Scînteia Tineretului, ianuarie 1980 (Anul 36, nr. 9519-9543)
1980-01-15 / nr. 9529
Zece ani, o viaţă de constructor şi de autentică iarnă pe meleagurile bistriţene. E frig şi zăpada s-a întins un strat subţire peste pămintul răscolit de buldozere. Suntem in perimetrul platformei industriale, mai buna is a viitoarei platforme industriale, pentru că deocamdată se construieşte intens, chiar şi întreprinderile intrate cu doi-trei ani în urmă în producţie se află în plină dezvoltare, iar alte unităţi sunt un lucru şi vor începe curind să producă. Il căutăm, împreună cu Pavel Lorenţiu, prim-secretar al comitetului municipal Bistriţa al U.T.C., pe unul dintre constructori, pe cel care îi reprezentase pe comuniştii judeţului la marele forum al partidului — Congresul al Xll-lea —, maistrul constructor Ioan Moldovan. Deşi în cadrul grupului de şantiere, care zideşte aici o dimensiune nouă in geografia zonei ROMULUS LAI, Fotografii de GH. CUCU si MIKLE LUDOVIC (Continuare in pag. a V-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Un cadru al noului şi modalitatea concretă de sondare a lui: SPCISOT Unul din obiectivele esenţiale ale programului de dezvoltare a României în anii următori 11 reprezintă afirmarea revoluţiei tehnico-ştiinţifice in toate domeniile de activitate. Deceniul viitor va fi, aşa cum sublinia de la tribuna Congresului al Xll-lea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „cu adevărat deceniul ştiinţei, tehnicii, calităţii şi eficienţei“, în acest context, dezvoltarea învăţămîntului pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, politehnizării şi integrării strînse cu producţia şi cercetarea, organizarea temeinică a calificării forţei de muncă, perfecţionarea pregătirii profesionale a tuturor oamenilor muncii îşi relevă funcţia motrice care le este rezervată în procesul de dezvoltare a patriei noastre, în asigurarea condiţiilor necesare trecerii României la un nivel mediu de dezvoltare. Fiind un obiectiv care deschide prezentului largi perspective, ni se pare firesc să înţelegem că ne aflăm in faţa unui ansamblu de probleme în care tinerii au în mare măsură un cuvînt de spus. Cum este abordată problematica integrării tineretului şi a perfecţionării pregătirii sale profesionale la nivelul unui sector bucureştean unde îşi desfăşoară activitatea cîteva unităţi reprezentative ale economiei noastre naţionale ? Dar la nivelul unei mari uzine ? Pentru a află răspunsul la prima întrebare ne-am adresat tovarăşului Carolică Vasile, prim-secretar al Comitetului de partid al sectorului 3. — în sectorul nostru, care refuzeaza 25 la sută din volumul producţiei industriale a Capitalei, muncesc foarte mulţi tineri, pregătiţi în şcolile profesionale, liceele industriale sau calificaţi direct la locul de muncă. Există numeroase întreprinderi unde tineretul deţine o pondere însemnată. Rezultatele bune înregistrate de Întreprinderi ca „23 August“, I.M.U.A.R., „Policolor“ şi altele încorporează organic şi eforturile tineretului. Ţinînd cont de modul în care contribuie la realizarea şi o VALOROASA INIŢIATIVA A TINERILOR DE LA „23 AUGUST" - SECŢIA DE PROIECTARE, CERCETARE ŞI INGINERIE SPECIALIZATA IN OPERAJII TEHNOLOGICE depăşirea sarcinilor de plan se poate spune că există o bună integrare a tineretului în producţie cu unele aspecte specifice. Se manifestă, uneori cu o frecvenţă îngrijorătoare, o fluctuaţie a forţei de muncă, provenind mai ales din rîndul tineretului. Sunt mai multe explicaţii. Cei mai mulţi sunt tineri din alte judeţe care se pregătesc în Bucureşti şi dată fiind dezvoltarea impetuoasă a localităţii sau judeţului unde s-au născut se întorc şi muncesc acolo. Este un proces firesc. Este şi o mîndrie pentru uzinele şi şcolile noastre. Mai există din păcate şi unii tineri care se plimbă dintr-un sector un altul, fără un fel precis, dintre care-mulţi - se intere adesea de unde au plecat. Această problemă a fluctuaţiei pune noi sarcini, în faţa organizaţiilor de partid, sindicat şi U.T.C. Trebuie să manifestăm o grijă mai mare faţă de tineri, să fie repartizaţi pe lingă oameni cu o bogată experienţă şi o conduită exemplară, buni meseriaşi capabili să le insufle cultul muncii. Mai multă grijă în a le asigura un loc de muncă pe măsura capacităţii lor. Trebuie să purtăm periodic discuţii cu aceşti tineri asupra problemelor lor de muncă şi viaţă pînă la integrarea lor deplină în colectiv. Calificarea şi policalificarea, reciclarea şi perfecţionarea tineretului, ca şi a tuturor oamenilor muncii vor trebui să materializeze ceea ce arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu la adunarea cu oamenii muncii de la Uzinele „23 August“, din februarie 1979, şi anume un nivel ridicat de competenţă în condiţiile unei economii moderne. Peste 13 miliarde lei vor fi investiţi în cincinalul viitor pentru dotarea şi modernizarea cu maşini şi utilaje de înaltă productivitate. în 1981—1985, în sectorul 3 se vor construi peste 37 000 apartamente, 228 noi săli de clasă, 40 de cămine de nefamilişti, vor fi create 2 250 locuri în grădiniţe. Din punctul de vedere al dezvoltării urbane, în cincinalul următor — aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa organizaţiei municipale de partid Bucureşti — va fi soluţionată în linii generale problema locuinţelor, asigurîndu-se tuturor oamenilor muncii condiţii bune de locuit. în acelaşi interval, în sectorul 3 se vor crea peste 30 000 locuri de muncă in urma DORU MIELCESCU (Continuare în pag. a Ill-a) MIERCUREA CMIC — vedere a noilor construcţii de locuinţe Foto: GH. CU CU ANUL XXXVI, SERIA II, Nr. 9 529 6 PAGINI 30 BANI MARJI 15 IANUARIE 1980 Satul — şantier al muncii alintate Cum tai curba dinspre Spătăreasa şi Codreşti spre Ciorăşti, n-apuci să zici că ai trecut podul Mihălcenilor, că un bărăgan auster, nemilos te biciuie, viscolul răzbunindu-se întrucitva pentru arşiţa verii. Peste pleoapele înroşite de mers, satul se aşază in necontenita cîmpie ca o oază in care iţi tragi răsuflarea. Acum, în aceste zile de intensă activitate politică, economică, culturală, cind obştea îşi chibzuieşte rosturile şi prin programele adoptate în conferinţele organizaţiilor proprii ale F.U.S., e cu neputinţă să nu te impresioneze realizările localnicilor, incrincenarea cu care şi-au adjudecat propria geografie. Chiar dacă pămintul e gras, fertil, oamenii au avut de luptat ca să-i redea, în unele locuri cu extraordinar efort, măsura rodniciei. La Ciorăşti munca in comun le-a adus oamenilor, tinerilor, după mărturisirea lui Nicolae Negru, secretarul comitetului comunal al U.T.C., un plus ele îndrăzneală. O aritmetică generoasă, pe care o ştiau de mult, îşi face simţită cu prisosinţă prezenţa. Dezvăluită, ea s-ar putea reprezenta acum, la început de an 1980, la parametrii comuni dealtfel oricărei aşezări vrincene. L-am întrebat pe Nicolae Negru, care sînt preocupările tinerilor, acum, in aceste zile, cînd pretutindeni este nevoie de eforturile tuturor. Viscolul a încetat pentru moment, dar nu şi activitatea detaşamentelor de utecişti care, împreună cu ceilalţi săteni, acţionau in diferite puncte ale satului. La Mihălceni, in sectorul zootehnic, sub coordonarea Elenei Muşat, preşedinta C.A.P., o echipă de 20 de utecişti acţiona la descongestionarea căilor de acces către punctele de însilozare. Zăpada depăşeşte 60 cm, iar acolo unde viscolul a impins-o, troienele ajung la streaşină. Remarcăm, activitatea depusă, alături de alţi tineri, de Ionel Anton, Cristian Alexandrescu şi Radu Negru, membri ai organizaţiei proprii a F.U.S. din sat. „Pentru că directivele Caragresului al Xll-lea au stabilit o nouă revoluţie in agricultură, îmi mărturisea inginerul Ionel Ionaşcu, şeful fermei nr. 5 a C.A.P. Mihălceni, a fost firesc ca pe agenda de lucru a multor organizaţii ale F.U.S. să figureze măsuri care să susţină cu argumentul faptelor aceste decideri. I. DINCA ' (Continuare in pag. a Ill-a) CHEMĂRI LA ÎNTRECERE • ÎNTREPRINDEREA FORESTIERĂ DE EXPLOATARE ȘI TRANSPORT PITEȘTI • ÎNTREPRINDEREA DE MATERIALE DE CONSTRUCTII ROMAN © INSTITUTUL DE PROIECTARE „IPROIECT" - BUCUREȘTI • ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICĂ IAȘI • ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIALIZAREA CĂRNII CONSTANTA • STAȚIUNEA PENTRU MECANIZAREA AGRICULTURII CIORĂŞTI, JUDEŢUL VRANCEA © UNIUNEA JUDEŢEANĂ A COOPERATIVELOR MEŞTEŞUGĂREŞTI COVASNA © ÎNTREPRINDEREA JUDEŢEANĂ DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ ŞI LOCATIVĂ SUCEAVA © INSPECTORATUL SILVIC JUDEŢEAN MUREŞ • UNIUNEA JUDEŢEANĂ A COOPERATIVELOR DE CONSUM ARAD © DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE POŞTĂ ŞI TELECOMUNICAŢII PRAHOVA ÎN PAGINA A 2 - A Întreprinderea de Utilaj petrolier Tirgovişte : „O generaţie deprinde tainele meseriei“ Foto : GHEORGHE CUCU CHIMIA —O INDUSTRIE FĂRĂ DEŞEURI! Economia noastră a atins un asemenea nivel de la dezvoltare şi este intr-o asemenea creştere incit devine clar că nu ne mai putem permite să consumăm oricum şi oricit, ocolind comandamentele eficienţei maxime. în acest context, una din Cele mai importante căi de economisire a materiilor prime este acţiunea de recuperare şi reintroducere în circuitul economic a subproduselor şi produselor uzate, provenite din activitatea productivă şi de consum. Este vorba de o concepţie cu caracter integrator, care presupune reconsiderarea locului şi rolului acestor activităţi. O concepţie care impune renunţarea cu desăvîrşire la noţiunea de produs inutilizabil. Desigur, în paralel trebuie acţionat ca atit vechile instalaţii dar mai ales cele noi să fie dotate cu utilajele corespunzătoare pentru recuperarea tuturor subproduselor. Subliniind maxima importanţă a acestei probleme, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia în Raportul la cel de-al XII-lea Congres al partidului, că, prin recuperarea tuturor subproduselor şi materialelor scoase din uz, se va acoperi cel puţin 40—50 la sută, iar in unele sectoare peste 50 la sută din necesarul de materii prime şi materiale pentru consumul intern. Să reţinem cîteva date care subliniază, o dată in plus, necesitatea amplificării eforturilor pe aceste planuri : dacă la noi se asigură pe această cale 8 la sută din consumul de aluminiu, in ţările dezvoltate aceasta reprezintă 17—48 la sută, la uleiuri minerale raportul este 20 la 50—66 la sută , la anvelope reeşapate de 12 Ia 20—25 la sută, la oţel de 41 la 50—72 la sută, la plumb de 34 Ia 45 la sută. în acest spaţiu chimia se constituie ca domeniul cu cele mai mari rezerve de valorificat. Realizările de piuă acum confirmă faptul că industria chimică contribuie nu numai la recuperarea propriilor resurse, dar și a celor din alte sfere de activitate. Astfel, institutele de cercetare au înscris pentru acest cincinal valorificarea aproape integrală a subproduselor şi materialelor uzate. Avem acum la dispoziţie, printr-un recent Decret al Consiliului de Stat, şi un act normativ care statuează obligativitatea recuperării tuturor acestor materii şi materiale, responsabilităţile ce revin în acest sens unităţilor economice, organelor centrale şi locale. Un cadru in care iniţiativele şi experienţa organizaţiilor U.T.C. trebuie mult diversificate, pe măsura cerinţelor impuse de dezvoltarea noastră economică. • Argumentele cercetării • FOSFOGIPSUL - o „exploatare minieră la zi" insuficient utilizată • La Combinatul siderurgic Borzeşti , în calcule, o economie de 40 milioane lei, în realitate... încă un apel la furnizorii de utilaje • Experienţe de generalizat — idei de valorificat : DANIVAL — un nou produs obţinut din... subproduse (IN PAGINA A III-A) ETERNA TINEREŢE A POETULUI La o sută treizeci de ani de la naşterea sa, Mihai Eminescu continuă să existe in conştiinţa noastră, a românilor, şi a multor altor neamuri, ca o întruchipare a ideii înseşi de tinereţe. Sentimentul unei meniri de o importanţă copleşitoare şi devotamentul fără margini faţă de ea, aspiraţia titanică spre desâvirşire, „dorul , după ce-i mai mare-n astă lume trecătoare“ — toate atributele destinului marelui poet sint, in fond, atribute ale acestei vîrste pe care nu ne-o putem imagina — oricit de realişti şi clarvăzători am fi — decit înconjurată de o aură mitică. Şi nici nu se putea ca Mihai Eminescu să configureze cu dîra de lumină a vieţii sale un alt simbol, într-o ţară in care s-a născut basmul tinereţii fără bătrîneţe şi vieţii fără de moarte, intr-o ţară al cărei popor a ştiut întotdeauna să renască după fiecare moment de impas şi să se avinte în necuprinsul viitorului. Astăzi, cind societatea românească cunoaşte tocmai o asemenea renaştere, de o forţă fără precedent, capacitatea operei eminesciene de a fi mereu vie, prezentă, insufleţitoare se manifestă mai intens ca oricind. Departe de a fi doar un strămoș ilustru, Mihai Eminescu ne este un mare contemporan, măsură de aur a modului de-a —..............—................ fi românesc, pildă de nobleţe a spiritului, exemplu care iradiază contaminant în sufletele celor tineri, în tot ceea ce este tînăr in sufletele noastre. Poet adînc implicat în destinul poporului său, ştiind să invoce visător _______________________ „surele văi de haos“, “ “ " dar şi să vorbească clar şi răspicat despre realitatea socială imediată, el reprezintă un model de personalitate creatoare complexă, armonioasă. Omagierea lui nu este o simplă omagiere, ci un dialog, înfiorat intr-adevăr de respect şi de admiraţie, dar firesc şi deschis, ca o perpetuă comuniune spirituală. 130 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI MIHAI EMINESCU I In pagina a IV-a : • Citindu-l, azi, pe Eminescu © IPOTEŞTI - Un sat în numele poeziei • VERSURI de Adi Cusin, Lucian Avramescu PRODUCŢII SPORITE DE CĂRBUNE Minerii din judeţele Prahova şi Dîmboviţa desfăşoară o susţinută activitate pentru a asigura în mod ritmic aprovizionarea cu combustibil a termocentralelor de la Brazi şi Doiceşti. La Filipeştii de Pădure şi Ceptura, exploatări care şi-au onorat de pe acum sarcinile pe întregul cincinal, cantitatea de cărbune extrasă în primele 12 zile ale noului an a întrecut de aproape două ori prevederile înscrise în plan. In același interval de timp, minerii de la Şotinga au extras in plus, cu aceleași agregate, o cantitate de lignit echivalentă cu necesarul pentru realizarea, în cadrul termocentralelor, a unei producţii de energie electrică de 2 milioane kilowaţi/oră. NOI MAŞINI TEXTILE Pe planşetele proiectanţilor din cadrul întreprinderii IMATEX din Tg. Mureş prind contur două noi utilaje de mare complexitate şi cu randament sporit. Estevorba de maşina de ţesut neconvenţională, dotată cu proiectil în locul suveicii clasice, şi de maşina de ţesut dublu plus pentru covoare, ambele trmind să se realizeze pentru prima oară în ţara noastră. Noile maşini, avînd caracteristici tehnice similare produselor realizate de cunoscute firme din străinătate, marchează trecerea de la familia maşinilor de ţesut clasice, cu suveică, la maşini de mare randament, silenţioase şi cu gabarite reduse. Constructorii de la IMATEX din Tg. Mureş, care şi-au propus să realizeze în actualul cincinal mai bine de 25 noi tipodimensiuni de maşini pentru ţesut şi bobinat fibre de in, cinepă, bumbac, fibre artificiale şi pentru articole tehnice, continuă în ritm susţinut activitatea de cercetare şi înnoire a producţiei.