Scînteia Tineretului, ianuarie 1975 (Anul 31, nr. 7967-7991)
1975-01-15 / nr. 7977
însufleţite de perspectivele luminoase deschise patriei noastre de hotâririle adoptate de Congresul al Xl-lea al partidului, noi colective de munca îşi iau angajamente mobilizatoare In cadrul CHEMĂRILOR IA ÎNTRECERE SOCIALISTĂ adresate întreprinderilor similare din întreaga ţara. LA FIECARE LOC DE MUNCĂ RITM, CALITATE, SPIRIT GOSPODĂRESC CONSTANTIN COSTINIUC ELENA SACELEANU NECULAI TACU DOINA SCORJANU COSTICA APOSTU SECŢIA FIBRA-2 Colectivul Combinatului de fibre sintetice — Iaşi, care a lansat recent chemarea la Întrecere socialistă către toate unităţile industriei petrochimice, chimiei organice şi de fibre chimice se poate mîndri nu numai cu rezultate bune obţinute în producţie la sfîrşitul anului trecut ca şi în primele zile ale acestui an, cînd planul a fost îndeplinit ritmic şi integral la toţi indicatorii, ci şi cu cei mai tineri operatori chimişti, laboranţi şi lăcătuşi mecanici care, în scurt timp, au reuşit să stăpînească cu pricepere şi competenţă toate procesele tehnologice. Hotărîte să-şi pună în valoare întreaga capacitate şi spiritul de iniţiativă pentru încheierea cu succes a ultimului an al cincinalului, colectivele secţiilor se află într-o strînsă competiţie pentru cucerirea unui loc fruntaş în întrecerea ce s-a declanşat la nivelul combinatului. In fotoreportajul nostru de astăzi ne-am oprit asupra secţiei fibră-2 al cărei colectiv format din aproape 700 de tineri se detaşează nu numai prin frumoasele rezultate obţinute în producţie cît mai ales printr-un continuu efort de autodepăşire. „După ce anul trecut am realizat o depăşire a planului cu 58 tone în condiţiile cînd am avut de recuperat o restanţă de 2 800 tone acumulată în primul trimestru — ne spune tînărul şef de echipă Constantin Costiniuc, secretarul organizaţiei U.T.G. — anul acesta încă din primele zile am imprimat un ritm accelerat procesului de producţie şi sperăm ca prin menţinerea lui în continuare să ne situăm in fruntea întrecerii pe combinat". Este de fapt dorinţa unanimă a întregului colectiv care prin realizările zilnice, prin fapte de muncă deosebite înscrie noi şi durabile succese în graficul întrecerii. O acţiune în cadrul căreia s-au remarcat lăcătuşii Apostu Costică şi Ţacu Neculai, ultimul din ei reuşind ca prin remedierea din mers a dispozitivului de rotire a instalaţiei de filare să evite oprirea liniei tehnologice şi deci să salveze o producţie de peste 300 kg fibră. Dar la această tînără secţie, ca un obicei devenit de acum statornic, primează nu numai problemele producţiei cît maiales calitatea ei. Iată de ce, urmărirea modului cum se elaborează fibrele pe fiecare fază a procesului tehnologic in vederea evitării oricărei posibilităţi de încălcare a prescripţiilor stabilite constituie pentru tinerele laborante Săceleanu Elena şi Scorţanu Doina mai mult decit o simplă obligaţie de servici, o îndatorire de care se achită zilnic cu o Înaltă responsabilitate. VASILE RANGA EMINESCU de MIHAI BENIUC Dacă un astronom ar traduce în limbajul său ştiinţific avariţia lui Eminescu în atmosfera spiritualităţii româneşti din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în efervescenţa continuată după anul 1848, cu depresiuni şi explozii, ar defini-o ca o naştere, nu pur şi simplu de o stea, ci de o supernova. A fost o subită iluminare a bolţii deasupra unei ţări, în care abia se despărţeau apele de uscat, pentru închegarea unui nucleu statal, menit unor noi creşteri, la dimensiuni înainte abia visate. Cu modestia ce-l caracterizaţi cu admiraţia ce i-o inspirau înaintaşii, cu întreg trecutul de glorii neînmănunchiate încă ale poporului oprimat sub diferite stăpîniri, el se numea un epigon. Dar a fost un protagonist nici pînă astăzi în trecut. O super-nova a creaţiei poetice! Şi nu numai atît. Fenomenul s-a petrecut cu 125 de ani în urmă, la 15 ianuarie 1850, la miază-noapte, în Moldova. Cupola, sub care de la Văcăreşti pînă la Bălcescu, Alecsandri şi Kogălniceanu fulgeraseră cele mai avansate cugetări ale frământatei Europe de apus şi se cocea patriotismul, unirea şi independenţa, deodată parcă a crăpat şi s-a deschis deasupra ţării cerul cu constelaţiile lui atotcuprinzătoare şi printre ele înspicat de raze luceafărul. Limba veche şi înţeleaptă a cronicarilor e ridicată întâia oară la puterea expresivităţii universale în poezie, în întruchiparea ideilor şi ineflorescenţa sentimentelor în spirit polemic, în proză beletristică şi mai ales în lapidara, plina de sevă şi virtute a năzuinţelor pământului acestuia şi oamenilor lui cu rădăcini adinei înfipte în matca istoriei şi cu antene vibrînd la unda viitorului. Fenomenul de luminoasă explozie, după un clocot de mai puţin de două decenii, la apariţia sa în „măiastră carte", cum o numeşte Vlahuţă, a produs surpriză, admiraţie, uimire şi stupoare, lăsind la o parte prosteştile sentimente de invidie, ură şi incapacitate de înţelegere. încă aşa ceva nu se întîmplase pe arena spiritualităţii româneşti — întregul cîmp al simţirii şi gîndirii era magnetizat. Şi totuşi fenomenul nu era chiar atît de imprevizibil. Maiorescu îl prevăzuse şi, poate chiar înaintea lui, Iosif Vulcan, tocmai de la Oradea. Acum Bucureştiul, Iaşul. Blajul, ca să dau numai cîteva puncte de reper, erau în plină perturbaţie. Pentru vechii colegi de studenţie, de la Viena, adunaţi acolo din toate ţinuturile româneşti, şi pentru marii prieteni Slavici, Creangă şi Caragiale, ca să nu mai vorbim de Maiorescu, surpriza putea fi numai că oamenii, contemporanii adică, se freacă la ochi ca treziţi dintr-un somn de moarte. Ca si cum Eminescu nu ar fi fost tot timpul printre ei şi nu le-ar fi vorbit, nu le-ar fi scris în „Convorbiri" ori in „Timpul". Alecsandri, totuşi, nu fără amărăciune stîrnită de hulitorii săi (Continuare in vag. a ll-a) Proletari din toate ţările, uniţî-vă1 ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXI, SERIA II, Nr. 7977 4 PAGINI—30 BANI MIERCURI 15 IANUARIE 1975 Front larg de lucru pe şantierele de irigaţii Din primele zile ale acestui an, pe şantierele de irigaţii a fost creat front larg de lucru. Ca atare, pină in primăvară se vor încheia amenajările în marile sisteme Mostiştea, Sud-Razeim, Cetate-Galicea şi vor continua lucrările în sistemele Giurgiu-Răzmireşti, Crivina-Vînju-Mare, Sinoe. Vor începe totodată noi lucrări in bazinul legumicol Berceni-Vidra- Frumuşani şi se va deschide şantierul Izvoarele-Cujmir. De asemenea, pentru valorificarea superioară a potenţialului de fertilitate a solurilor din incintele indiguite in Lunca Dunării, în Insula Mare a Brăilei şi în incinta Boianu Sticleanu, vor începe ample lucrări de irigaţii. Prin amenajările ce se execută în acest an, suprafaţa irigată va creşte cu 519 000 ha, ajungind la două milioane hectare. Specialiştii din domeniul Îmbunătăţirilor funciare au început studiile tehnico-economice pentru lucrările ce urmează a fi executate în cincinalul viitor, cînd suprafaţa amenajată pentru irigaţii va insuma 3 milioane ha. 125 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUCEAFĂRULUI POEZIEI ROMÂNEŞTI ■ în el, chipul ţarii ■ Soarele vorbei ■ Esenţa spiritualităţii ÎN PAGINA A II-A însemnate cantităţi de produse alimentare peste plan Industria judeţului Harghita — aflată in plin proces de dezvoltare şi modernizare — urmează a realiza in acest an o producţie globală cu circa un miliard lei mai mare decit cea obţinută in anul 1974. Bilanţul primei decade a lunii ianuarie evidenţiază sporuri însemnate de producţie. Au fost, astfel, puse suplimentar, la dispoziţia unor beneficiari, 4 tone utilaj tehnologic pentru industria alimentară şi însemnate cantităţi de aparataj electric de joasă tensiune, iar populaţia a primit, peste prevederi, 3 000 hl lapte proaspăt, însemnate cantităţi de unt, brînzeturi şi alte produse alimentare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ministrul finanţelor şi petrolului din Kuweit Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, la 14 ianuarie, pe ministrul finanţelor şi petrolului din Kuweit, Abdul Rahman Salem Al Ateeqi, care ne vizitează ţara în fruntea unei delegaţii economice. La întrevedere au luat parte tovarăşii Bujor Almăşan, ministrul minelor, petrolului şi geologiei, Florea Dumitrescu, ministrul finanţelor, şi Constantin Căruntu, ambasadorul României în Kuweit. Oaspetele a fost însoţit de An Zakaria Al Insari, ambasador. Cu acest prilej, oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu din partea şeicului Sabah Al-Salem Al-Sabah — emirul statului Kuweit — un cordial mesaj de prietenie, urări de sănătate şi fericire, de succes in activitatea de înaltă răspundere pe care o desfăşoară în interesul poporului român, al păcii şi înţelegerii internaţionale, precum şi reînnoirea invitaţiei de a face o vizită oficială in Kuweit. Preşedintele Republicii Socialiste România a mulţumit pentru bunele urări şi invitaţia ce i-au fost adresate şi a rugat pe oaspete să transmită şefului statului kuweitian un călduros mesaj prietenesc şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de prosperitate şi pace poporului kuweitian, precum şi dorinţa sa de a dezvolta raporturile de colaborare fructuoasă între cele două ţări, în folosul popoarelor lor, al cooperării internaţionale şi păcii în lume, în timpul convorbirii a fost evidenţiată satisfacţia pentru statornicirea, unor relaţii prieteneşti între România şi Kuweit. De ambele părţi a fost reafirmată hotărirea de a acţiona pentru realizarea acordurilor existente între cele două ţări, de a găsi noi căi pentru dezvoltarea, în continuare, a colaborării economice bilaterale, pe baza deplinei egalităţi in drepturi şi avantajului reciproc. în acest context s-a subliniat că rezultatele rodnice ale convorbirilor purtate la Bucureşti sunt în interesul ambelor popoare, progresului lor economic şi social. A avut loc, totodată, un schimb de vederi asupra unor probleme ale vieţii economice internaţionale actuale. In acest cadru s-a evidenţiat necesitatea promovării unei noi ordini economice şi politice, care să ţină seama de interesele tuturor popoarelor, să asigure reducerea decalajului existent între ţările industrializate şi cele în curs de dezvoltare, să contribuie la consolidarea climatului de cooperare şi înţelegere între popoare, la edificarea unei lumi mai bune, mai drepte, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. La întreprinderea Laminorul de tablă Galaţi CEA MAI BUNĂ DECADĂ A ANULUI La întreprinderea Laminorul de tablă din Galaţi am putut consemna cîteva din rezultatele deosebite ale eforturilor depuse de muncitorii, maiştrii şi inginerii de aici, in zilele care au trecut de la începutul anului. „încheiem azi, ne spune inginerul Victor Scorţeanu, directorul întreprinderii, cea mai bună decadă din ultimii ani. In primele 10 zile ale anului am reuşit să realizăm peste plan mai mult de 740 de tone laminate“. Un asemenea succes este considerat aici rezultatul, firesc al unei mai bune organizări a muncii şi a producţiei, al unei intense activităţi poli-,tice desfăşurate de organizaţiile de partid şi U.T.C. pentru o deplină mobilizare a tuturor forţelor in scopul îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor de plan. „Eficienţa muncii politice desfăşurate, este de părere inginerul Petre Narcea, şeful serviciului producţie, poate fi măsurată şi într-o altă direcţie prioritară , pentru prima dată, după mai mulţi ani reuşim să ne încadrăm in consumul de metal prevăzut. Mai mult, unele formaţii de lucru cum sunt cele conduse de Duţu Iamandi, Ion Marinescu şi tînărul laminator Ştefan Goiciu au obţinut şi economii de 1—1.5 kg metal petona de tablă“., ." "Intr-adevăr, rezultate frumrooase, rezultate la caremulţi tineri ca laminatorii Aurel Vrabie, Ştefan Tătaru , şi Dimofte Jiglău şi-au adus o contribuție importantă. ION CHIRIC SLOBOZIA. Priveliştea orăşelului colbăit vara, noroiut iarna, se şterge cu rapiditate pînă şi din amintirea oamenilor. Foarte rar un localnic îţi vorbeşte de trecut. Atunci cînd o face, o face in fugă, vorbind apoi mult, cu o mîndrie nereţinută despre prezent, despre dimensiunile viitoare ale oraşului. In 1968 nu se turnase nici măcar primul metru pătrat de asfalt. Privind străzile in zilele acestui ianuarie te crezi intr-o staţiune de pe litoral si te aştepţi ca de la un moment la altul să vezi marea. întîmplarea a făcut ca în preajma sărbătorilor de iarnă să mă aflu, călător, aşteptînd o cursă spre ţară, undeva într-un nod de circulaţie internaţională din capitala Italiei. In sala de tranzit, pasagerii între ei s-au cunoscut repede şi astfel am constatat că mă aşezasem între un milionar scund, îndesat, căruia nu-i mai tăcea gura, şi o foarte frumuşică doamnă însoţită de un bărbat cam excentric în îmbrăcăminte şi urît..., urît de parcă atunci îl turnase o mămica cimpanzoaică ! Milionarul s-a băgat iute, în vorbă, şi, auzind că sînt gazetar român, a început să-i spună tinerei doamne fel de fel de lucruri despre ţara noastră, pe care zicea că a vizitat-o de -----------mai multe ori, şi care-l uimeşte cu progresele-i economice foarte rapide. Doamna asculta şi la fiecare argumentaţie, în franceză, răspundea în italiană : „Capito..." (am înţeles). Pentru ca, pînă la urmă, să-i răspundă că şi dumneaei e născută în România, dar că s-a căsătorit în Italia, dînsul (urîtul acela) e soţul ; n-a mai văzut ţara de cîţiva ani şi merge pe la părinţi... - Româncă ? - am întrebat eu cu o uimire exprimată, cred, mai mult prin ochi, căci nu puteam să-mi explic cum o femeie CAPITO de Eugen Florescu frumoasă ca ea s-ar putea mărita cu un bărbat cu înfăţişarea celui pe care-l avea alături. Mai scund, mai bătrîn (în ciuda pletelor) şi... urît, domnule ! Nu spun asta pentru că era italian, ştie toată lumea că printre italieni sînt mulţi bărbaţi frumoşi, dar zău că acela era un zmeu, o caricatură, cum desigur mai sînt şi pe la noi şi prin alte părţi. Dar, ca să nu-mi trădez chinuitoarea nedumerire am pus, repede, o întrebare banală : - Şi, cum o duceţi în altă ţară ? A tresărit. - Ce să zic ? Destul de bine... Stau toată ziua... Nu fac nimic. Stau. La Bucureşti lucram... Norocul meu e că am un bărbat bun. Nu mă face să sufăr, ca alţii... (Asta i-ar mai trebui urîtului, mi-am zis). - De ce nu vă angajaţi ? - E !, a zis ea mirată. Unde ? Aici, domnule, dacă n-ai relaţii, acasă stai. De trei ani încerc. Dar m-am resemnat. Sunt destui de-ai lor fără serviciu. Atîta numai că ne cam lipsesc banii, aici banul e totul, şi mă plictisesc. - Vă plictisiţi ? în Italia ? Dar monumentele, muzeele ? A zîmbit trist. - Am văzut Columna lui Traian de zece ori. Dar cît poţi s-o vezi ? Mă simt singură, domnule.... N-am cu cine vorbi. Ştiţi că am început să uit limba română ? - Sînteţi tristă ? - Ştiu eu ? N-aş zice. Bărbatul nu mă face să sufăr... Dar, domnule, ---------- mi se întîmplă să trăiesc uneori momente groaznice. Perioade lungi sint, fără voia mea, numai cu gîndul la treburile de aici, la ce fac eu, în Italia. ----------- Apoi deodată îmi vine în minte că mama mea, tatăl meu, sora mea sînt la Bucureşti, mă gîndesc la viaţa lor obişnuită, la casa noastră, iar eu sînt unde sînt ? Şi-n clipa aceea mi se pare că am fost moartă o vreme... Şi-atunci m-am trezit... Şi ştiu c-o să mor iar, şi iar o să mă trezesc... Dumneata înţelegi ce înseamnă să trăieşti astfel ? înţelegi ? M-am uitat la chipul ei frumos şi-mi venea să-i zic : „Cine naiba te-a pus ?* Dar am fost politicos, şi i-am răspuns scurt : - Capito... LA ŞCOALA CELOR MAI NOI CUCERIRI ALE AGROZOOTEHNICII MODERNE Interviu cu dr. ing. TEODOR MARIAN, directorul Direcţiei de propagandă şi invăţămtnt din cadrul M.A.I.A.A. Ca şi în alte ramuri ale economiei naţionale şi în agricultura, creşterea gradului de invetirare tehnică şi perfecţionarea tehnologiilor de lucru trebuie să fie inrojite în permanenţă de pregătirea profesională, sistematică a oamenilor care lucrează în acest domeniu de activitate. In acest sens, învâtămîntul agrozootehnic de masă se detaşează ca una din formele de ridicare a nivelului de pregătire profesională de maximă utilitate şi eficienţă. Ce măsuri au fost întreprinse în acest an, în vederea organizării şi desfăşurării în condiţii optime a acestuia ? — In baza Hotăririi Secretariatului C.C. al P.C.R. privind organizarea învăţămintului agrozootehnic, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, împreună cu Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie au pregătit încă din toamna anului trecut cu o deosebită atenţie desfăşurarea acestei forme a invăţămîntului de masă date fiind sarcinile sporite ce revin agriculturii în acest ultim an al cincinalului cînd, potrivit documentelor Congresului al XI-lea al P.C.R., urmează să se realizeze o producţie de 20 milioane tone cereale. Astfel, în cadrul unei şedinţe de lucru ce a avut loc în judeţul Suceava cu toţi directorii caselor agronomului judeţene s-au stabilit de comun acord modalităţile concrete şi exigenţele ce se impun pentru ca, în toate unităţile agricole, cursurile agrozootehnice să se ridice la cel mai înalt nivel. Cu acest prilej s-a luat măsura organizării începind din acest an a cercurilor mixte de pregătire, pentru mecanizatori şi ţărani cooperatori care deservesc maşinile şi utilajele agricole. Conducerilor unităţilor agricole le revine obligaţia asigurării condiţiilor optime pentru ca ţăranii cooperatori şi muncitorii din fiecare sector de activitate, apţi pentru a putea conduce tractoarele şi maşinile agricole, să fie instruiţi treptat pentru a putea conduce aceste tipuri de maşini. S-a considerat, de asemenea, necesară şi utilă pentru lucrătorii din agricultură trecerea la organizarea unor cercuri de specialitate, pe profile : cultura plantelor de cîmp, a legumelor, a pomilor, a viţei de vie, creşterea animalelor (pe specii şi categorii). Pentru aceasta, cursanţii au la dispoziţie în scopul documentării şi informării, în tiraje de masă, lecţii de sinteză, cu un volum de 8—10 pagini, care s-au difuzat, deja in toate unităţile agricole. De asemenea, atît pe plan central cit şi judeţean, s-au tipărit şi difuzat diferite materiale — broşuri, planşe, pliante, informări tehnice — care prezintă experienţa pozitivă, de virf, a unor unităţi fruntaşe, precum şi ultimele noutăţi tehnice recomandate de ştiinţa şi practica agricolă. Totodată, avind in vedere rezultatele pozitive obţinute in anii anteriori pe linia prezentării unor lecţii profesionale prin intermediul televiziunii, s-a întocmit şi pentru această iarnă un program tematic iar aceste lecții sunt IONEL OVIDIU (Continuare tn pag. a ll-a) Viitorii mineri ai Motrului UN TÎNĂR A GREŞIT! CINE ÎL AJUTĂ? CUM ÎL AJUTĂ?