Scînteia Tineretului, mai 1981 (Anul 37, nr. 9932-9956)
1981-05-01 / nr. 9932
„SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 UNIŢI PRIN GIND ŞI FAPTA ÎN ACEEAŞI CETATE A MUNCII Judeţul Covasna s-a născut in „epoca de aur a marii istorii“. Aşa se spune pe aici, in aceşti ani de nouă ctitorie revoluţionară. Şi ce poate fi mai edificator, prin adevăr, decît arhitectura, faptele şi conştiinţa colectivă a noii platforme industriale din Sf. Gheorghe ! Peste zece mii de tineri, români şi maghiari, sunt coautori, prin fapta şi conştiinţa lor, la valorile acestui timp dinamic. Români sau maghiari, tinerii au aceleaşi drepturi şi răspunderi în universul muncii. „Plecind tocmai de la acest adevăr, ne spune Geza Tamas, lăcătuş la I.M.A.S.A., ne simţim pe deplin angajaţi in realizarea exemplară a producţiei. Echipa pe care o conduc, echipă formată numai din tineri, a prestat numai in această lună aproape 500 de ore de muncă patriotică in sprijinul producţiei. Constructorii braşoveni de autocamioane şi tractoare au făcut în aceste zile faţă unor sarcini urgente. Au cerut deci şi sprijinul nostru, pentru livrarea înainte de termen a unui set mare de subansamble. Am răspuns cu promptitudine la apelul lor“. „Platforma industrială este un univers fizic şi deopotrivă moral. Tot ceea ce se întimplă in perimetrul ei este şi rodul existenţei noastre, a tinerilor, spune Vasile Cîrstea, operator la C.P.L. Să luăm doar acţiunile şi iniţiativele care vizează sporirea eficienţei producţiei, foarte multe dintre ele pleacă de la noi, şi la toate, la absolut toate sîntem cel puţin coautori. Pe tema reciclării materialelor secundare avem citeva iniţiative şi o inovaţie făcută de un tinăr lăcătuş. Reducerea consumurilor specifice face obiectul acţiunilor cercului nostru de creaţie tehnico-ştiinţifică. „Dintr-o tonă de masă lemnoasă — o tonă de produse finite“ — iată încă o iniţiativă pe care şi noi, tinerii, o putem de pe acum raporta ca fapt împlinit“. Un alt tinăr, dintr-o altă unitate industrială nouă —Gheorghe Cheresteş, trezor la I.A.M.E. — ţine să consemnăm: „Ridicarea platformei industriale este pentru mine, ca pentru toţi tinerii Covasnei, o şansă altădată nevisată, de afirmare. Aici, in halele uzinei, m-am calificat, tot aici m-am perfecţionat in profesie, iar acum mă calific şi în meseria de strungar. Policalificarea este o acţiunedintre cele mai valoroase. Acest lucru îl pot afirma oricînd şi ceilalţi 56 de tineri, care, asemenea mie, deprind şi o a doua meserie“. Din cei zece mii de mesageri tineri ai noului într-o tinără platformă industrială am ales doar trei, dar fiecare din cei zece mii ar fi rostit aceleaşi gînduri şi aceeaşi dorinţă spre munca mai bine făcută, pentru civilizaţia nouă ce înfloreşte pe aceste plaiuri străvechi. PAUL DELTEANU • Peste 1 876 mii de tineri participă la realizarea obiectivelor cincinalului calităţii şi eficienţei prin acţiunea de mare anvergură : „Tineretul - factor activ în realizarea obiectivelor cincinalului calităţii şi eficienţei". • In cadrul acestei vaste întreceri, aproape 1,7 milioane de tineri işi îndeplinesc cu regularitate sarcinile de plan, iar dintre aceştia, peste 150 mii au fost declaraţi fruntaşi în întrecere şi in primul trimestru al acestui an. • Tinerii din unităţile economice, din unităţile de învăţămînt şi cercetare au realizat pînă în prezent economii de materii prime, materiale, combustibil şi energie în valoare de peste 688 milioane lei. • în perioada 28 aprilie - 6 mai tinerii din întreprinderile industriale din întreaga ţară organizează „Decada record de producţie şi calitate". SATUL TRĂIEŞTE NOUA REVOLUŢIE IN AGRICULTURA Interesul reporterului, atunci cînd porneşte la drum in căutarea faptelor de excepţie, pentru a argumenta cit mai convingător subiectul notaţiilor sale se opreşte pentru început — de cele mai multe ori — asupra peisajului. Intrebaţi-l însă pe Constantin Popa, Erou al Muncii Socialiste, preşedintele cooperativei agricole Dor Mărunt din întinsul Bărăgan, cum vede, cum priveşte în fiecare dimineaţă, această netulburată cîmpie decit pe linia orizontului: „Pentru mine, pentru gospodarii noştri singura formă de relief a pămintului de aici este griul şi porumbul, sfecla, legumele şi animalele“. Cu alte cuvinte să vorbim mai bine despre oameni, pentru că Bărăganul înseamnă mai intii şi-ntîi muncă, de cu zori şi pînă în noapte şi din primăvară-n primăvară“. Este acesta ,un anotimp de referinţă ? ..Da şi nu, dar dacă tot discutăm acum despre agricultură, este cel mai apropiat anotimp de muncă şi de sufletul nostru. Dacă era vară, vorbeam, de seceriş“. Atit de complete sunt răspunsurile gospodarului, şi exacte, incit pentru a continua dialogul reporterul nu are decit o singură şansă, o altă întrebare „la obiect“. Ce reprezintă revoluţia agrară la Dor Mărunt? „Păi, dacă am însămînţat toate culturile la timp şi de calitate — cum ziceţi dv. — noi zicem că primul pas l-am făcut“. Şi al doilea ? „Să le îngrijim de buruieni, să le irigăm... Cam asta ar fii“ Nu-i puţin? „Pe cinci mii de hectare nu-i puţin. Altfel, în ioc să încărcăm mii de vagoane cu piine, ne întoarcem din cîmp doar cu citeva căruţe“. De ce faceţi această comparaţie? „Păi, pină să avem tractoare, erbicide, azotat de amoniu, apă la aspersor, cam aşa făceam“. Mizez pe o întrebare surpriză: Şi?... „Aici sínt oamenii! De la a privi agricultura doar sprijiniţi in sapa la a minţii tractoare, de la a te necăji pe secetă la a aduce apa sute de kilometri prin tot felul de canale şi conducte la rădăcina plantelor, peste tot sunt oameni, peste tot e revoluţie. Adică, o altfel de muncă, mai calificată, mai grea, dar merită pentru bucuria hambarelor, pentru bucuria noastră de a vedea cit de bogat poate fi un pămînt îngrijit prin muncă cinstită, neobosită“. Fac apel la memoria interlocutorului. Cit înseamnă la hectar această muncă cinstită? „Peste 4 mii la griu, peste 8 mii la porumb, aşa ca o medie, căci in acest an vrem să dăm 12 mii, iar specialiştii au ambiţia pe un lot de două sute de hectare să scoată o medie de 20 de mii kilograme. Nu-i glumă cu atita porumb!“ Dar tinerii? „Toţi cei care produc piine sunt tineri!“ O afirmaţie, deci, fără echivoc. Totoamenii, în marea lor majoritate tineri, sunt cei care îngrijesc şi animalele in cele 7 ferme zootehnice model, cu o producţie de peste 4 mii tone carne, 42 mii hectolitri lapte, 2 milioane ouă. Şi conchidem: acesta este peisajul tonic al muncii, al revoluţiei în agricultură, regăsit vizibil în planul bunăstării gospodarilor, în toate casele celor din Dor Mărunt. ŞTEFAN DORGOŞAN © „Tineretul — prezenţă responsabilă in înfăptuirea unei profunde revoluţii agrare", întrecerea utecistă a tinerilor de la sate a cunoscut noi şi valoroase fapte de muncă în bătălia pentru recolte tot mai sporite în acest prim an al cincinalului. Se detaşează, în acest context, activităţile susţinute din cadrul iniţiativei „Fiecare tânăr al satului participant activ la dezvoltarea economică a unităţilor agricole de producţie" prin care organizaţiile uteciste au preluat un acord global circa 32 mii hectare. " Intense acţiuni de muncă au fost organizate în „Plantaţiile şi salariile tineretului" ; consemnăm iniţiativele la plantat şi îngrijit livezi din judeţele Argeş, Bacău, Bihor, Arad, Prahova, Mehedinţi, Sistriţa-Năsăud, Dîmboviţa, Suceava. • Organizaţiile U.T.C. din Buzău, Arad, Teleorman, Dolj, Constanţa, Cluj, Galaţi au cuprins un mare număr de tineri la cursurile de calificare pentru mecanizare, zootehnie, legumicultura • O menţiune aparte pentru acţiunile de muncă organizate de U.T.C. cu tinerii de la sate la îngrijirea a peste 750 mii ha păşuni. VINERI 7 MAI 1981 MUNCASTARE PERMANENTĂ A TINEREŢII NOASTRE „Tineretul — ca, dealtfel, întregul nostru popor — trebuie să fie pe deplin conştient că numai pornind de la concepţia revoluţionară şi numai prin muncă fiecare popor poate înfăptui socialismul în ţara sa, întărind, totodată, solidaritatea şi colaborarea cu celelalte popoare. Numai şi numai munca poate asigura înfrîngerea greutăţilor, poate asigura înfăptuirea minunatelor idealuri ale socialismului şi comunismului!“ NICOLAE CEAUŞESCU Este permanent viu în mintea şi inima tineretului ţării acest mare adevăr, acest înflăcărat îndemn rostit de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în urmă cu un an, la Forumul tinerei generaţii. Un adevăr, un îndemn care, din zi în zi, capătă pe toate şantierele socialismului dimensiunea tot mai amplă a faptelor noastre. Căci ţara întreagă este un vast şantier al muncii şi creaţiei în care tineretul se situează, pretutindeni, cu braţele şi cu mintea, în prima linie a efortului intregului popor care — strîns unit in jurul partidului, al secretarului său general - îşi manifestă prin remarcabile realizări neclintita sa hotărîre de a înfăptui neabătut obiectivele Congresului al Xll-lea al partidului, sarcinile de plan şi angajamentele asumate în întrecerea socialistă din acest an. Sînt succese de prestigiu pe care tinerii, toţi oamenii muncii, le închină cu dragoste şi devotament zilei de 1 Mai şi glorioasei aniversări a creării Partidului Comunist Român. Din tot mai numeroase uzine - rod al muncii permanente şi iniţiativei uteciste, subsumate eforturilor colectivelor muncitoreşti - sosesc ştiri care anunţă realizarea şi depăşirea planului la principalii indicatori de calitate şi eficienţă, definind în fapt hotărîrea unanimă de a acţiona cu perseverenţă pentru transpunerea în viaţă a principiilor noului mecanism economico-financiar. Pe ogoare, am fost martorii unei adevărate bătălii cu timpul la propriu şi la figurat — din care tinerii, toţi locuitorii satelor au ieşit învingători, reuşind să încheie, mai devreme şi mai temeinic decit altădată, principalele lucrări ale campaniei agricole de primăvară. Pe şantierele de investiţii ale ţării - unde tinerii menţin vie, amplificînd şi îmbogăţind, de la un an la altul, bogata tradiţie a muncii patriotice în aceste zile prind contururi finale noi şi noi obiective economice şi social-culturale care vin să adauge valori durabile la avuţia ţării, pentru continua ei dezvoltare economică şi sporirea neîntreruptă a nivelului nostru de trai, în laboratoarele ştiinţei - dar nu numai acolo, ci pretutindeni unde se munceşte - inteligenţa creatoare vine să confere mereu un plus de calitate şi eficienţă întregii activităţi Sunt toate acestea puncte de referinţă esenţiale ale locului geometric ce defineşte munca pentru ţară ca o stare permanentă a tinereţii noastre, ca un mod demn de existenţă al fiecăruia dintre noi. Şi acum, un ceas de sărbătoare, cînd trăim din plin bucuria împlinirilor, conştiinţa de tineri revoluţionari, elanul nostru tineresc ne duc gîndurile îndrăzneţe mai departe, spre ceea ce avem de înfăptuit cu mintea şi cu braţele, pentru a transforma în realitate măreţele noastre idealuri, înaltele noastre aspiraţii la o viaţă demnă şi prosperă, intr-o ţară tot mai puternică şi înfloritoare, aşa cum o prefigurează, cu cutezanță și luciditate, hotărîrile Congresului al Xll-lea al Partidului Comunist Român. PRIN EFORTURILE TUTUROR, PENTRU BUNASTAREA TUTUROR Obiective semnificative ale planului pe anul 1981, care prind viaţă prin munca neobosită a tinerei generaţii, a întregului popor • Producţia netă industrială va creşte cu 8,1 la sută, devansînd cu peste un procent creşterea producţiei marfă . In agricultură, sporul de producţie netă va fi de 9 la sută, urmărindu-se cu prioritate creşterea suprafeţelor culturilor, a randamentelor şi eficienţei la hectar. Din investiţii se va asigura punerea în funcţiune a 750 capacităţi mai importante, volumul fondurilor fixe în economia naţională crescînd cu 9,2 la sută. • Producţia marfă va fi realizată in proporţie de 12 la sută pe seama produselor noi şi modernizate • Volumul total al comerţului exterior va creşte cu 10 la sută, în principal pe seama sporirii mai accentuate a exporturilor • Accentul pus pe creşterea eficienţei este reflectat de sporirea productivităţii muncii cu 7 la sută în industrie şi 8 la sută în construcţii-montaj. • Fondul de retribuire a personalului muncitor va fi de 227,6 miliarde lei, cu 4,6 la sută mai mare decît în anul 1980 • Veniturile reale ale ţărănimii, calculate pe o persoană activă, vor creşte cu 3,3 la sută faţă de anul precedent • Se vor da în folosinţă, pînă la sfîrşitul anului, 185 000 apartamente şi garsoniere din fondul statului • Baza materială a învăţămîntului se va îmbogăţi cu 1 573 săli de clasă, 10 359 locuri în grădiniţe, 16 236 locuri în internate, 63 săli de gimnastică, 3 528 locuri in cămine studenţeşti, spaţii în învăţămintul superior cu o suprafaţă de 37 580 mp etc. • Volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul prin comerţul socialist va creşte cu 6 la sută, iar al prestărilor de servicii pentru populație cu 13,2 la sută. FOCUL VIU AL DĂRUIRII ROMANTICE Brigadier — iată un titlu de înaltă mindrie patriotică şi revoluţionară, purtat cu demnitate de generaţiile de tineri de la Bumbeşti-Livezeni, Agnita-Botorca, Salva-Vişeu, apoi la Porţile de Fier I, Giurgiu-Răzmireşti, Nedeia-Măceşu şi acum la Canalul Dunăre—Marea Neagră, Combinatul minier Oltenia, Galaţi, Zalău , şi Porţile de Fier II. Porţile de Fier II — acolo unde se ctitoreşte o nouă cetate a luminii — este perimetrul celui mai nou şantier naţional al tineretului, dar încă de poi acum înscris ferm in rîndul marilor şcoli ale muncii, de educare şi formare a tineretului. Argumentele afirmaţiei noastre sunt oferite de chiar angajamentul purtătorilor uniformelor albastre cu ecuson de brigadier de a realiza în acest an peste 5 500 mc excavaţii de finisaj, 5 000 mp cofraje, 4 500 tone armături şi 85 000 mc turnări betoane, lucrări a căror valoare depăşeşte 55,5 milioane lei. Despre munca energică, avîntată, chiar din prima perioadă de activitate, ne vorbesc şi cifrele primului bilanţ prezentat de comandantul şantierului, Traian Nuţu: depăşirea planului valoric cu 27,22 la sută, depăşire concretizată printr-un volum suplimentar de lucrări la toate obiectivele preluate spre execuţie. Autorii acestor realizări, ale celor care trăiesc încă, de pe acum fiorul sublim de a se număra printre cei care contribuie la înălţarea cetăţii luminii de la „Porţile de Fier II“ ale Dunării — respectiv a centralelor, a ecluzei, a barajului şi a viitorului oraş al energeticienilor — sunt toţi cei care au primit recent însemnele de brigadier. Intre ei, sudorii Gheorghe Dinişoară, Marcel Dinu, Ion Costache, fierarii betonişti Ion Călcioiu, Ion Mircea, Ion Dumitru şi mentorii Ion Burlacu şi Gheorghe Sînteanu şi mulţi, mulţi alţi tineri care au înţeles importanţa muncii lor pe acest şantier, pentru dezvoltarea energeticii româneşti. „Am venit aici, pe şantierul naţional al tineretului — ne mărturisea Constantin Negrilă — cu emoţia firească a înscrierii dintr-un detaşament reprezentativ al tinerei generaţii, fiind continuatorii unei nobile şi frumoase tradiţii, începută cu peste 30 de ani în urmă. Vom construi o hidrocentrală, vom croi o nouă cale de circulaţie pentru nave aici la „Porţile de Fier II“. Pentru noi toţi apropiata aniversare a creării gloriosului nostru partid comunist este un fericit prilej de angajare ca, prin elanul şi entuziasmul ce ne caracterizează, prin forţa braţelor, să realizăm exemplar sarcinile ce ni le-am asumat, conştienţi că şi de munca noastră depinde atingerea idealului stabilit, de ridicare continuă a nivelului de trai material şi spiritual al celor ce muncesc, într-o ţară liberă, independentă, prosperă şi înfloritoare“. Aşa gîndesc aceşti tineri care dau pilduitoare fapte de muncă şi de viaţă, de veritabil eroism cotidian, luîndu-se, cum se spune, la „trîntă" cu Dunărea. Iată de ce se poate vorbi aici, ca oriunde pe alt şantier naţional al tineretului, de romantism revoluţionar. Un romantism lucid, ancorat puternic în contemporaneitate. ION D. CUCU © Bilanţul muncii patriotice pentru ţară, pe care îl raportează, în cinstea zilei de 1 Mai, tinera generaţie este concretizat prin realizarea unor lucrări de muncă patriotică nefinanţată in valoare de peste 4,1 miliarde lei, precum şi a unor lucrări finanţate de peste 86,8 milioane lei, depăşindu-se astfel cu 6,8 la sută şi, respectiv, 2,1 la sută angajamentul asumat iniţial. Dintre organizaţiile U.T.C. judeţene cu cele mai frumoase realizări pot fi amintite cele din : Olt, Galaţi, Mehedinţi, Sibiu, Caraş-Severin, Hunedoara, Alba. O Brigadierii Şantierului naţional al tineretului de la Combinatul minier Oltenia inscriu o depăşire a planului de 2 la sută. Valoarea totală a manoperei realizate de cei 991 brigadieri-elevi din prima serie a anului 1981 de la Şantierul naţional al tineretului Canalul Dunăre-Marea Neagră, se ridică la peste 1 553 000 lei. A CERCETA UN MOD DE A APROPIA VIITORUL Spunem, şi aducem nenumărate argumente în acest sens, că străbatem o perioadă marcată de rodnice şi profunde împliniri, de transformări înnoitoare, datorate hărniciei poporului nostru, dar mai ales cuceririlor făcute de ştiinţa românească, eforturilor depuse pe ţărimul cercetării ştiinţifice, promovării pe o scară mereu mai largă a progresului tehnic. Şi, a grăbi viitorul, a-l apropia tot mai mult de noi, pentru tinerii de la Institutul de sudură şi încercări mecanice din Timişoara, unitate binecunoscută pentru succesele sale, înseamnă — cum remarca cercetătoarea Floarea Benea — a te afla permanent, cel puţin cu cîţiva paşi înaintea celorlalţi, mereu in devans faţă de nivelul atins intr-un sector sau altul de activitate. „Pentru că rostul cercetării, completează Günther Muesy — şeful laboratorului de tehnologii şi echipamente pentru sudare şi tăiere cu plasmă — , este să niveleze drumuri peste care rău s-a mai umblat, să creeze căile de acces la nesfârşitele filoane de bogăţie pe care le reprezintă noul“. Noul, care aici la I.S.I.M. Timişoara constituie „ nu greşim dacă spunem astfel — adevărata profesie a cîtorva sute de tineri. Pentru că nu există sector al economiei care să nu fi beneficiat din plin de aceste roade, nu există obiectiv mai important construit în ultimii ani în ţară la execuţia căruia să nu fi fost aplicate cu succes descoperirile cercetătorilor timişoreni, soluţiile propuse de ei. Să amintim in acest sens contribuţia cercetătorilor de la I.S.I.M. Timişoara la realizarea marilor combinate chimice şi petrochimice, a podurilor dunărene. Construcţia de maşini, pentru care au fost concepute instalaţii de sudare automată şi sudare în condiţii de lucru speciale, construcţiile navale, transporturile sunt alţi importanţi beneficiari. Apoi, pentru controlul îmbinărilor sudate şi al modului de comportare a metalelor în situaţii diferite au fost realizate aparate complexe şi au fost puse la punct tehnologii dintre cele mai avansate. Sunt totodată demne de apreciat realizările obţinute în direcţia promovării tehnologiilor neconvenţionale de sudare — cu plasmă, prin frecare, cu flux de electroni. „Pentru fiecare leu investit aici — ne declara tovarăşul inginer Dorel Flueraş, secretarul comitetului de partid din institut — se obţin prin aplicarea in practică a rezultatelor muncii noastre cel puţin 28 de lei“. Dar mai mult decît oricărui alt domeniu de activitate, cercetării îi revin în actuala etapă sarcini dintre cele mai complexe. Preocupările tuturor celor care muncesc în acest important sector trebuie să fie deci pe măsură. Și la I.S.I.M. Timișoara se poate spune că sunt. Pe de o parte pentru că sunt abordate, cu responsabilitatea cerută de munca de cercetare, obiective fundamentale şi cu caracter de perspectivă — automatizarea şi robotizarea industriei, reducerea consumurilor materiale, introducerea unor noi procedee neconvenţionale de sudare — iar pe de altă parte pentru că tot ce se creează aici constituie răspunsuri prompte, soluţii eficiente de rezolvare a problemelor cu care se confruntă colectivele de muncă din marile uzine, de pe şantiere şi din alte sectoare de activitate. NICOLAE MILITARU © Organizaţiile judeţene de tineret au preluat spre execuţie in acest an aproape 800 teme complexe de cercetare, cu aplicabilitate practică imediată. • Eficienţa lucrărilor care urmează a fi realizate de utecişti în 1981 se ridică la peste 280 milioane lei. • La nivelul tuturor judeţelor şi al municipiului Bucureşti îşi desfăşoară activitatea în prezent 2 057 comisii profesional ştiinţifice şi 16 780 cercuri de cercetare ştiinţifică, tehnologică şi tehnică aplicată, 371 agrocluburi. La faza de masă a concursului de creaţie tehnico-ştiinţifică a tineretului sunt cuprinşi peste 250 000 utecişti, muncitori, elevi, studenţi, specialişti şi lucrători ai ogoarelor.