-au declarat că în­fiinţarea acestei universităţi a fost unul din primele răspun­suri la preocuparea presantă privind şcolarizarea unor contin­gente de tineri pentru a prelua sarcinile prevăzute în planurile ţării. Aici se pregătesc viitori specialişti în domeniul mecani­cii, agriculturii, ştiinţelor so­ciale, dreptului şi medicinei. Aşa cum ne spunea M.N. Chi­­moto, preşedintele Ligii tine­retului T.A.N.U. din districtul Universităţii Dar Es Salaam, această instituţie de învăţămînt aduce o contribuţie preţioasă la dezvoltarea naţională. Ţară aflată în plin proces de dezvol­tare, Tanzania şi-a extins învă­­ţămîntul de toate gradele, şi-a lărgit reţeaua instituţiilor spe­cializate în pregătirea cadrelor necesare dezvoltării economiei naţionale. Citeva exemple sunt elocvente în această direcţie: în cursul anului şcolar 1971/1972, numărul elevilor cuprinşi în învăţămînt era de 902 600. în ur­mătorul an, 1972/1973, numărul lor a urcat la 1192 000. O bună parte din produsul naţional brut, care a cunoscut în 1972 un spor de 7,3 la sută comparativ cu anul precedent, este desti­nată necesităţilor legate de dez­voltarea invăţămîntului, în pla­nul pe anul curent, unor aseme­nea necesităţi le-au fost alocate 300 milioane şilingi. 1974 urmea­ză să consemneze, în istoria ţă­rii, un eveniment de mare în­semnătate : lichidarea completă a neştiinţei de carte. 9 Obiective ale muncii tineretului Primind delegaţia de tineret din România, A. Shija, secretar general adjunct al Ligii tinere­tului T.A.N.U., şi-a exprimat bucuria pentru această vizită, apreciind-o drept un nou prilej pentru a intensifica relaţiile de prietenie, solidaritate şi coope­rare între tineretul din Tanzania şi cel din ţara noastră. El s-a referit apoi la o serie de pro­bleme privind organizarea şi preocupările Ligii tineretului T.A.N.U. (T.Y.L.). în 1956, la doi ani după crearea T.A.N.U., a luat fiinţă T.Y.L. Scopul era pregătirea ti­nerei generaţii în vederea tra­ducerii in viaţă a politicii T.A.N.U. şi guvernului, în toate domeniile. Calitatea de membru se acordă tuturor tanzanienilor care-şi exprimă adeziunea la programul T.A.N.U. Se disting două categorii de membri : una cuprinsă intre 6-15 ani şi alta între 16-35 de ani. Reprezentanţi ai tineretului sunt membri ai Comitetului Executiv al T.A.N.U. — Gama preocupărilor noa­stre — ne-a spus A. Shira — este reflectată printre altele şi în modul de organizare pe care l-am articulat în funcţie de acestea. Astfel avem în vedere problemele educaţiei, ale cultu­rii, şcolile, pionierii, relaţiile internaţionale, finanţe, „ujamaa" (satele cooperatiste) şi industrie, administraţie ; pentru fiecare din aceste preocupări avem cite un departament. între obiective mari aş menţiona participarea tineretului la opera de dezvol­tare a ţării, în special la ridi­carea satelor „ujamaa“, al căror număr depăşeşte 5 790, cuprin­­zînd peste 2 000 000 de ţărani. în ceea ce priveşte politica Internaţională, noi ne pronunţăm pentru relaţii de cooperare cu toate organizaţiile progresiste. La baza acestor relaţii aşezăm principiile egalităţii, democra­ţiei, ale dreptăţii sociale. Un loc deosebit în cadrul activităţilor noastre internaţionale il ocupă solidaritatea şi sprijinul mate­rial pentru mişcările de eliberare naţională de pe continent. Ac­ţionăm pentru strîngerea rîn­­durilor statelor africane în lupta lor împotriva colonialismului, neocolonialismului, imperialis­mului, a discriminării rasiale, pentru independenţă şi progres social. în acelaşi timp dezvol­tăm raporturi prieteneşti şi de colaborare cu tineretului din ţă­rile socialiste, cu alte organiza­ţii de tineret. In încheiere, secretarul general adjunct al T.V.L. ne-a declarat : „ Avem condiţii din cele mai bune pentru a intensifica prie­tenia şi cooperarea între tine­retul României şi Tanzaniei. Vi­zita preşedintelui României, Nicolae Ceauşescu, în Tanzania, convorbirile purtate cu preşedin­tele, Julius Nyerere au pus baze trainice colaborării noastre. Am avut pînă acum schimburi de delegaţii, cu care prilej am pu­tut lua cunoştinţă de realizările şi preocupările tineretului ro­mân. Suntem­ foarte dornici să strîngem relaţiile cu tineretul român, să întărim legăturile sub diferite forme, pentru a ne cu­noaşte şi mai bine. Dar Es Salaam încheia o că­lătorie africană cu mai multe etape. Poposisem la Rabat, Al­ger, Nouakchott, Dakar, Brazza­ville, Kinshasa, şi, în sfîrşit, ul­tima. Dar Es Salaam, „portul păcii“ — cum l-au denumit arabii, de-a lungul unui traseu însumînd peste 22 000 kilometri. Părăseam Dar Es Salaam cu imaginea unui continent aflat în continuă transformare progre­sistă, angajat pe drumul inde­pendenţei, al afirmării dreptu­rilor sale legitime. Printr-o fe­ricită­­ coincidenţă, această ima­gine îmi este legată de ultimul zbor deasupra Africii. Era în amurg, la citeva zeci de minute după decolarea din capitala Tanzaniei. Prin hublou apăruse tabloul feeric al marelui Kili­­mandjaro. Desprins de pămînt, la mii de metri deasupra nori­lor, virful rotunjit stăpinea ză­rile, dorind să exprime parcă aceeaşi veşnică năzuinţă a oa­menilor Africii de a fi ei înşişi stăpîni pe soarta lor, pe pămîn­­tul, pe truda şi roadele mun­cii lor. ...Razele de foc loveau calota argintie de zăpadă, aruncind în jur luminile unei uriaşe făclii. Ca un simbol al luptei pentru independență, tranzanienii dădu­seră celui mai Înalt masiv mun­tos de pe continent numele de Pic­thum _ Libertate. IOAN TIMOFTE

Next