Scînteia Tineretului, septembrie 1980 (Anul 36, nr. 9726-9751)

1980-09-01 / nr. 9726

,,SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 La întreprinderea „Automatica" Bucureşti REALIZAREA PLANULUI LA EXPORT între posibilităţi certe de execuţie şi incertitudinea unor contracte Bilanţul realizării sarcinilor la export. ale Celui de­-al­ trei­lea trimestru înregistrează la întreprinderea ,,Automatica” din Bucureşti un prietenit de 82 la sută. „Am fi putut realiza și mai mult, ch­iar să îndeplinim în numai două luni întregul plan de export — ne spune ingine­rul Dan Gugu, șeful birou­lui import-export din între­prindere — dar. Vă friurisio­­sesc sincer, nu avem motive să ne grăbim“... Este lesne de tristeligi în urmă acestei afirmații că in întreprindere există un decalaj intre posibilităţile de execuţie şi comenzile b­ehefi­­ciarilor, că, altfel, spus, con­tractele nu acoperă în între­gime planurile de producţie. Dealtfel, după cum aflăm in continuare, de la interlocutorul nostru, doar 80 la sută din pla­nul de­ export al acestei atV este acoperit pînă in prezent de contracte ferme( ? !) Care este motivul acestei situații ? Kaspiffisul cel rinar la înde­­mină s-ar putea referi, desi­gur, la calitatea produselor în­treprinderii, la preocupările a­­cesteia în direcţia realizării unor contracte avantajoase, prin intensificarea sondajelor pe piaţa externă, ş.a.m.d. O ana­liză atentă certifică însă faptul că echipamentele de automati­zare realizate aici se bucura de o bună apreciere la nume­roşi beneficiari externi, în ceea ce priveşte problema asi­gurării contractelor, aceasta ţine in ultimă instanţă de ac­tivitatea întreprinderii de co­merţ exterior ELEXTRONUM, care, împreună cu centrala de resort, — CIETA —, are obliga­ţia de a asigura întreprinde­rii contracte­ în conformitate cu planul fixat... „Aspectul cel mai important în această direcție, ne spune in continuare șeful biroului“ import-export, se re­duce la faptul că întreprinderea noastră nu constituie pentru beneficiarul extern un parte­ner propriu-zis de schimb, noi efectuind practic un export in­direct, prin intermediul altor întreprinderi din ţară. Ca să fiu mai explicit, dacă un par­tener extern com­anda unei în­treprinderi din ţară o instala­ţie pentru industria chimică, siderurgică, uşoară, alimentară, etc., întreprinderea, la rîndul său, ne comandă nouă instala­ţiile de automatizare pentru maşinile respective. Majorita­tea produselor noastre nu sunt aşadar individualizate, nu pot fi exportate de sine stătă­tor şi de aici o întreagă serie de complicaţii“. Explicaţia edificatoare nu lasă loc nici unei neclarităţi : o primă constatare certifică astfel faptul că eliminarea nea­junsurilor nu se poate realiza deci­ printr-o mai bună co­laborare cu alte întreprinderi exportatoare din țară. Pentru că, aiii cum nu de puține ori se întâmplă, degeaba echipa­mentele de automatizări pen­tru strunguri (este doar uri exemplu) sunt realizate la timp, dacă strungurile propriu-zise nu au fost incă executate ! Cel de-al doilea aspect se referă­ însă la necesitatea intensifi­cării eforturilor celor de la Au­tomatica în vederea realizării unor produse independente, care să permită întreprinderii contracte directe cu beneficiarii externi. Există în această di­recţie citeva realizări semni­ficative, cum ar fi centrala de avertizare şi semnalizare con­tra incendiilor (verificată deja cu succes la unii parteriori ex­terni), dozatoarele gravime­trice (instalaţii de sine stătă­toare pentru dozarea canti­tății de material pe benzile transportoare), automatul pro­gramabil (o instalație electro­nică complexă, care permite realizarea unor comenzi sec­vențiale după un program so­licitat), toate instalații de mare eficiență și rentabilitate eco­nomică ori merită, după opinia noastră, o mai mare populari­zare pe piaţa externă. Numai ultima dintre aceste instalaţii poate înlocui, spre exemplu, a­­rhiparrtentere de automatizare a 7 strunguri, prin programarea tuturor operaţiilor la un sin­gur bloc automat ! Am insistat asupra acestor aspecte, deoarece, așa cum am putut constata cu prilejul tre­c­erii noastre prin Întreprin­dere, harnicul colectiv de oa­­meni ai muncii din această în­treprindere, in care tinerii o­­cupă un loc important, este hotârit sâ-s­i îndeplinească cu maximum­­ de responsabilitate sarcinile asumate­. Realizările acestui trimestru simit în acest sens concludente. Ele includ în­cheierea lucrărilor la o serie de instalaţii de automatizare pentru fabricile de anilină şi formaldehidă, instalaţii elec­trice şi de automatizare pen­­ tru fabricile dé ciment, de au­ tomatizări pentru centralele termoelectrice, diverse dulapuri de distribuţie şi automatizare pentru obiective industriale etc. Argumente concrete ale fap­tului că aici la Automatica se poate şi trebuie , să se lucreze cu o eficienţă economică spo­rită. Cu sprijinul, fireşte, al celorlalţi parteneri din ţară, cit şi al firmei de comerţ ex­terior amintite... CARRIFX nAsta­se O metodă ce şi-a probat eficienţa in acţiunea de recondiţionat a utilajelor PE CÎND GENERALIZAREA EI ? La întreprinderea chimică „Prodcomplex“ din Tg. Mureş, inginerul Andrei Gaşpar, şeful compartimentului reparaţii Spe­ciale,­ Wrtfunde pe masă 0 hartă. Zeci de steguleţe marchează 16­ calităţi de in care cei 4 Patrioni pe care ii coordonează au făcut in ultimii ani peste 10 000 de reparaţii.: Bră­zeşti, Bacău, Iaşi, Reşiţa, Hunedoara, Tulcea, Gim­­pia Turzii, Făgăraş, centre in­dustriali in ale căror uzm­e utila­je de mare valoare au fost scoase din depozitele de fier vechi şi redate circuitului productiv. Sute de Scrisori Venite din par-, tea beneficiarilor ,­atestă eficien­ţa reparaţiilor. „Intrneit -piesele care au fost reparate sunt de valoare foarte mare şi nu pot fi înlocuite, metoda aplicată de dumneavoastră este singura care a putut fi utilizată cu eficienţă“, se spune in scrisoarea trimisă de întreprinderea , „Independenţa“ Sibiu. „Prin aplicarea procedeu­lui, citim în scrisoarea primită de la întreprinderea de con­strucţii de maşini Reşiţa, au putut fi repuse în funcţiune in scurt timp şi la capacitatea lor maşini de o deosebită impor­tanţă pentru producţia de mo­toare navale şi compresoare“. „Prin reparaţiile făcute de dum­neavoastră s-au economisit 500 000 lei vâlstă“, se subliniază în scrisoarea­ Combinatului pe­trochimic Bo­rzeşti. Şirul evi­denţierilor poate fi continuat. Motoare navale foarte rr­ări, compresoare, maşini-unelte, tur­bine cu aburi, ciocane de florjă, pompe, utilaje chimice şi-au re­găsit funcţionalitatea datorită intervenţiei specialiştilor de la „Prodcomplex“. fete vorbă de însuşirea şi aplicarea noii me­tode Metalock la repararea struc­turilor de r­ezistenţă turnate a oricărui fel de utilaj. — In condiţiile creşterii con­tinue li preţului ntotalu­lui pe piaţa mondială, relevă interlo­cutorul, ale necesităţii gospodări­rii acestuia in amplul proces de industrializare, eficienţa şi avan­tajele aplicării metodei sunt im­presionante. Cu 280 kg metal, folosit in anul trecut la 110 in­tervenţii, am salvat de la fier vechi mii de tone, utilaje, care nu puteau fi recuperate în alt fel. La economia propriu zisă de metal se adaugă şi reducerea cheltuielilor de procurare a al­tor utilaje şi producția care ar fi stagnat pînă la procurarea lor. — în ce constă metodă ? — Cea mai adecvată expresie este ..coaserea metalului“. Adică, recompunerea chiar din bucățile rupte a structurilor metalice a pieselor turnate. Un­ alt avantaj al metodei constă in făptui că reparaţiile s­e pot executa întot­deauna la­­faţa locului, fără că utilajele afectate să fie demon­tate. Ovidiu Saiu, Ioan Mureşan, Iosif Oltean, Emil Mireştean şi Alexandru Nagy, tineri a căror semnătură de faptă este echiva­lentă , cu funcţionarea­­ unei uriaşe prese automate, după ce aceasta avusese străpuns un pe­rete de 320 mm grosime; a unui ventilator uriaş din oţel aliat la o hidrocentrală ; a unui turbo­­compresor la o uzină construc­toare de maşini , compresoare de gaz metan, moto­are navale şi altele, în biroul inginerului Găşpar discuţia este întreruptă mereu. Din Aleşd, Galaţi, Giurgiu, Con­stanţă, sim­t solicitări telefonice pentru intervenţii ce nu suferă aminare. Aminare înseamnă pierdere de producţie. Şi totuşi aminărea nu poate fi evitată în­totdeauna. Cinci oameni nu pot fi în zece locuri în acelaşi timp. Iăr un­ele lucrări solicită pre­zenţa intr­e­gii echipe. Ce este de făcut ? — Ca încă 5 oameni am pu­tea face faţă solicitărilor, ne spune inginerul Găşpar. Dar ca­lificarea lor neciidită existenţa a­­ib­ă 5 truse de scule. Ni s-a promis totuşi că 0 să se rezolve această problemă. Dar tot ră­­mine una nererezolvată... — Și anume ? — Stilul nostru de muncă este prin excelență unul „pompieris­tic“, dacă se poate spune așa. Nimeni nu planifică o explozie la un cazan, o fisură la un corri­­presor, la un motor naval... Dar cind acestea se petrec troi tre­­­buie să fim operativ la faţa lo­cului. De viteza de deplasare, de­­operativitatea intervenţiei de­pindă reducerea la minimum a daunelor, pricinuite de o avarie, de o defecţiune. Dar deplasarea noastră este destul de dificilă. Trusele sunt grele, iar cu singura maşină ce o avem, suntem­ ne­voiţi să planificăm intervenţiile nu in funcţie de urgenţă, ci de traseu. La ora actuală, de pildă, ar trebui să fim prezenţi la Aleşd, Galaţi, Giurgiu, Con­stanţa, Tulcea, Lo­nea, Codlea. Cu cinci oameni şi o maşină ce este imposibil. Problema transportului depăşeşte compe­tența conducerii întreprinderii, iar cu mijloacele de transport­umi comun nu Se rezolvă chestiu­nea... — Cu alte cuvinte, aţi mai avea nevo­ie de 0 maşină ? — De cel puțin una, dacă nU de mai rb­un­e... Nu sintem­ noi în măsură să dăm răspunsul la această do­leanță. Este de datoria noastră insă sâ o supunem atenţiei fo­rurilor competente. Departe de noi gîndul de a opta pentru ri­sipă. Citeva , întrebări se ridică totuşi : Ce este mai costisitor : deplasarea unui om cu o maşină de capacitate mică la o uzină in oricare colţ al ţării unde este nevoie de el, ori deplasarea uti­lajului avariat, care cîntăreşte zeci şi sute de tone, la „Prod­­complex“ ? Deplasarea acelui om, ori rămînerea în stare de nefuncţionare a unui utilaj de mare,­­ importanţă pînă ii vine rîndul ? Cit priveşte deplasarea utilajelor la Prodcomplex, acest lucru este aproape imposibil de realizat. In primul rind pentru că aici nu există o hală special amenajată, în al­ doilea rind, să ne întrebăm ce ar însemna de­montarea­­unui motor naval şi transportarea lui pentru­­repara­ţie de­ la Constanţa la Tg. Mu­reş ? Metoda în discuţie se poate aplica şi la utilaje de tonaj mai mic. Oricum, avantajele stat mai mari atunci cind se deplasează meşterii la. locul defecţiunii de­­, cit să se transporte utilajele la meşter.. .Dar pentru aceasta se impune creşterea numărului spe­cialiştilor d­in metoda Metalock sau găsirea unor soluţii mai o­­perative . de ..deplasare la. faţă locului. Ambele alternative .ţin de resortul. şi. răspunderea Mi­nisterul industriei Chimice, Di­recţia tehnică. Aşteptăm aşadar din partea forului, vizat o rezol­vare cit mai urgentă a problem­­ei. Numai, astfel alte sute de utilaje vor fi repuse in stare de funcțiune, cu eforturi și chel­tuieli minime. MIRCEA BORDA © 1,5 kg oțel sau ® 25 kg fbruta bruta sau ® 1,3 kg alumină sciu © 7 kg îngrăşăminte chimice sau • 10 kg ciment sau © 6 kg paste făinoase sau © 1,5 rfi.p. ţesături finite efin lînă. lată doar citeva din produsele ce se pot realiza din fiecare kWh econo­misit în gospodăriile noastre sau la locurile de muncă, obţinînd, în acelaşi timp, pentru economia naţională o substanţială reducere a consumurilor de lignit, păcură şi gaz metan. ÎNCEPÎND DE AZI Aproape 535000 de oameni ai muncii din agricultură beneficiază de cea de a doua etapă de majorare a retribuţiilor (Urmare din pag. I) naţionale, s-a pornit în aplicarea etapei a doua de majorare a re­tribuţiei care reprezintă un pro­cent de 13,11 la sută. Pe total cin­cinal creşterea este de 32,8 la su­ta, cu mult peste prevederi. Cu această categorie de oameni ai muncii, numărul celor care au beneficiat de a doua etapă de mărire depășește 3,6 milioane, iar veniturile suplimentare din retribuții însumează 600 milioa­ne lei. Se confirmă, incă o dată, ceea ce sublinia secretarul general al partidului : „Viaţa a demonstrat că partidul nu cunoaşte alte ţe­luri mai înalte decât libertatea, prosperitatea şi fericirea poporu­lui, că politică sa corespunde pe deplin intereselor şi aspiraţiilor vitale ale întregii noastre naţiuni socialiste“. Cel de-al XlI-lea Congres al partidului a stabilit noi para-, metri de creştere a nivelului de trai şi a calităţii vieţii. Compa­rativ cu 1980, în cincinalul viitor, veniturile reale ale ţărănimii pe o persoană­­activă vor creşte cu 20—23 la sută. Să adugăm la toa­te acestea, alte aspecte ale gri­jii pentru om : construcţii de creşe, grădiniţe, locuinţe, dezvol­tarea comerţului şi serviciilor, toate contribuind la afirmarea şi dezvoltarea personalităţii umane. Muncă, eforturi pentru o mai bună organizare, discipli­nă şi bătălie pentru nou, iată de ce depinde eficienţa fiecărei palme de pamint la creşterea căreia o contribuţie importantă îşi pot aduce tinerii, esre nevoie de o muncă de calitate pentru creşterea producţiei de cereale şi zootehnice, realizarea tuturor lu­crărilor agricole la timp, folosi­rea eficientă a fondului funciar, a mijloacelor materiale şi finan­ciare, pentru întărirea economi­­co-organizatorică a fiecărei uni­tăţi agricole. Insuşindu-şi indica­ţiile pe care secretarul general le-a dat în cadrul forumului ti­nerei generaţii, organizaţiile U.T.C. desfăşoară o intensă acti­vitate pentru creşterea eficien­ţei iniţiativelor „Fiecare tinăr al satului — participant activ la înfăptuirea unei profunde revo­luţii in agricultură“, „Plantaţiile şi loturile tineretului“, „Secţia de mecanizare cu cele mai bune rezultate“, „Şantiere locale in îmbunătăţiri funciare“ etc. Be­neficiar direct al tuturor tm­ăsu­­rilor întreprinse de partid, ti­neretul este hotărtt să-şi per­fecţioneze continuu pregătirea profesională, să stăpînească şi să aplice pe scară largă tehnolo­giile avansate. Ordine, disciplină, iniţiativă iată ce trebuie sa ca­racterizeze munca tinerilor din agricultură pentru a se situa permanent la înălţimea marilor comandamente ale epocii pe care o trăim. CALCULE SEMNIFICATIVE • Un tinăr mecanic agricol din secţiile de mecanizare, retribuiţ­i« reţeaua construcţiilor de maşini, încadrat la categoria 3, treapta L ^ înainte de etapa După etapa Diferența a II-a a II-a de majorare de majorare în piua­t. Retribuția tarifară 1 885 2­001 316 Spor de vechime 5% 89 105 18 t TOTAL 1 874 2286 332 ' ~ Ci­id execută lucrări agricole în cîmp sau alte lucrări mecanice, ce este retribuit in acord, pe baza a 5 tarife stabilite pe zi muncă, care se majorează astfel : •** Categoria lucrării • Un îngrijitor de taurine la îngrășat în sistem gospodăresc, în­cadrat la grupa 3 de lucrări din zootehnie, treapta a II-a. • Un șef de fermă de gradul II din I.A.S. încadrat la gradaţia 1 clasa 28 va primi lunar, acum, după cea de a II-a etapă de majo­rare a retribuţiilo­r, 3 675 lei, cu 346 lei mai mult, iar un tehnician agronom (zootehnist, mecanic, veterinar) încadrat la gradaţia 2 cla­sa 14 care pinâ la data de 1 septembrie a.c. primea lunar 1 964 lei va avea incepind cu această dată 2 163 iei. CREȘTEREA RETRIBUȚIEI RE TOTAL CINCINAL­ E 3. 1 NI HI IV V .] înainte de etapa a II-a de majorare lei/zi 88 188 115 138 155 După etapa a II-a de majorare lei/zi 103 118 134 152 188 « Diferența în plus lei/zi 15 18 19 22 25 Înainte de etapa După etapă Diferența a II-a a II-a de majorare de majorare in plus Retribuția tarifară 1 887 2167 288­­7 Spor de vechime 5% 94 « 108 14 H. TOTAL 1981 2 27# 294 „ Í.Í/N/ 7 SEPTEMBRIE 1980 o lucrare de actualitate pe ogoare RECOLTATUL LA FLOAREA-SOARELUI în judeţul Dolj, recoltatul flo­­rii-soarelui se amplifică de la o zi la alta. Aceasta pentru că suprafeţele ajunse la maturi­tate se măresc şi ele cu rapidi­tate. Dar dacă aceste aspecte sunt o dovadă a hărniciei şi bu­nei organizări, nu același lucru se poate spune despre modul cum este organizată activitatea la unele baze de recepție. Iată concluziile, desprinse dirttr-tm raid prin unități ale Consiliului unic Segarcea. VI .'FRUNTEA OBSTjl­o rldlMĂRUL COMUNEI Subtitlul de mai Sus l-am ales pentru­ că, intr-adevar, multe din rezultatele foarte bune obținute de cooperatorii din Drănic se datoresc preocupării cu care se­cretarul comitetului de partid, tovarășul Gheorghe Botea, ur­mărește zi de zi muncă iin cîmp, străb­ătînd împreună drumul pînă la locul unde erau concen­trate importante forţe pentru recoltatul florii-soarelui, aflu că din suprafața de 200 ha cultivată la cooperativă din Drănic, au fost deja strânse 120 ha. Recolta se anunță bună — 2 500 kg la ha — cu perspectivă de a creşte in următoarele zile. Pe o sală de 75 de hectare şeful de fermă, Nico­­lae Stanciu, și Adrian Tudoran, Secretarul c­omit­etului U.T.C. pe comuna Drănic, urmăresc buna desfășurări a recoltării, eliberă­rii terenului și a transportului la bază. Se actioneaza cu patru combine, cite patru vinite în ajutor de la C.A.P. Segarcea aflandu-se intr-un punct apro­piat. „Astăzi este o veritabilă zi­ de vară — ne spunea șeful de fermă. Am fost prevăzători și am început recultarea­ de la 7 dimineața. Dacă timpul se men­ține buni in trei zile încheiem această lucrare“, într-adevăr, dar nu este vor­ba numai de vremea bună, ci și de modul in care muncesc me­canizatorii, in frunte cu Gheor­­ghe Cumpănașu, Constantin Neacșu, Mingi Segărceanu, Ale­xandru Nuțil, pentru care fie­care zi se incheie cu depășirea normelor stabilite. Și, că efect al bunei organizări, in urmă com­binelor se acțione­ază la elibera­tul te­renului. Aflăm că circă 100 de hectare au fost deja elibe­­rate. „Se lucrează zilnic din două schimburi cu 40 de dari­icii“, ne spune primarul comunei. Secre­tarul comitetului U.T.C. imi spiune că de un mare ajutor Sirit și elevii de la Școala ger­e­­rală diri cofriana, care ifi num­­ăr de cel puțin 30 zilnic trab­esc această lucrare. Intre cei mai harnici : Nicuţa Hristea, Maria­ Cristea, Ionela Dediu, Nicoleta Mitrica etc. Acelaşi ritm de lucru susţi­nut, prin care fiecare zi devine acum o zi-record, o zi a hărni­ciei şi spiritului gospodăresc, îl probează şi mecanizatorii de la RAID-ANCHETĂ ÎN JUDEȚUL DOLJ Padea. Din cele ISO de hectare cultivate, recolta a fost strinsa de pe 50 hectare. Urmărim la fața locului, pe o tarla de 70 de hectare, cinci combine fin lucru, din care două sosite în ajutor de la Segarcea. Prezentă la fața locului, ing. Paula Dănișor, șefa fermei nr. 1. Imi spunea că in fruntea realizărilor se află fm­e­­canizatorii Gheorghe Filip, Ste­­lian Ionescu și Virgil Surdan.­­.De asemenea, afirm­a ing. Ma­rin Dănișor, șeful fermei nr. 2, stăm foarte bine cu eliberatul terenului — 30 hectare. Mobil­i­­zarea forței de rimu­ră nu ridică probleme. Toate lucrările ex­ceu­­tindu-se în aertrol global, oame­nii vin la treaba acolo unde esre nevoie de ei“. Numai pe aceasta târlă se aflau vreo 20 de coo­­peratori veniți cu atelaje pentru eliberatul terenului. In flux con­tinuu se desfășoară discuitul și araiul, activități coordonate de ing. Cornel Dumitrescu, șeful fermei nr. 3. TOT PE DRUM. PE DRUM, M­OÎtfîM... Semnălind măi sus. Bună or­ganizare a muncii in cîmp, efort firesc în condițiile exis­tenței pe agenda de lucru a cooperatorilor şi a altor lucrări de sezon, iată insă că au apărut și o serie de abateri pe fluxul recoltare-transport - depozitare. Concret, este vorba despre mo­mentul deosebit, de im­portarnt al depozitării recoltei. Iată expri­mate în cele­ ce urmează , de către tovarășul Ion Ilie, pre­ședintele­­consiliului Unic agroin­dustrial Begarcea — nemurfum­u­­­rile, pe drept justificate, ale cooperatorilor, din cele două uni­tăţi . „Era firesc ca în condi­ţiile întîrzierii recoltării, bazele de recepţie să fie pregătite să primească în ritm alert recolta. Iată insă, că deşi carm­pania e abia la început au şi apărut problemele. La baza, unde Sun­tem­ repartizaţi, sum­ fost refuzaţi timp­ de 4 zile cu o cantitate de 100 de tonne pe care a trebuit să o depozităm in curtea unităţilor, într-una­ din zile a şi plouat şi, deşi, a fost acoperită, umezeala tot a pătruns la boabe. Abia în a cincea zi, după intervenții la județ, am fost primiți cu trans­portul în bază. Dar, să nu cre­deți că b­e-au luat-o pe toată ! Și, in aceste condiții a trebuit să o ducem la o altă bază aflată la 20 km­l mai departe. Deci, transport pe distanța mai lungă — consum suplimentar­­de com­bustibil. Motivul innvocat de ei — umiditatea ridicată, procent mare, de impurităţi — nu se justifică. Baza respectivă, ne anunţă că urt transport de 5 tone are umiditate 14 şi 19 la sută impurităţi, refuzind primirea lui, perifici ca la cealaltă bază se­minţele să­ aibă umiditate 11 şi im­ipurități 8 la Sută ! Iată, deci, că in pofida unor sarcini ferme pe care le au, unii își permit să le nesocotească“. ALEXANDRU STROE BLOCURI DE LOCUINŢE DATE ÎN FOLOSINŢĂ LA ROVINARI La Rovinari, în noul oraş al minerilor, aflat in plină con­strucţie in bazinul carbonifer cu acelaşi nume din Gorj, au fost date în folosinţă 9 blocuri cu 270 apartamente, iar alte 18, cu aproape 900 de aparta­mente, se află in diferite faze de execuţie. Colective de spe­cialişti din Cluj-Napocă, Cra­­ioiva şi Buzău, venite în spri­jinul constructorilor gorjeni, s-au an­gajat să dea in majori­tatea lor aceste apartamente in folosinţă pină la sfirşitul aces­tui an. Pentru minerii din Gorj au fost, de asemenea, construite la Motru, Bilteni, Tg. Cărbu­­nești și in viitorul oraș al mi­nerilor de la Mătăsari, din noul bazin carbonifer Jilț — alte peste 500 de apartamente. NOI PRODUSE FARMACEUTICE ROMÂNEŞTI Noi produse farmaceutice —„­r.Eforfex“, „Alglutel“ şi „Vitas­­pol” — realizate de specialiştii de la Institutul de medicină Şi far­macie. Institutul pentru contro­lul de stat al medicamentului, Institutul de cercetări chirm­ico­­farmaceutice şi Centrul de me­dicină sportivă din Bucureşti, au intrat­ in nomenclatorul inven­ţiilor medicale româneşti. Des­tinată prevenirii şi diminuării fe­nomenului de oboseală, noile me­dicamente, care includ dii com­poziţie aminoacizi, vitamine şi săruri minerale, pot fi adminis­trate sub formă de dragouri şi comprimate. în prezent, ele se găsesc in fază de sta­ţie-pilot la Institutul de cercetări chimico­­farmaceutice din Capitală, ur­­mind ca, anul viitor, să intre în producţia de serie a întreprin­derii „Terapia“ din C­luj-Napoca. Tot in cadrul investigaţiilor ştiinţifice menite să conducă la îmbogăţirea geamei sortimentelor farm­aceutice, cercetători din ca­drul întreprinderii de m­edica­­mente din Bucureşti şi Centra­lei industriale de medicamente, cosmetice, coloranţi şi lacuri au elaborat noi produse pe bază de săruri de calciu şi magneziu. Prezentate sub formă de soluţii injectabile şi capsule, ele sunt utile remineratizării organismu­lui şi, implicit, tratamentului hi­­perexcitabilităţii neuromuscu­­lare. (Agerpres)

Next