Scînteia Tineretului, februarie 1980 (Anul 36, nr. 9544-9568)
1980-02-01 / nr. 9544
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 PREGĂTIREA VIITOARELOR CADRE IN CONCORDANŢĂ CU CERINŢELE ECONOMICE ALE JUDEŢULUI în cadrul politicii de repartizare raţională a forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării, judeţului Dolj ii revin in cincinalul 1981—1985 perspective economice importante. Cifrele exprimă elocvent dinamica acestei dezvoltări , investiţiile in economie se vor ridica la 32 miliarde lei, dintre care circa 73,9 la sută vor fi orientate spre punerea în funcţiune a unor obiective economice în ramura energiei electrice, în industriile construcţiilor de maşini, materialelor de construcţii, chimică etc. In mod firesc, aceste direcţii pun probleme legate de pregătirea forţei de muncă, de racordarea reţelei de şcolarizare la cerinţele obiective ale dezvoltării economice a judeţului. Cum acţionează, în acest sens, Inspectoratul şcolar judeţean Dolj ? Răspunsul ni-l oferă tovarăşul George Călbureanu, inspector general. Colective mixte, alcătuite din cadre didactice din Inspectoratul şcolar şi specialişti de la Direcţia pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale a judeţului, au întreprins numeroase studii în zonă , au fost investigate fenomenele economice şi sociale, evoluţia acestora şi s-au elaborat căi de acţiune in vederea realizării unei concordante depline între structura unităţilor de învăţămînt şi dezvoltarea industrială a judeţului. Se vor crea in viitorul cincinal întreprinderi noi , se vor dezvolta pe teritoriul Doljului industrii noi — 40 959 de tineri se vor încadra în producţie numai în această perioadă. Toate acestea ne-au determinat să acţionăm atit pen- tru lărgirea reţelei de şcolarizare, cit şi pentru extinderea unităţilor existente în scopul folosirii mai judicioase a dotărilor de care dispunem. Puternica dezvoltare industrială a judeţuluiaduce în atenţia noastră şi probleme legate de o temeinică orientare şcolară şi profesională, în cincinalul următor, 52 la sută dintre absolvenţii gimnaziului îşi vor continua studiile in liceu. Activităţi sistematice, dezbateri şi acţiuni de informare cu largit / participare din partea elevilor ii pun pe aceştia in temă cu dezvoltarea industrială a zonei, inlesnindu-ie o adevărată opţiune profesională. Sarcinile importante care revin învăţâmintului în pregătirea viitoarelor cadre implică şi dezvoltarea unei puternice baze materiale. în documentele Congresului al XlX-lea se prevede că cheltuielile destinate învăţămintului vor depăşi 128 miliarde Iei. Cum se va concretiza la nivelul judeţului Dolj această importantă prevedere ? — Dotarea atelierelor, laboratoarelor, cabinetelor şcolare va însuma cifra de 99 milioane lei. Ex cstă in prezent o bazftă materială puternică, alcătuită din 489 ateliere şcolare profilate pe necesităţile sectoarelor de bază ale industriei judeţului : mecanică, prelucrări prin aşchiere, electrotehnică, sudură, forjă etc. Se vor dezvolta şi extinde în continuare: Liceul industrial nr. 9 — Craiova, căruia i se alocă in acest cincinal suma de 4 milioane lei ; Liceul industrial Băileşti — 400 000 lei ; liceele industriale 1 şi 7 din municipiu etc. Se vor crea, totodată, structuri noi în unele unităţi de învăţămînt, mai adecvate ultimelor cerinţe economice. Se vor înfiinţa clase cu profil de mine, petrol şi geologie ; se va dezvolta in ritm susţinut învăţămintul de construcţii. — Dezvoltarea şcolii în concordanţă cu cuceririle ştiinţei şi tehnicii constituie una dintre direcţiile de acţiune căreia factorii implicaţi în procesul didactic îi consacră eforturi deosebite. Care vor fi coordonatele pe care vor acţiona cadrele didactice din judeţul Dolj ? — Aş dori să subliniez mai întii că am beneficiat in acest an de noi programe, de planuri de învăţămînt, care vor fi dezbătute şi aprobate la apropiatul Congres al educaţiei şi învăţămîntului. Faptul că activităţii practice i se consacră un rol aparte, faptul că s-a mărit numărul orelor destinate ştiinţelor economice, în ideea de a integra activitatea de învăţămînt în viaţa economică şi socială a ţării, constituie temeinice premise ale unei calităţi superioare în activitatea şi rezultatele procesului de pregătire. Avem in vedere o mai bună organizare a practicii in întreprinderi şi în acest scop a fost creat un colectiv de lucru alcătuit din inspectori şi directori da şcoli, care urmăreşte modul de desfăşurare a activităţii de instruire practică in întreprinderi. Vrem ca şcoala să devină efectiv una dintre secţiile productive ale uzinei. Dorim să realizăm intr-o perspectivă apropiată o serie de ateliere şcolare integrate platformei industriale a oraşului. Un alt element important în ceea ce priveşte calitatea viitorilor specialişti, formarea lor la nivelul tehnicii şi tehnologiilor celor mai înaintate, este şi activitatea de cercetare ■ ştiinţifică. — Deci, în procesul de pregătire se urmăreşte îndeaproape aplicarea principiului integrării învăţămintului cu producţia şi cercetarea ştiinţifică. Este firesc, dealtfel, ca aceste trei laturi ale demersului didactic să se îmbine armonios in formarea viitoarelor cadre, a specialiştilor care vor păşi în industrie in deceniul ştiinţei, tehnologiei, calităţii şi eficientei. Să ne oprim acum asupra acestui ultim element al relaţiei menţionate — cercetarea ştiinţifică. — Sîntem interesaţi în dezvoltarea acestei activităţi atit în rindul elevilor, cit şi al cadrelor didactice. Obiectivul tuturor acţiunilor noastre este, bineînţeles, producţia, rezolvarea unor probleme reale cu care se confruntă unităţile industriale doljene. Un colectiv de-al nostru a elaborat un program amănunţit privind cercetarea ştiinţifică a cadrelor didactice din licee. Pe lingă această măsură, antrenarea masivă a elevilor in preocupările de investigare a unor fenomene din producţie, sub îndrumarea inginerilor şi a profesorilor, este o latură căreia ii acordăm o deosebită importanţă. Intenţionăm să sădim în rindul tinerilor interesul pentru cercetare, să-i determinăm să-şi încerce forţele cu teme care prefaţează viitoarele lor preocupări de specialişti. Antrenăm în această activitate toate liceele, de la cele cu profil mecanic sau electrotehnic, până la cote de chimie, agroindustriale şi de construcţii. Urmărim, prin stimularea acestor preocupări, prin măsuri perseverente care activizează întregul colectiv didactic din unităţie şcolare, să ridicăm continuu ştacheta nivelului general de pregătire a elevilor, astfel incit viitoarele cadre ale industriei judeţului Dolj să se prezinte la un nivel înalt de pregătire, la u nivel calitativ unitar, aşa cum i cer exigenţele meseriilor moderne pentru care şcoala are menirea şi datoria să-i formeze. EMILIA VASILIU 4 DE DOUĂ ORI MAI MULTE LOCUINŢE DECÎT ÎN PRIMUL AN AL CINCINALULUI In perimetrul noilor cartiere de locuinţe „Broşteni“ şi „Dorobanţi“ dirn municipiul Buzău au fost predate „la cheie“ primele 200 de apartamente din planul pe anul in curs. In acelaşi timp, au demarat lucrările in zona centrală a oraşului la un nou ansamblu de locuinţe in cartierul „Unirii“, care va însuma in final mai bine de 4 000 apartamente. De remarcat că, pînă la sfirşitul acestui an, la Buzău, Rm Sărat, Nehoiu şi in alte localităţi ale judeţului urmează să fie date în folosinţă aproape 6 000 de apartamente, număr care depășește de două ori realizările primului an al actualului cincinal. ...După o „dictare" a sufletului în prima zi a anului 1980, Vasilica Rotari a împlinit 80 de ani. S-a sculat, de fapt a trezit-o din somn, poştaşul. Omul şi-a scuturat tacticos bocancii , cu măturică şi a înaintat citiva paşi pe duşumeaua ce strălucea ca oglinda. Apoi i-a întins un teanc de telegrame : „Astea-s primele... Şi să imi daţi voie să vă urez sănătate multă şi din partea mea şi a soţiei. Fetele v-au urat gest spre corespondenta care se afla deja in mina femeii -- separat“. Vasilica Rotaru i-a întins un pacheţel cu prăjituri pe care il avea pregătit pe măsuţa de la intrare. A închis uşa in urma omului care îşi începuse ziua de muncă şi s-a inton in camera unde petrecuse cea mai lungă noapte a anului. A desfăcut una cite una telegramele : „Din tot sufletul vă urăm ani mulţi şi fericiţi Anamaria.......Fericire, noroc, bucurii de la Mariana“. Urări din Galaţi, Bucureşti, Vaslui, Slatina...“. „Astea-s primele...“ spusese poştaşul. Anamaria şi Mariana sunt fiicele lui. Mariana are doi băieţei. Vasilica Rotaru şi-o aminteşte mai bine pe fetiţa de acum aproape patru decenii. Cînd a ajuns lingă uşa clasei, a zbughit-o din circlul de pitici care urmau să facă cunoştinţă cu abecedarul. S-a împiedecat de o treaptă, a căzut şi s-a lovit... „Lenele dumneavoastră vă doresc viaţă lungă, sănătate şi noroc“. Cele două „Lene“... l-aţţi dat un pic de furcă la aritmetică : „Văi mfUtţtTVouă Lene» N-aş vrea să cred că sinteţi două leneşe“. „O telegramă din Oslo : tre■ buie să fie lonuţ. Lucrează la o reprezentantă comercială... Citeva zile la rind poştaşul a continuat să ii aducă Vasilicai Rotaru, în căsuţa de pe strada „23 August" din Tecuci cuvinte încredinţate telegrafului sau hîrtiei, gindurile transcrise după o dictare a sufletului de către foştii săi elevi. SOFIA SCORŢARU-PAUN Amabilitate platita Intîmplarea de mai jos am s-o relatez pentru a ilustra felul in care, inteleg unii oameni cuvintul amabilitate. Lume multă. In autogara Craiova o iniţiativă lăudabilă , dublarea autobuzelor care pleacă spre comunele judeţului. Una din aceste curse era şi 31-DJ- 5940. Biletele se cumpărau direct de la şofer. In îmbulzeala din uşa autobuzului observ totuşi că unii călători nu primesc bilete. Foarte amabil şoferul ne invită să urcăm. Când ajung in faţa dumnealui dau banii şi aştept să-mi dea biletul. O privire usturătoare şi cu reproş mă săgetează. Era dreptul meu de a-mi cere biletul şi restul de bani. Mulţi dintre călători erau fericiţi că pot pleca spre case, fiindcă vremea se înrăutăţise şi noaptea se lăsase de-a biperea. Amabilitatea şoferului era foarte mare. Mai oprea intre staţii, să coboare cite un călător, primea bani pentru bilete de la alţii şi tot aşa drumul continua prin zloata rece şi da durată, la autobuz, la Craiova, urcase o femeie cu un copil şi foarte multe bagaje. O ajutase cineva la urcare, dar o îngrijora cum va ajunge pe o aşa vreme de la stafie pină acasă. Avea ceva de mers. Rugaţi-l pe şofer să vă oprească şi pe dumneavoastră mai aproape, i-am zis. —Nu vrea să oprească. Eu i-am cerut ca și dumneavoastră biletul. ‘ — 7 1 M-am îndreptat eu spre conducătorul auto şi l-am rugat in numele mamei cu copilul să oprească puţin mai sus de staţia ştiută. Dinsul, devenit dintr-o dată foarte conştiincios, mi-a răspuns fără drept de replică : „benzina costă bani. Eu n-am, dumneavoastră aveţi şi eu nu pot opri“. Am înţeles ce-a vrut să spună amabilul şofer. Femeia mă privea tăcută. Mai avusese şi altădată o discuţie probabil de acest gen şi de-asta nu apela la „amabilitatea plătită" a şoferului. îndrăzneala de a fi cerut biletul pe care-l plătiserăm, o plăteam cu un refuz de amabilitate. E scumpă benzina, tovarăşe şofer, dar parcă tot mai scumpă rămine cinstea. Nu-i aşa ? IOANA PROCA Un fel de nunta Pot spune călătorii de pe ruta Bazna—Mediaş ■— nunţi ca la noi mai rac. [.Cuvintele,Tot, de neînţeles pentru cei care circulă rar pe această rută, ascund un mare adevăr. Să-l exemplificăm cu o singură situaţie, petrecută nu mai tirziu de duminică, 27 ianuarie a.c. Maşina venind ,de la Bazna adăpostea, pe lingă obişnuiţii ei călători care se îndreptau spre locurile de muncă de la Mediaş (navetişti de fiecare seară) şi un adevărat alai de nuntă. Cinci tineri cu chef de petrecere (rămaşi evident, în urma unui chef) căutau să-şi împărtăşească tovarăşilor de călătorie bucuria de a fi fost martorii unui eveniment memorabil în viaţa unor prieteni. Nimic rău pînă aici. Demonstraţia a implicat insă — in concepţia lor — comiterea unor, acte violente, ca şi cum constituirea unui cămin ar fi trebuit să aibă nevoie — drept temelie — pumnii pe care i-au împărţit, cu generozitate, în dreapta şi nu strigă, cheflii nuntaşi. Scena din autobuzul de Mediaş reprezintă un caz aparte, vrem să credem, al modului în care tinerii din această parte a ţării înţeleg să sărbătorească unul din cele mai frumoase momente ale vieţii. Poate cel mai frumos, DAN MUCENIC MAJORAREA RETRIBUŢIEI (Urmare din pag. I) creatdin iniţiativa secretarului general al partidului, să participe în mod direct, nemijlocit la înfăptuirea tuturor deciziilor ce privesc bunul mers al producţiei, creşterea productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor materiale. Etapa actuală, puternic marcată de efervescenţa cu care întreaga ţară se pregăteşte de alegeri prilejuieşte tinerilor din acest domeniu o amplă mobilizare a forţelor pentru realizarea sarcinilor din acest ultim an al cincinalului şi pregătirea condiţiilor de trecere la viitorul cincinal. Este operioadă de puternic avînt Creator, de profundă angajare patriotică marcată de cuvintările rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la cel de al II-lea Congres al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, perioadă în care tinerii îşi asumă angajamente mobilizatoare, obţin noi succese în realizarea ritmică şi integrală a sarcinilor ce le revin acordînd o deosebită atenţie utilizării la capacitate maximă a maşinilor, agregatelor şi timpului de lucru la parametri superiori, întăririi ordinii şi disciplinei, accelerării procesului de modernizare a producţiei, ridicării nivelului profesional, îmbunătăţirii calităţii produselor. Exprimîndu-şi adeziunea deplină la politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, tinerii din această ramură a economiei naţionale se manifestă ca buni şi întreprinzători gospodari, îşi amplifică eforturile pentru economisirea materiei prime şi materialelor, combustibilului şi energiei electrice, contribuind in acest fel la reducerea costurilor de producţie, la întărirea autoconducerii şi autogestiunii, la creșterea venitului național și implicit, la ridicarea continuă a nivelului de trai al poporului. VOR PRIMI In plus UN TOPITOR DE STICLĂ ÎNCADRAT IN CATEGORIA 3, TREAPTA 11 înainte de etapa . După etapa a Diferența a ll-a de majorarel-a de majorare în plus retribuția tarifară 1 724 2 009 285 adaos de vechime 3% 52 60 8 Total 1 776 2 069 293 UN TINAR MAISTRU STICLAR, CERAMICA FINA, PORTELAN ÎNCADRAT LA CLASA 21, GRADAŢIA 3 înainte de etapa După etapa a Diferenţa a ll-a de majorare ll-a de majorare in plus retribuţia tarifară 2 310 2 560 250 adaosul de vechime 5% 116 128 12 Total 2 426 2 688 262 UN TINAR INGINER ÎNCADRAT IN GRUPA V DE RAMURI, ____________________CLASA 22, GRADAŢIA 2____________________ înainte de etapa După etapa a Diferența a ll-a de majorare ll-a de majorare in plus retribuţia tarifară 2 415 2 670 255 adaos de vechime 3%72 80 8 Total 2 487 2750 263 UN TINAR TEHNICIAN ÎNCADRAT IN GRUPA V DE RAMURI, CLASA 13, GRADAŢIA 2 înainte de etapa După etapa a Diferența a ll-a de majorare ll-a de majorare in plus retribuția tarifară 1 820 2 000 180 adaos de vechime 5% 91 100 9 Total ______1911 2100 189 La Petroşani: o adunare a activului de partid din întreprinderile miniere şi alte unităţi economico- sociale La Petroşani a avut loc o adunare a activului de partid din întreprinderile miniere şi din celelalte unităţi, in cadrul căreia a fost analizat modul cum au acţionat, în anul 1979, organele şi organizaţiile de partid, organizaţiile de masă şi obşteşti, conducerile colective din unităţile economice şi sociale pentru înfăptuirea măsurilor stabilite pe baza indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, măsuri vizînd îmbunătăţirea activităţii economice şi sociale, ridicarea continuă a calităţii vieţii celor ce muncesc. ■ Participanţii la adunare au adresat o telegramă C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România. Raportînd că amplul program adoptat din iniţiativa secretarului general al partidului se materializează cu bune rezultate, participanţii au arătat că producţia fizică de cărbune a sporit in anul 1979 cu 500 000 tone faţă de nivelul atins in 1978 iar pe harta Văii Jiului au prins contur numeroase obiective industriale. Sub conducerea organizaţiilor de partid, se arată în telegramă, vom acţiona cu fermitate pentru ca anul 1980 să fie încheiat cu cele mai bune rezultate la producţia de cărbune şi în celelalte domenii de activitate, iar cincinalul 1981—1985 să fie pregătit temeinic pentru a ne îndeplini întocmai sarcinile ce ne revin din documentele celui de-al Xll-lea Congres al Partidului Comunist Român. în încheierea telegramei se «pune : Animat» de exemplul dumneavoastră luminos, de patriot înflăcărat şi comunist de omenie, vă încredinţăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, in numele tuturor minerilor, că sîntem şi vom fi mereu alături de dumneavoastră şi nu ne vom precupeţi eforturile pentru creşterea contribuţiei Văii Jiului la înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XII-lea al partidului, pentru progresul multilateral al României socialiste, exprimindu-ne încă o dată recunoştinţa fierbinte pentru tot ce aţi întreprins in vederea creşterii bunăstării minerilor, va adresăm din adîncul inimii urarea de sănătate şi putere de muncă, spre binele întregului popor, împreună cu tradiţionalul nostru salut mineresc de „Noroc bun !“. VINERI 7 FEBRUARIE 1980 TELEGRAMĂ Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste din Republica Socialistă România Aflind despre realegerea dumneavoastră in funcţia de preşedinte al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste din Republica Socialistă România, la recentul Congres, în numele Comitetului Central al Frontului Patriei din Vietnam şi al meu personal, doresc să vă adresez cele mai călduroase felicitări. Suntem convinşi că sub conducerea dumneavoastră, relaţiile dintre cele două Fronturi şi dintre popoarele ţărilor noastre se vor întări şi dezvolta tot mai mult. Vă doresc, tovarăşe preşedinte, multă sănătate pentru îndeplinirea nobilei dumneavoastră misiuni. HOANG QUOC VIET Preşedintele Prezidiului Comitetului Central al Frontului Patriei din Vietnam Sosirea in Capitală a ministrului afacerilor externe al U.R.S.S. La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, joi dupăamiază, a sosit în Capitală, intr-o vizită de prietenie in tara noastră, Andrei Gromîko, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, ministrul afacerilor externe al U. R.S.S. Oaspetele este însoţit de V. F. Malţev, membru al C.C. al P.C.U.S., prim-locţiitor al ministrului afacerilor externe al U.R.S.S., de alte persoane oficiale. La sosire, pe aeroportul Otopeni, ministrul de externe sovietic a fost intîmpinat de tovarășii Paul Niculescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-ministru al guvernului. Ştefan Andrei, membru supleant ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Maria Groza şi Constantin Oancea, adjuncţi ai ministrului afacerilor externe Au fost de faţă V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. ADUNARE CONSACRATĂ ÎMPLINIRII A 32 DE ANI DE LA SEMNAREA PRIMULUI TRATAT DE PRIETENIE, COLABORARE ŞI ASISTENŢA MUTUALĂ DINTRE ROMÂNIA Şl UNIUNEA SOVIETICA Cu prilejul împlinirii a 32 de ani de la semnarea primului Tratat de prietenie, colaborare , asistenţă mutuală dintre mânia şi Uniunea Sovietică, joi după-amiază, a avut loc la Clubul întreprinderii de utilaj chimic „Griviţa Roşie“, din Capitală, o adunare consacrată acestui eveniment. Au participat reprezentaţi ai Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. şi ai ARLUS, un mare număr de oameni ai muncii din unitate. Adunarea a fost deschisă de Ilie Bologa, secretarul comitetului de partid al întreprinderii. Evocînd evenimentul aniversar, ing. Stelian Necula, directorul întreprinderii de utilaj chimic „Oriviţa Roşie“, a relevat legăturile multilaterale dintre România şi Uniunea Sovietică, care, in spiritul tradiţionalelor relaţii de prietenie existente intre cele două ţâri şi popoare, cunosc o continuă dezvoltare. In acest context, a fost subliniat rolul hotâritor al intîlnirilor şi convorbirilor dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Leonid Brejnev, pentru dezvoltarea raporturilor româno-sovietice în interes reciproc, al cauzei socialismului, păcii şi înţelegerii în lume. . A luat, de asemenea, cuvântul V.P. Kulakov, consilier al Ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti, care a relevat însemnătatea Tratatului semnat, în urmă cu 32 de ani, între U.R.S.S. şi România, evidenţiind bunele relaţii de prietenie statornicite între partidele, statele şi popoarele celor două ţări. Prin tinereţe răspundem viitorului (Urmare din pag. I) fic cu încrederea lor dintotdeauna, spre orizontul de unde se pregăteşte să apară secolul următor. • TINEREŢEA - OGLINDA IN CARE SE PRIVESTE, CLIPA DE CUPA, ORAŞUL. Am putea oferi nenumărate exemple pentru a dovedi ceea ce la Arad este extrem de simplu de dovedit : că tinerii nu doar contribuie (formula, cel mai adesea inexactă, s-a încetăţenit), ci determină o impresionantă creştere a potenţialului economic al oraşului. Ne vom opri numai la două, extrem de sugestive. La I.A.M.R.A. producţia realizată in jurul anului 1973 era de 200 de milioane lei pe an. Atunci, din personalul muncitor al întreprinderii doar 12 la sută erau tineri. Astăzi, cu o pondere a tineretului de peste 60 la sută, I.A.M.R.A. dă ţării o producţie in valoare de peste 510 milioane de tei. Discuţi cu tinerii pentru a afla resorturile acestei spectaculoase creşteri. Ei îţi vorbesc despre capacitatea tinărului lor colectiv de a gindi, de a inova, de a produce mai bine şi mai mult de la o zi la alta. I.A.M.R.A. este un plin proces de dezvoltare. Tinerii au fost cei care au elaborat proiectul acestor noi capacităţi de producţie, ei sunt cei care vorbesc despre adoptarea unor tehnologii cit mai indrăzneţe care să asigure înlocuirea in totalitate a materiilor prime din import, tot ei vorbesc despre economisirea energiei (şi aici s-a produs un adevărat salt, da la un consum de 20,8 MWh pentru o producţie de uni milion lei, in 1978, s-a ajuns, in 1979 la un consum de numai 12,6 MWh), despre realizarea viitoarelor investiţii In proporţie de 50 la sută prin muncă patriotică. Pe locul unde astăzi se află I.A.M.R.A. se găsea clădirea unde, in urmă cu 60 de ani, a avut loc prima demonstraţie dedicată zilei de 1 Mai. Trecutul, prezentul şi viitorul acestui loc iorbesc despre muncă şi eroism. Tot in urmă cu 90 de ani, pe locul unde se află Combinatul de prelucrare a lemnului era atelierul de timplărie al lui Laurentiu Lenghel. Acum, combinatul produce in jur de 80 de tipuri de garnituri de mobilă pe an, apreciate in mod deosebit la export. Si In acest combinat, cu mai bine de 4 000 de oameni ai muncii, tinerii reprezintă ponderea. S-ar putea scrie mult despre tinerii Aradului. Dar la fel de bine aceste spusa pot fi comprimate într-una singură, cu sens de emblemă pentru întregul oraş . Aradul de astăzi are in tinerii săi garanţia necontenitei înfloriri. • După cum s-a mai anunţat, în zilele de 4, 5 şi 6 februarie la Zagreb va avea loc intilnirea de tenis dintre echipele Iugoslaviei si României din cadrul „Cupei Davis“. In vederea acestei partide, federaţia iugoslavă a alcătuit următoarea echipă : Z. Franulovici, Z. Ilin, Z. Petkovici şi St. Zivojinoviei. • La Katowice au continuat meciurile turneului internaţional de tenis pentru tineret. La simplu feminin, Liliana Pop (Romănia) a invins-o cu 6—2, 6—3 pe poloneza Katia Slenchak. In proba de simplu masculin, cehoslovacul Rostislav Vojtasek a ciştigat cu 6—3, 8—4 jocul cu Vasile Sălajean (România). • Intre 3 şi 8 februarie. In oraşul cehoslovac Gheb va avea loc un turneu internaţional feminin de handbal. La acest turneu şi-a anunţat participarea şi echipa României, care va juca alături de reprezentativele Cehoslovaciei (două formaţii), Bulgariei, Danemarcei şi Norvegiei. • Echipa de fotbal „Steaua“ Bucureşti a început turneul în R. P. Chineză, jucind to Kunming, în faţa a 35 000 de spectatori, cu echipa locală a armatei populare chineze de eliberare. Partida, de un bun nivel tehnic şi viu disputată, s-a terminat la egalitate , 1—1, după ce la pauză oaspeţii au avut avantaj. • Disputat ieri la Craiova, meciul amical de fotbal dintre formaţia locală Universitatea şi echipa F.C. Scorniceşti s-a incheiat cu scorul de 1—0 (0—0) în favoarea gazdelor, prin golul marcat de Giieşteanu in minutul 82. Atacantul craiovean Mereu a ratat o lovitură de la 11 m, In minutul 20. O Q ^ O O O O O O • 9 O •••••• O •••••••• • •••••••••••••# • PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE PENTRU TINERET ♦ MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI ÎNVĂŢĂMINTULUIUNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI ANUNŢĂ scoaterea la concurs a următoarelor posturi: , Lector la Facultatea de limba şi literatura română, catedra de limbă română contemporană, disciplina Limba română contemporană, poziţia 7 : Asistent la Facultatea de geologie-geografie, catedra de mineralogie, disciplinele Cristalografie-mineralogie, Metode fizice de studiu a mineralelor şi rocilor, Foraj şi lucrări miniere, poziţia 29 ; Asistent la Facultatea de geologie-geografie, catedra de mineralogie, disciplina Geologia zăcămintelor de minereuri, poziţia 36 ; Asistent la Facultatea de geologie-geografie, catedra de geologie şi geofizică, disciplinele Mecanică tehnică şi geomecanică, Hidraulica subterană, poziţia 27 ; Asistent la Facultatea de geologie-geografie, catedra de geologie şi geofizică, disciplina Stratigrafie, poziţia 63 ; Asistent la Facultatea de limbi şi literaturi străine, catedra de filologie rusă, disciplinele limba rusă-lectorat, curs practic, curs intensiv, poziţia 22. Candidaţii la concurs vor depune la Secretariatul Universităţii din Bucureşti, B-dul Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 64, in termen de 30 zile (pentru postul de lector) şi de 15 zile (pentru posturile de asistent) de la data publicării acestui anunț în Buletinul Oficial, cererea de înscriere, la care vor anexa actele și lucrările prevăzute de Legea nr. 6/1969 privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România, publicată in Buletinul Oficial partea I, nr. 33 din 15 martie 1969 şi de Instrucţiunile Ministerului Educaţiei şi Invăţămintului nr. 84539/1969. Concursul se va tine la Universitatea din Bucureşti în termen de 2 luni (pentru postul de lector) şi de 15 zile (pentru posturile de asistent) de la data expirării termenului de inseriere. ÎN ACEST SEZON, ODIHNA ŞI CURA BALNEARĂ ÎN CONDIŢIILE UNOR TARIFE AVANTAJOASE • In această perioadă vă puteţi petrece un concediu plăcut sau efectua cura balneară în condiţii optime cu efecte asemănătoare obţinute în sezonul cald. • Pentru odihnă, organizatorii de turism vă recomandă staţiuni cu renume in turismul românesc sau internaţional, cu unităţi hoteliere şi de alimentaţie moderne şi cu dotări speciala pentru practicarea sporturilor de iarnă: Poiana Braşov, Sinaia, Predeal, Păltiniş, Lacu Roşu, Izvoarele, Stina de Vale, Borşa, Semenic sau Crivaia, vă asigură reconfortami şi odihna atit de necesare pentru refacerea potenţialului fizic şi intelectual al organismului. • Staţiunile de cură balneară Eforie Nord, Mangalia, Slănle Moldova, Olăneşti, Amara, Vatra Dornei, Tuşnad, Sovata, Pucioasa, Buziaş, Sîngeorz-Băi, Geoagiu-Bai, care dispun de baze de tratament bine dotate şi de un personal medical cu înaltă calificare stau la dispoziţia dv. pentru a vă menţine sau reface sănătate. Este important să reţineţi că accesul din hoteluri la baza de tratament la multe dintre acestea se face direct prin culoare acoperite şi bine încălzite. De asemenea, în această perioadă, beneficiaţi de substanţiale reduceri de preţuri diferenţiate in funcţie de Staţiunea pentru care optaţi. Biletele pentru odihnă sau cură balneară se găsesc la toate agenţiile, filialele şi punctele de valorificare ale oficiilor judeţene de turism unde se pot obţine şi informaţii suplimentare. MINISTERUL EDUCATIEI ŞI INVATAMINTULUI INSTITUTUL DE INVATĂMÎNT SUPERIOR SIBIU ANUNŢĂ scoaterea la concurs a următoarelor posturi: I. FACULTATEA DE MECANICA Catedra de Mecanică aplicată I. Asistent — disciplinele: Algebră liniară, geometrie analitică și programare, Analiză matematică şi matematici speciale, Matematici superioare, poziţia 24. Candidaţii la concurs vor depune la Rectoratul Institutului de învăţămînt superior Sibiu, B-dul Victoriei nr. 5, in termen de 15 zile (pentru posturile de asistent) şi 30 zile (pentru posturile de conferenţiar şi lector) de la data publicării acestui anunţ în Buletinul Oficial, cererea de înscriere, la care vor anexa actele prevăzute in Legea nr. 6 privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România, publicată in Buletinul Oficial partea I-a nr. 33 din 15 martie 1969 şi de Instrucţiunile Ministerului Educaţiei şi Invăţămintului nr. 84539/1969. Pentru posturile de asistent, candidaţii vor prezenta şi o adeverinţă din care să rezulte că au efectuat stagiul legal după repartizare. Concursul se va ţine in termen de 15 zilepentru posturile de asistent) şi de 60 zile (pentru posturile de conferenţiar şi rector) de la data expirării termenului de înscriere.