Scînteia Tineretului, septembrie 1975 (Anul 31, nr. 8173-8198)

1975-09-15 / nr. 8185

ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST t însemnele definitorii ale noului an de învăţămînt De astăzi ne racordăm ca­lendarul la cel al şcolii. Pen­tru aproape un sfert din populaţia României, 15 sep­tembrie reprezintă ziua în­­tîi a unui nou an. Anul-învă­­ţătură , anul-muncă. Sărbă­toarea primei zile din şirul sutelor care vor fi consacrate marelui efort de cunoaştere, se desfăşoară in clase, în am­fiteatre, laboratoare şi ate­liere şi, mai nou, in unele locuri pe adevărate platfor­me industriale ale învăţă­­mintului, cercetării şi produc­ţiei. De fapt, acolo unde şcoala îşi are sediul său nou, de factură contemporană, mo­dernă. Uşile larg deschise între toate aceste locuri în­corporate în viaţa şcolii sem­nifică calea liberă pentru ca învăţătura şi munca să se în­­tîlnească şi să se constituie în acel tot pe care îl va repre­zenta omul nou. Omul comu­nist propulsat pe traiectoria viitorului. în acest fel nobil, învăţămîntul îşi găseşte con­diţia existenţei sale, o condi­ţie profund revoluţionară în consens cu spiritul revoluţio­nar al epocii străbătute de popor pe liniile directoare ale Programului partidului — cartea fundamentală de în­văţătură pentru noi toţi. Cu certitudine că, în aces­te momente, elevii şi studen­ţii, împreună cu un sfert de milion de educatori ai lor, se află în plină desfăşurare a primei ore de dirigenţie con­sacrată responsabilităţii an­­gajante pentru tot ceea ce se cheamă îndatorire faţă de şcoală, de societate. Semnă­tura pe actul de naştere al anului I de învăţămînt, are, astfel, greutatea stabilirii u­­nei legături contractuale, po­litice şi etice cu primul an şcolar din cincinalul revolu­ţiei tehnico-ştiinţifice, pe care îl vom inaugura în cu­­rînd. O introducere la anul nou al şcolii apare de-a dreptul fascinantă. Şcoala româneas­că se prezintă la start mai solid consolidată pe orbita unui învăţămînt modern, cu trăsături de structură, con­cepţie şi organizare dintre cele mai originale şi eficien­te, care o face aptă să răs­pundă dezideratului ce-i ve­ghează şi dirijează existenţa, pregătirea generaţiei de ti­neri pentru muncă şi viaţă. Aptitudinea învăţământului românesc de a prefaţa for­marea superioară a forţei de muncă viitoare începe de la grădiniţă — aceasta este pre­gătită să adune sub aripa sa ocrotitoare 875 000 de copii, să-i pregătească pentru şcoa­la anilor viitori — şi continuă prin întreg sistemul de învă­ţămînt. Cu cea de-a doua ge­neraţie de elevi din treapta întîi, obligatorie, de liceu, care totalizează 90 la sută din promovaţii ciclului gimna­zial, girînd, încă din 1975, pentru posibilitatea certă că în anul 1990 se va realiza, aşa cum prevede Congresul al XI-lea al partidului, cuprin­derea întregului tineret în învăţămîntul liceal. Perspec­tivă luminată de semnificaţii sociale ce consolidează prin­cipiul profund umanist al societăţii socialiste de a asi­gura tineretului aflat în faţa vieţii, a muncii şi afirmării, o egalitate de şanse. Cu stu­denţii, cărora condiţia nouă a facultăţii — unitate de învă­ţămînt, cercetare şi produc­ţie, — le conferă un statut inedit de formare , ei sînt „DORIM CA TINARA GENERAŢIE, CONSTRUCTOARE A COMUNISMULUI, SĂ STĂPÎNEASCĂ CELE MAI ÎNALTE CUNOŞTINŢE ÎN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE, SĂ ŞI POATĂ ÎNDEPLINI ÎN CÎT MAI BUNE CONDIŢII SARCINILE DE ONOARE CEI VOR REVENI ÎN SOCIETATE, SĂ CONTINUE CU CINSTE ŞI FERMITATE ŞI SĂ RIDICE PE O TREAPTĂ SUPERIOARĂ MĂREŢELE TRADIŢII REVOLUŢIONARE, SOCIALE Şl NAŢIONALE ALE PARTIDULUI Şl POPORULUI NOSTRU". NICOLAE CEAUŞESCU puşi în situaţia să înveţe cercetînd şi producînd, să producă învăţînd şi cercetînd. Deciziile luate la ora diri­­genţiei civice, în colectivită­ţile pe care le formează cla­sa, şcoala, anul de studii, fa­) • CUPRINDEREA COPIILOR IN GRĂDINIŢE 1 ) SE RIDICĂ LA 875 000. Mărirea numărului de t l locuri în grădiniţe cu 26 000 permite st­o- 1 / rirea numărului copiilor cuprinşi în învăţă- } \ mîntul preşcolar cu circa 90 000. De sem- 1 i nalat că generaţia celor de 5 ani^ va fi t ^ cuprinsă aproape in întregime în grădiniţe. ^ t • CEI DE VIRSTA ABECEDARULUI, numără \ i în această toamnă spectaculoasa cifră de i 1 APROAPE O JUMĂTATE DE MILION. Ei ’ ț vor fi cuprinşi în clasa întîi. ţ j • CEA DE A DOUA PROMOŢIE A LICEULUI­­ \ obligatoriu pe prima sa treaptă se ridică ţ î la PESTE UN SFERT DE MILION, 90 la sută ţ ! din promovaţii clasei a Vlll-a devenind i 1 elevi în anul I al liceelor de diverse profile, 1 ! • 19 000 ATELIERE, CABINETE ŞI LABORA­­J­TOARE, PESTE 12 000 ATELIERE-ŞCOALĂ în­­­­ învăţămîntul gimnazial şi liceal, peste 3 000­­­­ cabinete şi laboratoare şi circa 1 500 ate- i / liere în învăţămîntul superior - iată, sinte- 1 tic, cît reprezintă baza materială a inte- 1 i grării învăţâmîntului cu producţia şi cerce- t ţ tarea. ^ \ • TOŢI ELEVII ŢĂRII, de la cursurile de zi \ 1 - începînd cu cei dintr-a întîia şi termi- l / nînd cu viitorii bacalaureaţi­­ găsesc azi /­­ pe bănci manualele ce li se acordă gra­­t­­­tuit. Tirajul manualelor se ridică la peste 1 , 23 milioane exemplare, iar valoarea celor , 1 acordate gratuit reprezintă 180 milioane lei. O­cultatea, pornind de la ceea ce s-a înfăptuit bine pînă acum, trebuie să asigure realizarea mai rapidă a noi­lor sarcini pe care Ie are noul an de învăţămînt pe care îl inaugurăm. Căci 1975 —1976 aduce şcoala, invăţă­­mîntul în general, prin struc­tura conceptuală şi înzestrare cu mijloace — miî de clase construite, dotări didactice moderne pentru învăţămînt, producţie şi cercetare etc. d­in situaţia de a fi nu nu­mai instrument de acţiune a societăţii asupra viitorului, dar, totodată, un factor par­ticipativ, prin milioanele de tineri şi dascăli, la îndeplini­rea sarcinilor ştiinţifice, teh­nice, productive înscrise în programul muncii şi vieţii în­tregului popor, învăţămîntul îşi exercită forţa formativ-educativă ope­­rind­ asupra tineretului cu cele mai noi cuceriri ale şti­inţei, tehnicii şi culturii, pro­­movînd o tehnologie didac­tică de cercetare şi producţie racordate la azi şi la mîine. Rapoartele sale includ astăzi note, barometru al calităţii învăţăturii, şi realizări pro­ductive, măsură a eficienţei şcolii, a actului său educativ. Pentru anul 1975 şcoala şi-a propus un plan de producţie de 568 milioane lei, cotă par­te la realizarea cincinalului înainte de termen, la propria finanţare a învăţămîntului. Raportul său sună la această dată : planul îndeplinit în proporţie de 117 la sută. Fa­cultatea se alătură cu alte 635 milioane, plan de produc­ţie în curs de realizare. Date noi, limbaj nou utilizat de şcoală, ca expresie a strate­giei revoluţionare a învăţă­­mîntului în procesul pregăti­rii tinerei generaţii. E limpe- LUCREŢIA LUSTIG (Continuări in pag. a 11-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! RITMUL LUCRĂRILOR— oglinda activităţii comandamentelor agricole In judeţul Tulcea campania a­­gricolă de toamnă este in plină desfăşurare. Zilnic produsele de pe sute de hectare sunt recoltate, transportate şi depozitate. Pe agenda de muncă a lucrătorilor de pe ogoare pe primul loc se află încheierea recoltării florii­­soarelui, apoi recoltarea porum­bului, sfeclei de zahăr, legume­lor şi furajelor. Pe baza recentei hotărîri a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., şi în judeţul Tulcea au fost constituite co­mandamentul judeţean precum şi comandamentele comunale, care din primul moment au tre­cut la exercitarea atribuţiilor ce le revin în buna desfăşurare a campaniei agricole de toamnă. Pînă în prezent, comandamentul judeţean Tulcea a rezolvat cu promptitudine o serie de pro­bleme urgente ale campaniei. Aşa de pildă s-a intervenit ca I.T.A. Tulcea să asigure unită­ţile agricole cu necesarul de ca­mioane pentru transportul po­rumbului astfel încît, în fiecare formaţie de lucru, întreaga pro­ducţie recoltată să fie transpor­tată şi depozitată în aceeaşi zi. In plus, comandamentul jude­ţean analizează şi rezolvă pe loc problemele ridicate de co­mandamentele comunale, cum ar fi cele privind asigurarea piese­lor de schimb pentru tractoare şi maşini agricole, asigurarea cu carburanţi şi altele. Ca urmare a rezolvării operative a unor ast­fel de probleme hotărîtoare pen­tru buna funcţionare a tractoare­lor şi maşinilor agricole precum şi a mijloacelor de transport, pe ogoare- munca se desfăşoară rit­mic d­intr-un veritabil flux in­dustrial Comuna Valea Nucarilor. Aici sunt 3 unităţi agricole coopera­tiste care au cea mai mare su­prafaţă cultivată cu porumb — aproape 4 000 ha.­ La sediul C.A.P. Valea Nucarilor intîlnim doar omul care asigură perma­nenţa. Este vorba de contabila Stana Caramihai. De la ea aflăm că toţi oamenii sînt pe cîmp inclusiv cei 4 contabili şi 3 eco­nomişti de fermă. Ne îndreptăm spre cîteva puncte de lucru ale c­elor 3 unităţi cooperatiste : C.A.P. Iazurile, ferma nr. 2 de cîmp. Pe ing. Elena Soreanu, şefa fermei, o întîlnim în mij­locul oamenilor. „Lucrăm gru­paţi pe echipe — ne suține şefa fermei. O echipă de cooperatori şi mecanizatori recoltează po­rumbul, alta fertilizează terenul, în acelaşi timp, se­ară, se fac udările de aprovizionare“. La recoltatul porumbului, cele două combine CT-2R mînuite de Marin Bujor şi Teoader Do­­garu execută zilnic cite 3 ha. Alţi 7 mecanizatori între care Dumitru Manu, Petre Floare, Petre Zibileanu transportă ştiu­­leţii şi cocenii de porumb. Alţi 60 de cooperatori din brigada lui Ştefan Caramangiu culegeau manual. Buna organizare îşi spune cuvîntul, pretutindeni. Atît la lucrările prezente cit şi la cele care vizează recolta anului viitor. Din cele 604 ha ce urmează a fi semănate cu gnu au fost pregătite 500 ha, udările de aprovizionare s-au efectuat pe 400 ha, iar alte 200 ha au primit îngrăşăminte chimice. La ferma legumicolă, peste 50 de cooperatori participau la recolta­tul tomatelor şi al ardeilor. To­varăşul Ion împărăţelu, ingine­­rul-şef al unităţii cooperatiste,­­c­on / A­L / prezent la faţa locului, ne spune că datorită participării tuturor cetăţenilor din sat — pe cîmp se aflau foarte mulţi elevi îm­preună cu părinţii lor — se li­vrează zilnic la I.L.F. Tulcea 16 tone legume. Adică, exact can­titatea prevăzută în grafice. La un alt punct de lucru îl întîl­nim pe inginerul-șef al Consiliu­lui intercooperatist Valea Nuca­rilor, tovarășul Aurelian Iorga OVIDIU MARIAN (Continuare în pag. a II-a) ANUL XXXI, SERIA II, NR. 8185 4 PAGINI 30 BANI LUNI 15 SEPTEMBRIE 1975 Duminica - o zi record de producţie şi calitate Duminică matinală la Bîrlad. O dimi­neaţă doar aparent calmă, în halele marii întreprinderi de rulmenţi zumze­tul agregatelor nu încetează nici o cli­pă. La forjă, strun­­gărie, la tratament termic, rectificare sau role montaj — zi normală de lucru. O mie de oameni — din care 800 ţineţi — şi-au luat la ora 6,30 dimineaţa posturile în primire. Alţi 100 de tineri, în frunte cu Aurel Găvan, se­cretarul comitetului U.T.C. pe întreprin­dere, ajută la recol­tarea porumbului pe tarlalele I.A.S. Bir­­lad. La forjă, prima secţie pe fluxul teh­nologic, s-au prezen­tat la lucru 80 de ti­neri. „I-am solicitat, ne comunică ing. Capiton Vintilă, şeful secţiei, în ideea că trebuie să creăm un avans de producţie faţă de celelalte sec­ţii care ne creau semifabricatele, să onorăm exemplar nişte contracte către întreprinderile de rulmenţi din Braşov şi Alexandria şi să devansăm reparaţia capitală la linia de forjare automată Wagner de 630 tone“. „Toţi cei la care s-a apelat s-au pre­zentat la posturi“, ne informează şi Nicolae Cristea, tehnician la serviciul programa­re, astăzi ofiţer de serviciu pe întreprin­dere. PAVEL PERFIL (Continuare in pag. a ll-a) refuzată“. „Sechestrat in ograda bunicii“ şi „Fraţii trebuie să crească împreună“ au oferit cititorilor cîteva „date ale problemei" (fapte, declaraţii de martori, scri­sori), pe baza cărora au fost în măsură să se pronunţe şi să propună soluţii, constituindu-se într-o veritabilă instanţă a opiniei publice care, nu poate fi, în nici un caz, bănuită de părtinire. Scrisorile primite — multe la număr — poartă, pe lingă soluţia de rezolvare a cazului, aşa cum a gîndit-o fiecare semnatar, rînduri emoţionante, opinii compe­tente asupra temei majore a celor trei articole — rolul .......... in educarea copiilor. Cititorii ne vorbesc, făcind apel la propria lor experienţă de viaţă, despre familie, ca primă şcoală în care copilul învaţă să respecte oa­menii — respectîndu-şi părinţii, deprinde altruismul — trăind alături de un frate, îşi însuşeşte primele noţiuni de trai demn, civilizat — copiindu-şi părinţii, învaţă să-şi alcătuiască peste ani, viitoarea familie — după modelul celei in care a crescut. Cititorii semnalează pericolul deosebit de grav pe care-l prezintă, pentru viitorul copiilor, traiul într-o familie dezorganizată, în care demnitatea şi respectul au fost scoase pe uşă şi locul lor a fost ocupat de violenţe, de cuvinte jignitoa­re, de atitudini josnice. Aceste scrisori, încărcate de dorinţa sinceră de a ajuta, de a contribui, măcar prin sfaturi, la rezolvarea unor situaţii grele, alcătuiesc în întregul lor o pledoarie fierbinte împotriva divorţului. O invitaţie pentru toţi tinerii de a medita profund, de a nu se lăsa ispitiţi de capricii sau neînţelegeri în al­cătuirea şi consolidarea familiei, de a chibzui sincer, matur şi curat asupra propriului lor destin. Publicăm azi, ÎN PAGINA A 2-A, o parte din aceste reflecţii ale cititorilor, pe marginea cazului relatat în cadrul rubricii noastre, promiţîndu-le să-i ţinem la curent cu modul în care el se rezolvă. „Uneşte copiii aşa cum i-ai despărţit, doctore Pucă!“ ASTĂZI, LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE Astăzi, în jurul orei 13, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite, direct de la Craiova, adunarea populară consacrată aniversă­rii a 1750 de ani de la prima menţiune documentară a străvechii aşezări daco-getice Pelendava, 500 de ani de la prima atestare documentară a Craiovei şi deschiderii anului de învăţămînt 1975—1976. Din noul peisaj, socialist, al Craiovei, care sărbătoreşte astăzi aniversarea a 1750 dd® a­ni de la prima menţiune documentară a străvechii aşezări daco-getice Pelendava şi 500 de ani de la prima atestare documentară. „CUPA SCÎNTEII TINERETULUI LA TENIS“ ŞI-A DESEMNAT CAMPIONII DEDICATE CONGRESULUI AL X-LEA AL U.T.C. ŞI CONFERINŢEI A X-A A U A . C.R. ÎNTRECERILE TURNEULUI FINAL AL CELEI DE A 1I-A EDIŢII - 1975, A COMPETIŢIEI REPUBLICANE DOTATE CU TROFEUL „CUPA SCÎNTEII TINE­RETULUI LA TENIS" ÎNCHEIATE SÎMBĂTĂ, LA COSTINEŞTI, AU CONSEMNAT O frumoasă performanţă a sportului de masa CAMPIONII „CUPEI SCÎNTEII TINERETULUI LA TENIS" (COSTINEŞTI, EDIŢIA A ll-A - 1975) De sus în jos : MIHAELA DUMITRIU (Galaţi) şi MARIUS MAG (Bihor) - categoria 11—14 ani; GABRIELA CIORAC (Bacău) şi MIHAI CIUNTEA (Neamţ) - categoria 15-18 ani ; DOINA IGNAT (Prahova) şi ZISIS DIAMANDIS (Dolj) - categoria 19-25 ani. Dedicate Congresului al X-Iea al U.T.C. şi Conferinţei a X-a a U.A.S.C.R., întrecerile finale ale celei de a II-a ediţii — 1975 a „Cupei Scînteii tineretului la tenis“ s-au încheiat sîmbătă, la Costineşti, înregistrînd un re­marcabil succes. Întrecerile, des­făşurate pe un timp frumos şi intr-o ambianţă tinerească, au demonstrat şi cu acest prilej faptul că generaţiile noastre ti­nere sunt extraordinar de dotate pentru practicarea tenisului, a oricărui sport, posedă un înalt spirit de luptă, resurse fizice inepuizabile, dau dovezi admi­rabile de dăruire pentru victo­ria sportivă. Anul acesta s-a înregistrat o largă participare de masă — startul primei etape pe asociaţii a fost luat de peste 200 000 de copii şi tineri, fete şi băieţi , paralel cu sporirea nu­mărului de practicanţi ai teni­sului şi, în consecinţă, de parti­cipanţi la diferitele faze ale competiţiei s-a manifestat o pre­ocupare statornică pentru ame­najarea şi construirea de tere­nuri de tenis , prin acţiuni de muncă patriotică, tinerii ca să-şi poată desfăşura activitatea, au realizat prin forţe proprii pînă la ora actuală, fapt de-a drep­tul impresionant, peste 3 000 de terenuri ; şi în sfîrşit­ o altă constatare importantă, este aceea că evoluţiile celor 240 de cam­pioni ai judeţelor şi municipiului Bucureşti, la turneul final de la Costineşti, au demonstrat creş­terea nivelului valoric al com­petiţiei şi concurenţilor, cei mai mulţi dintre ei evidenţiind, lu­cru îmbucurător, reale calităţi fizice şi morale, aptitudini pen­tru acest sport, faptul că posedă un registru bogat de cunoştinţe tehnico-tactice, stăpînesc şi duc pină aproape de măiestrie pro­cedee tehnice din cele mai va­riate şi dificil de executat. Ima­ginea pe care ne-a prefigurat-o competiţia este aceea a unei pu­ternice piramide, la baza căreia se află o masă de peste 200 000 de practicanţi ai tenisului şi care au propulsat spre vîrful ei pe cei 240 de finalişti ; aceştia, la rindul lor, în urma unor dispute deosebit de dîrze, după consumarea celor­­250 de meciuri spectaculoase, de confruntări entuziaste i-au desemnat pe cei 6 campioni ai ediţiei a doua, 1975, a tuCupei Scînteii tineretu­lui la tenis“. O scurtă relatare despre în­­tîlnirile finale. La categoria Il­ie ani, băieţi, titlul de campion a fost ciştigat de Mag Marius (Bihor) care a învins, in finală, pe Miheţ Ion, reprezentantul judeţului Hunedoara, cu 2—1 (4—6, 6—3, 6—0) după o dispută sportivă in care ambii protago­nişti au aruncat în luptă ambi­ţii aprinse şi cunoştinţe tehnice impresionante. La fete — micuţa gălăţeancă, Mihaela Dumitriu, revelaţia ediţiei de anul trecut, datorită tenacităţii şi calmului, loviturilor puternice executate cu amîndouă miinile, a obţinut o victorie categorică şi meritată 2—0 (6—2, 6—2) în faţa repre­zentantei judeţului Bihor, Toth Maria, care deşi învinsă, a fost viu aplaudată pentru evoluţia ei. întrecerile la categoria 15—18 VASILE CABULEA Foto: VASILE RANGA (Continuare în pag. a lll-a)

Next