Scînteia Tineretului, martie 1978 (Anul 34, nr. 8949-8975)
1978-03-15 / nr. 8961
„SCeNTEIA TINERETULUI" pag. 2 MIERCURI 15 MARTIE 1978 PIEMARA COMUNA A CONSILIILOR OAMENILOR MUNCII DE NAŢIONALITATE MAGHIARĂ SI GERMANA In deschiderea lucrărilor plenarei comune, tovarăşul Ştefan Peterfi, a spus : In numele consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană vă salutăm cu deosebită stimă, cu multă căldură și bucurie. Prezența dumneavoastră, stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, la lucrările plenarei comune a celor două consilii reprezintă o nouă dovadă a grijii permanente a partidului și statului nostru pentru a asigura participarea efectivă a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, în condiţii de deplină egalitate, la întreaga viaţă politică şi socială a ţării. Permiteţi-ne să vă raportăm că, în cursul zilei de ieri, s-au constituit cele două consilii şi au fost alese, in unanimitate, organele executive , birourile acestora. Participanţii la discuţii şi-au exprimat adinca lor satisfacţie faţă de marile realizări obţinute de oamenii muncii din ţara noastră, sub conducerea partidului, în îndeplinirea obiectivelor social-economice şi au dezbătut pe larg sarcinile care ne revin pentru înfăptuirea hotăririlor Congresului al XI-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului. Lucrările plenarelor au evidenţiat faptul că Raportul prezentat de dumneavoastră, la Conferinţa Naţională, documentele adoptate au făcut un cuprinzător bilanţ al succeselor obţinute prin munca eroică a întregului popor şi au jalonat direcţiile fundamentale ale dezvoltării societăţii româneşti in perioada actuală şi in perspectivă. Totodată, în şedinţele plenare a fost exprimată hotărîrea consiliilor, a tuturor oamenilor muncii maghiari şi germani, de a participa, împreună cu întregul popor, cu toate forţele, la realizarea tuturor hotărârilor adoptate de Conferinţa Naţională a partidului. Participanţii au subliniat cu profundă satisfacţie că rezultatele primilor doi ani ai cincinalului, precum şi obiectivele stabilite pentru anii următori reflectă cu pregnanţă justeţea şi realismul politicii partidului de repartizare judicioasă a forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării, de dezvoltare economică armonioasă a tuturor judeţelor, ceea ce asigură baza materială pentru realizarea în fapt a egalităţii în drepturi a tuturor cetăţenilor patriei, fără deosebire de naţionalitate, pentru manifestarea si afirmarea plenară a capacităţilor lor creatoare in sfera producţiei de bunuri materiale, în toate sectoarele de activitate. Plenarele au dat o înaltă apreciere principialităţii consecvente şi modulul creator în care Partidul Comunist Român a rezolvat problema naţională, rolului dumneavoastră determinant, de însemnătate excepţională, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, în elaborarea şi înfăptuirea politicii naţionale a partidului, care asigură deplina egalitate în drepturi a oamenilor muncii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, întărirea unităţii şi frăţiei tuturor fiilor ţării. Cele două consilii ale oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană au relevat şi au dat o înaltă apreciere grijii şi preocupărilor dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru continua dezvoltare a democraţiei socialiste in toate sectoarele de activitate, printr-o participare mai activă a maselor la dezbaterea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru. In cadrul lucrărilor celor două plenare s-a evidenţiat cu o multitudine de fapte că învăţămintul în limba maternă, existenţa ziarelor şi revistelor, a programelor de radio şi televiziune, a editurilor, a teatrelor şi a altor instituţii de cultură constituie factori reali, care concură la educaţia în limba maternă, la păstrarea şi cultivarea tradiţiilor proprii, la dezvoltarea vieţii spirituale a naţionalităţilor conlocuitoare. Totodată, în plenare s-a accentuat necesitatea asigurării unui caracter mai activ şi mai concret întregii activităţi a consiliilor, precum şi cerinţa ca ele să aducă o contribuţie mai substanţială la examinarea, în spiritul politicii partidului, a problemelor care privesc viaţa şi activitatea naţionalităţilor conlocuitoare. Plenarele, exprimind şi cu acest prilej acordul deplin al oamenilor muncii maghiari şi germani faţă de politica internaţională a partidului şi statului, dau o înaltă apreciere activităţii prodigioase a dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, personalitate proeminentă a lumii contemporane, rolului dumneavoastră decisiv in elaborarea politicii externe a partidului si statului nostru, contribuţiei dumneavoastră remarcabile la marele efort al apropierii între toate popoarele lumii, la instaurarea unei noi ordini economice şi politice internaţionale care să aşeze relaţiile dintre state pe principii noi, activităţii neobosite, recunoscută pe toate continentele globului, pe care o desfăşuraţi pentru promovarea in relaţiile dintre toate statele a principiilor egalităţii în drepturi, suveranităţii şi independenţei naţionale, neamestecului în treburile interne, a dreptului fiecărui popor de a-şi stabili singur orînduirea socială şi politică în raport cu condiţiile concrete sociale şi istorice din fiecare ţară şi cu aspiraţiile poporului respectiv. In cuvîntul său, tovarăşul Puskas Gheorghe, profesor la Institutul medico-farmaceutic din Tg. Mureş, a spus: Reprezint generaţia mai veche din patria noastră, care am trăit şi am văzut ceea ce au făcut regimurile burghezo-moşiereşti şi pe urmă fascismul, pentru interese străine, pentru interesele claselor dominante, dar in nici un caz nu in interesul maselor largi sau in interesul naţionalităţilor care au trăit de veacuri pe meleagurile noastre, Împreună cu poporul român. Aceste vremuri sunt ale trecutului, dar amintirile triste au rămas in mintea noastră, si poate că este bine asa, pentru a aprecia si mai mult prezentul. Cînd spun prezentul, am in vedere perioada de după eliberarea patriei noastre si, în mod deosebit, perioada de după Congresul al IX-lea a partidului nostru. Mă gîndesc la regimul nostru socialist, mă gindesc la patria noastră care s-a transformat fundamental din toate punctele de vedere în decursul acestor peste trei decenii. In continuare, vorbitorul a spus: Convingerea mea este că Programul partidului privind problema naţională, Constituţia patriei noastre — iniţiate de partid, de secretarul general al partidului nostru — asigură tuturor cetăţenilor, inclusiv celor din rindul naţionalităţilor, afirmarea lor deplină in toate sectoarele vieţii noastre sociale. Reamintind trecutul şi comparîndu-1 cu realitatea luminoasă a anilor construcţiei socialiste, prof. Puskas a spus : Era greu, eram consideraţi străini şi de multe ori aşa ne-am şi simţit. In mod intenţionat s-a dus o politică şovină atît de burghezia română in perioada dinaintea celui de-al doilea război mondial, cit şi de cea maghiară in perioada 1940—1944 cu scopul de a crea un spirit de duşmănie între cele două naţii, de a servi interesele claselor dominante, interesele capitalului străin, interesele păturilor cu legături peste hotarele patriei noastre, contra intereselor maselor largi populare. Eu încă de copil am trăit intr-o regiune unde erau români, maghiari şi germani, vorbeam trei limbi, ne înţelegeam bine între noi. Mai tirziu am avut mulţi prieteni români, şi care, în unele cazuri destul de delicate, m-au ajutat, aşa cum am procedat şi eu faţă de prietenii mei români atunci când s-a schimbat temporar situaţia statală din regiunea respectivă. Vorbitorul a spus apoi : Aş vrea să mă refer la încercarea unor cercuri reacţionare de peste hotare de a se amesteca în treburile noastre interne. Dar înainte de toate, vreau să amintesc că, cu mulţi ani in urmă, cînd în afara hotarelor noastre au apărut ştiri tendenţioase, care nu corespundeau realităţii, eu am luat atitudine faţă de acestea, am spus foarte răspicat, că problemele noastre le cunoaştem noi, şi noi şi numai noi le vom rezolva, nu avem nevoie de nici un aşa-zis ,,ajutor“ din afara graniţelor ţării. Tot aşa de răspicat resping şi astăzi orice încercare de a se amesteca in treburile noastre interne, de a încerca să ne dea „soluţii“ pentru rezolvarea problemelor noastre proprii cu scopul de a provoca dezbinare in interesele vitale ale poporului nostru. Problemele fundamentale ale naţionalităţii maghiare au fost rezolvate — a spus în încheiere vorbitorul. Viaţa noastră este insă in permanentă mişcare, dezvoltare ; noile trepte ale dezvoltării socialismului aduc in mod firesc noi probleme, care, atunci cînd apar, trebuie examinate cu grijă şi soluţionate cu responsabilitate aşa cum ne învaţă partidul. Tovarăşul Michael Weber, inginer şef la întreprinderea „Porţelanul“ din Alba Iulia, a spus : O expresie elocventă a politicii consecvente a partidului nostru de dezvoltare armonioasă şi echilibrată a tuturor zonelor şi localităţilor patriei, elaborată de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o oferă ritmul de-a dreptul impresionant al dezvoltării judeţului Alba, acest străvechi plai românesc pe care, înfrăţiţi in muncă şi idealuri, oamenii muncii români, maghiari şi germani, într-o unitate deplină de voinţă şi acţiune, işi consacră toate forţele, întreaga lor energie creatoare înfăptuirii sarcinilor stabilite de partid. Judeţul Alba, ca întreaga ţară, a beneficiat, an de an, de un volum tot mai mare de investiţii. In continuare, vorbitorul a spus : Anii actualului cincinal marchează cea mai rodnică etapă in dezvoltarea vertiginoasă a potenţialului economic şi productiv al judeţului nostru. Prefigurind tabloul economico-social al judeţului Alba în perspectiva obiectivelor stabilite de Congresul al XI-lea, a importantelor sarcini trasate de Conferinţa Naţională a partidului din decembrie 1977, trebuie să subliniem cu deosebită mîndrie că el va cunoaşte o nouă şi strălucită îmbogăţire. La baza acestei dezvoltări spectaculoase stă un vast program de investiţii în valoare de 15,8 miliarde lei. Mai mult de 60 la sută din aceste fonduri sunt orientate spre construirea a 48 de noi obiective industriale amplasate în mod raţional pe întreg teritoriul judeţului. Toate acestea vor permite ca, în anul 1980, judeţul Alba să realizeze o producţie globală cu 1 miliard de lei mai mare decit întreaga producţie industrială a României anului 1938. Ca rezultat nemijlocit al industrializării, al construirii si punerii in funcţiune a noilor obiective şi capacităţi de producţie, în anii actualului cincinal se vor crea peste 27 000 de locuri de muncă, atît în industrie, cit şi în celelalte activităţi neagricole. Realizări de o deosebită semnificaţie se obţin şi pe linia creşterii nivelului de viaţă al oamenilor muncii. Numai în acest cincinal se vor construi din fondurile statului circa 17 000 de apartamente, 4 spitale cuplate cu policlinici în oraşele Ocna Mureş, Blaj, Aiud şi Cîmpeni, două noi case de cultură la Cugir şi Zlatna, peste 40 000 m.p. spaţii comerciale, două stadioane sportive la Alba Iulia şi Cîmpeni, săli de sport şi multe alte obiective cu caracter edilitargospodăresc. In judeţul Alba, ca şi in întreaga ţară, ca o expresie a rezolvării marxiste a problemei naţionale, românii şi germanii sunt legaţi între ei nu numai prin cei peste 800 de ani ele muncă şi viaţă comună, înfrăţită, ci şi prin drepturile şi libertăţile egale pe care le au. Toţi oamenii muncii de naţionalitate germană au largi posibilităţi de afirmare şi împlinire conform aptitudinilor şi înclinaţiilor fiecăruia. După absolvirea şcolilor generale, tinerii de naţionalitate germană, bunăoară, au posibilitatea de a urma fie liceele industriale, de toate profilele, existente în toate oraşele judeţului, fie şcoli profesionale, unde se pot califica in meseriile dorite. Cu mîndria de a se şti integraţi cu trup şi suflet in efortul general al poporului român, de propăşire a patriei noastre, România, oamenii muncii de naţionalitate germană din judeţul Alba se angajează în faţa partidului, a dumneavoastră mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vor munci cu dăruire şi abnegaţie, cu o înaltă conştiinţă patriotică şi cetăţenească pentru realizarea tuturor sarcinilor puse de partid în faţa naţiunii. O vor face cu conştiinţa clară că prin înfăptuirea neabătută a prevederilor Congresului al XI-lea, a hotărârilor adoptate de Conferinţa Naţională a partidului vor contribui, cu întreaga lor capacitate, la ridicarea nivelului de bunăstare şi civilizaţie a scumpei noastre patrii, Republica Socialistă România. După ce a exprimat emoţia prilejuită de prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu la toate intîlnirile, din ultimul deceniu, cu reprezentanţii naţionalităţilor conlocuitoare din România, tovarăşul Domokos Géza, directorul Editurii „Kriterion“, secretar al Uniunii Scriitorilor, a arătat că cuvintul secretarului general al partidului, primit, de fiecare dată, cu aprobare unanimă, a fost un preţios îndreptar teoretic şi o călăuză fermă în activitatea de zi cu zi in toate sferele vieţii sociale. Principiile partidului nostru in problema naţională — a spus vorbitorul — sunt juste şi clare. Fireşte, într-o problemă sau alta a construcţiei socialiste pot exista mai multe modalităţi concrete de rezolvare. Se poate întîmpla ca la un moment dat soluţiile practice să nu corespundă întru totul principiilor acceptate ; nu e exclusă nici posibilitatea comiterii unor erori. Ele pot apare în toate domeniile vieţii, inclusiv în abordarea unor probleme cotidiene cu specific naţional. Dorim cu ardoare perfecţiunea, mobilul tuturor eforturilor umane. Dar viaţa este de multe ori mai complexă decit ne închipuim, oamenii care sunt chemaţi să aplice în practică hotăririle juste, prevederile legale sunt diferiţi in ceea ce priveşte experienţa, cunoştinţele, sensibilitatea, stilul de a acţiona. In această situaţie, principialitatea, cunoaşterea profundă a realităţilor, printre care şi a realităţilor naţionale, a intereselor generale şi particulare, capacitatea de autocorectare şi, nu in ultimul rînd, spiritul democratic au un rol determinant in luarea măsurilor cerute de politica partidului şi a statului nostru socialist. Legat de aceasta, Consiliul oamenilor muncii de naţionalitate maghiară trebuie să-şi aducă contribuţia într-o mai mare măsură la acest efort. Continuitatea în activitate, caracterul lucrativ al plenarelor şi mai ales al şedinţelor de birou — a spus el —, schimbul de experienţă, informarea, dezbaterea serioasă, sinceră a problemelor sunt cerinţe fireşti ale muncii, ale obiectivelor politice puse in faţa consiliului de către conducerea partidului. Referindu-se apoi la măsurile asigurate pentru cultivarea limbii materne, vorbitorul a subliniat : Putem afirma că naţionalitatea maghiară din România vorbeşte o limbă bogată, expresivă, care şi-a păstrat vechile valori atît în lexic, cit şi în sintaxă, fără a renunţa la modernizare, la receptarea şi asimilarea noilor termeni, impuşi de progresul societăţii. După cum am putut reţine şi din documentele prezentate ieri, statul român asigură cu consecvenţă funcţionarea unui vast sistem de instituţii şi aşezăminte chemate să se îngrijească şi de păstrarea nealterată a limbii noastre materne, să asigure dezvoltarea ei armonioasă. îmi desfăşor activitatea la Editura „Kriterion“, cele peste zece milioane exemplare de carte — din care peste patru milioane exportate in multe ţări ale lumii — tipărite de noi in limbile maghiară, germană, sîrbo-croată, ucraineană, idiş — dovedesc, fără drept de tăgadă, forţa şi vitalitatea, capacitatea de înnoire a acestor limbi in România socialistă, posibilitatea lor de afirmare liberă în ţară şi peste hotare. Vorbitorul s-a oprit apoi pe larg la necesitatea folosirii tuturor instrumentelor asigurate de statul nostru socialist — şcoală, presă, carte, etc. — pentru cultivarea şi perfecţionarea continuă a limbii materne. Dar — a precizat el — apar încă cărţi — inclusiv in editura noastră — care nu numai că sunt mediocre sau chiar slabe artistic, dar rănim datoare publicului şi sub aspectul limbii, neputind să indeplinească menirea adevăratei opere literare de a fi îndreptat in vorbirea şi scrierea elevată. întâlnim şi in coloanele presei, în emisiunile de radio şi televiziune, materiale cenuşii, uneori chiar incorecte din punct de vedere al stilului, al pronunţiei. Iată deci că noi, cei din sfera propagandei, educaţiei, culturii, avem sarcini sporite în stimularea respectului şi dragostei faţă de limba maternă. Cărţile, rubricile speciale de cultivarea limbii în presă, la radio şi televiziune sunt o necesitate stringentă, o componentă organică a educaţiei socialiste, patriotice. După ce a evidenţiat rolul şcolii in formarea omului pentru muncă şi viaţă, vorbitorul a spus in încheiere . M-am hotărit să ridic aceste probleme aici, în faţa partidului, între noi, comunişti români, maghiari şi germani, pentru că aici, şi în asemenea foruri, e locul de dezbatere şi de rezolvare a tuturor problemelor, mari şi mici, care ne preocupă. Nu simţim nevoia de a primi sfaturi şi recomandări , care nu îşi au obâreia în realitatea, în viaţa noastră, învăţămintele istoriei comune sunt in această privinţă edificatoare şi noi nu vrem să le uităm niciodată ! Azi ne cunoaştem mai bine posibilităţile reale, natura şi complexitatea sarcinilor noi şi a celor rămase drept grea moştenire de la o lume revolută. Suntem încredinţaţi că, sub conducerea partidului, a dumneavoastră, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, vom obţine succese tot mai mari în munca şi lupta noastră pentru socialism şi comunism. Ne stă în putere să eliminăm — poate mai lent, decit am dori, dar temeinic — tot ceea ce este vechi, fals, condamnat de istorie şi de raţiunea umană şi să înălţăm tot mai sus ceea ce este onest şi frumos in noi şi in buna noastră ţară. In cuvîntul său, tovarăşa Therese Necsasz, inspector general adjunct la Inspectoratul şcolar al judeţului Timiş, a spus : Permiteţi-mi ca şi eu să-mi alătur glasul celorlalţi vorbitori şi sa subliniez cu adîncă recunoştinţă rolul de însemnătate excepţională al tovarăşului Nicolae Ceauşescu în elaborarea şi înfăptuirea politicii nationale a partidului, care asigură deplina egalitate in drepturi a oamenilor muncii români, maghiari, germani, întărirea solidarităţii şi frăţiei tuturor cetăţenilor ţării, fără deosebire de naţionalitate, pentru înflorirea patriei comune — Republica Socialistă România. Vorbitoarea s-a referit apoi la rezultatele deosebite obţinute în judeţul Timiş — ca dealtfel în întreaga ţară. din aplicarea hotăririlor Plenarei Comitetului Central al P.C.R., din iunie 1973, cu privire la dezvoltarea şi perfecţionarea învăţămintului, arătînd că, în prezent, în cele 89 de şcoli generale şi secţii cu limba de predare germană existente in judeţ sint cuprinşi 7 914 elevi, copiii şi tinerii de naţionalitate germană avînd astfel asigurate toate condiţiile să studieze în limba maternă şi, în acelaşi timp, să Înveţe limba română, să se pregătească in toate profesiile conform aptitudinilor şi potrivit necesităţilor social-economice locale şi ale Întregii ţâri. Subliniind dezvoltarea continuă a reţelei de licee de diferite profile cu limba de predare germană, vorbitoarea a spus: Actuala structurare şi profilare a învăţămintului liceal oferă largi posibilităţi de afirmare, de creativitate pentru toţi tinerii, conturează şanse egale tuturor elevilor, fără deosebire de naţionalitate, de împlinire a năzuinţelor şi idealurilor lor in viaţă. La încheierea studiilor liceale, absolvenţii liceelor şi secţiilor cu limba de predare germană pot să se încadreze in producţie sau să-şi continue studiile in orice instituţie de invăţămint superior din ţara noastră. Arătînd in continuare că la şcolile şi secţiile cu limba de predare germană din judeţul Timiş funcţionează 194 învăţători, 289 profesori, 15 ingineri şi maiştri instructori, vorbitoarea a relevat grija cadrelor didactice de naţionalitate germană de a pune tinăra generaţie in situaţia de a învăţa muncind, producind bunuri utile, de a o forma prin muncă şi pentru muncă, singura in măsură să dea satisfacţii reale, să asigure afirmarea deplină a personalităţii umane, stima şi preţuirea făuritorilor de bunuri materiale, în felul acesta, ca niciodată în trecut, a spus ea, invăţămîntul în limba germană şi viaţa se contopesc una in alta, cu consecinţe profund înnoitoare in economia, ştiinţa şi cultura judeţului nostru. Vorbitoarea a amintit, de asemenea, o serie de acţiuni cultural-educative, organizate in şcolile judeţului, in care trăiesc şi învaţă împreună copii români şi germani, acţiuni care constituie momente de educare comunistă, revoluţionară, patriotică şi cetăţenească, de întărire a prieteniei şi unităţii dintre români şi germani, de afirmare a talentului, de cultivare a tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti şi şvăbeşti. Sunt strungar la „înfrăţirea“ Oradea — a spus Szabó Bela. Am vrut să încep această luare de cuvînt cu numele uzinei mele, pentru că îmi place cuvintul : lucrez la „înfrăţirea“ de aproape 20 de ani — şi lucrăm cu toţii, de multe decenii, de multe secole sub semnul înfrăţirii. Dacă aş vorbi mai bine româneşte, aş fi venit fără hîrtie la această tribună, pentru că ceea ce gindeşte omul in mod sincer, poate fi spus şi fără hirtie — şi chiar mai bine. Si apoi dv. nu aşteptaţi de la mine cuvîntări bune de tipărit in manualele de ziaristică. Voiam să vă povestesc — deşi nu fac aici un raport de producţie — că la noi,la „înfrăţirea“, ne simţim bine împreună — românii si maghiarii , vorbim împreună ba româneşte, ba ungureşte, şi ne înţelegem bine cu maşinile noastre în ambele limbi. Iar maşinile astea deştepte pe care le producem noi, sunt de-a dreptul poliglote: ele vorbesc şi suedeza, şi germana, şi rusa, şi engleza, în total vreo 40 de limbi — toate limbile ţărilor în care le exportăm. Şi sunt maşini-unelte bune, mai ales noile mese rotative pentru maşini de frezat şi alezat orizontal, centre de prelucrare orizontală şi verticală, şi altele. Doar le-aţi văzut şi dv. tovarăşe Ceauşescu, căci ne-aţi vizitat nu o dată, şi ne-aţi văzut cum am lucrat la ele. Nu-mi plac frazele pavoazate ca lasărbătoare, dar maşinile astea sunt pe undeva ca nişte steme ale înfrăţirii noastre. E adevărat, cam mari steme, cam grele — dar au o stabilitate mare, o valoare mare şi funcţionează perfect, ca prietenia dintre toţi bihorenii, care am muncit la ele, sfătuindu-ne româneşte, ungureşte, muncitoreşte. Sunt membru al Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară din România de la înfiinţarea sa, deci de 10 ani. Pot spune că acest consiliu este un lucru bun, este un organism important, in măsura in care noi, membrii săi, ne luăm in serios îndatoririle fată de oamenii pe care ii reprezentăm si fată de partid. Căci, tovarăşe Ceauşescu, anul acesta producem mese rotative de frezat si alezat, anul viitor ne veti da sarcina să facem maşini si mai complicate. Cam asa este si in viata de toate zilele a societăţii : cu ceea ce ieri am luat nota 10, mîine poate abia mai trecem examenul. Si în viata maghiarilor sunt probleme noi, sau probleme de ieri care cer azi alt sublir, altă bormaşină, altă piatră de şlefuit. Şi pe mine mă enervează de exemplu dacă tînărul de lingă mine din uzină vorbeşte pocit şi ungureşte, şi româneşte — şi ştiu, că noi, ăi bătrîni, răspundem şi pentru asta, nu numai pentru meseria lui. Răspundem şi pentru ca să se simtă bine la bibliotecă, în echipa de dansuri, să meargă la teatru şi să-şi preţuiască limba. Frăţia, înfrăţirea cer muncă, multă muncă cinstită, şi nu numai la strung. Există un strung la care modelăm materialul cel mai fin, cel mai sensibil, cel mai fragil: sufletul. Sufletul omului. Eu cred că sunt strungar destul de bun — chiar dacă orator prea bun nu sunt — dar la strungul care modelează sufletele trebuie să lucrăm cu toţii, cu aceeaşi grijă mare, şi să urmărim tot timpul acel desen tehnic — şi numai tehnic — pe care ni l-a pus în faţă partidul. La acest strung nu au ce căuta mîini străine. Lucrăm la el noi, sfătuindu-ne româneşte, ungureşte, muncitoreşte. Şi nu există probleme pe care să nu le rezolvăm aşa, împreună — la „înfrăţirea“ Oradea şi nu înfrăţirea din toată ţara. In numele ţăranilor cooperatori de naţionalitate germană de pe meleagurile judeţului Mureş, a spus în cuvîntul său tovarăşul Paul-Mihai Berger, brigadier la C.A.P. Criş-Daneş, judeţul Mureş, aduc fierbinţi mulţumiri conducerii partidului şi statului nostru, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, fiul cel mai iubit al întregului nostru popor, pentru grija acordată împlinirii tuturor idealurilor oamenilor, muncii, pentru egalitatea deplină de care ne bucurăm cu toţii in munca şi viaţa de fiecare zi în patria noastră — România socialistă. Astăzi, în judetul nostru, românii, germanii, maghiarii, toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, trăiesc şi muncesc în strînsă prietenie şi frăţie, iar activitatea lor este mai bogată în realizări ca oricînd pentru că politica partidului este strins legată de năzuinţele noastre, ale tuturora. Ne bucurăm de cele mai bune condiţii de muncă pentru a spori rodnicia pămintului. A rămas numai in amintire truda de altă dată a ţăranului, aşa cum de pildă, a fost şi în satul nostru. Criş — comuna Daneş, sat iobăgit, cuprins pe pămînturile unui grof ce-a stăpinit toată cazna părinţilor noştri, români, germani şi maghiari, asupriţi in acelaşi fel pentru o bucată de piine. După ce a relevat dezvoltarea vertiginoasă a bazei tehnice a agriculturii în judeţul său, care a făcut munca ţăranului mai spornică, vorbitorul a spus : La asemenea condiţii de muncă, ne bucurăm şi de condiţii de viaţă din ce în ce mai bune. Bătrînii noştri au pensii mai mari, pentru copii primim alocaţii de stat, aprovizionarea satelor, ca şi serviciile către populaţie devin tot mai asemănătoare cu cele de la oraş. In vetrele comunelor noastre, ţăranii îşi fac case mai minore ca niciodată din răsplata muncii lor cinstite. De aceea, ca oameni dintr-o bucată, cu dragoste pentru pămîntul patriei unde ne-au dat viaţă părinţii, ne mirăm cînd auzim de cite unul sau altul ce-şi caută rosturile aiurea, umblînd vraişte prin lume. Căci lesne se poate observa că, în general, aceştia sunt oameni de un fel aparte, de felul acelora fără căpătîi care dau din colţ în colţ să se ferească de muncă. Şi dacă nu şi-au clădit aici nici un vis din propriile lor eforturi, sigur că apleacă urechea la ademeniri străine şi caută fel de fel de motive ca să plece din ţară, de aici unde au crescut şi au făcut şcoală, unde au fost ocrotiţi cu grijă părintească de întreaga noastră societate. Apreciind preocuparea Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană din judeţul Mureş în direcţia educării oamenilor muncii in spiritul dragostei neţărmurite faţă de patrie şi partid, faţă de cuceririle revoluţionare ale poporului muncitor, vorbitorul a subliniat in continuare : Consider insă că trebuie să acţionăm mai hotărit in această direcţie, folosind mai mult munca de lămurire, de la om la om, pentru a nu lăsa pe aceşti oameni şovăielnici pradă unor influenţe tendenţioase, care să-i determine să facă paşi pe care să-i regrete toată viaţa şi care să-i ducă la distrugerea fericirii lor. Acţionînd în acest fel vom reuşi ca cetăţeni români de naţionalitate germană să nu se arunce orbeşte în valurile nesigure ale vieţii capitaliste, alergind după nişte iluzii deşarte, fiind obligaţi să roănince din plinea amară a emigrantului. Mulţi abia după ce au făcut acest pas greşit au avut posibilitatea să-şi dea mai bine seama ce înseamnă mult trîmbiţata libertate „de dincolo“, unde principiile umanitare, demnitatea sunt călcate în picioare. In încheiere, vă rog să-mi permiteţi să asigur partidul, pe dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că oamenii muncii de naţionalitate germană din judeţul Mureş nu-şi vor precupeţi eforturile şi energia pentru a-şi aduce aportul la înfăptuirea Programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, făcînd prin aceasta dovada patriotismului nostru socialist, a ataşamentului fierbinte faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului nostru. La rindul său, tovarăşul Danesuly Andrei, profesor la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, a spus : Permiteţi-mi ca, în numele Consiliului judeţean Cluj al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, să exprim adeziunea noastră deplină faţă de politica internă şi externă a partidului nostru, dragostea şi ataşamentul nostru faţă de partid, faţă de dumneavoastră, mult iubite tovarăşe secretar general, hotărirea noastră neclintită de a nu precupeţi nici un efort pentru a traduce in viată măreţele obiective ce ne stau in faţă. Relevind realizările deosebite obţinute de judeţul Cluj în domeniul economico-social, în sfera invăţămîntului, ştiinţei, culturii şi artei, vorbitorul a arătat : Ca urmare a unei activităţi desfăşurate cu hărnicie şi pricepere de oamenii muncii din industrie, transporturi, construcţii şi desfacerea mărfurilor, judeţul Cluj a ocupat pentru a doua oară, în 1976, locul întîi in întrecerea socialistă. Rezultatele obţinute în anul trecut ne dau speranţa că vom ocupa din nou un loc de frunte. Aceste realizări încorporează şi munca oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi de alte naţionalităţi, care, împreună cu tovarăşii şi prietenii lor de muncă români, nu precupeţesc nici un efort pentru prosperitatea şi înflorirea patriei noastre comune. In uzine si fabrici, pe ogoare, pe şantiere, în laboratoare, in şcoli şi institute, peste tot unde pulsează viaţa înnoitoare a construcţiei socialiste, intîlnim efortul comun, gîndul şi voinţa unită a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate. Aceasta este mărturia cea mai grăitoare a patriotismului lor, a dragostei nemărginite fată de partidul nostru, fată de conducătorul nostru iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. De fapt, aici, in procesul muncii, prin limbajul ..comun al muncii, se cimentează şi mai mult unitatea şi frăţia de nezdruncinat dintre oamenii muncii români şi cei aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare. Minunat prilej de manifestare a talentelor, de cunoaştere şi preţuire reciprocă a constituit Festivalul „Cîntarea României“. Ca o dovadă a măiestriei cu care s-au prezentat formaţiile clujene la finala ediţiei I a festivalului sunt cele 132 premii ciştigate, din care 34 de formaţii şi persoane care au activat în limba maghiară. Vorbitorul a arătat că aceste rezultate deosebite dobindite in toate domeniile de activitate merită a fi pe larg popularizate, deoarece ele constituie argumente convingătoare pentru a combateacele încercări răuvoitoare ale unor cercuri reacţionare, imperialiste, din străinătate de a denatura realizările poporului nostru, inclusiv cele obţinute în rezolvarea problemei naţionale. Referindu-se apoi la activitatea Consiliului judeţean Cluj al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, vorbitorul a arătat că aceasta n-a fost ritmică, că au fost prea puţine probleme examinate in şedinţele de birou şi in cele plenare. El a subliniat că pe viitor se impune dezbaterea sistematică în cadrul şedinţelor, atît a modului in care consiliul îşi aduce contribuţia la realizarea politicii partidului, la popularizarea si traducerea în viaţă a hotăririlor de partid si a legilor tării, cât şi a problemelor specifice naţionalităţii maghiare. In acelaşi timp, vorbitorul a propus să se examineze posibilitatea perfecţionării continue a activităţii de editare si difuzare a cărţii in limba maghiară, a învăţămintului cu limba de predare maghiară din tara noastră. In încheiere, vorbitorul a spus : As dori să subliniez hotărîrea noastră de a munci în continuare în asa fel incit să se întărească in permanentă unitatea, solidaritatea si frăţia tuturor cetăţenilor ţării, fără deosebire de naţionalitate, în activitatea şi lupta pentru înflorirea patriei comune — Republica Socialistă România. Arătind că lucrările plenarei comune a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană se înscriu firesc în vasta şi continua preocupare a conducerii partidului nostru, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a se sfătui permanent cu oamenii muncii, pentru a stabili împreună căile şi mijloacele pentru îndeplinirea cu succes a măreţelor obiective conţinute în hotăririle Congresului al XI-lea şi ale Conferinţei Naţionale, tovarăşul Josef Eckenreiter, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., a spus : Este o realitate uşor de constatat ca politica cu adevărat marxistleninistă promovată de-a lungul anilor de partidul nostru in problema naţională se leagă strins, indisolubil, de complexul efort constructiv pe care întregul nostru popor, toţi oamenii muncii români, maghiari, germani, sîrbi şi de alte naţionalităţi, l-au depus şi-i depun pentru dezvoltarea armonioasă a ţării, pentru creşterea potenţialului economico-social al tuturor judeţelor României. Numai o asemenea dezvoltare, în primul rînd economică, este în măsură să creeze adevărata bază a egalităţii depline in drepturi, aspiraţii şi împliniri. Vă rog să-mi permiteţi să afirm cu mîndrie că muncesc intr-un judeţ care reprezintă o reflectare de înaltă valoare semnificativă a politicii partidului, a ideilor secretarului general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind realizarea in fapt a egalităţii autentice a tuturor fiilor patriei, indiferent că limba loreste cea in care au scris Eminescu, Roth sau Petőfi. Infăţişind dezvoltarea impetuoasă a judeţului Sibiu, unde aproape 25 la sută din populaţie o formează oamenii muncii de naţionalitate germană, judeţ care realizează în 1978 o producţie industrială de peste 30 miliarde lei, pe harta sa economică apărind în ultimul deceniu, circa 600 de obiective noi, vorbitorul a arătat că toate acestea sunt argumente foarte puternice care oglindesc faptul că s-au creat şi se creează permanent bază şi condiţii materiale mereu mai bune pentru realizarea în practică a drepturilor fiecărui locuitor de a-şi împlini talentul şi personalitatea sa. Deosebit de concludente în acest sens, a arătat el, sunt şi realităţile politice şi sociale din judeţul nostru. La ultimele alegeri in consiliile populare comunale, orăşeneşti şi municipale au fost aleşi 301 deputaţi de naţionalitate germană ; în prezent, în judeţ muncesc 10 secretari de comitete de partid comunale, 20 secretari adjuncţi ; in 113 grădiniţe şi şcoli există clase şi cu limba de predare germană, dispunem de 1361 cadre didactice, iar în marele Festival „Cîntarea României“ sunt angrenate circa 300 formaţii cu 3 754 artişti amatori. La acestea se adaugă numărul mare de conducători ai proceselor de producţie, în industrie, agricultură, în domeniul social-cultural. Plecînd de la aceste realităţi , pe care nici un om de bună credinţă, de aici ori de peste graniţă, nu le poate nega, în centrul preocupărilor noastre, ale tuturor, pentru formarea omului nou, cu cea mai înaintată concepţie despre lume şi societate, am situat şi situăm în prim plan educaţia patriotică, revoluţionară pentru accentuarea participării tuturor oamenilor muncii la îndeplinirea Programului partidului. Arătind că marea majoritate a oamenilor muncii de naţionalitate germană sunt luptători activi, conştienţi in marele front al bătăliei pentru accelerarea dezvoltării economico-sociale, pentru ridicarea patriei noastre cororte, România socialistă, pe cele mai inalte culmi ale civilizaţiei şi progresului, vorbitorul a relevat că in activitatea politico-educativă de formare a omului nou şi în educaţia patriotica îndeosebi, nu s-a făcut totul pentru a contracara teoriile unor publicaţii străine care prezintă denaturat succesele noastre, care fac apologia modului de viaţă capitalist şi a societăţii de consum, care propagă cosmopolitismul şi nihilismul naţional, sau care încearcă să acrediteze ideea că existenţa germanilor din România este in pericol , cum o face cu mult zel ziarul Landsmannschaft-ului „Siebenbürger Zeitung“ din München, incercind să submineze pe asemenea căi frăţia de veacuri dintre poporul român şi naţionalitatea germană. Respingem cu hotărîre, a spus vorbitorul, de pe poziţiile partidului nostru, orice idei şi manifestări cosmopolite sau naţionaliste, indiferent de unde parvin. Am considerat şi considerăm aceasta necesar cu atît mai mult cu cit este ştiut faptul că mai există un număr de oameni care sunt îndemnaţi de propaganda străină să-şi părăsească patria. Nu mă refer aici la reunirea familiilor, care la noi în ţară a fost soluţionată cu mult înaintea semnării Actului final de la Helsinki, ci la cei care aleargă după un mod de viaţă uşor, care nu au înţeles că aventura părăsirii înseamnă trădare faţă de rude, prieteni, faţă de moşii şi strămoşii lor, care au trudit şi au luptat pe acest pămînt pentru ca ei, urmaşii de azi, să se înalţe tot mai sus pe treptele progresului, care nu au înţeles că poporul, ţara unde merg le pot acorda găzduire — fiind interesaţi în racolarea forţei de muncă gata calificată — dar nu le vor acorda niciodată încredere şi căldură. Sunt încredinţat — a spus Majai Adalbert, preşedintele Consiliului judeţean Harghita al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară — că dau glas celor mai, sincere sentimente de satisfacţie ale tuturor oamenilor muncii din judeţ, fără deosebire de naţionalitate, faţă de consecvenţa şi clarviziunea cu care partidul nostru a militat întotdeauna pentru rezolvarea justă marxist-leninistă a problemei naţionale, creind toate condiţiile făuririi unei egalităţi adevărate in drepturi, în toate domeniile de activitate. Putem să afirmăm cu deplină certitudine că rezolvarea in spirit marxist-leninist a problemei naţionale, ca parte integrantă a revoluţiei şi construcţiei socialiste, este una din cele mai de seamă victorii ale politicii Partidului Comunist Român. Tot ce s-a realizat in această privinţă, ca şi în toate domeniile vieţii noastre economice, politice şi sociale, este indisolubil legat de activitatea neobosită a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de contribuţia sa hotărîtoare la elaborarea şi înfăptuirea politicii naţionale a partidului. Oamenii muncii din judeţul nostru au înţeles profund că factorul de bază al realizării deplinei egalităţi în drepturi a tuturor cetăţenilor patriei, fără deosebire de naţionalitate, constituie dezvoltarea rapidă a forţelor de producţie, repartizarea lor raţională pe întreg teritoriul ţării. Această teză fundamentală a politicii partidului nostru, promovată cu atîta consecvenţă de dumneavoastră, stimate tovarăşe secretar general, este materializată pe deplin şi in dezvoltarea, fără precedent, a judeţului Harghita,, care în ultimul deceniu a păşit pe calea unei dezvoltări economico-sociale impetuoase. Dacă acum zece ani valoarea producţiei industriale a judeţului a fost de numai 2 miliarde lei, la sfirşitul acestui an vom ajunge la 10 miliarde lei. în prezent, fiecare al III-lea locuitor al judeţului este personal-muncitor. Şi viaţa spirituală a judeţului Harghita, care se încadrează armonios în viaţa spirituală a întregii tari, demonstrează prin forta faptelor că la noi, in România socialistă, sunt create toate condiţiile pentru afirmarea multilaterală şi nestingherita a personalităţii umane, in egală măsură pentru toţi cetăţenii patriei, fără deosebire de naţionalitate. In acest cadru, vorbitorul a relevat numărul mare de reviste, ziare şi cărţi ce apar in limba maghiară si care sunt larg difuzate pe cuprinsul judeţului. Totodată, vorbitorul a propus traducerea în limba maghiară a unor lucrări tehnice, de economie, filozofie, de istorie, care ar facilita ridicarea nivelului muncii politice şi ideologice din judeţ. In continuare, au fost înfăţişate unele aspecte ale activităţii cultural-artistice din judeţ, care reflectă viaţa nouă, munca comună, plină de abnegaţie a oamenilor muncii români şi maghiari. Subliniind că şcoala este un factor principal de educaţie şi formare a tineretului, vorbitorul a arătat că, în procesul general de dezvoltare şi perfecţionare a învăţămintului de toate gradele, a fost creată, în judeţ, o reţea largă de instituţii de invăţămint in limbile naţionalităţilor conlocuitoare, astfel incit, din totalul de 590 grupe din unităţile preşcolare, 500 funcţionează in limba maghiară, iar din cele 2 632 clase ale şcolilor generale şi liceelor, în 2000 predarea se desfăşoară in limba maghiară. în acest context, el a propus ca Ministerul Educaţiei si Invăţămîntului să acorde o atenţie mai mare perfecţionării în limba maternă a cadrelor didactice de naţionalitate maghiară. Referindu-se la activitatea Consiliului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, care participă activ, in cadrul Frontului Unităţii Socialiste, la dezbaterea si soluţionarea tuturor problemelor ce privesc dezvoltarea economico-socială a judeţului, vorbitorul a arătat că in viitor este necesar să se asigure îmbunătăţirea stilului si metodelor de muncă ale consiliului. Luind cuvîntul in încheierea lucrărilor, plenarei, tovarăşul Eduard Eisenburger a spus : Am ascultat cu viu interes şi cu profundă mîndrie patriotică cuvintarea dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, care, pentru noi , toţi, este un document de o excepţională importanţă teoretică şi practică, care sintetizează succesele ample obţinute in perioada de a trecut de, la Congresul . al XI-lea al partidului, de către toti oamenii muncii din ţara noastră — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi -rin ••infăptuirea obiectivelor stabilite de partid. Ni s-a prefigurat aici, din nou, perspectiva obiectivelor fundamentale ale dezvoltării economico-sociale a patriei noastre socialiste în următorii ani ai cincinalului, sarcinile de mare însemnătate ce stau in faţa oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate. Expunerea dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe secretar general al partidului, preşedinte al republicii, i jalonează, în acelaşi timp, cu fermitate revoluţionară, direcţiile perfecţionării continue a activităţii pe care consiliile oamenilor muncii maghiari şi germani, sub îndrumarea comitetelor judeţene de partid, trebuie să o desfăşoare în viitor, în vederea sporirii rolului acestor organisme, componente ale Frontului Unităţii Socialiste, la înfăptuirea mobilizatoarelor sarcini ce le revin. Vă asigurăm, mult stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, că în perioada imediat următoare vom dezbate, cu toţi oamenii muncii maghiari şi germani, în organisme create din iniţiativa dumneavoastră, obiectivele ce se desprind din clarvăzătoarea expunere pe care aţi binevoit să o faceţi în faţa şedinţei comune a consiliilor oamenilor muncii maghiari şi germani şi vom stabili măsurile menite să sporească, tot mai mult, contribuţia noastră la înfăptuirea exemplară a hotăririlor Congresului al XI-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului. Văzînd în politica Partidului Comunist Român propria noastră politică, inţelegînd că participarea activă la construirea socialismului şi comunismului in patria noastră comună. Republica Socialistă România, reprezintă o îndatorire patriotică fundamentală a fiecărui cetăţean. oamenii muncii de naţionalitate maghiară şi germană se angajează solemn in faţa partidului, în faţa dumneavoastră, mult stimate tovarăşe secretar general, ca, împreună cu toţi oamenii muncii din România, sub conducerea gloriosului nostru partid comunist, să muncească cu deplină dăruire pentru înfăptuirea destinelor naţiunii române după propria sa voinţă, liberă şi stăpînă pe munca sa, pentru a plămădi, pe plaiurile milenare româneşti, o civilizaţie modernă, socialistă. Ne exprimăm, încă o dată, sentimentele noastre de profundă preţuire, dragoste şi ataşament deplin faţă de partid..faţă de întreaga politică internă şi externă a partidului şi statului, faţă de dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu — ctitorul României moderne, personalitate proeminentă a lumii contemporane — şi vă urăm multă sănătate şi putere de muncă, in fruntea partidului şi statului, spre binele întregului popor înfrăţit al României socialiste. Cu aceste alese ginduri de înaltă stimă, vie preţuire şi recunoştinţă, vă mulţumim încă o dată pentru această istorică întîlnire cu dumneavoastră, mult stimate , şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, care v-aţi dedicat şi vă dedicaţi întreaga viaţă. Întreaga energie pentru edificarea pe pămîntul României a celei mai drepte şi demne societăţi. Din cuvîntul participanţilor