Scînteia Tineretului, mai 1981 (Anul 37, nr. 9932-9956)

1981-05-01 / nr. 9932

„SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 UNIŢI PRIN GIND ŞI FAPTA ÎN ACEEAŞI CETATE A MUNCII Judeţul Covasna s-a născut in „epoca de aur a marii istorii“. Aşa se spune pe aici, in aceşti ani de nouă ctitorie revoluţio­nară. Şi ce poate fi mai edifi­cator, prin adevăr, decît arhitec­tura, faptele şi conştiinţa colec­tivă a noii platforme industriale din Sf. Gheorghe ! Peste zece mii­ de tineri, români şi ma­ghiari, sunt coautori, prin fapta şi conştiinţa lor, la valorile acestui timp dinamic. Români sau maghiari, tinerii au aceleaşi drepturi şi răspunderi în uni­versul muncii. „Plecind tocmai de la acest adevăr, ne spune Geza Tamas, lăcătuş la I.M.A.S.A., ne simţim pe deplin angajaţi in realizarea exemplară a producţiei. Echipa pe care o conduc, echipă formată numai din tineri, a prestat nu­mai in această lună aproape 500 de ore de muncă patriotică in sprijinul producţiei. Constructo­rii braşoveni de autocamioane şi tractoare au făcut în aceste zile faţă unor sarcini urgente. Au cerut deci şi sprijinul nostru, pentru livrarea înainte de ter­men a unui set mare de suban­samble. Am răspuns cu prompti­tudine la apelul lor“. „Platforma industrială este un univers fizic şi deopotrivă mo­ral. Tot ceea ce se întimplă in perimetrul ei este şi rodul e­­xistenţei noastre, a tinerilor, spune Vasile Cîrstea, operator la C.P.L. Să luăm doar acţiunile şi iniţiativele care vizează spo­rirea eficienţei producţiei­, foarte multe dintre ele pleacă de la noi, şi la toate, la absolut toate sîntem cel puţin coautori. Pe tema reciclării materialelor se­cundare avem citeva iniţiative şi o inovaţie făcută de un tinăr lăcătuş. Reducerea consumurilor specifice face obiectul acţiunilor cercului nostru de creaţie teh­­nico-ştiinţifică. „Dintr-o tonă de masă lemnoasă — o tonă de pro­duse finite“ — iată încă o ini­ţiativă pe care şi noi, tinerii, o putem de pe acum raporta ca fapt împlinit“. Un alt tinăr, dintr-o altă uni­tate industrială nouă —­Gh­eor­­ghe Cheresteş, trezor la I.A.M.E. — ţine să consemnăm: „Ridica­rea platformei industriale este pentru mine, ca pentru toţi ti­nerii Covasnei, o şansă altădată nevisată, de afirmare. Aici, in halele uzinei, m-am calificat, tot aici m-am perfecţionat in profesie, iar acum mă calific şi în meseria de strungar. Polica­lificarea este o acţiune­­dintre cele mai valoroase. Acest lu­cru îl pot afirma oricînd şi cei­lalţi 56­ de tineri, care, aseme­nea mie, deprind şi o a doua meserie“. Din cei zece mii de mesageri tineri ai noului într-o tinără platformă industrială am ales doar trei, dar fiecare din cei zece mii ar fi rostit aceleaşi gînduri şi aceeaşi dorinţă spre munca mai bine făcută, pentru civilizaţia nouă ce înfloreşte pe aceste plaiuri străvechi. PAUL DELTEANU • Peste 1 876 mii de tineri participă la realizarea obiec­tivelor cincinalului calităţii şi eficienţei prin acţiunea de mare anvergură : „Tineretul - factor activ în realizarea obiectivelor cincinalului calităţii şi eficienţei". • In cadrul acestei vaste întreceri, aproape 1,7 milioane de tineri işi îndeplinesc cu regularitate sarcinile de plan, iar dintre aceştia, peste 150 mii au fost declaraţi fruntaşi în întrecere şi in primul trimestru al acestui an. • Tinerii din unităţile economice, din unităţile de învăţă­­mînt şi cercetare au realizat pînă în prezent economii de materii prime, materiale, combustibil şi energie în valoare de peste 688 milioane lei. • în perioada 28 aprilie - 6 mai tinerii din întreprinde­rile industriale din întreaga ţară organizează „Decada record de producţie şi calitate". SATUL TRĂIEŞTE NOUA REVOLUŢIE IN AGRICULTURA Interesul reporterului, atunci cînd porneşte la drum in căuta­rea faptelor de excepţie, pentru a argumenta cit mai convingător subiectul notaţiilor sale se o­­preşte pentru început — de cele mai multe ori — asupra peisaju­lui. Intrebaţi-l însă pe Constan­tin Popa, Erou al Muncii Socia­liste, preşedintele cooperativei agricole Dor Mărunt din întinsul Bărăgan, cum vede, cum priveş­te în fiecare dimineaţă, această netulburată cîmpie decit pe linia orizontului: „Pentru mine, pen­tru gospodarii noştri singura formă de relief a pămintului de aici este griul şi porumbul, sfecla, legumele şi animalele“. Cu alte cuvinte să vorbim mai bine despre oameni, pentru că Bărăganul înseamnă mai intii şi-ntîi muncă, de cu zori şi pînă în noapte şi din primăva­­ră-n primăvară“. Este acesta ,un anotimp de referinţă ? ..Da şi nu, dar dacă tot discutăm acum despre agricultură, este cel mai apropiat anotimp de muncă şi de sufletul nostru. Dacă era vară, vorbeam, de seceriş“. Atit de complete sunt răspun­surile gospodarului, şi exacte, incit pentru a continua dialogul reporterul nu are decit o singură şansă, o altă­ întrebare „la o­­biect“. Ce reprezintă revoluţia agrară la Dor Mărunt? „Păi, dacă am însămînţat toate cultu­rile la timp şi de calitate — cum ziceţi dv. — noi zicem că primul pas l-am făcut“. Şi al doilea ? „Să le îngrijim de buruieni, să le irigăm... Cam asta ar fii“ Nu-i puţin? „Pe cinci mii de hectare nu-i puţin. Altfel, în ioc să încărcăm mii de vagoane cu piine, ne întoarcem din cîmp doar cu citeva căruţe“. De ce faceţi această comparaţie? „Păi, pină să avem tractoare, erbicide, azotat de amoniu, apă la asper­sor, cam aşa făceam“. Mizez pe o întrebare surpriză: Şi?... „Aici sínt oamenii! De la a privi a­­gricultura doar sprijiniţi in sapa la a minţii tractoare, de la­­ a te necăji pe secetă la a aduce apa sute de kilometri prin tot felul de canale şi conducte la rădă­cina plantelor, peste tot sunt oa­meni, peste tot e revoluţie. Adică, o altfel de muncă, mai calificată, mai grea, dar merită pentru bucuria hambarelor, pen­tru bucuria noastră de a vedea cit de bogat poate fi un pămînt îngrijit prin muncă cinstită, ne­obosită“. Fac apel la memoria interlocutorului. Cit înseamnă la hectar această muncă cinstită? „Peste 4 mii la griu, peste 8 mii la porumb, aşa ca o medie, căci in acest an vrem să dăm 12 mii, iar specialiştii au ambiţia pe un lot de două sute de hectare să scoată o medie de 20 de mii ki­lograme. Nu-i glumă cu atita porumb!“ Dar tinerii? „Toţi cei care produc piine sunt tineri!“ O afirmaţie, deci, fără echivoc. Tot­­oamenii, în marea lor ma­joritate tineri, sunt cei care în­grijesc şi animalele in cele 7 ferme zootehnice model, cu o producţie de peste 4 mii tone carne, 42 mii hectolitri lapte, 2 milioane ouă. Şi conchidem: acesta este peisajul tonic al muncii, al revoluţiei în agricul­tură, regăsit vizibil în planul bunăstării gospodarilor, în toate casele celor din Dor Mărunt. ŞTEFAN DORGOŞAN © „Tineretul — prezenţă responsabilă in înfăptuirea unei profunde revoluţii agrare", întrecerea utecistă a tinerilor de la sate a cunoscut noi şi valoroase fapte de muncă în bătălia pentru recolte tot mai sporite în acest prim an al cincinalului.­­ Se detaşează, în acest context, activităţile susţinute din cadrul iniţiativei „Fiecare tânăr al satului participant activ la dezvoltarea economică a unităţilor agricole de producţie" prin care organizaţiile uteciste au preluat un acord global circa 32 mii hectare. "­­ Intense acţiuni de muncă au fost organizate în „Planta­ţiile şi salariile tineretului" ; consemnăm iniţiativele la plantat şi îngrijit livezi din judeţele Argeş, Bacău, Bihor, Arad, Praho­va, Mehedinţi, Sistriţa-Năsăud, Dîmboviţa, Suceava. • Organizaţiile U.T.C. din Buzău, Arad, Teleorman, Dolj, Constanţa, Cluj, Galaţi au cuprins un mare număr de tineri la cursurile de calificare pentru mecanizare, zootehnie, legumi­cultura • O menţiune aparte pentru acţiunile de muncă organizate de U.T.C. cu tinerii de la sate la îngrijirea a peste 750 mii ha păşuni. VINERI 7 MAI 1981 MUNCASTARE PERMANENTĂ A TINEREŢII NOASTRE „Tineretul — ca, dealtfel, întregul nostru popor — trebuie să fie pe deplin conştient că numai pornind de la concepţia revoluţionară şi numai prin muncă fiecare popor poate înfăptui socialismul în ţara sa, întărind, totodată, solidaritatea şi colaborarea cu celelalte popoare. Numai şi numai munca poate asigura înfrîngerea greutăţilor, poate asigura înfăptuirea minunatelor idealuri ale socialismului şi comunismului!“ NICOLAE CEAUŞESCU E­ste permanent viu în mintea şi inim­a tineretului ţării acest mare adevăr, acest înflăcărat îndemn rostit de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în urmă cu un an, la Forumul tinerei generaţii. Un adevăr, un în­demn care, din zi în zi, capătă pe toate şantie­rele socialismului dimensiunea tot mai amplă a faptelor noastre. Căci ţara întreagă este un vast şantier al muncii şi creaţiei în care tinere­tul se situează, pretutindeni, cu braţele şi cu mintea, în prima linie a efortului intregului popor care — strîns unit in jurul partidului, al secretarului său general - îşi manifestă prin remarcabile realizări neclintita sa hotărîre de a înfăptui neabătut obiectivele Congresului al Xll-lea al partidului, sarcinile de plan şi an­gajamentele asumate în întrecerea socialistă din acest an. Sînt succese de prestigiu pe care tinerii, toţi oamenii muncii, le închină cu dragoste şi devotament zilei de 1 Mai şi glorioasei aniversări a creării Partidului Co­munist Român. Din tot mai numeroase uzine - rod al mun­cii permanente şi iniţiativei uteciste, subsuma­te eforturilor colectivelor muncitoreşti - sosesc ştiri care anunţă realizarea şi depăşirea pla­nului la principalii indicatori de calitate şi eficienţă, definind în fapt hotărîrea unanimă de a acţiona cu perseverenţă pentru transpu­nerea în viaţă a principiilor noului mecanism economico-financiar. Pe ogoare, am fost mar­torii unei adevărate bătălii cu timpul­­ la propriu şi la figurat — din care tinerii, toţi locuitorii satelor au ieşit învingători, reuşind să încheie, mai devreme şi mai temeinic de­cit altădată, principalele lucrări ale campa­niei agricole de primăvară. Pe şantierele de investiţii ale ţării - unde tinerii menţin vie, amplificînd şi îmbogăţind, de la un an la altul, bogata tradiţie a muncii patriotice­­ în a­­ceste zile prind contururi finale noi şi noi obiective economice şi social-culturale care vin să adauge valori durabile la avuţia ţării, pentru continua ei dezvoltare economică şi sporirea neîntreruptă a nivelului nostru de trai, în laboratoarele ştiinţei - dar nu numai acolo, ci pretutindeni unde se munceşte - in­teligenţa creatoare vine să confere mereu un plus de calitate şi eficienţă întregii activităţi Sunt toate acestea puncte de referinţă esen­­­­ţiale ale locului geometric ce defineşte mun­ca pentru ţară ca o stare permanentă a ti­nereţii noastre, ca un mod demn de exis­tenţă al fiecăruia dintre noi. Şi acum, un ceas de sărbătoare, cînd trăim din plin bucuria împlinirilor, conştiinţa de tineri revoluţionari, elanul nostru tineresc ne duc gîndurile în­drăzneţe mai departe, spre ceea ce avem de înfăptuit cu mintea şi cu braţele, pentru a transforma în realitate măreţele noastre idea­luri, înaltele noastre aspiraţii la o viaţă dem­nă şi prosperă, intr-o ţară tot mai puternică şi înfloritoare, aşa cum o prefigurează, cu cutezanță și luciditate, hotărîrile Con­gresului al Xll-lea al Partidului Comunist Român. PRIN EFORTURILE TUTUROR, PENTRU BUNASTAREA TUTUROR Obiective semnificative ale planului pe anul 1981, care prind viaţă prin munca neobosită a tinerei generaţii, a întregului popor • Producţia netă industrială va creşte cu 8,1 la sută, devan­­sînd cu peste un procent creş­terea producţiei marfă . In agricultură, sporul de producţie netă va fi de 9 la sută, urmă­­rindu-se cu prioritate creşterea suprafeţelor culturilor, a randa­mentelor şi eficienţei la hectar. D­in investiţii se va asigura pu­nerea în funcţiune a 750 capaci­tăţi mai importante, volumul fondurilor fixe în economia na­ţională crescînd cu 9,2 la sută. • Producţia marfă va fi realizată in proporţie de 12 la sută pe seama produselor noi şi moder­nizate • Volumul total al comer­ţului exterior va creşte cu 10 la sută, în principal pe seama spo­ririi mai accentuate a exportu­rilor • Accentul pus pe creşterea eficienţei este reflectat de spo­rirea productivităţii muncii cu 7 la sută în industrie şi 8 la sută în construcţii-mon­taj. • Fondul de retribuire a per­sonalului m­uncitor va fi de 227,6 miliarde lei, cu 4,6 la sută mai mare decît în anul 1980 • Ve­niturile reale ale ţărănimii, calculate pe o persoană activă, vor creşte cu 3,3 la sută faţă de anul precedent • Se vor da în folosinţă, pînă la sfîrşitul anului, 185 000 apartamente şi garsonie­re din fondul statului • Baza materială a învăţămîntului se va îmbogăţi cu 1 573 săli de clasă, 10 359 locuri în grădiniţe, 16 236 locuri în internate, 63 săli de gim­nastică, 3 528 locuri in cămine studenţeşti, spaţii în învăţămin­­tul superior cu o suprafaţă de 37 580 mp etc. • Volumul desfa­cerilor de mărfuri cu amănuntul prin comerţul socialist va creşte cu 6 la sută, iar al prestărilor de servicii pentru populație cu 13,2 la sută. FOCUL VIU AL DĂRUIRII ROMANTICE Brigadier — iată un titlu de înaltă mindrie patriotică şi revoluţionară, purtat cu dem­nitate de generaţiile de ti­neri de la Bumbeşti-Livezeni, Agnita-Botorca, Salva-Vişeu, a­­poi la Porţile de Fier I, Giur­­giu-Răzmireşti, Nedeia-Măceşu şi acum la Canalul Dunăre—Ma­rea Neagră, Combinatul minier Oltenia, Galaţi, Zalău , şi Porţile de Fier II. Porţile de Fier II — acolo unde se ctitoreşte o nouă cetate a luminii — este perimetrul celui mai nou şantier naţional al ti­neretului, dar încă de poi acum înscris ferm in rîndul marilor şcoli ale muncii, de educare şi formare a tineretului. Argu­mentele afirmaţiei noastre sunt oferite de chiar angajamentul purtătorilor uniformelor albastre cu ecuson de brigadier de a rea­liza în acest an peste 5 500 mc excavaţii de finisaj, 5 000 mp cofraje, 4 500 tone armături şi 85 000 mc turnări betoane, lucrări a căror valoare depăşeşte 55,5 milioane lei. Despre munca e­­nergică, avîntată, chiar din pri­ma perioadă de activitate, ne vorbesc şi cifrele primului bilanţ prezentat de comandantul şan­tierului, Traian Nuţu: depăşirea planului valoric cu 27,22 la sută, depăşire concretizată printr-un volum suplimentar de lucrări la toate obiectivele preluate spre execuţie. Autorii acestor reali­zări, ale celor care trăiesc încă, de pe acum fiorul sublim de a se număra printre cei care con­tribuie la înălţarea cetăţii lu­minii de la „Porţile de Fier II“ ale Dunării — respectiv a cen­tralelor, a ecluzei, a barajului şi a viitorului oraş al energeticie­­nilor — sunt toţi cei care au pri­mit recent însemnele de briga­dier. Intre ei, sudorii Gheorghe Dinişoară, Marcel Dinu, Ion Cos­­tache, fierarii betonişti Ion Căl­­cioiu, Ion Mircea, Ion Dumitru şi mentorii Ion Burlacu şi Gheor­ghe Sînteanu­ şi mulţi, mulţi alţi tineri care au înţeles im­portanţa muncii lor pe acest şantier, pentru dezvoltarea ener­geticii româneşti. „Am venit aici, pe şantierul naţional al ti­neretului — ne mărturisea Con­stantin Negrilă — cu emoţia fi­rească a înscrierii d­­intr-un deta­şament reprezentativ al tinerei generaţii, fiind continuatorii unei nobile şi frumoase tradiţii, în­cepută cu peste 30 de ani în urmă. Vom construi o hidrocen­trală, vom croi o nouă cale de circulaţie pentru nave aic­i la „Porţile de Fier II“. Pentru noi toţi apropiata aniversare a creării gloriosului nostru partid comunist este un fericit prilej de angajare ca, prin elanul şi entuziasmul ce ne caracterizea­ză, prin forţa braţelor, să reali­zăm exemplar sarcinile ce ni le-am asumat, conştienţi că şi de munca noastră depinde atin­gerea idealului stabilit, de ridi­care continuă a nivelului de trai material şi spiritual al celor ce muncesc, într-o ţară liberă, independentă, prosperă şi înfloritoare“. Aşa gîndesc aceşti tineri care dau pilduitoa­re fapte de muncă şi de viaţă, de veritabil eroism cotidian, luîndu-se, cum se spune, la „trîntă" cu Dunărea. Iată de ce se poate vorbi aici, ca oriunde pe alt şantier naţional al tine­retului, de romantism revolu­ţionar. Un romantism lucid, an­corat puternic în contempora­neitate. ION D. CUCU © Bilanţul muncii patriotice pentru ţară, pe care îl rapor­tează, în cinstea zilei de 1 Mai, tinera generaţie este concre­tizat prin realizarea unor lucrări de muncă patriotică nefinan­ţată in valoare de peste 4,1 miliarde lei, precum şi a unor lucrări finanţate de peste 86,8 milioane lei, depăşindu-se ast­fel cu 6,8 la sută şi, respectiv, 2,1 la sută angajamentul asu­mat iniţial. D­intre organizaţiile U.T.C. judeţene cu cele mai frumoase realizări pot fi amintite cele din : Olt, Galaţi, Mehedinţi, Si­biu, Caraş-Severin, Hunedoara, Alba. O Brigadierii Şantierului naţional al tineretului de la Com­binatul minier Oltenia inscriu o depăşire a planului de 2 la sută.­­ Valoarea totală a manoperei realizate de cei 991 bri­­gadieri-elevi din prima serie a anului 1981 de la Şantierul­­ naţional al tineretului Canalul Dunăre-Marea Neagră, se ridică la peste 1 553 000 lei. A CERCETA­­ UN MOD DE A APROPIA VIITORUL Spunem, şi aducem nenumăra­te argumente în acest sens, că străbatem o perioadă marcată de rodnice şi profunde împliniri, de transformări înnoitoare, da­torate hărniciei poporului nostru, dar mai ales cuceririlor făcute de ştiinţa românească, eforturi­lor depuse pe ţărimul cercetării ştiinţifice, promovării pe o scară mereu mai largă a progresului tehnic. Şi, a grăbi viitorul, a-l apro­pia tot mai mult de noi, pentru tinerii de la Institutul de su­dură şi încercări mecanice din Timişoara, unitate binecunoscu­tă pentru succesele sale, înseam­nă — cum remarca cercetătoarea Floarea Benea — a te afla per­manent, cel puţin cu cîţiva paşi înaintea celorlalţi, mereu in devans faţă de nivelul atins in­tr-un sector sau altul de activi­tate­. „Pentru că rostul cercetă­rii, completează Günther Muesy — şeful laboratorului de tehno­logii şi echipamente pentru su­dare şi tăiere cu plasmă — , este să niveleze drumuri peste care rău s-a mai umblat, să creeze căile de acces la nesfârşitele fi­loane de bogăţie pe care le re­prezintă noul“. Noul, care aici la I.S.I.M. Timişoara constituie „­ nu greşim dacă spunem astfel — adevărata profesie a cîtorva sute de tineri. Pentru că nu există sector al economiei care să nu fi be­neficiat din plin de aceste roa­de, nu există obiectiv mai im­portant construit în ultimii ani în ţară la execuţia căruia să nu fi fost aplicate cu succes desco­peririle cercetătorilor timişo­reni, soluţiile propuse de ei. Să amintim in acest sens con­tribuţia cercetătorilor de la I.S.I.M. Timişoara la realizarea marilor combinate chimice şi petrochimice, a podurilor dună­rene. Construcţia de maşini, pentru care au fost concepute instalaţii de sudare automată şi sudare în condiţii de lucru spe­ciale, construcţiile navale, trans­porturile sunt alţi importanţi be­neficiari. Apoi, pentru controlul îmbinărilor sudate şi al modului de comportare a metalelor în si­tuaţii diferite au fost realizate aparate complexe şi au fost puse la punct tehnologii dintre cele mai avansate. Sunt totodată demne de apreciat realizările obţinute în direcţia promovării tehnologiilor neconvenţionale de sudare — cu plasmă, prin freca­re, cu flux de electroni. „Pentru fiecare leu investit aici — ne de­clara tovarăşul inginer Dorel Flueraş, secretarul comitetului de partid din institut — se ob­ţin prin aplicarea in practică a rezultatelor muncii noastre cel puţin 28 de lei“. Dar mai mult decît oricărui alt domeniu de activitate, cerce­tării îi revin în actuala etapă sarcini dintre cele mai com­plexe. Preocupările tuturor celor care muncesc în acest important sector trebuie să fie deci pe măsură. Și la I.S.I.M. Timișoa­ra se poate spune că sunt. Pe de o parte pentru că sunt abordate, cu responsabilitatea cerută de munca de cercetare, obiective fundamentale şi cu caracter de perspectivă — automatizarea şi robotizarea industriei, reducerea consumurilor materiale, introdu­cerea unor noi procedee necon­­venţionale de sudare — iar pe de altă parte pentru că tot ce se creează aici constituie răs­punsuri prompte, soluţii efi­ciente de rezolvare a probleme­lor cu care se confruntă colec­tivele de muncă din marile u­­zine, de pe şantiere şi din alte sectoare de activitate. NICOLAE MILITARU © Organizaţiile judeţene de tineret au preluat spre exe­cuţie in acest an aproape 800 teme complexe de cercetare, cu aplicabilitate practică imediată. • Eficienţa lucrărilor care urmează a fi realizate de utecişti în 1981 se ridică la peste 280 milioane lei. • La nivelul tuturor judeţelor şi al municipiului Bucureşti îşi desfăşoară activitatea în prezent 2 057 comisii profesional ştiinţifice şi 16 780 cercuri de cercetare ştiinţifică, tehnologică şi tehnică aplicată, 371 agrocluburi.­­ La faza de masă a concursului de creaţie tehnico-ştiin­­ţifică a tineretului sunt cuprinşi peste 250 000 utecişti, munci­tori, elevi, studenţi, specialişti şi lucrători ai ogoarelor.

Next