Scînteia Tineretului, ianuarie 1975 (Anul 31, nr. 7967-7991)

1975-01-15 / nr. 7977

însufleţite de per­spectivele luminoase deschise patriei noas­tre de hotâririle adop­tate de Congresul al Xl-lea al partidului, noi colective de mun­ca îşi iau angaja­mente mobilizatoare In cadrul CHEMĂRILOR IA ÎNTRECERE SOCIALISTĂ adresate întreprinderi­lor similare din în­treaga ţara. LA FIECARE LOC DE MUNCĂ RITM, CALITATE, SPIRIT GOSPODĂRESC CONSTANTIN COSTINIUC ELENA SACELEANU NECULAI TACU DOINA SCORJANU COSTICA APOSTU SECŢIA FIBRA-2 Colectivul Combinatului de fibre sintetice — Iaşi, care a lan­sat recent chemarea la Întrecere socialistă către toate unităţile industriei petrochimice, chimiei organice şi de fibre chimice se poate mîndri nu numai cu re­zultate bune obţinute în produc­ţie la sfîrşitul anului trecut ca şi în primele zile ale acestui an, cînd planul a fost îndeplinit rit­mic şi integral la toţi indicatorii, ci şi cu cei mai tineri operatori chimişti, laboranţi şi lăcătuşi mecanici care, în scurt timp, au reuşit să stăpînească cu price­pere şi competenţă toate pro­cesele tehnologice. Hotărîte să-şi pună în valoare întreaga capa­citate şi spiritul de iniţiativă pentru încheierea cu succes a ultimului an al cincinalului, co­lectivele secţiilor se află într-o strînsă competiţie pentru cuce­rirea unui loc fruntaş în între­cerea ce s-a declanşat la nivelul combinatului. In fotoreportajul nostru de astăzi ne-am oprit asupra secţiei fibră-2 al cărei colectiv format din aproape 700 de tineri se detaşează nu numai prin frumoasele rezultate obţi­nute în producţie cît mai ales printr-un continuu efort de autodepăşire. „După ce anul tre­cut am realizat o depăşire a pla­nului cu 58 tone în condiţiile cînd am avut de recuperat o restanţă de 2 800 tone acumu­lată în primul trimestru — ne spune tînărul şef de echipă Constantin Costiniuc, secretarul organizaţiei U.T.G. — anul a­­cesta încă din primele zile am imprimat un ritm accelerat pro­cesului de producţie şi sperăm ca prin menţinerea lui în conti­nuare să ne situăm in fruntea întrecerii pe combinat". Este de fapt dorinţa unanimă a întregu­lui colectiv care prin realizările zilnice, prin fapte de muncă deosebite înscrie noi şi durabile succese în graficul întrecerii. O acţiune în cadrul căreia s-au remarcat lăcătuşii Apostu Cos­­tică şi Ţacu Neculai, ultimul din ei reuşind ca prin remedie­rea din mers a dispozitivului de rotire a instalaţiei de filare să evite oprirea liniei tehnologice şi deci să salveze o producţie de peste 300 kg fibră. Dar la aceas­tă tînără secţie, ca un obicei de­venit de acum statornic, pri­mează nu numai problemele producţiei cît mai­­ales calitatea ei. Iată de ce, urmărirea modu­lui cum se elaborează fibrele pe fiecare fază a procesului tehno­logic in vederea evitării oricărei posibilităţi de încălcare a pres­cripţiilor stabilite constituie pen­tru tinerele laborante Săce­­leanu Elena şi Scorţanu Doina mai mult decit o simplă obli­gaţie de servici, o îndatorire de care se achită zilnic cu o Înaltă responsabilitate. VASILE RANGA EMINESCU de MIHAI BENIUC Dacă un astronom ar traduce în limbajul său ştiinţific avariţia lui Eminescu în atmosfera spiritualităţii româneşti din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în efervescenţa continuată după anul 1848, cu depresiuni şi explozii, ar defini-o ca o naştere, nu pur şi simplu de o stea, ci de o super­nova. A fost o subită iluminare a bolţii deasupra unei ţări, în care abia se despărţeau apele de uscat, pentru închegarea unui nucleu statal, menit unor noi creşteri, la dimensiuni înainte abia visate. Cu modestia ce-l caracteriza­ţi cu admiraţia ce i-o inspirau înaintaşii, cu întreg trecutul de glorii neînmănunchiate încă ale poporului oprimat sub diferite stăpîniri, el se numea un epigon. Dar a fost un protagonist nici pînă astăzi în trecut. O super-nova a creaţiei poetice! Şi nu numai atît. Fenomenul s-a petrecut cu 125 de ani în urmă, la 15 ianuarie 1850, la miază-noapte, în Moldova. Cupola, sub care de la Văcăreşti pînă la Bălcescu, Alecsandri şi Kogălniceanu fulgeraseră cele mai avansate cugetări ale frămân­tatei Europe de apus şi se cocea patriotismul, unirea şi indepen­denţa, deodată parcă a crăpat şi s-a deschis deasupra ţării cerul cu constelaţiile lui atotcuprinzătoare şi printre ele înspicat de raze luceafărul. Limba veche şi înţeleaptă a cronicarilor e ridicată în­­tâia oară la puterea expresivităţii universale în poezie, în întru­chiparea ideilor şi in­eflorescenţa sentimentelor în spirit polemic, în proză beletristică şi mai ales în lapidara, plina de sevă şi virtute a năzuinţelor pământului acestuia şi oamenilor lui cu rădăcini adinei înfipte în matca istoriei şi cu antene vibrînd la unda vii­torului. Fenomenul de luminoasă explozie, după un clocot de mai puţin de două decenii, la apariţia sa în „măiastră carte", cum o numeşte Vlahuţă, a produs surpriză, admiraţie, uimire şi stupoare, lăsind la o parte prosteştile sentimente de invidie, ură şi incapacitate de înţelegere. încă aşa ceva nu se întîmplase pe arena spiritualităţii româneşti — întregul cîmp al simţirii şi gîndirii era magnetizat. Şi totuşi fenomenul nu era chiar atît de imprevizibil. Maiorescu îl prevăzuse şi, poate chiar înaintea lui, Iosif Vulcan, tocmai de la Oradea. Acum Bucureştiul, Iaşul. Blajul, ca să dau numai cîteva puncte de reper, erau în plină perturbaţie. Pentru vechii colegi de studenţie, de la Viena, adunaţi acolo din toate ţinuturile româneşti, şi pentru marii prieteni Slavici, Creangă şi Caragiale, ca să nu mai vorbim de Maiorescu, surpriza putea fi numai că oamenii, contemporanii adică, se freacă la ochi ca treziţi dintr-un somn de moarte. Ca si cum Eminescu nu ar fi fost tot timpul printre ei şi nu le-ar fi vorbit, nu le-ar fi scris în „Convorbiri" ori in „Timpul­­". Alecsandri, totuşi, nu fără amărăciune stîrnită de hulitorii săi (Continuare in vag. a ll-a) Proletari din toate ţările, uniţî-vă1 ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXI, SERIA II, Nr. 7977 4 PAGINI—30 BANI MIERCURI 15 IANUARIE 1975 Front larg de lucru pe şantierele de irigaţii Din primele zile ale aces­tui an, pe şantierele de iri­gaţii a fost creat front larg de lucru. Ca atare, pină in primăvară se vor încheia a­­menajările în marile sisteme Mostiştea, Sud-Razeim, Ce­­tate-Galicea şi vor continua lucrările în sistemele Giur­­giu-Răzmireşti, Crivina-Vîn­­ju-Mare, Sinoe. Vor începe totodată noi lucrări in bazi­nul legumicol Berceni-Vidra- Frumuşani şi se va deschide şantierul Izvoarele-Cujmir. De asemenea, pentru valori­ficarea superioară a poten­ţialului de fertilitate a solu­rilor din incintele indiguite in Lunca Dunării, în Insula Mare a Brăilei şi în incinta Boianu Sticleanu, vor începe ample lucrări de irigaţii. Prin amenajările ce se exe­cută în acest an, suprafaţa irigată va creşte cu 519 000 ha, ajungind la două mili­oane hectare. Specialiştii din domeniul Îmbunătăţirilor funciare au început studiile tehnico-eco­­nomice pentru lucrările ce urmează a fi executate în cincinalul viitor, cînd supra­faţa amenajată pentru irigaţii va insuma 3 milioane ha. 125 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUCEAFĂRULUI POEZIEI ROMÂNEŞTI ■ în el, chipul ţarii ■ Soarele vorbei ■ Esenţa spiritualităţii ÎN PAGINA A II-A însemnate cantităţi de produse alimentare peste plan Industria judeţului Harghi­ta — aflată in plin proces de dezvoltare şi modernizare — urmează a realiza in acest an o producţie globală cu circa un miliard lei mai mare decit cea obţinută in anul 1974. Bi­lanţul primei decade a lunii ianuarie evidenţiază sporuri însemnate de producţie. Au fost, astfel, puse supli­mentar, la dispoziţia unor beneficiari, 4 tone utilaj teh­nologic pentru industria ali­mentară şi însemnate canti­tăţi de aparataj electric de joasă tensiune, iar populaţia a primit, peste prevederi, 3 000 hl lapte proaspăt, în­semnate cantităţi de unt, brînzeturi şi alte produse ali­mentare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ministrul finanţelor şi petrolului din Kuweit Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialis­te România, a primit, la 14 ia­nuarie, pe ministrul finanţelor şi petrolului din Kuweit, Abdul Rahman Salem Al Ateeqi, care ne vizitează ţara în fruntea unei delegaţii economice. La întrevedere au luat parte tovarăşii Bujor Almăşan, mi­nistrul minelor, petrolului şi geologiei, Florea Dumitrescu, ministrul finanţelor, şi Constan­tin Căruntu, ambasadorul Româ­niei în Kuweit. Oaspetele a fost însoţit de An­ Zakaria Al Insari, amba­sador. Cu acest prilej, oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu din partea şeicului Sabah Al-Salem Al-Sabah — emirul statului Kuweit — un cordial mesaj de prietenie, urări de sănătate şi fericire, de succes in activitatea de înaltă răspun­dere pe care o desfăşoară în interesul poporului român, al păcii şi înţelegerii internaţio­nale, precum şi reînnoirea invi­taţiei de a face o vizită oficială in Kuweit. Preşedintele Republicii Socia­liste România a mulţumit pen­tru bunele urări şi invitaţia ce i-au fost adresate şi a rugat pe oaspete să transmită şefului sta­tului kuweitian un călduros mesaj prietenesc şi cele mai bune urări de sănătate şi feri­cire personală, de prosperitate şi pace poporului kuweitian, precum şi dorinţa sa de a dez­volta raporturile de colaborare fructuoasă între cele două ţări, în folosul popoarelor lor, al cooperării internaţionale şi păcii în lume, în timpul convorbirii a fost evidenţiată satisfacţia pentru statornicirea, unor relaţii priete­neşti între România şi Kuweit. De ambele părţi a fost reafirma­tă hotărirea de a acţiona pentru realizarea acordurilor existente între cele două ţări, de a găsi noi căi pentru dezvoltarea, în continuare, a colaborării eco­nomice bilaterale, pe baza de­plinei egalităţi in drepturi şi avantajului reciproc. în acest context s-a subliniat că rezulta­tele rodnice ale convorbirilor purtate la Bucureşti sunt în in­teresul ambelor popoare, pro­gresului lor economic şi social. A avut loc, totodată, un schimb de vederi asupra unor probleme ale vieţii economice internaţionale actuale. In acest cadru s-a evidenţiat necesitatea promovării unei noi ordini eco­nomice şi politice, care să ţină seama de interesele tuturor po­poarelor, să asigure reducerea decalajului existent între ţările industrializate şi cele în curs de dezvoltare, să contribuie la con­solidarea climatului de coope­rare şi înţelegere între popoare, la edificarea unei lumi mai bune, mai drepte, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. La întreprinderea Laminorul de tablă Galaţi CEA MAI BUNĂ DECADĂ A ANULUI La întreprinderea Lami­norul de tablă din Galaţi am putut consemna cîteva din rezultatele deosebite ale e­­forturilor depuse de munci­torii, maiştrii şi inginerii de aici, in zilele care au trecut de la începutul anului. „în­cheiem azi, ne spune ingi­nerul Victor Scorţeanu, di­rectorul întreprinderii, cea mai bună decadă din ultimii ani. In primele 10 zile ale anului am reuşit să realizăm peste plan mai mult de 740 de tone laminate“. Un ase­menea succes este conside­rat aici rezultatul, firesc al unei mai bune organizări a muncii şi a producţiei, al unei intense activităţi poli-,­tice desfăşurate de organi­zaţiile de partid şi U.T.C. pentru o deplină mobilizare a tuturor forţelor in scopul îndeplinirii şi depăşirii sar­cinilor de plan. „Eficienţa muncii politice desfăşurate, este de părere inginerul Pe­tre Narcea, şeful serviciului producţie, poate fi măsurată şi într-o altă direcţie priori­tară , pentru prima dată, după mai mulţi ani reuşim să ne încadrăm in consumul de metal prevăzut. Mai mult, unele formaţii de lucru cum sunt cele conduse de Duţu Iamandi, Ion Marinescu şi tînărul laminator Ştefan Goiciu au obţinut şi­ econo­mii de 1—1.5 kg metal pe­­tona de tablă“., .­­" "Intr-adevăr, rezultate fru­­mrooase, rezultate la care­­mulţi tineri ca laminatorii Aurel Vrabie, Ştefan Tătaru , şi Dimofte Jiglău şi-au adus o contribuție importantă. ION CHIRIC SLOBOZIA. Priveliştea orăşe­lului colbăit vara, noroiut iar­na, se şterge cu rapiditate pînă şi din amintirea oamenilor. Foarte rar un localnic îţi vor­beşte de trecut. Atunci cînd o face, o face in fugă, vorbind apoi mult, cu o mîndrie nere­­ţinută despre prezent, despre dimensiunile viitoare ale oraşu­lui. In 1968 nu se turnase nici măcar primul metru pătrat de asfalt. Privind străzile in zilele acestui ianuarie te crezi intr-o staţiune de pe litoral si te aş­tepţi ca de la un moment la altul să vezi marea. întîmplarea a făcut ca în preajma săr­bătorilor de iarnă să­ mă aflu, călător, aş­­teptînd o cursă spre ţară, undeva într-un nod de circulaţie internaţională din capi­tala Italiei. In sala de tranzit, pasagerii între ei s-au cunoscut repede şi astfel am constatat că mă aşezasem între un mi­lionar­­ scund, îndesat, căruia nu-i mai tăcea gura­­, şi o foarte frumuşică doam­nă însoţită de un bărbat cam excentric în îmbrăcăminte şi urît..., urît de parcă atunci îl turnase o mămica cimpan­­zoaică ! Milionarul s-a băgat iute, în vorbă, şi, auzind că sînt gazetar român, a început să-i spună tinerei doamne fel de fel de lucruri despre ţara noastră, pe care zicea că a vizitat-o de -----------­mai multe ori, şi care-l uimeşte cu progresele-i economice foarte rapide. Doamna asculta şi la fiecare argumenta­ţie, în franceză, răspundea în italiană : „Capito..." (am înţeles). Pentru ca, pînă la urmă, să-i răspundă că şi dumneaei e născută în România, dar că s-a căsătorit în Italia, dînsul (urîtul acela) e soţul ; n-a mai văzut ţara de cîţiva ani şi merge pe la părinţi... - Româncă ? - am întrebat eu cu o ui­mire exprimată, cred, mai mult prin ochi, căci nu puteam să-mi explic cum o femeie CAPITO de Eugen Florescu frumoasă ca ea s-ar putea mărita cu un bărbat cu înfăţişarea celui pe care-l avea alături. Mai scund, mai bătrîn (în ciuda pletelor) şi... urît, domnule ! Nu spun asta pentru că era italian, ştie toată lumea că printre italieni sînt mulţi bărbaţi frumoşi, dar zău că acela era un zmeu, o carica­tură, cum desigur mai sînt şi pe la noi şi prin alte părţi. Dar, ca să nu-mi trădez chinuitoarea nedumerire am pus, repede, o întrebare banală : - Şi, cum o duceţi în altă ţară ? A tresărit. - Ce să zic ? Destul de bine... Stau toată ziua... Nu fac nimic. Stau. La Bucureşti lucram... Norocul meu e că am un bărbat bun. Nu mă face să sufăr, ca alţii... (Asta i-ar mai trebui urîtului­­, mi-am zis). - De ce nu vă angajaţi ? - E !, a zis ea mirată. Unde ? Aici, domnule, dacă n-ai relaţii, acasă stai. De trei ani încerc. Dar m-am resemnat. Sunt destui de-ai lor fără serviciu. Atîta numai că ne cam lipsesc banii, aici banul e totul, şi mă plictisesc. - Vă plictisiţi ? în Italia ? Dar monu­mentele, muzeele ? A zîmbit trist. - Am văzut Columna lui Traian de zece ori. Dar cît poţi s-o vezi ? Mă simt sin­gură, domnule.... N-am cu cine vorbi. Ştiţi că am început să uit limba română ? - Sînteţi tristă ? - Ştiu eu ? N-aş zice. Bărbatul nu mă face să sufăr... Dar, domnule, ---------- mi se întîmplă să trăiesc uneori momente groaznice. Perioade lungi sint, fără voia mea, nu­mai cu gîndul la treburile de aici, la ce fac eu, în Italia. ----------- Apoi deodată îmi vine în minte că mama mea, tatăl meu, sora mea sînt la Bucureşti, mă gîndesc la viaţa lor obişnuită, la casa noastră, iar eu sînt­­ unde sînt ? Şi-n clipa aceea mi se pare că am fost moartă o vreme... Şi-atunci m-am trezit... Şi ştiu c-o să mor iar, şi iar o să mă trezesc... Dumneata înţelegi ce înseamnă să trăieşti astfel ? înţelegi ? M-am uitat la chipul ei frumos şi-mi venea să-i zic : „Cine naiba te-a pus ?* Dar am fost politicos, şi i-am răspuns scurt : - Capito... LA ŞCOALA CELOR MAI NOI­­ CUCERIRI ALE AGROZOOTEHNICII MODERNE Interviu cu dr. ing. TEODOR MARIAN, directorul Direcţiei de propagandă şi invăţămtnt din cadrul M.A.I.A.A. Ca şi în alte ramuri ale economiei naţionale şi în agricul­tura, creşterea gradului de invetirare tehnică şi perfecţiona­rea tehnologiilor de lucru trebuie să fie inrojite în perma­nenţă de pregătirea profesională, sistematică a oamenilor care lucrează în acest domeniu de activitate. In acest sens, învâtămîntul agrozootehnic de masă se detaşează ca una din formele de ridicare a nivelului de pregătire profesională de maximă utilitate şi eficienţă. Ce măsuri au fost întreprinse în acest an, în vederea organizării şi desfăşurării în condiţii op­time a acestuia ? — In baza Hotăririi Secreta­riatului C.C. al P.C.R. privind organizarea învăţămintului a­­grozootehnic, Ministerul Agri­culturii, Industriei Alimentare şi Apelor, împreună cu Uniun­ea Naţională a Cooperativelor A­­gricole de Producţie au pregă­tit încă din toamna anului tre­cut cu o deosebită atenţie des­făşurarea acestei forme a invă­­ţămîntului de masă date fiind sarcinile sporite ce revin agri­culturii în acest ultim an al cin­cinalului cînd, potrivit docu­mentelor Congresului al XI-lea al P.C.R., urmează să se reali­zeze o producţie de 20 milioa­ne tone cereale. Astfel, în ca­drul unei şedinţe de lucru ce a avut loc în judeţul Suceava cu toţi directorii caselor agrono­mului judeţene s-au stabilit de comun acord modalităţile con­crete şi exigenţele ce se impun pentru ca, în toate unităţile a­­gricole, cursurile agrozootehnice să se ridice la cel mai înalt ni­vel. Cu acest prilej s-a luat mă­sura organizării începind din acest an a cercurilor mixte de pregătire, pentru mecanizatori şi ţărani cooperatori care de­servesc maşinile şi utilajele a­­gricole. Conducerilor unităţilor agricole le revine obligaţia asigurării condiţiilor optime pentru ca ţăranii cooperatori şi muncitorii din fiecare sector de activitate, apţi pentru a putea conduce tractoarele şi maşinile agricole, să fie instruiţi treptat pentru a putea conduce aceste tipuri de maşini. S-a conside­rat, de asemenea, necesară şi utilă pentru lucrătorii din agricultură trecerea la organizarea unor cercuri de specialitate, pe pro­file : cultura plantelor de cîmp, a legumelor, a pomilor, a viţei de vie, creşterea animalelor (pe specii şi categorii). Pentru a­­ceasta, cursanţii au la dispozi­ţie în scopul documentării şi informării, în tiraje de masă, lecţii de sinteză, cu un volum de 8—10 pagini, care s-au difu­zat, deja in toate unităţile agri­cole. De asemenea, atît pe plan central cit şi judeţean, s-au ti­părit şi difuzat diferite ma­teriale — broşuri, planşe, plian­te, informări tehnice — care prezintă experienţa pozitivă, de virf, a unor unităţi fruntaşe, precum şi ultimele noutăţi teh­nice recomandate de ştiinţa şi practica agricolă. Totodată, a­­vind in vedere rezultatele pozi­tive obţinute in anii anteriori pe linia prezentării unor lecţii profesionale prin intermediul televiziunii, s-a întocmit şi pen­tru această iarnă un program tematic iar aceste lecții sunt IONEL OVIDIU (Continuare tn pag. a ll-a) Viitorii mineri ai Motrului UN TÎNĂR A GREŞIT! CINE ÎL AJUTĂ? CUM ÎL AJUTĂ?

Next