Scînteia Tineretului, septembrie 1978 (Anul 34, nr. 9105-9130)
1978-09-15 / nr. 9117
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST anul xxxiv, CU PRILEJUL VIZITEI TOVARĂŞULUI seria ni. NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al Parti- Nr. 9117 didici Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste 6 pagini România, ii® JUDEŢUL CLUJ ŞI AL DESCHIDERII 30 bani ANULUI ŞCOLAR ŞI UNIVERSITAR 1978-1979 777,7 Astăzi, va avea loc în mimierpmi Cluj-Napoca o mare 15 septembrie adunare populara. 1978 Posturile de radio și televiziune vor transmite direct ________________ această manifestare, care va avea loc în jurul orei 12,30. VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la JUDEŢELE CARAŞ-SEVERIN ŞI CLUJ A doua zi a vizitei de lucru în judeţul Caraş-Severin . Caldă şi entuziastă primire făcută secretarului general al partidului de către colective de oameni ai muncii din Bocşa, Berzovia şi Reşiţa . Dialog concret, mobilizator, hotărîre fermă de a face totul pentru transpunerea in viaţă a preţioaselor indicaţii primite CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la marea adunare populară de la Reşiţa Dragi tovarăşi şi prieteni, Este o deosebită bucurie pentru mine că am prilejul de a vizita din nou Reşiţa şi alte localităţi ale judeţului Caraş-Severin, de a mă întîlni cu oamenii muncii, cu minunaţii constructori ai socialismului de pe aceste meleaguri şi de a vă adresa dumneavoastră, tuturor locuitorilor din Reşiţa şi din judeţul Caraş-Severin, in numele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat şi al guvernului, precum şi al meu personal, un călduros salut şi cele mai bune urări. (Aplauze puternice, prelungite, urale, se scandează: ,,Ceauşescu — P.C.R.!“). In cadrul vizitei de lucru pe care o întreprindem în municipiul Reşiţa şi judeţul Caraş- Severin am fost în 6 întreprinderi industriale şi în două unităţi agricole. Pe ansamblu, pot spune că impresiile noastre sunt bune. Am constatat, cu multă satisfacţie, că oamenii muncii din aceste întreprinderi, ca dealtfel din toate întreprinderile judeţului Caraş-Severin, înfăptuiesc neabătut Programul elaborat de Congresul al XI-lea, aducînd o contribuţie de mare însemnătate la făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre comunism. (Aplauze puternice, urale ; se scandează : „Ceauşescu, şi poporul!“). Ne-a produs o bună impresie întreprinderea constructoare de maşini din Caransebeş, precum şi noua oţelărie de la „Oţelul Roşu", rezultatele obţinute de colectivele de oameni ai muncii din aceste unităţi. Apreciem îndeosebi trecerea, la întreprinderea din Caransebeş, la producţii de tehnicitate mai înaltă şi realizarea, la „Oţelul Roşu“, a unor oţeluri de calitate superioară. Menţionez, de asemenea, impresia bună pe care ne-a produs-o noul laminor care a intrat, cu prima oară, în probe tehnologice şi care sperăm că va începe să producă înainte de termen. Este o unitate modernă şi sperăm că producţia sa va fi de înaltă calitate — cum nu a mai existat pină acum in Reşiţa! (Aplauze puternice, urale ; se scandează : „Ceauşescu — P.C.R.!“, „Ceauşescu şi poporul!“). Trebuie să menţionez, de asemenea, impresia deosebită pe care ne-a produs-o noua fabrică de motoare navale care, deşi la începutul activităţii, a reuşit să producă un număr de motoare, trecînd in prezent la construcţia motorului de 20.000 şi de 30 000 CP. Unele motoare sunt în curs de a fi montate pe nave, unde sperăm că vor funcţiona aşa cum au funcţionat pe bancurile de probă din uzină. In felul acesta, în viitor vom înzestra navele româneşti cu motoare fabricate in România — la Reşiţa. (Aplauze puternice, urale. Se scandează . ..Ceauşescu — P.C.R.!“). Am vizitat uzina constructoare de maşini din Bocşa, o întreprindere mai veche, aflată in plină dezvoltare. Şi aceasta a trecut la o producţie de tehnicitate superioară, urmînd să producă un viitor utilaj metalurgic complex. Prin aceasta, colectivul de muncitori de aici va dovedi că poate sta in rind .Continuare in pag. a 111-a) Obiectivul central al vizitei îl constituie examinarea la faţa locului, în cadrul unui cuprinzător dialog cu organele locale de partid şide stat, cu cadre de conducere din economie, cu specialişti şi oameni ai muncii, a stadiului realizării sarcinilor ce revin acestui judeţ din hotărîrile Congresului al XI-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, stabilirea căilor şi mijloacelor concrete menite să impulsioneze întreaga activitate economicosocială în vederea ridicării ei pe o treaptă nouă, calitativ superioară, corespunzător exigenţelor acestui cincinal al afirmării plenare a revoluţiei tehnico-ştiinţifice în toate domeniile. Oraşul de reşedinţă al judeţului Cluj, ca şi numeroase alte localităţi au devenit, in anii socialismului, importante centre economice, cu o industrie dinamică, ilustrînd justeţea politicii ştiinţifice a partidului, de repartizare judicioasă a forţelor de producţie pe întregul teritoriu al ţării, capacitatea noii orînduiri de a asigura o dezvoltare armonioasă a vieţii economico-sociale, progresul multilateral, material şi spiritual al patriei. Inscriindu-se organic din evoluţia economico-socială atit de dinamică a Întregii ţări, dezvoltarea judeţului Cluj se defineşte ca dealtfel şi aceea a celorlalte regiuni ale patriei, prin ritmul înalt al creşterii producţiei materiale, prin mutaţiile structurale calitative oglindite în sporirea eficienţei şi a ponderii ramurilor purtătoare ale progresului tehnic, prin îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de munca ale populaţiei, prin înflorirea fără precedent a ştiinţei şi culturii, care au adus vechiului renume al acestor meleaguri o nouă strălucire. Realizate prin aplicarea politicii ştiinţifice, clarvăzătoare a partidului nostru, toate aceste succese — rod al eforturilor (Continuare in pag. a IV-a.) în judeţul Cluj Vibrantă manifestare a sentimentelor de dragoste şi stimă ale locuitorilor acestor străvechi meleaguri româneşti în cursul după-amiezii de joi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a început o vizită de lucru în judeţul Cluj. Secretarul general al partidului este însoţit de tovarăşa Elena Ceauşescu, de tovarăşii Iosif Banc, Virgil Cazacu, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Ion Ursu. Momente de neuitat pentru muncitorii din Bocşa La Întreprinderea mecanică din Reşia Încheierea lucrărilor Congresului naţional de chimie Telegrama adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu Joi, s-au încheiat în Capitală lucrările Congresului naţional de chimie, importantă manifestare a vieţii noastre ştiinţifice. Congresul a reunit oameni de ştiinţă, cercetători, proiectanţi, cadre didactice din învăţămîntul superior, conducători de mari unităţi chimice, alţi specialişti din întreprinderile industriale de profil, un mare număr de invitaţi de peste hotare, în plen şi in secţiunile de specialitate — inginerie chimică, chimie fizică şi chimie analitică, petrochimie, chimie macromoleculară, chimie organică, chimie anorganică, metale, rare şi pure — au fost susţinute, peste 480 referate şi comunicări care, prin inaltul lor nivel ştiinţific, prin soluţiile tehnice şi economice prezentate, au oglindit competenţa şi capacitatea lucrătorilor ce-şi desfăşoară activitatea în acest important sector al economiei de a contribui prin creaţia proprie la prestigiul ştiinţei româneşti, la înfăptuirea sarcinilor ce le revin în cincinalul revoluţiei tehnico-ştiinţifice. Congresul a evidenţiat căile şi mijloacele de acţiune pentru realizarea exemplară a hotărîrilor Congresului al XI-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, pentru traducerea in viaţă a orientărilor şi sarcinilor stabilite de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru creşterea contribuţiei cercetării ştiinţifice la dezvoltarea întregii economii naţionale. Cuvintul de închidere a lucrărilor Congresului a fost rostit de tovarăşa acad. dr. ing. Elena Ceauşescu. Urmărită cu viu interes de asistenţă şi subliniată cu vii aplauze, cuvîntarea a jalonat principalele direcţii asupra cărora specialiştii din cercetare, proiectare, inginerie tehnologică trebuie să-şi concentreze activitatea pentru a spori aportul cercetării ştiinţifice la realizarea importantelor obiective ce revin industriei chimice, ştiinţei in general. Participanţii la lucrările Congresului au adoptat, într-o atmosferă de entuziasm, textul unei telegrame adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al PartiduluiComunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, în care se spune: Participanţii la primul Congres naţional de chimie din ţara noastră — oameni de ştiinţă, cercetători, proiectanţi, cadre didactice din învăţămîntul superior, conducători de mari unităţi chimice, alţi specialişti din întreprinderile industriale de profil — vă exprimă, in numele tuturor oamenilor muncii care-şi desfăşoară activitatea in această rurpură de frunte a economiei noastre naţionale, sentimentele lor de profundă stimă, dragoste şi preţuire, de neţărmurită recunoştinţă pentru (Continuare in pag. a V-a) In pag. a 5-a: CUVÎNTUL DE ÎNCHIDERE ROSTIT DE TOVARĂŞA ACAD. DR. ING. ELENA CEAUŞESCU Cerinţă obiectivă a progresului patriei, deviză a tinereţii revoluţionare A MUNCI, A ÎNVĂŢA ŞI A MN ■ 15 septembrie este o zi a emoţiilor profunde. O zi in care , şcolile, după liniştea de o vară, se reintilnesc cu freamătul copilăriei, al tinereţii , in care catedrele, băncile sunt acoperite cu flori. Şi totuşi, 15 septembrie este o zi solemnă, gravă. O zi încărcată de răspunderi. Pentru că fiecare început de an este, de fapt, un început de drum, un drum care urcă şi care nu este deloc uşor , pentru că se cere muncă asiduă, se cere o încadrare perfectă în ritmurile ţării, se cere organizarea întregii activităţi pe baza unei concepţii care să corespundă pe deplin exigenţelor progresului multilateral al patriei. Şcoala, atit prin rosturile ei, cât şi prin mijloacele de acţiune ce-i sunt proprii, este puternic legată de eforturile poporului pentru edificarea noii societăţi. Odată cu anul de învăţămînt 1977—1978, şcoala românească a intrat intr-o etapă nouă ; procesul de reorganizare şi aşezare pe baze revoluţionare a invăţămintului s-a încheiat. Sunt asigurate toate condiţiile pentru buna desfăşurare a activităţii didactice şi de cercetare ştiinţifică, pentru Continuare in pag. a IV-a