Scînteia Tineretului, martie 1978 (Anul 34, nr. 8949-8975)

1978-03-15 / nr. 8961

„SCeNTEIA TINERETULUI" pag. 2 MIERCURI 15 MARTIE 1978 PIEMARA COMUN­A A CONSILIILOR OAMENILOR MUNCII DE NAŢIONALITATE MAGHIARĂ SI GERMANA In deschiderea lucrărilor ple­narei comune, tovarăşul Ştefan Peterfi, a spus : In numele consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană vă salutăm cu deose­bită stimă, cu multă căldură și bucurie. Prezența dumneavoa­stră, stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, la lucrările plenarei comune a celor două consilii re­prezintă o nouă dovadă a grijii permanente a partidului și sta­tului nostru pentru a asigura participarea efectivă a tuturor oamenilor muncii, fără deose­bire de naţionalitate, în condiţii de deplină egalitate, la întrea­ga viaţă politică şi socială a ţării. Permiteţi-ne să vă raportăm că, în cursul zilei de ieri, s-au constituit cele două consilii şi au fost alese, in unanimitate, organele executive , birourile acestora. Participanţii la discuţii şi-au exprimat adinca lor satisfacţie faţă de marile realizări obţinu­te de oamenii muncii din ţara noastră, sub conducerea parti­dului, în îndeplinirea obiective­lor social-economice şi au dez­bătut pe larg sarcinile care ne revin pentru înfăptuirea hotă­­ririlor Congresului al XI-lea şi Conferinţei Naţionale ale parti­dului. Lucrările plenarelor au evi­denţiat faptul că Raportul pre­zentat de dumneavoastră, la Conferinţa Naţională, documen­tele adoptate au făcut un cu­prinzător bilanţ al succeselor obţinute prin munca eroică a întregului popor şi au jalonat direcţiile fundamentale ale dez­voltării societăţii româneşti in perioada actuală şi in perspec­tivă. Totodată, în şedinţele ple­nare a fost exprimată hotărî­­rea consiliilor, a tuturor oame­nilor muncii maghiari şi ger­mani, de a participa, împreună cu întregul popor, cu toate forţele, la realizarea tuturor hotărârilor adoptate de Confe­rinţa Naţională a partidului. Participanţii au subliniat cu profundă satisfacţie că rezulta­tele primilor doi ani ai cinci­nalului, precum şi obiectivele stabilite pentru anii următori reflectă cu pregnanţă justeţea şi realismul politicii partidului de repartizare judicioasă a forţe­lor de producţie pe întreg teri­toriul ţării, de dezvoltare eco­nomică armonioasă a tuturor judeţelor, ceea ce asigură baza materială pentru realizarea în fapt a egalităţii în drepturi a tuturor cetăţenilor patriei, fără deosebire de naţionalitate, pen­tru manifestarea si afirmarea plenară a capacităţilor lor crea­toare in sfera producţiei de bunuri materiale, în toate sec­toarele de activitate. Plenarele au dat o înaltă a­­preciere principialităţii consec­vente şi modulul creator în care Partidul Comunist Român a re­zolvat problema naţională, ro­lului dumneavoastră determi­nant, de însemnătate excepţio­nală, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, în elabora­rea şi înfăptuirea politicii na­ţionale a partidului, care asi­gură deplina egalitate în drep­turi a oamenilor muncii ro­mâni, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, întărirea uni­tăţii şi frăţiei tuturor fiilor ţării. Cele două consilii ale oame­nilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană au rele­vat şi au dat o înaltă aprecie­re grijii şi preocupărilor dum­neavoastră, mult stimate tova­răşe Nicolae Ceauşescu, pen­tru continua dezvoltare a de­mocraţiei socialiste in toate sectoarele de activitate, printr-o participare mai activă a mase­lor la dezbaterea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru. In cadrul lucrărilor celor două plenare s-a evidenţiat cu o multitudine de fapte că învă­­ţămintul în limba maternă, e­­xistenţa ziarelor şi revistelor, a programelor de radio şi tele­viziune, a editurilor, a teatre­lor şi a altor instituţii de cul­tură constituie­­ factori reali, care concură la educaţia în limba maternă, la păstrarea şi cultivarea­­ tradiţiilor proprii, la dezvoltarea vieţii spirituale a naţionalităţilor conlocuitoare. Totodată, în plenare s-a ac­centuat necesitatea asigurării unui caracter mai activ şi mai concret întregii activităţi a con­siliilor, precum şi cerinţa ca ele să aducă o contribuţie mai sub­stanţială la examinarea, în spi­ritul politicii partidului, a pro­blemelor care privesc viaţa şi activitatea naţionalităţilor con­locuitoare. Plenarele, exprimind şi cu acest prilej acordul deplin al oamenilor muncii maghiari şi germani faţă de politica inter­naţională a partidului şi statu­lui, dau o înaltă apreciere ac­tivităţii prodigioase a dumnea­voastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, personalitate proeminentă a lu­mii contemporane, rolului dum­neavoastră decisiv in elaborarea politicii externe a partidului si statului nostru, contribuţiei dumneavoastră remarcabile la marele efort al apropierii în­tre toate popoarele lumii, la in­staurarea un­ei noi ordini eco­nomice şi politice internaţiona­le care să aşeze relaţiile dintre state pe principii noi, activităţii neobosite, recunoscută pe toate continentele globului, pe care o desfăşuraţi pentru promovarea in relaţiile dintre toate statele a principiilor egalităţii în drep­turi, suveranităţii şi indepen­denţei naţionale, neamestecului în treburile interne, a dreptu­lui fiecărui popor de a-şi sta­bili singur orînduirea socială şi politică în raport cu condiţiile concrete sociale şi istorice din fiecare ţară şi cu aspiraţiile poporului respectiv. In cuvîntul său, tovarăşul Puskas Gheorghe, profesor la Institutul medico-farmaceutic din Tg. Mureş, a spus: Re­prezint generaţia mai veche din patria noastră, care am trăit şi am văzut ceea ce au făcut regimurile burghezo-mo­­şiereşti şi pe urmă fascismul, pentru interese străine, pentru interesele claselor dominante, dar in nici un caz nu in inte­resul maselor largi sau in inte­resul naţionalităţilor care au trăit de veacuri pe meleagurile noastre, Împreună cu poporul român. Aceste vremuri sunt ale trecutului, dar amintirile triste au rămas in mintea noastră, si poate că este bine asa, pentru a aprecia si mai mult prezentul. Cînd spun prezentul, am in vedere perioada de după elibe­rarea patriei noastre si, în mod deosebit, perioada de după Con­gresul al IX-lea a­ partidului nostru. Mă gîndesc la regimul nostru socialist, mă gindesc la patria noastră care s-a trans­format fundamental din toate punctele de vedere în decursul acestor peste trei decenii. In continuare, vorbitorul a spus: Convingerea mea este că Programul partidului privind problema naţională, Constituţia patriei noastre — iniţiate de partid, de secretarul general al partidului nostru — asigură tuturor cetăţenilor, inclusiv ce­lor din rindul naţionalităţilor, afirmarea lor deplină in toate sectoarele vieţii noastre sociale. Reamintind trecutul şi compa­­rîndu-1 cu realitatea luminoasă a anilor construcţiei socialiste, prof. Puskas a spus : Era greu, eram consideraţi străini şi de multe ori aşa ne-am şi simţit. In mod intenţionat s-a dus o politică şovină atît de burghezia română in perioada dinaintea celui de-al doilea război mon­dial, cit şi de cea maghiară in perioada 1940—1944 cu scopul de a crea un spirit de duşmănie între cele două naţii, de a servi interesele claselor dominante, interesele capitalului străin, in­teresele păturilor cu legături peste hotarele patriei noastre, contra intereselor maselor largi populare. Eu încă de copil am trăit intr-o regiune unde erau români, maghiari şi germani, vorbeam trei limbi, ne înţele­geam bine între noi. Mai tirziu am avut mulţi prieteni români, şi care, în unele cazuri destul de delicate, m-au ajutat, aşa cum am procedat şi eu faţă de prietenii mei români atunci când s-a schimbat temporar situaţia statală din regiunea respectivă. Vorbitorul a spus apoi : Aş vrea să mă refer la încercarea unor cercuri reacţionare de peste hotare de a se amesteca în treburile noastre interne. Dar înainte de toate, vreau să amintesc că, cu mulţi ani in urmă, cînd în afara hotarelor noastre au apărut ştiri tenden­ţioase, care nu corespundeau realităţii, eu am luat atitudine faţă de acestea, am spus foarte răspicat, că problemele noastre le cunoaştem noi, şi noi şi nu­mai noi le vom rezolva, nu avem nevoie de nici un aşa-zis ,,ajutor“ din afara graniţelor ţării. Tot aşa de răspicat resping şi astăzi orice încercare de a se amesteca in treburile noastre interne, de a încerca să ne dea „soluţii“ pentru rezolvarea pro­blemelor noastre proprii cu scopul de a provoca dezbinare in interesele vitale ale poporu­lui nostru. Problemele fundamentale ale naţionalităţii maghiare au fost rezolvate — a spus în încheiere vorbitorul. Viaţa noastră este insă in permanentă mişcare, dezvoltare ; noile trepte ale dezvoltării socialismului aduc in mod firesc noi probleme, care, atunci cînd apar, trebuie exami­nate cu grijă şi soluţionate cu responsabilitate aşa cum ne învaţă partidul. Tovarăşul Michael Web­er, in­giner şef la întreprinderea „Por­ţelanul“ din Alba Iulia, a spus : O expresie elocventă a poli­ticii consecvente a partidului nostru de dezvoltare armonioasă şi echilibrată a tuturor zonelor şi localităţilor patriei, elaborată de secretarul general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o oferă ritmul de-a dreptul im­presionant al dezvoltării judeţu­lui Alba, acest străvechi plai românesc pe care, înfrăţiţi in muncă şi idealuri, oamenii mun­cii români, maghiari şi germani, într-o unitate deplină de voinţă şi acţiune, işi consacră toate for­ţele, întreaga lor energie crea­toare înfăptuirii sarcinilor sta­bilite de partid. Judeţul Alba, ca întreaga ţară, a beneficiat, an de an, de un volum tot mai mare de investiţii. In continuare,­ vorbitorul a spus : Anii actualului cincinal marchează cea mai rodnică etapă in dezvoltarea vertiginoasă a potenţialului economic şi pro­ductiv al judeţului nostru. Pre­­figurind tabloul economico-so­­cial al judeţului Alba în per­spectiva obiectivelor stabilite de Congresul al XI-lea, a impor­tantelor sarcini trasate de Con­ferinţa Naţională a partidului din decembrie 1977, trebuie să subliniem cu deosebită mîndrie că el va cunoaşte o nouă şi stră­lucită îmbogăţire. La baza a­­cestei dezvoltări spectaculoase stă un vast program de inves­tiţii în valoare de 15,8 miliarde lei. Mai mult de 60 la sută din aceste fonduri sunt orientate spre construirea a 48 de noi obiective industriale amplasate în mod raţional pe întreg teritoriul ju­deţului. Toate acestea vor per­mite ca, în anul 1980, judeţul Alba să realizeze o producţie globală cu 1 miliard de lei mai mare decit întreaga producţie industrială a României anului 1938. Ca rezultat nemijlocit al in­dustrializării, al construirii si punerii in funcţiune a noilor o­­biective şi capacităţi de produc­ţie, în anii actualului cincinal se vor crea peste 27 000 de locuri de muncă, atît în industrie, cit şi în celelalte activităţi neagri­cole. Realizări de o deosebită sem­nificaţie se obţin şi pe linia creşterii nivelului de viaţă al oamenilor muncii. Numai în a­­cest cincinal se vor construi din fondurile statului circa 17 000 de apartamente, 4 spitale cuplate cu policlinici în oraşele Ocna Mureş, Blaj, Aiud şi Cîmpeni, două noi case de cultură la Cu­­gir şi Zlatna, peste 40 000 m.p. spaţii comerciale, două stadioane sportive la Alba Iulia şi Cîm­peni, săli de sport şi multe alte obiective cu­­ caracter edilitar­­gospodăresc. In judeţul Alba, ca şi in în­treaga ţară, ca o expresie a re­zolvării marxiste a problemei naţionale, românii şi germanii sunt legaţi între ei nu numai prin cei peste 800 de ani ele muncă şi viaţă comună, înfrăţi­tă, ci şi prin drepturile şi liber­tăţile egale pe care le au. Toţi oamenii muncii de naţionalitate germană au largi posibilităţi de afirmare şi împlinire conform aptitudinilor şi înclinaţiilor fie­căruia. După absolvirea şcolilor generale, tinerii de naţionalitate germană, bunăoară, au posibili­tatea de a urma fie liceele in­dustriale, de toate profilele, e­­xistente în toate oraşele jude­ţului, fie şcoli profesionale, unde se pot califica in meseriile do­rite. Cu mîndria de a se şti inte­graţi cu trup şi suflet in efor­tul general al poporului român, de propăşire a patriei noastre, România, oamenii muncii de na­ţionalitate germană din judeţul Alba se angajează în faţa parti­dului, a dumneavoastră mult iu­bite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vor munci cu dăruire şi ab­negaţie, cu o înaltă conştiinţă patriotică şi cetăţenească pentru realizarea tuturor sarcinilor puse de partid în faţa naţiunii. O vor face cu conştiinţa clară că prin înfăptuirea neabătută a preve­derilor Congresului al XI-lea, a hotărârilor adoptate de Confe­rinţa Naţională a partidului vor contribui, cu întreaga lor capa­citate, la ridicarea nivelului de bunăstare şi civilizaţie a scum­pei noastre patrii, Republica Socialistă România. După ce a exprimat emoţia prilejuită de prezenţa tovară­şului Nicolae Ceauşescu la toate intîlnirile, din ultimul deceniu, cu reprezentanţii naţionalităţilor conlocuitoare din România, to­varăşul Domokos Géza, directo­rul Editurii „Kriterion“, secretar al Uniunii Scriitorilor, a arătat că cuvintul secretarului general al partidului, primit, de fiecare dată, cu aprobare unanimă, a fost un preţios îndreptar teore­tic şi o călăuză fermă în acti­vitatea de zi cu zi in toate sfe­rele vieţii sociale. Principiile partidului nostru in problema naţională — a spus vorbitorul — sunt juste şi clare. Fireşte, într-o problemă sau alta a construcţiei socialiste pot exista mai multe modalităţi concrete de rezolvare. Se poate întîmpla ca la un moment dat soluţiile practice să nu cores­pundă întru totul principiilor ac­ceptate ; nu e exclusă nici po­sibilitatea comiterii unor erori. Ele pot apare în toate domenii­le vieţii, inclusiv în abordarea unor probleme cotidiene cu spe­cific naţional. Dorim cu ardoa­re perfecţiunea, mobilul tuturor eforturilor umane. Dar viaţa este de multe ori mai comple­xă decit ne închipuim, oamenii care sunt chemaţi să aplice în practică hotăririle juste, pre­vederile legale sunt diferiţi in ceea ce priveşte experienţa, cunoştinţele, sensibilitatea, sti­lul de a acţiona. In această si­tuaţie, principialitatea, cunoaş­terea profundă a realităţilor, printre care şi a realităţilor na­ţionale, a intereselor generale şi particulare, capacitatea de autocorectare şi, nu in ultimul rînd, spiritul democratic au un rol determinant in luarea măsu­rilor cerute de politica partidu­lui şi a statului nostru socia­list. Legat de aceasta, Consiliul oamenilor muncii de naţionali­tate maghiară trebuie să-şi adu­că contribuţia într-o mai mare măsură la acest efort. Continui­tatea în activitate, caracterul lu­crativ al plenarelor şi mai ales al şedinţelor de birou — a spus el —, schimbul de experienţă, informarea, dezbaterea serioasă, sinceră a problemelor sunt ce­rinţe fireşti ale muncii, ale o­­biectivelor politice puse in faţa consiliului de către conducerea partidului. Refer­indu-se apoi la măsurile asigurate pentru cultivarea lim­bii materne, vorbitorul a subli­niat : Putem afirma că na­ţionalitatea maghiară din Româ­nia vorbeşte o limbă bogată, expresivă, care şi-a păstrat vechile valori atît în lexic, cit şi în sintaxă, fără a renunţa la modernizare, la receptarea şi a­­similarea noilor termeni, impuşi de progresul societăţii. După cum am putut reţine şi din do­cumentele prezentate ieri, sta­tul român asigură cu consec­venţă funcţionarea unui vast sistem de instituţii şi aşezămin­te chemate să se îngrijească şi de păstrarea nealterată a limbii noastre materne, să asigure dez­voltarea ei armonioasă. îmi des­făşor activitatea la Editura „Kriterion“, cele peste zece milioane exemplare de carte — din care peste patru milioane exportate in multe ţări ale lu­mii — tipărite de noi in limbile maghiară, germană, sîrbo-croată, ucraineană, idiş — dovedesc, fără drept de tăgadă, forţa şi vitali­tatea, capacitatea de înnoire a acestor limbi in România socia­listă, posibilitatea lor de afir­mare liberă în ţară şi peste hotare. Vorbitorul s-a oprit apoi pe larg la necesitatea folosirii tu­turor instrumentelor asigurate de statul nostru socialist — şcoală, presă, carte, etc. — pen­tru cultivarea şi perfecţionarea continuă a limbii materne. Dar — a precizat el — apar încă cărţi — inclusiv in editura noastră — care nu numai că sunt mediocre sau chiar slabe artistic, dar rănim datoare pu­blicului şi sub aspectul limbii, neputind să indeplinească meni­rea adevăratei opere literare de a fi îndreptat in vorbirea şi scrierea elevată. întâlnim şi in coloanele presei, în emisiunile de radio şi televiziune, materiale cenuşii, uneori chiar incorecte din punct de vedere al stilului, al pronunţiei. Iată deci că noi, cei din sfera propagandei, educaţiei, culturii, avem sarcini sporite în stimularea respectu­lui şi dragostei faţă de limba maternă. Cărţile, rubricile spe­ciale de cultivarea limbii în presă, la radio şi televiziune sunt o necesitate stringentă, o componentă organică a educa­ţiei socialiste, patriotice. După ce a evidenţiat rolul şcolii in formarea omului pen­tru muncă şi viaţă, vorbitorul a spus in încheiere . M-am ho­tărit să ridic aceste probleme aici, în faţa partidului, între noi, comunişti români, maghiari şi germani, pentru că aici, şi în asemenea foruri, e locul de dezbatere şi de rezolvare a tu­turor problemelor, mari şi mici, care ne preocupă. Nu simţim nevoia de a primi sfaturi şi re­comandări , care nu îşi au obâreia în realitatea, în viaţa noastră, învăţămintele istoriei comune sunt in această privinţă edificatoare şi noi nu vrem să le uităm niciodată ! Azi ne cunoaştem mai bine posibilităţile reale, natura şi complexitatea sarcinilor noi şi a celor rămase drept grea moşte­nire de la o lume revolută. Suntem­ încredinţaţi că, sub conducerea partidului, a dum­neavoastră, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, vom obţine succese tot mai mari în munca şi lupta noastră pentru socialism şi comunism. Ne stă în putere să eliminăm — poate mai lent, decit am dori, dar temeinic — tot ceea ce este vechi, fals, condamnat de istorie şi de ra­ţiunea umană şi să înălţăm tot mai sus ceea ce este onest şi frumos in noi şi in buna noas­tră ţară. In cuvîntul său, tovarăşa Therese Necsasz, inspector ge­neral adjunct la Inspectoratul şcolar al judeţului Timiş, a spus : Permiteţi-mi ca şi eu să-mi alătur glasul celorlalţi vorbitori şi sa subliniez cu adîncă recunoştinţă rolul de în­semnătate excepţională al tova­răşului Nicolae Ceauşescu în elaborarea şi înfăptuirea politi­cii nationale a partidului, care asigură deplina egalitate in drepturi a oamenilor muncii români, maghiari, germani, în­tărirea solidarităţii şi frăţiei tuturor cetăţenilor ţării, fără deosebire de naţionalitate, pen­tru înflorirea patriei comune — Republica Socialistă România. Vorbitoarea s-a referit apoi la rezultatele deosebite obţinute în judeţul Timiş — ca dealtfel în întreaga ţară. d­in aplica­rea hotăririlor Plenarei Co­mitetului Central al P.C.R., din iunie 1973, cu privire la dezvoltarea şi perfecţionarea învăţămintului, arătînd că, în prezent, în cele 89 de şcoli ge­nerale şi secţii cu limba de pre­dare germană existente in judeţ sint cuprinşi 7 914 elevi, copiii şi tinerii de naţionalitate ger­mană avînd astfel asigurate toate condiţiile să studieze în limba maternă şi, în acelaşi timp, să Înveţe limba română, să se pregătească in toate pro­fesiile conform aptitudinilor şi potrivit necesităţilor social-eco­­nomice locale şi ale Întregii ţâri. Subliniind dezvoltarea conti­nuă a reţelei de licee de dife­rite profile cu limba de pre­dare germană, vorbitoarea a spus: Actuala structurare şi profilare a învăţămintului liceal oferă largi posibilităţi de afir­mare, de creativitate pentru toţi tinerii, conturează şanse egale tuturor elevilor, fără deosebire de naţionalitate, de împlinire a năzuinţelor şi idea­lurilor lor in viaţă. La încheie­rea studiilor liceale, absolvenţii liceelor şi secţiilor cu limba de predare germană pot să se în­cadreze in producţie sau să-şi continue studiile in orice insti­tuţie de invăţămint superior din ţara noastră. Arătînd in continuare că la şcolile şi secţiile cu limba de predare germană din judeţul Timiş funcţionează 194 învăţă­tori, 289 profesori, 15 ingineri şi maiştri instructori, vorbitoarea a relevat grija cadrelor didac­tice de naţionalitate germană de a pune tinăra generaţie in si­tuaţia de a învăţa muncind, producind bunuri utile, de a o forma prin muncă şi pentru muncă, singura in măsură să dea satisfacţii reale, să asigure afirmarea deplină a personali­tăţii umane, stima şi preţuirea făuritorilor de bunuri materiale, în felul acesta, ca niciodată în­ trecut, a spus ea, invăţămîntul în limba germană şi viaţa se contopesc una in alta, cu con­secinţe profund înnoitoare in economia, ştiinţa şi cultura ju­deţului nostru. Vorbitoarea a amintit, de asemenea, o serie de acţiuni cultural-educative, organizate in şcolile judeţului, in care trăiesc şi învaţă împreună copii români şi germani, acţiuni care consti­tuie momente de educare comu­nistă, revoluţionară,­­ patriotică şi cetăţenească, de întărire a prieteniei şi unităţii dintre români şi germani, de afirmare a talentului, de cultivare a tra­diţiilor şi obiceiurilor româneşti şi şvăbeşti. Sunt strungar la „înfrăţirea“ Oradea — a spus Szabó Bela. Am vrut să încep această luare de cuvînt cu numele uzinei mele, pentru că îmi place cu­vintul : lucrez la „înfrăţirea“ de aproape 20 de ani — şi lu­crăm cu toţii, de multe decenii, de multe secole sub semnul în­frăţirii. Dacă aş vorbi mai bine româneşte, aş fi venit fă­ră hîrtie la această tribună, pen­tru că ceea ce gindeşte omul in mod sincer, poate fi spus şi fără hirtie — şi chiar mai bine. Si apoi dv. nu aşteptaţi de la mine cuvîntări bune de tipărit in manualele de ziaristică. Voiam să vă povestesc — deşi nu fac aici un raport de producţie — că la noi,­la „în­frăţirea“, ne simţim bine îm­preună — românii si maghia­rii , vorbim împreună ba româ­neşte, ba ungureşte, şi ne înţe­legem bine cu maşinile noastre în ambele limbi. Iar maşinile astea deştepte pe care le pro­ducem noi, sunt de-a dreptul po­liglote: ele vorbesc şi suedeza, şi germana, şi rusa, şi engleza, în total vreo 40 de limbi — toate limbile ţărilor în care le ex­portăm. Şi sunt maşini-unelte bune, mai ales noile mese ro­tative pentru maşini de frezat şi alezat orizontal, centre de prelucrare orizontală şi vertica­lă, şi altele. Doar le-aţi văzut şi dv. tovarăşe Ceauşescu, căci ne-aţi vizitat nu o dată, şi ne-aţi văzut cum am lucrat la ele. Nu-mi plac frazele pavoazate ca la­­sărbătoare, dar maşinile astea sunt pe undeva ca nişte steme ale înfrăţirii noastre. E adevărat, cam mari steme, cam grele — dar au o stabilitate mare, o valoare mare şi func­ţionează perfect, ca prietenia dintre toţi bihorenii, care am muncit la ele, sfătuindu-ne ro­mâneşte, ungureşte, muncito­­reşte. Sunt membru al Consiliului oamenilor muncii de naţiona­litate maghiară din România de la înfiinţarea sa, deci de 10 ani. Pot spune că acest consiliu este un lucru bun, este un or­ganism important, in măsura in care noi, membrii săi, ne luăm in serios îndatoririle fată de oamenii pe care ii reprezentăm si fată de partid. Căci, tovarăşe Ceauşescu, anul acesta pro­ducem mese rotative de frezat si alezat, anul viitor ne veti da sarcina să facem maşini si mai complicate. Cam asa este si in viata de toate zilele a socie­tăţii : cu ceea ce ieri am luat nota 10, mîine poate abia mai trecem examenul. Si în viata maghiarilor sunt probleme noi, sau probleme de ieri care cer azi alt sublir, altă bormaşină, altă piatră de şlefuit. Şi pe mine mă enervează de exemplu dacă tînărul de lingă mine din uzină vorbeşte pocit şi ungureşte, şi româneşte — şi ştiu, că noi, ăi bătrîni, răspundem şi pentru asta, nu numai pentru meseria lui. Răspundem şi pentru ca să se simtă bine la bibliotecă, în echipa de dansuri, să meargă la teatru şi să-şi preţuiască lim­ba. Frăţia, înfrăţirea cer mun­că, multă muncă cinstită, şi nu numai la strung. Există un strung la care mo­delăm materialul cel mai fin, cel mai sensibil, cel mai fragil: sufletul. Sufletul omului. Eu cred că sunt strungar destul de bun — chiar dacă orator prea bun nu sunt — dar la strungul care modelează sufletele tre­buie să lucrăm cu toţii, cu ace­eaşi grijă mare, şi să urmărim tot timpul acel desen tehnic — şi numai tehnic — pe care ni l-a pus în faţă partidul. La acest strung nu au ce cău­ta mîini străine. Lucrăm la el noi, sfătuindu-ne româneşte, ungureşte, muncitoreşte. Şi nu există probleme pe care să nu le rezolvăm aşa, împreună — la „înfrăţirea“ Oradea şi nu în­frăţirea din toată ţara. In numele ţăranilor coopera­tori de naţionalitate germană de pe meleagurile judeţului Mureş, a spus în cuvîntul său tovarăşul Paul-Mihai Berger, brigadier la C.A.P. Criş-Daneş, judeţul Mureş, aduc fierbinţi mulţumiri conducerii partidului şi statului nostru, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, fiul cel mai iubit al întregului nostru po­por, pentru grija acordată îm­plinirii tuturor idealurilor oa­menilor, muncii, pentru egali­tatea deplină de care ne bucu­răm cu toţii in munca şi viaţa de fiecare zi în patria noastră — România socialistă. Astăzi, în judetu­l nostru, românii, ger­manii, maghiarii, toţi oamenii muncii, fără deosebire de na­ţionalitate, trăiesc şi muncesc în strînsă prietenie şi frăţie, iar activitatea lor este mai bo­gată în realizări ca oricînd pen­tru că politica partidului este strins legată de năzuinţele noastre, ale tuturora. Ne bucu­răm de cele mai bune condiţii de muncă pentru a spori rodni­cia­­ pămintului. A rămas numai in amintire truda de altă dată a ţăranului, aşa cum de pildă, a fost şi în satul nos­tru. Criş — comuna Daneş, sat iobăgit, cuprins pe pămînturile unui grof ce-a stăpinit toată cazna părinţilor noştri, români, germani şi maghiari, asupriţi in acelaşi fel pentru o bucată de piine. După ce a relevat dezvoltarea vertiginoasă a bazei tehnice a agriculturii în judeţul său, care a făcut munca ţăranului mai spornică, vorbitorul a spus : La asemenea condiţii de muncă, ne bucurăm şi de condiţii de viaţă din ce în ce mai bune. Bătrînii noştri au pensii mai mari, pentru copii primim alo­caţii de stat, aprovizionarea sa­telor, ca şi serviciile către populaţie devin tot mai asemă­nătoare cu cele de la oraş. In vetrele comunelor noastre, ţă­ranii îşi fac case mai minore ca niciodată din răsplata mun­cii lor cinstite. De aceea, ca oameni dintr-o bucată, cu dra­goste pentru pămîntul patriei unde ne-au dat viaţă părinţii, ne mirăm cînd auzim de cite unul sau altul ce-şi caută rosturile aiurea, umblînd vraiş­te prin lume. Căci lesne se poate observa că, în general, aceştia sunt oameni de un fel aparte, de felul acelora fără căpătîi care dau din colţ în colţ să se ferească de muncă. Şi dacă nu şi-au clădit aici nici un vis din propriile lor efor­turi, sigur că apleacă urechea la ademeniri străine şi caută fel de fel de motive ca să plece din ţară, de aici unde au cres­cut şi au făcut şcoală, unde au fost ocrotiţi cu grijă părinteas­că de întreaga noastră socie­tate. Apreciind preocuparea Con­siliului oamenilor muncii de naţionalitate germană din ju­deţul Mureş în direcţia edu­cării oamenilor muncii in spiri­tul dragostei neţărmurite faţă de patrie şi partid, faţă de cuceri­rile revoluţionare ale poporului muncitor, vorbitorul a subliniat in continuare : Consider insă că trebuie să acţionăm mai ho­­tărit in această direcţie, folo­sind mai mult munca de lămu­rire, de la om la om, pentru a nu lăsa pe aceşti oameni şo­văielnici pradă unor influen­ţe tendenţioase, care să-i de­termine să facă paşi pe care să-i regrete toată viaţa şi care să-i ducă la distrugerea fericirii lor. Acţionînd în acest fel vom reuşi ca cetăţeni ro­mâni de naţionalitate germană să nu se arunce orbeşte în va­lurile nesigure ale vieţii capita­liste, alergind după nişte iluzii deşarte, fiind obligaţi să roă­­nince din plinea amară a emi­grantului. Mulţi abia după ce au făcut acest pas greşit au avut posibilitatea să-şi dea mai bine seama ce înseamnă mult trîmbiţata libertate „de dinco­lo“, unde principiile umanitare, demnitatea sunt călcate în pi­cioare. In încheiere, vă rog să-mi permiteţi să asigur partidul, pe dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că oamenii muncii de naţionalitate germană din judeţul Mureş nu-şi vor pre­cupeţi eforturile şi energia pentru a-şi aduce aportul la în­făptuirea Programului parti­dului de făurire a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, făcînd prin aceasta dovada patriotismului nostru socialist, a ataşamentului fier­binte faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului nostru. La rindul său, tovarăşul Dan­­esuly Andrei, profesor la Uni­versitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, a spus : Permi­teţi-mi ca, în numele Consiliu­lui judeţean Cluj al oamenilor muncii de naţionalitate maghia­ră, să exprim adeziunea noas­tră deplină faţă de politica in­ternă şi externă a partidului nostru, dragostea şi ataşamentul nostru faţă de partid, faţă de dumneavoastră, mult iubite to­varăşe secretar general, hotări­­rea noastră neclintită de a nu precupeţi nici un efort pentru a traduce in viată măreţele obiec­tive ce ne stau in faţă. Relevind realizările deosebite obţinute de judeţul Cluj în do­meniul economico-social, în sfe­ra invăţămîntului, ştiinţei, cul­turii şi artei, vorbitorul a ară­tat : Ca urmare a unei activi­tăţi desfăşurate cu hărnicie şi pricepere de oamenii muncii din industrie, transporturi, con­strucţii şi desfacerea mărfurilor, judeţul Cluj a ocupat pentru a doua oară, în 1976, locul întîi in întrecerea socialistă. Rezultatele obţinute în anul trecut ne dau speranţa că vom ocupa din nou un loc de frunte. Aceste realizări încorporează şi munca oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi de alte naţionalităţi, care, împreună cu tovarăşii şi prietenii lor de muncă români, nu precupeţesc nici un efort pentru prosperita­tea şi înflorirea patriei noastre comune. In uzine si fabrici, pe ogoare, pe şantiere, în labora­toare, in şcoli şi institute, peste tot unde pulsează viaţa înnoi­toare a construcţiei socialiste, intîlnim efortul comun, gîndul şi voinţa unită a tuturor oame­nilor muncii, fără deosebire de naţionalitate. Aceasta este mărturia cea mai grăitoare a patriotismului lor, a dragostei nemărginite fată de partidul nostru, fată de condu­cătorul nostru iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. De fapt, aici, in procesul mun­cii, prin limbajul ..comun al muncii, se cimentează şi m­ai mult unitatea şi frăţia de nezdruncinat dintre oamenii muncii români şi cei aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare. Minunat prilej de manifestare a talentelor, de cunoaştere şi preţuire reciprocă a constituit Festivalul „Cîntarea României“. Ca o dovadă a măiestriei cu care s-au prezentat formaţiile clujene la finala ediţiei I a fes­tivalului sunt cele 132 premii ciştigate, din care 34 de forma­ţii şi persoane care au activat în limba maghiară. Vorbitorul a arătat că aceste rezultate deosebite dobindite in toate domeniile de activitate merită a fi pe larg populariza­te, deoarece ele constituie argu­mente convingătoare pentru a combate­­acele încercări răuvoi­toare ale unor cercuri reacţio­nare, imperialiste, din străină­tate de a denatura realizările poporului nostru, inclusiv cele obţinute în rezolvarea proble­mei naţionale. Referindu-se apoi la activita­tea Consiliului judeţean Cluj al oamenilor muncii de naţionali­tate maghiară, vorbitorul a ară­tat că aceasta n-a fost ritmică, că au fost prea puţine proble­me examinate in şedinţele de birou şi in cele plenare. El a subliniat că pe viitor se impu­ne dezbaterea sistematică în ca­drul şedinţelor, atît a modului in care consiliul îşi aduce contri­buţia la realizarea politicii par­tidului, la popularizarea si tra­ducerea în viaţă a hotăririlor de partid si a legilor tării, cât şi a problemelor specifice naţiona­lităţii maghiare. In acelaşi timp, vorbitorul a propus să se examineze posibi­litatea perfecţionării continue a activităţii de editare si difuzare a cărţii in limba maghiară, a învăţămintului cu limba de pre­dare maghiară din tara noastră. In încheiere, vorbitorul a spus : As dori să subliniez ho­tărîrea noastră de a munci în continuare în asa fel incit să se întărească in permanentă u­­nitatea, solidaritatea si frăţia tuturor cetăţenilor ţării, fără deosebire de naţionalitate, în activitatea şi lupta pentru în­florirea patriei comune — Re­publica Socialistă România. Arătind că lucrările plenarei comune a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghia­ră şi germană se înscriu firesc în vasta şi continua preocupare a conducerii partidului nostru, a secretarului său general, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, de a se sfătui permanent cu oamenii muncii, pentru a stabili îm­preună căile şi mijloacele pen­tru îndeplinirea cu succes a mă­reţelor obiective conţinute în hotăririle Congresului al XI-lea şi ale Conferinţei Naţionale, to­varăşul Josef Eckenreiter, se­cretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., a spus : Este o realitate uşor de constatat ca politica cu adevărat marxist­­leninistă promovată de-a lungul anilor de partidul nostru in pro­blema naţională se leagă strins, indisolubil, de complexul efort constructiv pe care întregul nos­tru popor, toţi oamenii muncii români, maghiari, germani, sîrbi şi de alte naţionalităţi, l-au depus şi-i depun pentru dezvol­tarea armonioasă a ţării, pentru creşterea potenţialului econo­mico-social al tuturor judeţelor României. Numai o asemenea dezvoltare, în primul rînd eco­nomică, este în măsură să cre­eze adevărata bază a egalităţii depline in drepturi, aspiraţii şi împliniri. Vă rog să-mi permi­teţi să afirm cu mîndrie că muncesc intr-un judeţ care re­prezintă o reflectare de înaltă valoare semnificativă a politicii partidului, a ideilor secretarului general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind realizarea in fapt a egalităţii­ autentice a tu­turor fiilor patriei, indiferent că limba lor­­este cea in care au scris Eminescu, Roth sau Petőfi. Inf­ăţişind dezvoltarea impetuoa­să a judeţului Sibiu, unde a­­proape 25 la sută din populaţie o formează oamenii muncii de naţionalitate germană, judeţ care realizează în 1978 o producţie industrială de peste 30 miliarde lei, pe harta sa economică apă­­rind în ultimul deceniu, circa 600 de obiective noi, vorbitorul a arătat că toate acestea sunt ar­gumente foarte puternice care oglindesc faptul că s-au creat şi se creează permanent bază şi condiţii materiale mereu mai bune pentru realizarea în prac­tică a drepturilor fiecărui locui­tor de a-şi împlini talentul şi personalitatea sa. Deosebit de concludente în acest sens, a a­­rătat el, sunt şi realităţile poli­tice şi sociale din judeţul nos­tru. La ultimele alegeri in con­siliile populare comunale, oră­şeneşti şi municipale au fost aleşi 301 deputaţi de naţionali­tate germană ; în prezent, în ju­deţ muncesc 10 secretari de co­mitete de partid comunale, 20 se­cretari adjuncţi ; in 113 grădini­ţe şi şcoli există clase şi cu limba de predare germană, dis­punem de 1361 cadre didactice, iar în marele Festival „Cîntarea României“ sunt angrenate circa 300 formaţii cu 3 754 artişti ama­tori. La acestea se adaugă nu­mărul mare de conducători ai proceselor de producţie, în in­dustrie, agricultură, în domeniul social-cultural. Plecînd de la a­­ceste realităţi , pe care nici un om de bună credinţă, de aici ori de peste graniţă, nu le poate nega­­, în centrul preocupărilor noastre, ale tuturor, pentru for­marea omului nou, cu cea mai înaintată concepţie despre lume şi societate, am situat şi situăm în prim plan educaţia patriotică, revoluţionară pentru accentua­rea participării tuturor oamenilor muncii la îndeplinirea Progra­mului partidului. Arătind că marea majoritate a oamenilor muncii de naţiona­litate germană sunt luptători ac­tivi, conştienţi in marele front al bătăliei pentru accelerarea dezvoltării economico-sociale, pentru ridicarea patriei noastre cor­orte, România socialistă, pe cele mai inalte culmi ale civili­zaţiei­­ şi progresului, vorbitorul a relevat că in activitatea po­­litico-edu­cativă de formare a omului nou şi în educaţia pa­triotica îndeosebi, nu s-a făcut totul pentru a contracara teo­­riile unor publicaţii străine care prezintă denaturat succesele noastre, care fac apologia mo­dului de viaţă capitalist şi a so­cietăţii de consum, care propagă­ cosmopolitismul şi nihilismul naţional, sau care încearcă să acrediteze ideea că existenţa germanilor din România este in pericol , cum o face cu mult zel ziarul Landsmannschaft-ului „Siebenbürger Zeitung“ din München, incercind să submi­neze pe asemenea căi frăţia de veacuri dintre poporul român şi naţionalitatea germană. Respin­gem cu hotărîre, a spus vorbito­rul, de pe poziţiile partidului nostru, orice idei şi manifestări cosmopolite sau naţionaliste, indiferent de unde parvin. Am considerat şi considerăm aceasta necesar cu atît mai mult cu cit este ştiut faptul că mai există un număr de oameni care sunt îndemnaţi de propaganda străină să-şi părăsească patria. Nu mă refer aici la reunirea fami­liilor, care la noi în ţară a fost soluţionată cu mult înaintea semnării Actului final de la Hel­sinki, ci la cei care aleargă după un mod de viaţă uşor, care nu au înţeles că aventura părăsirii înseamnă trădare faţă de rude, prieteni, faţă de moşii şi stră­moşii lor, care au trudit şi au luptat pe acest pămînt pentru ca ei, urmaşii de azi, să se înalţe tot mai sus pe treptele progre­sului, care nu au înţeles că po­porul, ţara unde merg le pot acorda găzduire — fiind intere­saţi în racolarea forţei de mun­că gata calificată — dar nu le vor acorda niciodată încredere şi căldură. Sunt încredinţat — a spus Majai Adalbert, preşedintele Consiliului judeţean Harghita al oamenilor muncii de naţionali­tate maghiară — că dau glas celor mai, sincere sentimente de satisfacţie ale tuturor oamenilor muncii din judeţ, fără deosebi­re de naţionalitate, faţă de con­secvenţa şi clarviziunea cu care partidul nostru a militat întot­deauna pentru rezolvarea justă marxist-leninistă a problemei naţionale, creind toate condiţiile făuririi unei egalităţi adevărate in drepturi, în toate domeniile de activitate. Putem să afirmăm cu deplină certitudine că rezolvarea in spi­rit marxist-leninist a problemei naţionale, ca parte integrantă a revoluţiei şi construcţiei socia­liste, este una din cele mai de seamă victorii ale politicii Parti­dului Comunist Român. Tot ce s-a realizat in această privinţă, ca şi în toate domeniile vieţii noastre economice, politice şi sociale, este indisolubil legat de activitatea neobosită a tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, de con­tribuţia sa hotărîtoare la elabo­rarea şi înfăptuirea politicii na­ţionale a partidului. Oamenii muncii din judeţul nostru au înţeles profund că fac­torul de bază al realizării de­plinei egalităţi în drepturi a tuturor cetăţenilor patriei, fără deosebire de naţionalitate,­­ constituie dezvoltarea rapidă a forţelor de producţie, repartiza­rea lor raţională pe întreg teri­toriul ţării. Această teză funda­mentală a politicii partidului nostru, promovată cu atîta con­secvenţă de dumneavoastră, sti­mate tovarăşe secretar general, este materializată pe deplin şi in dezvoltarea, fără precedent, a judeţului Harghita,, care în ul­timul deceniu a păşit pe calea unei dezvoltări economico-so­ciale impetuoase. Dacă acum zece ani valoarea producţiei in­dustriale a judeţului a fost de nu­mai 2 miliarde lei, la sfirşitul acestui an vom ajunge la 10 mi­liarde lei. în prezent, fiecare al III-lea locuitor al judeţului este personal-muncitor. Şi viaţa spirituală a judeţului Harghita, care se încadrează ar­monios în viaţa spirituală a în­tregii tari, demonstrează prin forta­ faptelor că la noi, in România socialistă, sunt create toate condiţiile pentru afirmarea multilaterală şi nestingherita a personalităţii umane, in egală măsură pentru toţi cetăţenii pa­triei, fără deosebire de naţiona­litate. In acest cadru, vorbitorul a relevat numărul mare de revis­te, ziare şi cărţi ce apar in lim­ba maghiară si care sunt larg difuzate pe cuprinsul judeţului. Totodată, vorbitorul a propus traducerea în limba maghiară a unor lucrări tehnice, de econo­mie, filozofie, de istorie, care ar facilita ridicarea nivelului mun­cii politice şi ideologice din judeţ. In continuare, au fost înfăţi­şate unele aspecte ale activităţii cultural-artistice din judeţ, care reflectă viaţa nouă, munca co­mună, plină de abnegaţie a oa­menilor muncii români şi ma­ghiari. Subliniind că şcoala este un factor principal de educaţie şi formare a tineretului, vorbitorul a arătat că, în procesul general de dezvoltare şi perfecţionare a învăţămintului de toate gradele, a fost creată, în judeţ, o reţea largă de instituţii de invăţămint in limbile naţionalităţilor conlo­cuitoare, astfel incit, din totalul de 590 grupe din unităţile pre­şcolare, 500 funcţionează in lim­ba maghiară, iar din cele 2 632 clase ale şcolilor generale şi li­ceelor, în 2­000 predarea se des­făşoară in limba maghiară. în acest context, el a propus ca Ministerul Educaţiei si Invă­­ţămîntului să acorde o atenţie mai mare perfecţionării în lim­ba maternă a cadrelor didactice de naţionalitate maghiară. Referindu-se la activitatea Consiliului judeţean al oameni­lor muncii de naţionalitate ma­ghiară, care participă activ, in cadrul Frontului Unităţii Socia­liste, la dezbaterea si soluţiona­rea tuturor problemelor ce pri­vesc dezvoltarea economico-so­­cială a judeţului, vorbitorul a arătat că in viitor este necesar să se asigure îmbunătăţirea sti­lului si metodelor­­ de muncă ale consiliului. Luind cuvîntul in încheierea lucrărilor, plenarei, tovarăşul Eduard Eisenburger a spus : Am ascultat cu viu interes şi cu profundă mîndrie patriotică cuvintarea dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, care, pentru noi , toţi, este un document de o excep­ţională importanţă teoretică şi practică, care sintetizează suc­cesele ample obţinute in peri­oada de a­ trecut de, la Congre­sul . al­ XI-lea al partidului, de către toti oamenii muncii din ţara noastră — români, ma­ghiari, germani şi de alte na­ţionalităţi -r­in ••infăptuirea obiectivelor stabilite­ de partid. Ni s-a prefigurat aici, din nou, perspectiva obiectivelor funda­mentale ale dezvoltării econo­­mico-sociale a patriei noastre socialiste în următorii ani ai cincinalului, sarcinile de­­ mare însemnătate ce stau in faţa oa­menilor muncii din patria noas­tră, fără deosebire de naţionali­tate. Expunerea dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe secretar general al partidului, preşedinte al republicii, i jalo­nează, în acelaşi timp, cu fer­mitate revoluţionară, direcţiile perfecţionării continue a activi­tăţii pe care consiliile oameni­lor muncii maghiari şi germani, sub îndrumarea comitetelor ju­deţene de partid, trebuie să o desfăşoare în viitor, în vederea sporirii rolului acestor organis­me, componente ale Frontului Unităţii Socialiste, la înfăptui­rea mobilizatoarelor sarcini ce le revin. Vă asigurăm, mult stimate to­varăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, că în perioada ime­diat următoare vom dezbate, cu toţi oamenii muncii maghiari şi germani, în organisme create din iniţiativa dumneavoastră, obiectivele ce­ se desprind din clarvăzătoarea expunere pe care aţi binevoit să o faceţi în faţa şedinţei comune a consiliilor oamenilor muncii maghiari şi germani şi vom stabili măsurile menite să sporească, tot mai mult, contribuţia noastră la în­făptuirea exemplară a hotăriri­lor Congresului al XI-lea şi Conferinţei Naţionale ale parti­dului. Văzînd în politica Partidului Comunist Român propria noas­tră politică, inţelegînd că parti­ciparea activă la construirea so­cialismului şi comunismului in patria noastră comună. Republi­ca Socialistă România, repre­zintă o îndatorire patriotică fundamentală a fiecărui cetă­ţean. oamenii muncii de naţio­nalitate maghiară şi germană se angajează solemn in faţa parti­dului, în faţa dumneavoastră, mult stimate tovarăşe secretar general, ca, împreună cu toţi oa­menii muncii din România, sub conducerea gloriosului nostru partid comunist, să muncească cu deplină dăruire pentru înfăp­tuirea destinelor naţiunii româ­ne după propria sa voinţă, libe­ră şi stăpînă pe munca sa, pen­tru a plămădi, pe plaiurile mi­lenare româneşti, o civilizaţie modernă, socialistă. Ne exprimăm, încă o dată, sentimentele noastre de profundă preţuire, dragoste şi­­ ataşament deplin faţă de partid.­.faţă de în­treaga politică internă­ şi exter­nă a partidului şi statului, faţă de dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu — ctitorul României moderne, personalitate proemi­nentă a lumii contemporane — şi vă urăm multă sănătate şi pu­tere de muncă, in fruntea parti­dului şi statului, spre binele în­tregului popor înfrăţit al Româ­niei socialiste. Cu aceste alese gin­duri de înaltă stimă, vie preţuire şi re­cunoştinţă, vă mulţumim încă o dată pentru această istorică în­­tîlnire cu dumneavoastră, mult stimate , şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, care v-aţi dedicat şi vă dedicaţi întreaga viaţă. Întreaga energie pentru edificarea pe pămîntul României a celei mai drepte şi demne societăţi. Din cuvîntul participanţilor

Next