Scînteia Tineretului, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 7732-7757)
1974-04-26 / nr. 7754
TELEGRAMA Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, Preşedintele Republicii Socialiste România, a primit din partea primului ministru, E. M. GAIRY, următoarea telegramă : Iubite domnule preşedinte, Este o datorie plăcută pentru mine de a vă transmite dumneavoastră, guvernului şi poporului Republicii Socialiste România sincerele mulţumiri ale guvernului şi poporului Grenadei pentru amabilele cuvinte de bun venit in comunitatea naţiunilor şi asigurările de cooperare prietenească oferite de ţara dumneavoastră. Fiind profund conştienţi de rolul important pe care ţara dumneavoastră îl joacă în desfăşurarea evenimentelor internaţionale şi promovarea principiilor păcii şi prieteniei, noi suntem copleşiţi de gestul dumneavoastră de prietenie şi suntem dornici să stabilim relaţii strinse şi pline de semnificaţie între cele două ţări ale noastre cu cele mai bune urări. 30 de ani de la înfăptuirea Frontului Unic Muncitoresc Sesiune ştiinţifică La Muzeul de istorie a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România s-au deschis, joi dupăamiază, lucrările sesiunii ştiinţifice organizate de Academia de ştiinţe sociale şi politice, Academia „Ştefan Gheorghiu“ şi Institutul de studii istorice şi social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R., cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la înfăptuirea Frontului Unic Muncitoresc din România. La şedinţa inaugurală au luat parte tovarăşii Ştefan Voitec, Constantin Pîrvulescu, Constanţa Crăciun, Ion Popescu-Puţuri, Ştefan Voicu, Miron Nicolescu, preşedintele Academiei Republicii Socialiste România. La lucrări participă oameni de ştiinţă, cercetători ştiinţifici, cadre didactice de la institute de cercetare şi de învăţămînt superior din ţară, precum şi reprezentanţi ai unor institute de cercetare, şcoli superioare de partid şi reviste teoretice , de peste hotare. Despre semnificaţia evenimentului aniversar, despre rolul determinant al Frontului Unic Muncitoresc în atingerea obiectivelor luptei antifasciste, în înfăptuirea marelui act istoric de la 23 August 1944, a vorbit, în deschiderea lucrărilor sesiunii, tovarăşul Leonte Răutu, preşedintele Consiliului de conducere şi rector al Academiei „Ştefan Gheorghiu“, în continuare au fost prezentate referatele ştiinţifice : „Tradiţiile unităţii mişcării muncitoreşti şi ale partidului politic al clasei muncitoare din România“ de Ion Popescu-Puţuri, directorul Institutului de studii istorice şi social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R. ; „Experienţa Partidului Comunist Român in realizarea alianţei mişcării muncitoreşti cu forţele democratice şi progresiste în lupta pentru independenţă naţională, progres economic şi social“ de Grigore Comartin, prorector al Academiei „Ştefan Gheorghiu“, şi Nicolae Petreanu, profesor la Academia „Ştefan Gheorghiu“ ; „Naţiunea Socialistă şi rolul ei în dezvoltarea societăţii româneşti contemporane“ de Ion Ceterchi, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, şi Elena Florea, cercetător ştiinţific principal la Institutul de ştiinţe politice şi de studiere a problemei naţionale. Lucrările sesiunii continuă. (Agerpres) Prezentarea de condoleanţe la Ambasada Republicii Austria Joi dimineaţa, la Ambasada Republicii Austria, tovarăşii Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, Miron Constantinescu, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ion Păţan, viceprimministru al guvernului, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini grele, au exprimat, in numele preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, condoleanţe ambasadorului Werner Sautter, în legătură cu încetarea din viaţă a preşedintelui federal al Republicii Austria, dr. Franz Jonas. S-a păstrat apoi un moment de reculegere în faţa portretului îndoliat al lui Franz Jonas şi s-a semnat in cartea de condoleanţe. Lucrările Comisiei Economice O. N. U. pentru Europa Lucrările Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa au intrat In fază finală. Joi au fost încheiate dezbaterile comitetelor sesionare, în cursul cărora au fost trecute în revistă programul de activităţi ale comisiei in domeniile cele mai importante ale colaborării europene, cum ar fi cooperarea tehnico-ştiinţifică, industrială, pe tărîmul energeticii, transporturilor, protecţiei mediului înconjurător şi altele. în ultima sa şedinţă comitetul actualei sesiuni a aprobat activităţile desfăşurate pînă în prezent de comisiile subsidiare şi a prefigurat direcţiile principale de lucru pentru perioada următoare. In cursul după-amiezii, la şedinţa plenară a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa, a fost prezentat raportul de activitate al comitetului actualei sesiuni, document care a fost aprobat în unanimitate. In acelaşi cadru, delegaţia ţării noastre a supus atenţiei plenarei un proiect de rezoluţie privind creşterea contribuţiei Comisiei Economice a O.N.U. pentru Europa la edificarea securităţii şi cooperării pe continent, document la care s-au raliat, in calitate de coautoare, 18 ţări Austria, Canada, Cehoslovacia, Cipru, Elveţia, Finlanda, Franţa, R. F. Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Iugoslavia, Marea Britanie, Norvegia, Polonia, Suedia, S.U.A„ Turcia ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din numărul membrilor comisiei. Pe marginea acestui document, reprezentantul ţării noastre, Cornel Pacoste, adjunct al ministrului afacerilor externe, a arătat că ideea de bază a rezoluţiei evidenţiază largile posibilităţi existente pentru promovarea cooperării economice, schimburilor comerciale, a colaborării în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, pentru consolidarea climatului de pace şi securitate în Europa şi în întreaga lume. După părerea delegaţiei române, important este faptul că la actuala sesiune de la Bucureşti s-a manifestat clar voinţa statelor membre de a da un nou impuls activităţilor comisiei, ca şi dorinţa de a se angaja mai activ în identificarea căilor practice de realizare a obiectivelor majore de cooperare care stau în faţa acestui organism al O.N.U. Un motiv de satisfacţie pentru delegaţia română — a arătat vorbitorul — este faptul că, în cursul consultărilor care au avut loc cu reprezentanţii tuturor statelor membre, s-a evidenţiat existenţa unui spirit nou ce poate stimula activitatea de viitor a comisiei. Luînd iniţiativa de a prezenta acest proiect de rezoluţie, România porneşte de la poziţia sa constantă conform căreia O.N.U. şi organismele sale trebuie să-şi aducă o contribuţie tot mai însemnată la rezolvarea marilor probleme internaţionale. Mulţumind statelor care s-au raliat la această rezoluţie în calitate de coautoare, reprezentantul român şi-a exprimat convingerea că documentul, în forma sa actuală, va întruni acordul tuturor ţărilor membre ale comisie. ★ In onoarea participanţilor la lucrările celei de-a XXIX-a sesiuni a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa, Miloslav Hruza, preşedintele acestui organism, a oferit, joi seara, o recepţie. Au luat parte şefii delegaţiilor prezente la această sesiune, reprezentanţi ai unor organisme ale O.N.U. la Bucureşti, şefi de misiuni diplomatice acreditaţi în ţara noastră. (Agerpres) VINERI, 26 APRILIE 1974 FRATII JDERI : Patria (orele 9; 12; 15; 18, 21); București (orele 8,50; 11,15; 14,15; 17,15; 20,13). TREI SCRISORI SECRETE : Central (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18;13; 20,30). VALEA PRAFULUI DE PUSCA : Casa Filmului (Bd. Magheru Nr. 29) — orele 15 ; 17,30 ; 20; Favorit (orele 9.15; 11.30; 13,45; 16; 13,15; 20 30); Luceafărul (orele 8; 11,15; 13.30; 16; 18,30; 20,45); Festival (orele 9. 11; 13, 15; 17; 19, 21). OMUL DIN ÎNALTA SOCIETATE . Scala (orele 9; 11.15; 13.30; 16; 18,30; 20 45) Capitol (orele 9.15; 11.30; 14; 16;15; 18,30; 20.45). MAI TARI DECl'l MOARTEA : Doina (orele 12 30; 14.45; 17.15; 19.45 — program pentru copii ; orele 9.45; 11.15) RIO LOBO ; Griviia (orele 8 43: 11.15: 13.30: 15.45; 13.13: 20.30) Flamura (orele 9; 11,15; 13,3(1: 16: 13.15: 20,30). PÄCALA ■ Dacia (orele 9; 11,45; 15: 17.45: 20.30): Lira (orele 15.30; 19): Cotroceni (orele 11; 14; 16.45; 18.15) CE DRUM SA ALEGI : Excelsior (orele 3; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30) Melodia (orele 9; 11.15; 13.30; IR; 13.30; 20,45), Gloria (orele 8.30; 11; 13;15; 16; 13.15; 20.30) , Modern (orele 9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30). VALURILE DUNĂRII : Lumina (orele 9; 11.15; 13.30; 36; 13.15; 20.301. CIDUL : Victoria (orele 9; 12.30; 16.15; 19.45); volga (orele 9; 12.30; 16; 19.30). UN COMISAR ACUZA : Buzești (orele 9; 11.30; 13.45; 13; 18.30; 20.45); Aurora (orele 9; 11.15; 13 30; 15.45; 18; 20.15); Flacăra (orele 9; 11.15; 13,30; 15,45; 13; 20.15) LE MANS I Arta (orele 15.30; 17.45; 20). CĂLĂREŢUL FĂRĂ CAP : Bucegi (orele 15.45; ÎS; 20.15), Munca (orele 16. 18; 20) AURUL NEGRU DIN OKLAHOMA : Drumul Sării (orele 15,30; 18; 20.15). TARUL IVAN ISI SCHIMBA PROFESIA : Giulesti (orele 15,30; 18; 20.15). CEA MAI FRUMOASA SEARĂ DIN VIATA MEA : Floreasca (orele 15,30; 18; 20.15). AL SAPTELEA CARTUS : Cringasi (orele 16: 18.15). FANTASTICA AVENTURA A LUI „NEPTUN“ | Ferentari (orele 15 30; 18; 20.15). UIMITOARELE AVENTURI ALE LUI ROBINSON CRUSOE i Pacea (orele 15,30; 17.45. 20). CINTECUL NORVEGIEI : Moşilor (orele 9; 12.30; 16; 19.30). SECRETUL LUI BUDDHA : Unirea (orele 15.45; 18; 20.15). CHEMAREA STRĂBUNILOR : Vitan (orele 15.30 18; 20.35) PORŢILE ALBASTRE ALE ORAŞULUI : Cosmos (orele 15.30; 18; 2015). Progresul (orele 15.30; 18. 20.13). CEATA : Popular (ora 20.15). OMUL CU CREIERUL TRANSPLANTAT : Popular (orele 15.30; 18). STRUCTURA CRISTALULUI: Viitorul (ora 20). DRUMUL SPRE VEST: Viitorul (ora 16). LUNA FURIOASA; Rahova (orele 15.30; 18; 20,15) PROPRIETARII: înfrăţirea (orele 15.30; 18; 20,15). TOT ORAŞUL VORBEŞTE (ora 14,30); PĂDUREA DE MESTECENI (ora 16,30); MARIA STUART (orele 18,45; 20,45), rulea-PROGRAMUL 1 16.00—17,00 Teleşcoală. « Matematică: Consultaţii pentru elevii clasei a VllI-a ; • Biologie (anul III): Fiziologia inimii (Televiziune şcolară dirijată); • Pagini din istoria patriei: Arta și cultura brîncovenească. 17.30 Emisiune în limba germană. 19.30 Telejurnal. 1 Mai 1974 , sub semnul anului jubiliar • Cronica întrecerii pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen 20,00 România — Anul XXX — Revistă social-politică TV • Mărturii în contemporaneitate. Zile şi nopţi la Almanu • Şantier omagial. Azi — Radu Boureanu • România in lume. Geologi români în Columbia • Reporter ’74. 20,30 — Film artistic: „Marea mascaradă". Cu Kirk Douglas. 22,20 24 de ore. PROGRAMUL 2 17.30 Telex. 17,40 Film pentru copii: „Băieţii din strada Pa!“. 19,30 Telejurnal Iaşi , sub semnul anului jubiliar. • Cronica întrecerii pentru îndeplinirea cincinalului Înainte de termen. 20.00 Tineri interpreţi. 20,30 O viaţă pentru o idee: Grigore Antipa. 21.00 Bucureştiul — azi. 21.30 Biblioteca pentru toți: Ion Agirbiceanu. 22.15 Dans și muzică de pretutindeni. ÎN LEGĂTURĂ CU RELUAREA CURSURILOR UNIVERSITARE DUPĂ VACANŢĂ Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului anunţă că reluarea cursurilor universitare după vacanţă se va face luni, 6 mai a.c. Delegaţia Uniunii Socialiste Arabe din Republica Arabă Egipt, condusă de Youssef Kamel Abdel Aziz, membru al Secretariatului C.C. al U.S.A., preşedintele Comisiei de disciplină, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., a făcut o vizită în ţara noastră, a părăsit, joi dimineaţa, Capitala. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Nicolae Guină, preşedintele Colegiului central de partid, Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., Andrei Păcuraru, şef de sector la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. A fost prezent Osman Assal, ambasadorul Republicii Arabe Egipt la Bucureşti. La Bucureşti a avut loc, joi la amiază, semnarea înţelegerii de colaborare in domeniul activităţii editoriale şi de difuzare a cărţii, pe anii 1974 şi 1975, între direcţiile de resort din Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste al României şi Ministerul Culturii şi Artei al Poloniei. Joi la amiază a sosit la Bucureşti Enrique Sanchez Barona, noul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Ecuador în Republica Socialistă România. Cu ocazia celei de-a 20-a aniversări a creării statului Israel, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Yochanan Cohen, a oferit, joi după-amiază, o recepţie. Au participat Teodor Vasiliu, ministrul justiţiei, Ion Cosma, ministrul turismului, Nicolae M. Nicolae, ministru secretar de stat la Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, Nicolae Ghenea, adjunct al ministrului afacerilor externe, personalităţi ale vieţii cultural-artistice. Au fost de faţă şefi de misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Cu prilejul apropiatei sărbătoriri a Zilei Naţionale a Olandei, joi a avut loc, în Capitală, o seară culturală, organizată de Institutul român pentru relațiile culturale cu străinătatea. Acţiune insurecţională * 9 în Portugalia LISABONA 25 (Agerpres). — în cursul nopţii de miercuri spre joi, unităţi militare portugheze din capitală şi provincie au declanşat, împotriva autorităţilor guvernamentale, o largă acţiune insurecţională, intitulată „Mişcarea forţelor armate“, informează agenţiile Internaţionale de presă, în urma ocupării punctelor strategice ale Lisabonei, a posturilor de radio şi televiziune, a încercuirii sediilor guvernamentale şi cazărmii Gărzii Naţionale. „Mişcarea forţelor armate“ a reuşit să obţină controlul asupra situaţiei din întreaga ţară, relevă agenţiile FRANCE PRESSE şi ASSOCIATED PRESS. Un comunicat difuzat de postul de radio Lisabona la ora 17:25 GMT, reluat de agenţiile U.P.I. şi FRANCE PRESSE, a anunţat că fostul premier Marcello Caetano şi membrii guvernului său s-au predat în garnizoana de la Carmo (suburbie a capitalei), ocupată în urma unui asalt, unde îşi avea cartierul general Garda Naţională. Acelaşi comunicat anunţă, de asemenea, că majoritatea membrilor forţelor de poliţie şi ai unităţilor Gărzii Naţionale s-au predat. Intr-o proclamaţie dată publicităţii în localitatea Santarem la ora 12:30 (ora locală), reluată de agenţiile FRANCE PRESSE şi REUTER, a fost anunţată crearea unui guvern militar, care va avea ca misiune organizarea unei „etape de tranziţie“. Documentul menţionat informează, de asemenea, despre „organizarea de alegeri generale pentru desemnareamembrilor unei noi Adunări Naţionale Constituante, ale cărei puteri, decurgînd din caracterul său reprezentativ şi din desfăşurarea liberă a alegerilor, va permite ţării să-şi aleagă în mod liber forma sa de viaţă socială şi politică". Un alt comunicat radiodifuzat, citat de agenţia FRANCE PRESSE, informează că fostul premier Marcello Caetano şi-a predat funcţia generalului Antonio de Spinola, comandant adjunct al forţelor armate portugheze, înlăturat în martie din această funcţie, în urma publicarii lucrării sale „Portugalia şi viitorul“. în această lucrare, Spinola afirma că victoria militară portugheză in teritoriile din Africa este imposibilă, pronunţindu-se pentru soluţionarea politică a războiului colonial. în proclamaţia menţionată se arată, totodată, că „guvernul forţelor armate a remis puterea unei junte a salvării naţionale căreia i-a cerut să apuce marile linii ale programului „Mişcării forţelor armate“, care va fi adus la cunoştinţa ţării prin intermediul organelor de informare, în cel mai scurt timp posibil“. „Este vorba, se spune în proclamaţie, despre un program de salvare a ţării şi de restituire către poporul portughez a libertăţilor civice de care a fost privat“. Ultimele telegrame de presă anunţă că fostul preşedinte al Portugaliei, amiralul Americo Tomaz, premierul Marcello Caetano, precum şi foştii miniştri Silva Cunha, Moreira Baptista şi generalul Andrade E. Silva vor fi exilaţi în Insula Madera. „Ceea ce se întîmplă astăzi în Portugalia, a relevat Roberto Holden, preşedintele Frontului Naţional de Eliberare a Angolei, este sfîrşitul logic, normal al unui proces de degradare. Izolată pe plan diplomatic, confruntată cu o inflaţie galopantă, Portugalia, care joacă, în acest război colonial, rolul scutului in spatele căruia se adăpostesc trusturile internaţionale, nu putea rezista la infinit presiunii mondiale“. Întilnire intre primii secretari ai C.C. al U.T.C. din România şi C.C. al U.T.C.L. din U.R.S.S. La 25 aprilie, tovarăşul Ion Traian Ştefănescu, prim-secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist din România, ministru pentru problemele tineretului, care participă la lucrările celui de-al XVII-lea congres al Comsomolului, s-a intilnit cu E. M. Tiajelnikov, prim-secretar al C.C. al Uniunii Tineretului Comunist Leninist din Uniunea Sovietică. Cu acest prilej, s-a făcut un schimb de păreri cu privire la dezvoltarea relaţiilor de colaborare între U.T.C. şi U.T.C.L., precum şi asupra unor probleme actuale ale mişcării internaţionale de tineret şi studenţi. La întîlnire, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, tovărăşească, a fost prezent Gheorghe Badrus, ambasadorul României la Moscova. 12 candidaţi s-au angajat în cursa pentru Elysée. Pe micul ecran şi în sălile întrunirilor, în coloanele gazetelor şi pe panourile de afişaj bătălia se poartă cu asprime. După un început caracterizat prin prudenţa tatonărilor, după curtoazia obligatorie pe care o presupune prima apariţie, tonul a devenit mai dur în duelul oratoric. Înfruntarea prezidenţială din acest an nu mai reeditează schemele clasice. Bipolarizarea care domină de obicei scrutinele franceze este, într-un fel, amînată pentru turul al doilea al alegerilor. Obişnuita înfruntare dintre majoritatea guvernamentală şi forţele de stingă este dublată de o dispută acerbă în interiorul acestei majorităţi, dispută pe care un ziar parizian o caracteriza drept „război în război“. Formaţiunile politice care alcătuiesc actuala echipă ministerială n-au izbutit să se prezinte la startul competiţiei cu un singur candidat. Ambiţiile personale şi divergenţele au înlăturat aparenţa armoniei întreţinută meticulos. Apelurile solemne, chemările la ordine, avertismentele n-au avut nici un efect. „Candidatura unică“ a majorităţii s-a dovedit un vis irealizabil. Electoratului care optează pentru gaullism i se adresează trei pretendenţi la moştenirea politică a generalului. Chaban-Delmas se bucură de sprijinul oficial al U.D.R. — principala grupare din coaliţia guvernamentală. Sprijinul a fost obţinut prin forţa lucrurilor după ce mulţi din liderii U.D.R. s-au văzut în faţa faptului împlinit al unei candidaturi pe care nu o agreau dar pe care nu o mai puteau împiedica. Chiar şi premierul Messmer a adus sprijinul său lui Chaban-Deimas. Dar a făcut-o rece, fără convingere, evocând imperativul „solidarităţii“. Raporturile dintre candidat şi unele vârfuri U.D.R. rămîn încordate, ceea ce dovedeşte că Chaban-Deimas nu a recoltat, pînă acum, „unanimitatea U.D.R.“. O demonstrează „episodul sondajelor“. Serviciile ministrului de interne, Jacques Chirac, au dat publicităţii — fapt ieşit din obişnuit — rezultatele sondajelor întreprinse de către ele pentru a prefigura votul francezilor. Sondajele indică că Giscard d’Estaing va întrece pe Chaban-Deimas în primul tur de scrutin, ceea ce ii va îngădui să înfrunte pe Mitterand în faza ultimă a bătăliei electorale. Organul gaullist LA NATION a calificat drept „şocant“ actul săvirşit de ministerul lui Chirac (personalitate a cărui ascensiune politică fulgerătoare pare frinată de dispariţia bruscă a lui Pompidou). Chirac, de altfel, nu şi-a camuflat antipatia faţă de ideea desemnării lui Chaban-Deimas drept candidat al majorităţii. ,,Pierderea de viteză“ pe care o constată partizanii lui Chaban- Deimas a determinat o accelerare a campaniei pentru a realiza o mai clară diferenţiere de Giscard d’Estaing. Dar ceea ce trebuia să fie o competiţie un spirit sportiv între cei doi a degenerat într-o înfruntare care riscă să altereze şansele reconcilierii indispensabile pentru eventualul tur doi. Atacurile personale s-au înmulţit, iar resursele de calm par in curs de epuizare în tabăra fostului premier. „O luptă deschisă“ — remarca agenţia FRANCE PRESSE — a fost angajată intre „moştenitorii gaullismului“. Turneele electorale se desfăşoară potrivit unui program extrem de încărcat. Elicoptere, avioane, automobile şi trenuri ii poartă pe candidaţi în toate colţurile ţării, în aglomerări urbane ca şi in mici aşezări. Chaban-Deimas se înfăţişează drept „omul noii societăţi“, refuzând a fi calificat conservator dar pledînd pentru „continuitate şi schimbare“. Giscard d’Estaing a prezentat „perspectivele prezidenţiale“ cu tehnica economistului. Ministrul economiei şi finanţelor promite „o majoritate lărgită“ şi încrezător în şansele sale a promis „un nou rendez-vous“ cu alegătorii la 19 mai, adică la cel de-al doilea scrutin. Comparind programele, LE QUOTIDIEN DE PARIS constată că alegătorilor Ie va fi greu să stabilească o diferenţă între propunerile lui Chaban-Deimas şi cele ale lui Giscard d’Estaing. Al treilea exponent al formaţiei guvernamentale aflat in cursa prezidenţială este Jean Royer, fost ministru al poştelor, primar al oraşului Tours, tată a cinei copii. Royer se declară apărător al „victimelor fiscalităţii şi tehnocraţiei“ şi poartă „o campanie solitară“ care ar putea să lipsească de destule voturi pe Chaban-Deimas şi Giscard d’Estaing (in special ale micilor comercianţi). Tocmai, de aceea, Royer rămîne una din marile „necunoscute“ ale bătăliei electorale. Unii comentatori nu ezită să-i acorde între 5—10 la sută din voturi. Candidatul stîngii, Franţois Mitterand, găseşte o largă audienţă şi sondajele îi acordă primul loc în scrutinul de la 5 mai. Forţele de stingă acţionează în mod unitar, avansind propuneri apreciate a fi realiste deoarece ţin seamă de situaţia actuală din Franţa. L’HUMANITÉ releva „contrastul dintre dezbinările, febrilitatea, dezordinea majorităţii şi unitatea, calmul şi înţelepciunea de care strigă face dovadă“. Un prim duel radiofonic — de o oră şi jumătate — a opus pe Chaban-Deimas şi Mitterand, cei doi candidaţi abordind multiple teme: instituţiile republicane, libertăţile publice, viito- rul construcţiei vest-europene a „celor nouă“. A fost un pasionant duel cu armele cuvîntului. învingătorul va fi desemnat la urne. în sfîrşit, cursa pentru Elysée este afectată de... criza de hîrtie. Unii candidaţi nu găsesc hirbia de care au nevoie pentru a-şi imprima afişele. în schimb, cei care s-au dovedit prevăzători şi s-au pregătit din timp pentru bătălia electorală sunt de pe acum prezenţi pe panourile de afişaj. Chaban-Deimas se înfăţişează ca un om preocupat, cu un aer grav. Giscard d’Estaing a preferat ţinuta sportivă şi zîmbetul. Pe afişul lui Mitterand se poate citi: „Singura idee a dreptei: a păstra puterea. Proiectul meu: a vi-o reda". EUGENIU OBREA Bătălia electorală pentru Elysée . Orientul Apropiat Rezoluţia Consiliului de Securitate Consiliul de Securitate, reunit la cererea Libanului pentru a examina situaţia creată de atacarea unor localităţi libaneze de către unităţi ale armatei israeliene, a adoptat, miercuri seara, o rezoluţie în această problemă. „Consiliul de Securitate, se spune în rezoluţie, condamnă violarea de către Israel a integrităţii teritoriale şi suveranităţii Libanului şi cere guvernului israelian să se abţină de la alte acţiuni şi ameninţări militare îndreptate împotriva Libanului. Totodată, Consiliul de Securitate condamnă toate actele de violenţă, îndeoseebi de cele care se soldează cu moartea tragică a civililor nevinovaţi şi cere în mod expres tuturor celor interesaţi să se abţină de la orice alte acte de violenţă“. în Rezoluţie se cere tuturor părţilor interesate „să se abţină de la orice acţiune care riscă să compromită negocierilevizînd instaurarea unei păci juste şi durabile in Orientul Mijlociu“. Rezoluţia a fost adoptată cu 13 voturi pentru (două neparticipări la vot). • LA INVITAŢIA PREŞEDINTELUI R.S.F. Iugoslavia, Iosip Broz Tito, joi a sosit la Belgrad preşedintele Republicii Costa Rica, José Figueres Ferrer. In aceeaşi zi, în capitala iugoslavă au început convorbirile oficiale între delegaţia costaricană, condusă de preşedintele José Figueres Ferrer, şi o delegaţie a ţării-gazdă, condusă de Mitia Ribicki, vicepreşedintele Prezidiului R.S.F. Iugoslavia. REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA , Bucureşti, Piaţa „Scrnteii“. Tel : 17 69 10. 17 60 29. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzorii din Întreprinderi şi Instituţii Cititorii din străinătate pot face abonamente prin „ROMPRESFILATELIA“ — Serviciul Import Export Presă — Bucureşti — Calea Griviţei nr. 64—66 P.O.B. — 2001. Tiparul Combinatul poligrafic „Casa Scinteii" 40.362 ÎN „PORTUL PĂCII“ Pornind de la Dar Es Salaam m-am oprit îndelung la cheiurile lungi ale porţii maritime, intr-un moment cînd valurile obosite ale înserării loveau uscatul în bătăi ritmice, în larg, nave sub diferite pavilioane plecau sau veneau, ducînd sau aducind în imensele hambare rodul muncii din cine ştie de colţ al pămintului. Undeva mai aproape, ambarcaţii aevea celor de pe coasta de vest a continentului, la Atlantic, săltau uşor peste încreţiturile oglinzii, purtînd rezultatul trudei pescăreşti de peste zi. Dincolo de danele portului, de încăpătoarele magazii, de plaja pieptănată de fluxuri şi refluxuri, începea zona de vile cochete, ascunse în frunzişul des al nenumăratelor specii de arbori. Lăsasem în urmă bastimentele portului, bulevardele aglomerate, cartierul comercial , sediul numeroaselor companii şi bănci naţionale. Rulam pe panglica asfaltată, paralelă cu litoralul, apropindu-ne de cel mai important centru de învăţămînt superior din Republica Unită Tanzania : Universitatea din Dar Es Salaam. La filiala Ligii tineretului T.A.N.U. am avut prilejul unei îndelungate convorbiri prieteneşti cu reprezentanţi ai organizaţiei de tineret şi studenţi de la acest for universitar. • Contribuţii la dezvoltarea ţării Discuţia debutează cu sublinierea momentului istoric pe care-1 parcurge Tanzania în prezent. în repetate rînduri. In discuţie se fac referiri la Declaraţia de la Arusha, din 27 februarie 1867, în acest document, de importanţă deosebită pentru dezvoltarea ţării. Uniunea Naţională Africană din Tanganica (T.A.N.U.), aprecia că în vederea înfăptuirii unor profunde transformări progresiste, pe o cale proprie, se impune urmarea cîtorva direcţii vizînd, între altele, eliminarea exploatării, controlul public asupra principalelor mijloace de producţie, atragerea din ce în ce mai intensă a maselor la conducerea treburilor statului, egalitatea deplină a tuturor cetăţenilor, ridicarea continuă a nivelului de trai, în cadrul eforturilor pentru materializarea obiectivelor propuse prin Declaraţia de la Arusha, la loc de frunte se află pregătirea cadrelor necesare dezvoltării economico-sociale. Gazdele ne-au declarat că înfiinţarea acestei universităţi a fost unul din primele răspunsuri la preocuparea presantă privind şcolarizarea unor contingente de tineri pentru a prelua sarcinile prevăzute în planurile ţării. Aici se pregătesc viitori specialişti în domeniul mecanicii, agriculturii, ştiinţelor sociale, dreptului şi medicinei. Aşa cum ne spunea M.N. Chimoto, preşedintele Ligii tineretului T.A.N.U. din districtul Universităţii Dar Es Salaam, această instituţie de învăţămînt aduce o contribuţie preţioasă la dezvoltarea naţională. Ţară aflată în plin proces de dezvoltare, Tanzania şi-a extins învăţămîntul de toate gradele, şi-a lărgit reţeaua instituţiilor specializate în pregătirea cadrelor necesare dezvoltării economiei naţionale. Citeva exemple sunt elocvente în această direcţie: în cursul anului şcolar 1971/1972, numărul elevilor cuprinşi în învăţămînt era de 902 600. în următorul an, 1972/1973, numărul lor a urcat la 1192 000. O bună parte din produsul naţional brut, care a cunoscut în 1972 un spor de 7,3 la sută comparativ cu anul precedent, este destinată necesităţilor legate de dezvoltarea invăţămîntului, în planul pe anul curent, unor asemenea necesităţi le-au fost alocate 300 milioane şilingi. 1974 urmează să consemneze, în istoria ţării, un eveniment de mare însemnătate : lichidarea completă a neştiinţei de carte. 9 Obiective ale muncii tineretului Primind delegaţia de tineret din România, A. Shija, secretar general adjunct al Ligii tineretului T.A.N.U., şi-a exprimat bucuria pentru această vizită, apreciind-o drept un nou prilej pentru a intensifica relaţiile de prietenie, solidaritate şi cooperare între tineretul din Tanzania şi cel din ţara noastră. El s-a referit apoi la o serie de probleme privind organizarea şi preocupările Ligii tineretului T.A.N.U. (T.Y.L.). în 1956, la doi ani după crearea T.A.N.U., a luat fiinţă T.Y.L. Scopul era pregătirea tinerei generaţii în vederea traducerii in viaţă a politicii T.A.N.U. şi guvernului, în toate domeniile. Calitatea de membru se acordă tuturor tanzanienilor care-şi exprimă adeziunea la programul T.A.N.U. Se disting două categorii de membri : una cuprinsă intre 6-15 ani şi alta între 16-35 de ani. Reprezentanţi ai tineretului sunt membri ai Comitetului Executiv al T.A.N.U. — Gama preocupărilor noastre — ne-a spus A. Shira — este reflectată printre altele şi în modul de organizare pe care l-am articulat în funcţie de acestea. Astfel avem în vedere problemele educaţiei, ale culturii, şcolile, pionierii, relaţiile internaţionale, finanţe, „ujamaa" (satele cooperatiste) şi industrie, administraţie ; pentru fiecare din aceste preocupări avem cite un departament. între obiective mari aş menţiona participarea tineretului la opera de dezvoltare a ţării, în special la ridicarea satelor „ujamaa“, al căror număr depăşeşte 5 790, cuprinzînd peste 2 000 000 de ţărani. în ceea ce priveşte politica Internaţională, noi ne pronunţăm pentru relaţii de cooperare cu toate organizaţiile progresiste. La baza acestor relaţii aşezăm principiile egalităţii, democraţiei, ale dreptăţii sociale. Un loc deosebit în cadrul activităţilor noastre internaţionale il ocupă solidaritatea şi sprijinul material pentru mişcările de eliberare naţională de pe continent. Acţionăm pentru strîngerea rîndurilor statelor africane în lupta lor împotriva colonialismului, neocolonialismului, imperialismului, a discriminării rasiale, pentru independenţă şi progres social. în acelaşi timp dezvoltăm raporturi prieteneşti şi de colaborare cu tineretului din ţările socialiste, cu alte organizaţii de tineret. In încheiere, secretarul general adjunct al T.V.L. ne-a declarat : „ Avem condiţii din cele mai bune pentru a intensifica prietenia şi cooperarea între tineretul României şi Tanzaniei. Vizita preşedintelui României, Nicolae Ceauşescu, în Tanzania, convorbirile purtate cu preşedintele, Julius Nyerere au pus baze trainice colaborării noastre. Am avut pînă acum schimburi de delegaţii, cu care prilej am putut lua cunoştinţă de realizările şi preocupările tineretului român. Suntem foarte dornici să strîngem relaţiile cu tineretul român, să întărim legăturile sub diferite forme, pentru a ne cunoaşte şi mai bine. Dar Es Salaam încheia o călătorie africană cu mai multe etape. Poposisem la Rabat, Alger, Nouakchott, Dakar, Brazzaville, Kinshasa, şi, în sfîrşit, ultima. Dar Es Salaam, „portul păcii“ — cum l-au denumit arabii, de-a lungul unui traseu însumînd peste 22 000 kilometri. Părăseam Dar Es Salaam cu imaginea unui continent aflat în continuă transformare progresistă, angajat pe drumul independenţei, al afirmării drepturilor sale legitime. Printr-o fericită coincidenţă, această imagine îmi este legată de ultimul zbor deasupra Africii. Era în amurg, la citeva zeci de minute după decolarea din capitala Tanzaniei. Prin hublou apăruse tabloul feeric al marelui Kilimandjaro. Desprins de pămînt, la mii de metri deasupra norilor, virful rotunjit stăpinea zările, dorind să exprime parcă aceeaşi veşnică năzuinţă a oamenilor Africii de a fi ei înşişi stăpîni pe soarta lor, pe pămîntul, pe truda şi roadele muncii lor. ...Razele de foc loveau calota argintie de zăpadă, aruncind în jur luminile unei uriaşe făclii. Ca un simbol al luptei pentru independență, tranzanienii dăduseră celui mai Înalt masiv muntos de pe continent numele de Picthum _ Libertate. IOAN TIMOFTE