Scînteia Tineretului, octombrie 1979 (Anul 35, nr. 9440-9466)

1979-10-01 / nr. 9440

„SCr UT­EI A TINERETULUI" pag. 2 alia pentru recoltă­­ intensificată la maximum, susţinută neîntrerupt in toate sectoarele de activitate! La o producţie sporită, un ritm al culesului pe măsură! Pe cele 600 hectare cu porumb ale fermei nr. 8, Canton, din cadrul I.A.S. Alexandria, iese in evidenţă, de la bun început, ampla mobilizare de forţe mecanice şi umane, care grăbesc strin­­sul recoltei. „Numai aşa putem culege în timp cit mai scurt producţia foarte bună, cum se eva­luează din primele 200 ha recoltate“, precizează tinărul şef al fermei, ing. Mihail Puia. Intr-ade­văr, rezultatele de pină acum, cind ultima ve­rigă a tehnologiei de cultură a porumbului se caracterizează prin operativitate şi deosebit spi­rit gospodăresc, atestă o depăşire a planului in proporţie de 150 la sută. Este un început de bi­lanţ promiţător, o etapă decisivă pentru pune­rea in valoare a întregii producţii. „De aceea, continuă Mihail Puia, toate cele 12 combine, in­tre care opt sunt echipate pentru recoltat po­rumbul ştiuieţi, iar patru îi transformă direct in boabe, lucrează neîntrerupt, depăşind ritmul zilnic de 25 hectare la recoltatul mecanic. Dar, vă rog să notaţi, la realizarea vitezelor zilnice de lucru contribuie din plin importantele forţe ale tinerilor sosiţi in sprijinul nostru“. Aprecie­rile sunt adresate elevilor liceului industrial „Rulmentul“ care, un număr de peste 450, des­făşoară o amplă şi rodnică activitate la recoltat. Elevii liceului industrial „Rulmentul“ recuperează integral ştiuleţii de mecanizat pe suprafeţele recoltate e şedinţă, un grafic de livrare, alte şedinţe, alte grafice dar recolta tot în cîmp rămîne... Sub şoproanele fermei le­gumicole de la Plosca mai bine de 8 tone tomate de cea mai bună calitate aş­teaptă zadarnic să fie­ expe­diate către beneficiari. In cimp, alte zeci de tone sint numai bune de cuies. Briga­dierul David Ion, şeful fer­mei, ne dă lămuriri „exac­te“ asupra situaţiei : „ In 4 septembrie am avut prima şedinţă la C.D.F., unde au participat şi dele­gaţi de la Bucureşti. Am­ întocmit grafice de livrare pentru expediţia zilnică : 5 000 kg tomate spre piaţă Ca urm­are a acestor co­menzii pe care le-am consi­derat ferme, am trecut in­tens la recoltat. Dar, după trei zile, nu s-a prezentat nimeni să ridice tomatele Sub şoproane se strânseseră peste 10 mii kg de tomate de cea mai bună calitate. — Ce s-a intîmplat cu producţia ? — Poate mai stătea şi acum, dacă nu interveneau organele locale care au oprit pur şi simplu autoca­mioanele pe şosea. Cele care nu transportau nimic au fost încărcate cu tomate şi dirijate la C.U.F. Alexan­dria. Dealtfel, autocamioa­nele de la Bucureşti nu au sosit nici după trei săptă­­mini. Mai putem oare conta iu aceste grafice, in seriozi­­tatea delegaţilor care întoc­mesc şi avizează preluarea recoltei ? — Care este situaţia cu legumele aflate acum in fermă ? — Iar am mai avut o şe­dinţă la C.L.F. şi cu toate că ne aflăm în plină campa­nie de recoltare, din cei 40 de reprezentanţi ai coope­rativelor, numai pentru noi s-a aprobat expedierea a 1 009 kg tomate pe zi. Dar, după cum vedeţi, nici de această dată nu au venit mijloace de transport. Legu­mele putrezesc, le sortăm de două-trei ori, în speranţa că vor sosi să le ridice de la C.L.F. Deci, două şedinţe, două grafice şi recolta rămine tot in cîmp, cu urmări inesti­mabile la capitolul pierderi. La cooperativa agricolă Plosca, tomatele aşteaptă mijloacele de transport... ...Iar la C.L.F. Alexandria, elevii aşteaptă, la rindul lor, legumele din cimp • DE CE TINERII NU ŞTIU MAI NIMIC DESPRE DEZVOL­TAREA PROPRIULUI ORAŞ ? • NU SUNTEM NAVETIŞTI CUL­TURALI LA BUCUREŞTI, CI PLOIEŞTENI ! • NE DORIM UN COMPLEX CULTURAL PENTRU TINERET • SA CUNOAŞTEM PROIECTELE TINERILOR ARHITECŢI, SA DEZBATEM UNUL DINTRE ELE ! Tinerii propun arhitecţilor Recent, la Ploieşti, in vechea capitală a petrolului, azi muni­cipii, cu zeci de mari întreprin­deri avind o pondere însemnată in economia naţională, unde s-au construit, în ultimii ani, mii de apartamente pentru oa­menii muncii, cartiere noi şi armonioase (ca „Ploieşti Nord“ sau „Republicii“), ni s-a înfă­ţişat — ca motiv principal al unui dialog cetăţenesc — con­statarea că mulţi tineri harnici şi apreciaţi pentru munca lor, neîntîmplător aleşi in activul U.T.C. a! întreprinderilor în care lucrează, nu ştiu nîm­e (sau mai nimic) despre schimbările ce se petrec,­in plan­ urbanistic, sub ochii lor, nemaivorbind de cele care ţin de viitoarea dezvoltare a oraşului. Pe deplin interesaţi de o rea­litate care este şi a lor (întoc­mai ca sarcinile de producţie), prin sugestiile şi propunerile făcute la masa rotundă, inter­locutorii noştri şi-au confirmat calitatea de buni cetăţeni, care ştiu ce vor, ce li se cuvine ca generaţie, stind faţă in faţă cu oraşul, tot aşa de bine cum ştiu ce aşteaptă, zi de zi, oraşul de la ei ! Red : Trăiţi intr-un oraş care şi-a păstrat, deşi situat atit de aproape de Bucureşti, o serie de tradiţii : revoluţionară, econo­mică şi, în bună măsură, cultura­lă. Cum apreciaţi eventuala lui „individualitate d in plan urba­nistic ? Liana Dobrinescu, arhitect, Institutul de proiectări Praho­va : Oraşul nostru se mîndreş­­te, pe bună dreptate, cu unele clădiri „de excepţie“, aparţinind trecutului (casele Hagi Prodan şi Dobrescu, Halele Centrale, Palatul Culturii ş.a.) sau pre­zentului (sediul politico-admi­­nistrativ, Casa de cultură a sin­dicatelor, Institutul de petrol şi gaze, magazinul „Omnia“ ş.a.) care insă nu sunt suficiente pen­tru a contura un stil, o indivi­dualitate arhitectonică. Aceasta, deoarece personalitatea in ar­hitectură presupune, dincolo de clădirile, reuşite, aliniere este­tică, armonizarea functionalităţi­­lor, ceea ce lipseşte, de pildă, in cazul edificiilor înălţate în cen­trul civic. In locul unei piese solemne, cu funcţionalitate so­­cial-culturală, care să încadre­ze sediul politico-administrativ, s-a implantat magazinul „Om­nia“ (deci, o funcţionalitate co­mercială !) şi se va adăuga, ne­­glijindu-se mai departe legile arhitecturii, o prelungire cu pro­fil de restaurant a hotelului ..Berbec“. Dacă vreţi, premisele unei „individualizări“ urbanis­tice se anunţă in cartierul „Plo­ieşti Nord“, cea­ mai reuşită zonă de locuinţe. Prin urmare, este posibil... Alexandru Bercaru, maistru (operator chimist), întreprinde­rea „Dero“ . Cit priveşte apro­pierea de Bucureşti, aceasta pare să constituie, dacă ne refe­rim la o prejudecată curentă, un dezavantaj. Se mai spune, cind vine vorba de nevoia unor dotări social-culturale pentru ti­neret : „Aveţi Bucureştii la doi paşi, cu spectacole...“, iar cind amintim că ne lipsesc din oraş zonele de agrement :­­„Ală­turi e Valea Prahovei...“. Să ne lămurim : nici Bucureştii, nici Valea Prahovei nu sunt „la doi paşi“ sau „alături“, ci la cite 60 l­m distanţă. Şi, in definitiv, de ce nu ne-am cultiva sau re­crea în oraşul in care trăim şi muncim, în oraşul care dă ţării miliarde şi unde ar trebui, cred, să se construiască un club sau o casă a tineretului ?! Red. : Există, deci, şansa unei „tradiţii“ noi, pe care s-o im­­puneţi : iniţiativa tinerilor, pro­punerile lor sistematice, valori­­ficabili ! Să transcriem citeva. Lidia arhitect, Niculescu, conductor I.P. Prahova : Din capul locului, vă pot spune că iniţiativa nu lipseşte. Tinerii arhitecţi şi conductori arhitecţi s-au oferit, in repetate rin­­duri," să-şi aducă şi ei contri­buţia la estetica oraşului, pro­­iectind lămpi de stradă, sisteme de afişaj, pavilioane, bănci, co­şuri ş.a. care să nu deranjeze ochiul. Dar, neinfiripindu-se încă o bună colaborare între edili, arhitecţi, constructori şi artişti plastici în această direc­ţie, ofertele nu s-au concreti­zat. Mă frămintă o propunere : la dezbaterile pe teme social­­culturale, organizate de comi­tetul municipal U.T.C., să fie abordat, odată şi odată, un pro­iect al unui tinăr arhitect, legat de dezvoltarea oraşului. Sunt convinsă că tinerii participanţi ar avea şi ce să afle şi ce să su­gereze. Dan Micu, inginer, I.R.E. Pra­hova : Vin şi eu cu o propune­re. Pentru că avem o bună mişcare teatrală (dar un tea­tru bine dosit, cîrpit, adăugit),­­viaţă muzicală (dar o filarmo­nică geamănă, în destin, cu tea­trul), artişti plastici (dar nu şi o sală de expoziţii a tinerilor creatori), copii, mulţi copii (dar o clădire a teatrului de păpuşi inestetică şi necorespunzătoare) —­ mă gindesc — ce bine le-ar sta Ploieştilor cu un ansam­blu (complex) cultural în aer li­ber, Incorporînd un teatru, o filarmonică, o sală de expoziţii şi o bibliotecă a tineretului mult rivnită, toate înconjurate de puncte de agrement... Ion Onea, muncitor (cabler), întreprinderea „Cablul româ­nesc“ : Ne simţim in stare, noi, uteciştii, să mobilizăm toată suflarea tineretului din oraş, pentru construirea unui club sau a unei case a tineretului în care să-şi găsească, in sfirşit, adă­postul, discoteca (în momentul de faţă improvizată la o institu­ţie sau alta), o sală de proiecţii, alta de expoziţii, iar alături o bază sportivă atit de necesară. In altă ordine de idei, am fi dispuşi, dacă proiectanţii tineri şi-ar impune cuvintul, să dăm o mină de ajutor la construirea căminelor de nefamilişti intr-o variantă umanizată, cu balcoane şi terase, cu săli de activităţi, in sfirşit, cu deschidere către în­săşi tinereţea celor care le fo­losesc ! Gheorghe Roşea, subinginer e­­lectromecanic, întreprinderea de utilaj petrolier şi reparaţii Te­­leajen : Gîndurile noastre con­verg către un oraş „al nostru“ din toate punctele de vedere. Nu suntem­ navetişti culturali, ci locuitori ai Ploieştilor. De ce să facem cumpărături pe Lip­scani şi nu pe o stradă comer­cială a noastră, cu magazine în linie, poate chiar in zona Ha­lelor?! Am împăca tradiţia co­mercială a oraşului, cu necesi­tăţile noastre. De ce să alergăm la Bucov, cind putem avea ştranduri in oraş, bine amena­jate, cu nisip pe plaje, nu cu Zgură şi beton ?! Mă doare să văd parcurile dijmuite, pe zi ce trece, de alte construcţii. Ci­ne-mi poate spune ce, suprafaţă de zonă­­verde ne este (dacă mai­ este) rezervată pe cap de locuitor ? Red. : De pildă, arhitectul Constantin Ciobanu, şeful pro­iectului schiţei de sistematizare a oraşului. Aşadar, tovarăşe arhitect ? Constantin Ciobanu : Tinerii au dreptate in multe privinţe. E firesc să se întrebe ce se în­­timplă , cu zona verde, de e­­xemplu. Norma prevede asigu­rarea a 10 m pătraţi de zonă verde pe cap de locuitor, pe cind in practică, nu se respec­tă­ decit 3 m pătraţi, aceasta şi dim­ nevoia de a satisface ne­cesarul de locuinţe, dar şi pen­tru că „uităm“ uneori, după înălţarea cite unui ansamblu de locuinţe, să adăugăm măcar un pl­ec de verdeaţă, dacă nu spa­ţiul verde proiectat. Red. : Ce obiective social-cul­­turale, ce dotări sportive şi de agrement pentru tineret prefi­gurează schiţa de sistematizare ? Constantin Ciobanu : S-a a­probat, in schiţă, reamenajarea parcului pionierilor, extinderea Hipodromului cu caracter de parc şi realizarea unui parc central, de circa 6 ha, in peri­metrul închis de străzile G­ Doja, Republicii şi Ion Maio­­rescu. Este plauzibilă ideea unui complex cultural pentru tineret, dar necuprinsă în actuala schi­ţă.. Viitorul, poate, îşi va spune cuvintul. DRAGOMIR MAGDIN Ce şi cum se construieşte pentru tineri in vechea capitala Formaţii specializate mai mult în... pierderea timpului Aflîndu-ne in perimetrul cooperativei agricole din Purani, res­pectiv la capătul unei sole, unde, după ce s-a recoltat porumbul, a început să prindă contur un siloz cu coceni tocaţi, surprindem utilajele in repaus prelungit. Căutăm, firesc, explicaţii, dar şi pe cine să le dea.­ Dintr-un lan din vecinătate se apropie me­canizatorul Florea Rădoi. Priveşte întrebător in jur,­­semn că mai aşteaptă pe cineva, apoi ne spune: „Deocamdată sunt sin­gurul repartizat să vin cu C.S.-ul aici. Tractorul S 1 800 stă pen­tru că-i mecanizatorul bolnav şi-o să-l înlocuiască un strungar“. între timp, soseşte alt mecanizator, Gheorghe Ungureanu, să vadă ce face Florea Rădoi. Şi, cum află că pină la ora 10 aici nu s-a lucrat, pornesc împreună intr-un alt punct, la arături, lăsînd silozul aşa cum l-am găsit şi a doua zi, adică netermi­­nat. Dacă la Purani formaţia specializată in recoltarea şi trans­portul furajelor s-a „autodesfiinţat“ in cursul aceleiaşi zile, pe tarlalele cooperativei „30 Decembrie“ Alexandria o formaţie asemănătoare abia se încropeşte. Două C.S.-uri intră tirziu in brazdă, iar un RAF toacă, de la începutul zilei... vînt. Tinărul mecanizator Ionel Marcin, de la S.M.A. Nanov, nu poate recolta lucerna in lipsa remorcilor... LUNI 1 OCTOMBRIE 1979 Răspuns prompt marilor teme ale producţiei — V-aş ruga, stimate tovarăşe prorector, ca in­ dialogul nostru să avem de la început precizat cadrul general al cercetării în Universitatea braşoveană. — In decursul celor 31 de ani de existenţă a invăţămîntului superior tehnic din Braşov, la cele 20 000 de diplome univer­sitare s-au adăugat şi 204 diplo­me de doctor in ştiinţe, acorda­te în cele 33 de domenii de cer­cetare in care universitatea pre­găteşte cadrele. Ultima sesiune, a XXV-a, a cercurilor ştiinţifi­ce studenţeşti a dat posibilita­tea unui număr de 800 studenţi să-şi prezinte lucrările, 342 de comunicări, rodul activităţii de integrare a învăţămintului cu producţia, şi de cercetare pro­priu-zisă. — Cum se desfăşoară integra­rea, ţinînd seama că argumen­tul suprem îl constituie legă­tura directă, eficientă, cu pro­ducţia ? — Desigur, pe bază de con­tracte Încheiate cu întreprinde­rile şi institutele de cercetări, care finanţează activitatea, în funcţie de profilul fiecărei fa­cultăţi de la noi: mecanică, teh­nologia construcţiilor de ma­şini, silvicultură şi exploatări forestiere, industrializarea lem­nului, matematică. — Care sunt unităţile cu care colaboraţi ? — în principal cele din Bra­şov şi judeţul Braşov. Există o strinsa colaborare extinsă deja la mai mulţi ani, cu întreprin­deri reprezentative ale indus­triei noastre. Autocamioanele, Tractorul, Rulmentul, Combina­tul de prelucrarea lemnului, Utilajul chimic din Făgăraş, E­­lectroprecizia — Săcele. Nume­roase teme se elaborează la so­licitarea Consiliului Naţional de Ştiinţă­­şi Tehnologie sau a in­stitutelor de cercetări centrale, cum sunt cele aparţinind Minis­terului Economiei Forestiere, şi Materialelor de Construcţii, res­pectiv Ministerului Industriei Interlocutor — prof. dr. ing. VICTOR HOFFMANN, prorectorul Universităţii din Braşov Construcţiilor de Maşini. — De-acum, putem vorbi des­pre preocupările concrete. —­­Nu înainte însă de a men­ţiona că toate cele 23 de cate­dre din Braşov au fost îngloba­te în patru unităţi de cercetare: Atelierul de cercetare-proiectare autovehicule, maşini agricole şi­ echipamente electrice, Labora­torul de cercetare, tehnologii şi utilaje pentru construcţia de maşini, Colectivul de cercetare­­proiectare pentru prelucrarea lemnului şi Colectivul de cer­cetări forestiere. — In cadrul acestora, care vor fi deci temele de lucru ale cer­cetărilor ? — Temele cercetării sunt de fapt temele producţiei : reali­zarea de maşini, noi sau moder­nizarea celor existente, testarea calităţii şi mărirea fiabilităţii unor produse ale industriei constructoare de maşini, elabo­rarea ■ de tehnologii îmbunătăţi­te menite să reducă consumul de metal, lemn şi combustibil, creşterea productivităţii muncii prin mecanizarea şi automatiza­rea proceselor industriale, in­troducerea folosirii tehnicii mo­derne de calcul in sistemul in­formaţional productiv şi comer- , cial, extinderea unor specii fo­restiere valoroase în afară zîw­nelor de creştere tradiţională, amenajarea bazinelor hidrogra­­grafice torenţiale. — Cu ce se poate mîndri, pină la această oră, cercetarea uni­versitară de la Braşov ? — S-au realizat in mai multe variante maşini-unelte pentru prelucrarea metalelor dure pe cale electrochimică, respectiv e­­lectroerozivă, instalaţii pentru testarea calităţii cuptoarelor cu ardere internă și a diferitelor subansamble ale autovehicule­lor, linii de asamblare pentru fabricile de mobilă și altele. O serie de cercetări sunt finalizate prin proiecte sau procese teh­nologice, pe baza lor se fac, de exemplu, amenajările hidrogra­fice in bazinul Tîrlungului, se valorifică terenurile, temporar goale din­ fondul forestier,, se produc preparate de concentra­te naturale, se realizează dru­muri forestiere îmbunătăţite, se valorifică noi materiale lem­noase. Să nu uităm însă că, dis­­punind de ateliere de producţie bine dotate, unele cercetări e­­fectuate de studenţii şi cadrele didactice de la Universitatea braşoveană sunt finalizate prin realizarea prototipului. 1. LAZAR ­* In locul „detaliilor tehnice“, numeroase detalii ale slabei organizări O primă informare asupra campaniei desfășurate pe ogoarele consiliului unic agroindustrial Peretu o în­cercăm la sediul S.M.A. Spunem „o încercăm“ pen­tru că, aici, economistul principal I. Chiriacov nu ne poate da „detalii tehnice“, după exprimarea proprie. „Directorul S.M.A. este ple­cat la Troianu, la recolatul mecanizat al porumbului, dar mai bine să ne intere­săm la secţia nr. 1“. Ne de­plasăm la secţia X. Aici, in curtea secţiei, mai mulţi mecanizatori îşi găsesc de lucru pe lingă tractoare, iar în parcul de combine numă­răm peste 12 Glorii frumos aliniate. Primim lămuriri că „au fost la floarea soare­lui". Dar, cum recoltatul la această cultură s-a încheiat de peste două săptămîni, mai întrebăm de ce nu au fost transformate și îndrep­tate spre lanurile de porumb. Economistul principal nu ne poate da „detalii tehnice“, cum dealtfel nu ne poate o­­feri nici o situaţie a lucrări­lor din cîmp. La porumb nu se recoltează. Griul este se­mănat în monocultură. Tere­nul este pregătit de slabă ca­litate. Specialistul, obligat să fie la cap de tarla, este ple­cat la şedinţă. Orice comen­tariu este de prisos. Cu atit mai mult cu cît, în apropie­rea parcelei unde se semăna griul se află o cultură de soia, bună premergătoare pentr­ cereale păioase, ajun­să la maturitatea optimă pentru recoltare. Dar, aşa cum am văzut, combinele în Ioc să fie pe cîmp, sunt ali­niate in curtea secţiei. Zilele trec sub ochii îngăduitori ai gospodarilor, care, în loc să fie pe cîmp, să organizeze munca acolo unde campania o solicită, stau in şedinţe prelungite pină după amiază. Foto anchetă realizată de ŞTEFAN DORGOŞAN NICOLAE GHELASE ...iar griul se seamănă in monocultură! Oameni ai muncii din ramura construcţiilor de maşini şi prelucrării metalelor beneficiază de cea de-a ll-a etapă de majorare a retribuţiei (Urmare din pag. I) oameni ai muncii ? Specialiştii din cadrul Ministerului Muncii , Ce înseamnă cea de-a Il-a ne-au pus la dispoziţie citeva etapa de majorare a retribuţii- calcule semnificative pe care le lor pentni tusile, .categorii. ,,de­ . reproducem. . . ", UN CAZANGIU SAU SUDOR , " încadrat in categoria 4, treaptă II, construcţii de maşini A — acord Aşadar, începind cu 1 octom­ lei, faţă de 2 237 lei, cu­ avea brie 1979, cazangiul sau sudorul după prima etapă de majorare, respectiv va primi lunar 2 664 diferenţa fiind de 397 lei. UN LĂCĂTUŞ DE ÎNTREŢINERE încadrat în categoria 5, treapta I, construcţii de maşini A­n regie înainte de după etapa a II-a diferenţa etapa a II-a de majorare in plus de majorare retribuţia tarifară 2 091 2 428 337 1 Adăugind sporul de vechime, să zicem 7 la sută, pentru că lăcătuşul lucrează in regie, el va obţine un plus de 170 lei, faţă de 147, ci­ primea după majo­rarea din prima etapă. In total, lăcătuşul va avea lunar 2 598 lei, majorarea fiind de 360 lei. UN MAISTRU încadrat în gradaţia 4, clasa de retribuire 25, care coordonează muncitori încadraţi pe reţeaua construcţii de maşini —­e un tînăr, inginer încadrat la nivelul de bază, clasa de retribuire 21, dintr-o în­treprindere constructoare de maşini din grupa a IV-a de ramuri înainte de după etapa a II-a diferenţa înainte de după etapa a II-a diferenţa etapa a II-a de majorare in plus de majorare retribuţia tarifară 1 989 1 1 ,2 336 347 sporul de vechime (7 la sută) 139 164 25 diferenţa de acord (7 la sută) 139 164 25 înainte de după etapa a II-a diferenţa etapa a II-a de majorare in plus de majorare retribuţia tarifară 2 760 3 050 290 ■porul de vechime (7 la sută) 193 214 21 diferenţă de acord global (5 la sută) 138 153 15 Total 3 091 3 417 326 1 etapa a II-a de majorare in plus de majorare retribuţia tarifară 2 310 2 560 250 UN SUBINGINER încadrat în gradaţia 2, dintr-o întreprindere constructoare de maşini din grupa a IV-a de maşini înainte de după etapa a II-a diferenţa etapa a II-a de majorare in plus de majorare retribuţia tarifară 2 310 2 560 250 sporul de vechime (3 la sută) 69 77 8 Total 2 379 2 637 258 In laboratorul de rezistentă şi organe de maşini, elevii din anul III al Liceului industrial nr. 3 din Galaţi la ora de teorie Foto : O. PLECAN

Next