Scînteia Tineretului, ianuarie 1980 (Anul 36, nr. 9519-9543)

1980-01-15 / nr. 9529

Zece ani, o viaţă de constructor şi de autentică iarnă pe me­leagurile bistriţene. E frig şi zăpada s-a întins un strat subţi­re peste pămintul răscolit de buldozere. Suntem in perimetrul platformei industriale, mai buna i­s a viitoarei platforme indus­triale, pentru că deocamdată se construieşte intens, chiar şi în­treprinderile intrate cu doi-trei ani în urmă în producţie se află în plină dezvoltare, iar alte uni­tăţi sunt un lucru şi vor­ începe curind să producă. Il căutăm, împreună cu Pavel Lorenţiu, prim-secretar al comi­tetului municipal Bistriţa al U.T.C., pe unul dintre construc­tori, pe cel care îi reprezentase pe comuniştii judeţului la ma­rele forum al partidului — Con­gresul al Xll-lea —, maistrul constructor Ioan Moldovan. Deşi în cadrul grupului de şan­tiere, care zideşte aici o dimen­siune nouă in geografia zonei ROMULUS LAI, Fotografii de GH. CUCU si MIKLE LUDOVIC (Continuare in pag. a V-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Un cadru al noului şi modalitatea concretă de sondare a lui: SPCISOT Unul din obiectivele esenţiale ale programului de dezvoltare a României în anii următori 11 reprezintă afirmarea revoluţiei tehnico-ştiinţifice in toate do­meniile de activitate. Deceniul viitor va fi, aşa cum sublinia de la tribuna Congresului al Xll-lea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „cu adevărat dece­niul ştiinţei, tehnicii, calităţii şi eficienţei“, în acest context, dezvoltarea învăţămîntului pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, politehnizării şi integrării strînse cu produc­ţia şi cercetarea, organizarea te­meinică a calificării forţei de muncă, perfecţionarea pregăti­rii profesionale a tuturor oame­nilor muncii îşi relevă funcţia motrice care le este rezervată în procesul de dezvoltare a pa­triei noastre, în asigurarea con­diţiilor necesare trecerii Româ­niei la un nivel mediu de dez­voltare. Fiind un obiectiv care deschide prezentului largi pers­pective, ni se pare firesc să în­ţelegem că ne aflăm in faţa unui ansamblu de probleme în care tinerii au în mare măsură un cuvînt de spus. Cum este abordată problematica integrării tineretului şi a perfecţionării pregătirii sale profesionale la nivelul­ unui sector bucureştean unde îşi desfăşoară activitatea cîteva unităţi reprezentative ale economiei noastre naţiona­le ? Dar la nivelul unei mari­ uzine ? Pentru a află răspunsul la prima întrebare ne-am adre­sat tovarăşului Carolică Vasile, prim-secretar al Comitetului de partid al sectorului 3. — în sectorul nostru, care refu­zeaza 25 la sută din volu­mul producţiei industriale a Capitalei, muncesc foarte mulţi tineri, pregătiţi în şcolile pro­fesionale, liceele industriale sau calificaţi direct la locul de mun­că. Există numeroase între­prinderi unde tineretul deţine o pondere însemnată. Rezultatele bune înregistrate de Întreprin­deri ca „23 August“, I.M.U.A.R., „Policolor“ şi altele încorporea­ză organic şi eforturile tinere­tului. Ţinînd cont de modul în care contribuie la realizarea şi o VALOROASA INIŢIATIVA A TINERILOR DE LA „23 AUGUST" - SECŢIA DE PROIECTARE, CERCETARE ŞI INGINERIE SPECIALIZATA IN OPERAJII TEHNOLOGICE depăşirea sarcinilor de plan se poate spune că există o bună integrare a tineretului în pro­ducţie cu unele aspecte specifi­ce. Se manifestă, uneori cu o frecvenţă îngrijorătoare, o fluc­tuaţie a forţei de muncă, pro­venind mai ales din rîndul ti­neretului. Sunt mai multe ex­plicaţii. Cei mai mulţi sunt ti­neri din alte judeţe care se pregătesc în Bucureşti şi dată fiind dezvoltarea impetuoasă a localităţii sau judeţului unde s-au născut se întorc şi mun­cesc acolo. Este un proces fi­resc. Este şi o mîndrie pentru uzinele şi şcolile noastre. Mai există din păcate şi unii tineri care se plimbă dintr-un sector un altul, fără un fel precis, din­tre care-­­mulţi - se intere adesea de unde au plecat. Această pro­blemă a fluctuaţiei pune noi sarcini, în faţa organizaţiilor de partid, sindicat şi U.T.C. Tre­buie să manifestăm o grijă mai mare faţă de tineri, să fie re­partizaţi pe lingă oameni cu o bogată experienţă şi o conduită exemplară, buni meseriaşi ca­pabili să le insufle cultul mun­cii. Mai multă grijă în a le a­­sigura un loc de muncă pe mă­sura capacităţii lor. Trebuie să purtăm periodic discuţii cu aceşti tineri asupra probleme­lor lor de muncă şi viaţă pînă la integrarea lor deplină în co­lectiv. Calificarea şi policalificarea, reciclarea şi perfecţionarea ti­neretului, ca şi a tuturor oame­nilor muncii vor trebui să ma­terializeze ceea ce arăta tova­răşul Nicolae Ceauşescu la a­­dunarea cu oamenii muncii de la Uzinele „23 August“, din fe­bruarie 1979, şi anume un nivel ridicat de competenţă în condi­ţiile unei economii moderne. Peste 13 miliarde lei vor fi in­vestiţi în cincinalul viitor pen­tru dotarea şi modernizarea cu maşini şi utilaje de înaltă pro­ductivitate. în 1981—1985, în sectorul 3 se vor construi peste 37 000 apartamente, 228 noi săli de clasă, 40 de cămine de ne­­familişti, vor fi create 2 250 locuri în grădiniţe. Din punc­tul de vedere al dezvoltării ur­bane, în cincinalul următor — aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa orga­nizaţiei municipale de partid Bucureşti — va fi soluţionată în linii generale problema lo­cuinţelor, asigurîndu-se tuturor oamenilor muncii condiţii bune de locuit. în acelaşi interval, în sectorul 3 se vor crea peste 30 000 locuri de muncă in urma DORU MIELCESCU (Continuare în pag. a Ill-a) MIERCUREA CMIC — ve­dere a noilor construcţii de locuinţe Foto: GH. CU CU ANUL XXXVI, SERIA II, Nr. 9 529 6 PAGINI 30 BANI MARJI 15 IANUARIE 1980 Satul — şantier al muncii alintate Cum tai curba dinspre Spă­­tăreasa şi Codreşti spre Ciorăşti, n-apuci să zici că ai trecut po­dul Mihălcenilor, că un bărăgan auster, nemilos te biciuie, vis­colul răzbunindu-se întrucitva pentru arşiţa verii. Peste pleoa­pele înroşite de mers, satul se aşază in necontenita cîmpie ca o oază in care iţi tragi răsu­flarea. Acum, în aceste zile de inten­să activitate politică, economică, culturală, cind obştea îşi chib­zuieşte rosturile şi prin progra­mele adoptate în conferinţele organizaţiilor proprii ale F.U.S., e cu neputinţă să nu te im­presioneze realizările localnici­lor, incrincenarea cu care şi-au adjudecat propria geografie. Chiar dacă pămintul e gras, fer­til, oamenii au avut de luptat ca să-i redea, în unele locuri cu extraordinar efort, măsura rodniciei. La Ciorăşti munca in comun le-a adus oamenilor, tinerilor, după mărturisirea lui Nicolae Negru, secretarul comitetului comunal al U.T.C., un plus ele îndrăzneală. O aritmetică ge­neroasă, pe care o ştiau de mult, îşi face simţită cu priso­sinţă prezenţa. Dezvăluită, ea s-ar putea reprezenta acum, la început de an 1980, la parame­trii comuni dealtfel oricărei aşezări vrincene. L-am întrebat pe Nicolae Negru, care sînt pre­ocupările tinerilor, acum, in a­­ceste zile, cînd pretutindeni este nevoie de eforturile tuturor. Viscolul a încetat pentru mo­ment, dar nu şi activitatea deta­şamentelor de utecişti care, îm­preună cu ceilalţi săteni, acţio­nau in diferite puncte ale satu­lui. La Mihălceni, in sectorul zootehnic, sub coordonarea Ele­nei Muşat, preşedinta C.A.P., o echipă de 20 de utecişti acţiona la descongestionarea căilor de acces către punctele de însilo­­zare. Zăpada depăşeşte 60 cm, iar acolo unde viscolul a impin­s-o, troienele ajung la streaşi­nă. Remarcăm, activitatea depu­să, alături de alţi tineri, de Io­nel Anton, Cristian Alexandrescu şi Radu Negru, membri ai orga­nizaţiei proprii a F.U.S. din sat. „Pentru că directivele Cara­­gresului al Xll-lea au stabilit o nouă revoluţie in agricultură, îmi mărturisea inginerul Ionel Ionaşcu, şeful fermei nr. 5 a C.A.P. Mihălceni, a fost firesc ca pe agenda de lucru a multor organizaţii ale F.U.S. să figure­ze măsuri care să susţină cu ar­gumentul faptelor aceste decide­ri. I. DINCA ' (Continuare in pag. a Ill-a) CHEMĂRI LA ÎNTRECERE • ÎNTREPRINDEREA FORESTIERĂ DE EXPLOATARE ȘI TRANSPORT PITEȘTI • ÎNTREPRINDEREA DE MATERIALE DE CONSTRUCTII RO­MAN © INSTITUTUL DE PROIECTARE „IPROIECT" - BUCUREȘTI • ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICĂ IAȘI • ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIALIZAREA CĂRNII CONSTANTA • STAȚIUNEA PENTRU MECANIZAREA AGRICULTURII CIORĂŞTI, JUDEŢUL VRANCEA © UNIUNEA JUDEŢEANĂ A COOPERATIVELOR MEŞTEŞUGĂREŞTI COVASNA © ÎNTREPRINDEREA JUDEŢEANĂ DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ ŞI LOCATIVĂ SUCEAVA © INSPECTORATUL SILVIC JUDEŢEAN MUREŞ • UNIUNEA JUDEŢEANĂ A COOPERATIVELOR DE CONSUM ARAD © DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE POŞTĂ ŞI TELE­COMUNICAŢII PRAHOVA ÎN PAGINA A 2 - A Întreprinderea de Utilaj petrolier Tirgovişte : „O generaţie deprinde tainele meseriei“ Foto : GHEORGHE CUCU CHIMIA —O INDUSTRIE FĂRĂ DEŞEURI! Economia noastră a atins un asemenea nivel de la dezvoltare şi este intr-o asemenea creştere incit devine clar că nu ne mai putem permite să consumăm oricum şi oricit, ocolind coman­damentele eficienţei maxime. în acest context, una din Cele mai importante căi de economi­sire a materiilor prime este acţiunea de recu­perare şi reintroducere în circuitul economic a subproduselor şi produselor uzate, provenite din activitatea productivă şi de consum. Este vorba de o concepţie cu caracter integrator, care pre­supune reconsiderarea locului şi rolului acestor activităţi. O concepţie care impune renunţarea cu desăvîrşire la noţiunea de produs inutilizabil. Desigur, în paralel trebuie acţionat ca atit ve­chile instalaţii dar mai ales cele noi să fie do­tate cu utilajele corespunzătoare pentru recu­perarea tuturor subproduselor. Subliniind maxi­ma importanţă a acestei probleme, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia în Raportul la cel de-al XII-lea Congres al partidului, că, prin re­cuperarea tuturor subproduselor şi materialelor scoase din uz, se va acoperi cel puţin 40—50 la sută, iar in unele sectoare peste 50 la sută din necesarul de materii prime şi materiale pen­tru consumul intern. Să reţinem cîteva date care subliniază, o dată in plus, necesitatea amplificării eforturilor pe aceste planuri : dacă la noi se asigură pe această cale 8 la sută din­ consumul de aluminiu, in ţările dezvoltate aceasta repre­zintă 17—48 la su­tă, la uleiuri minerale rapor­tul este 20 la 50—66 la sută , la anvelope reeşa­­pate de 12 Ia 20—25 la sută, la oţel de 41 la 50—72 la sută, la plumb de 34 Ia 45 la sută. în acest spaţiu chimia se constituie ca domeniul cu cele mai mari rezerve de valorificat. Realizările de piuă acum confirmă faptul că industria chi­mică contribuie nu numai la recuperarea pro­priilor resurse, dar și a celor din alte sfere de activitate. Astfel, institutele de cercetare au în­scris pentru acest cincinal valorificarea aproape integrală a subproduselor şi materialelor uzate. Avem acum la dispoziţie, printr-un recent De­cret al Consiliului de Stat, şi un act normativ care statuează obligativitatea recuperării tuturor acestor materii şi materiale, responsabilităţile ce revin în acest sens unităţilor economice, or­ganelor centrale şi locale. Un cadru in care iniţiativele şi experienţa organizaţiilor U.T.C. trebuie mult diversificate, pe măsura cerinţelor impuse de dezvoltarea noastră economică. • Argumentele cercetă­rii • FOSFOGIPSUL - o „exploatare minieră la zi" insuficient utilizată • La Combinatul siderur­gic Borzeşti , în calcule, o economie de 40 mili­oane lei, în realitate... încă un apel la furni­zorii de utilaje • Expe­rienţe de generalizat — idei de valorificat : DA­­NIVAL — un nou pro­dus obţinut din... sub­produse (IN PAGINA A III-A) ETERNA TINEREŢE A POETULUI La o sută treizeci de ani de la naşterea sa, Mihai Eminescu continuă să existe in conştiinţa noastră, a românilor, şi a multor altor neamuri, ca o întruchipare a ideii înseşi de tinereţe. Sen­timentul unei meniri de o importanţă copleşi­toare şi devotamentul fără margini faţă de ea, aspiraţia titanică spre desâvirşire, „dorul , după ce-i mai mare-n astă lume trecătoare“ — toate atributele des­tinului marelui poet sint, in fond, atribute ale acestei vîrste pe care nu ne-o putem imagina — oricit de realişti şi clarvăzători am fi — decit înconju­rată de o aură mitică. Şi nici nu se pu­tea ca Mihai Eminescu să configureze cu dîra de lumină a vieţii sale un alt simbol, într-o ţară in care s-a născut basmul tinereţii fără bătrîneţe şi vieţii fără de moarte, intr-o ţară al cărei popor a ştiut întotdeauna să renască după fiecare moment de impas şi să se avinte în necuprinsul viitorului. Astăzi, cind societatea românească cunoaşte tocmai o asemenea renaş­tere, de o forţă fără precedent, capacitatea ope­rei eminesciene de a fi mereu vie, prezentă, in­­sufleţitoare se manifestă mai intens ca oricind. Departe de a fi doar un strămoș ilustru, Mihai Eminescu ne este un mare contemporan, măsură de aur a modului de-a —..............—................ fi românesc, pildă de nobleţe a spiritului, exemplu care iradiază contaminant în suflete­le celor tineri, în tot ceea ce este tînăr in su­fletele noastre. Poet a­­dînc implicat în desti­­nul poporului său, ştiind să invoce visător _______________________ „surele văi de haos“, “ “ " dar şi să vorbească clar şi răspicat des­pre realitatea socială imediată, el repre­zintă un model de personalitate creatoare complexă, armonioasă. Omagierea lui nu este o simplă omagiere, ci un dialog, înfiorat intr-adevăr de respect şi de admiraţie, dar firesc şi deschis, ca o perpetuă comuniune spirituală. 130 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI MIHAI EMINESCU I In pagina a IV-a : • Citindu-l, azi, pe Eminescu © IPOTEŞTI -­­ Un sat în numele poeziei • VERSURI de Adi Cusin, Lucian Avramescu PRODUCŢII SPORITE DE CĂRBUNE Minerii din judeţele Praho­va şi Dîmboviţa desfăşoară o susţinută activitate pentru a asigura în mod ritmic apro­vizionarea cu combustibil a termocentralelor de la Brazi şi Doiceşti. La Filipeştii de Pădure şi Ceptura, exploatări care şi-au onorat de pe acum sarcinile pe întregul cincinal, cantitatea de cărbune extra­să în primele 12 zile ale nou­lui an a întrecut de aproape două ori prevederile înscrise în plan. In același interval de timp, minerii de la Şotinga au extras in plus, cu aceleași agregate, o cantitate de lignit echivalentă cu necesarul pentru realizarea, în cadrul termocentralelor, a unei pro­ducţii de energie electrică de 2 milioane kilowaţi/oră. NOI MAŞINI TEXTILE Pe planşetele proiectanţilor din cadrul întreprinderii IMATEX din Tg. Mureş prind contur două noi utilaje de mare complexitate şi cu randament sporit. Este­­vorba de maşina de ţesut neconven­ţională, dotată cu proiectil în locul suveicii clasice, şi de maşina de ţesut dublu plus pentru covoare, ambele t­r­­mind să se realizeze pentru prima oară în ţara noastră. Noile maşini, avînd caracte­ristici tehnice similare pro­duselor realizate de cunoscu­te firme din străinătate, mar­chează trecerea de la familia maşinilor de ţesut clasice,­ cu suveică, la maşini de mare randament, silenţioase şi cu gabarite reduse. Constructorii de la IMATEX din Tg. Mu­reş, care şi-au propus să rea­lizeze în actualul cincinal mai bine de 25 noi tipodi­­mensiuni de maşini pentru ţesut şi bobinat fibre de in, cinepă, bumbac, fibre artifi­ciale şi pentru articole teh­nice, continuă în ritm susţi­nut activitatea de cercetare şi înnoire a producţiei.

Next