Scînteia Tineretului, august 1981 (Anul 37, nr. 10010-10034)
1981-08-01 / nr. 10010
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXVII, SERIA II, Nr. 10010 6 PAGINI 30 BANI SIMBÄTA 1 AUGUST 1981 INTILNIREA PRIETENEASCĂ DINTRE TOVĂRĂŞII NICOLAE CEAUŞESCU SI LEONID BREJNEV 9 . La 31 iulie în Crimeea a avut loc o intilnire intre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Leonid Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. In cursul convorbirii, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi L. I. Brejnev au acordat o atenţie deosebită celor mai importante direcţii ale colaborării româno-sovietice. Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice îşi propun ca şi în viitor să lărgească şi să ridice calitatea relaţiilor reciproce, să întărească prietenia româno-sovietică pe baza principiilor egalităţii în drepturi, respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, ale solidarităţii socialiste. In actualul cincinal schimburile comerciale dintre România şi Uniunea Sovietică urmează să crească de circa două ori, în comparaţie cu cincinalul anterior. Totodată, există încă rezerve importante pentru adîncirea colaborării economice. Participarea României la construcţia unor conducte de gaze de pe teritoriul U.R.S.S., a centralei atomo-electrice din sudul Ucrainei, a unor întreprinderi pentru extracţia minereului de fier, precum şi a altor obiective îi va permite să obţină din Uniunea Sovietică cantităţi suplimentare de gaze, energie electrică şi alte produse. De asemenea, s-au discutat probleme privitoare la posibilităţile livrării de pietrol din Uniunea Sovietică. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Leonid Brejnev au examinat cele mai actuale probleme ale politicii internaţionale. Ei au subliniat că actuala agravare a situaţiei din lume afectează interesele tuturor ţărilor şi tuturor continentelor. Este necesar să se acţioneze împotriva agravării situaţiei internaţionale, pentru reluarea şi continuarea politicii de pace, destindere şi colaborare, pentru soluţionarea pe cale paşnică a problemelor litigioase dintre state. Hotărirea N.A.T.O. privind amplasarea de noi arme nucleare cu rază medie de acţiune în Europa determină intensificarea cursei înarmărilor. Aceasta apasă ca o povară grea pe umerii popoarelor, împiedică eforturile lor creatoare, soluţionarea problemelor stringente. Abordarea raţională şi responsabilă de către guverne a problemelor limitării şi încetării cursei înarmărilor, în primul rînd a celor nucleare, înfăptuirea de măsuri de încredere şi dezangajare în domeniul militar — iată în ce direcţie trebuie să fie îndreptată, în primul rind, in prezent activitatea de politică externă. Nu trebuie să rămână în afara atenţiei nici o iniţiativă menită să ducă — pe baza principiilor egalităţii şi securităţii egale — la slăbirea confruntării militare. Republica Socialistă România şi Uniunea Sovietică sunt adepte forme ale înfăptuirii integrale şi necondiţionate a principiilor şi înţelegerilor realizate la Conferinţa istorică de la Helsinki, a cărei a şasea aniversare este marcată în aceste zile. A fost exprimată speranţa, că statele semnatare ale Actului final vor face totul ca, la reluarea lucrărilor reuniunii de la Madrid, să se ajungă la înţelegeri cu privire la dezvoltarea relaţiilor dintre statele participante la intilnire, la convocarea conferinţei europene privind măsuri de încredere şi dezarmare, la asigurarea continuităţii procesului început la Helsinki. Rezultate bogate şi rodnice ar putea da unirea posibilităţilor tehnico-ştiinţifice şi de altă natură ale statelor cu sisteme sociale diferite pentru soluţionarea problemei energetice. Aceasta ar permite o utilizare mai raţională a potenţialelor existente şi accelerarea activităţii de punere in valoare a noi surse de energie. în legătură cu aceasta a fost evidenţiată actualitatea propunerilor ţărilor socialiste cu privire la convocarea unei conferinţe general-europene consacrate problemelor energeticii, care să examineze totalitatea acestor probleme din regiune, în perioada următoare şi în perspectivă. România şi Uniunea Sovietică sunt gata să-şi aducă contribuţia la asigurarea succesului unei asemenea conferinţe, întilnirea dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Leonid Brejnev s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească, sinceră. La convorbiri au participat tovarăşii : Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Constantin Mitea, consilier al secretarului general al P.C.R., președintelui Republicii Socialiste România, Andrei Gromiko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., și Anatoli Blatov, consilier al secretarului general al C.C. al P.C.U.S. PLECAREA DIN CAPITALĂ Vineri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a plecat in Uniunea Sovietică, la invitaţia tovarăşului Leonid Ilici Brejnev, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este însoţit de tovarăşii Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Constantin Mitea, membru al C.C. al P.C.R., consilier al secretarului general al partidului, preşedintelui republicii. La plecare, pe aeroportul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost condus de tovarăşă Elenă Ceauşescu, de tovarăşii Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Lina Ciobanu, Ion Coman, Nicolae Constantin, Constantin Dăscălescu, Ion Dincă, Janos Fazekas, Cornelia Filipas, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Aneta Spornic, Virgil Trofin, Emilian Dobrescu, Petru Enache, Mihai Gere, Suzana Gâdea,Ion Ioniţă, Ana Mureşan, Elena Nae, Constantin Olteanu, Cornel Onescu, Richard Winter, Nicu Ceauşescu. A fost de faţă V.I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. Un grup de pionieri a oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu buchete de flori. La sosirea în Crimeea, pe aeroportul din Simferopol, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost intimpinat si salutat cu căldură de Anatoli Blatov, consilier al secretarului general al C.C. al P.C.U.S., precum si de Viktor Sergheevici Makarenko, primsecretar al Comitetului regional Crimeea al P.C. din Ucraina, de alti conducători ai organelor locale de partid și de stat. ★ REÎNTOARCEREA IN PATRIE Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a întors, vineri seara, din Uniunea Sovietică, unde a făcut o vizită la invitaţia tovarăşului Leonid Ilici Brejnev, secretar general al Comitetului Central al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de tovarăşii Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Constantin Mitea, membru al C.C. al P.C.R., consilier al secretarului general al partidului, preşedintelui republicii. în întîmpinare, pe aeroportul Otopeni, au venit tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Lina Ciobanu, Ion Coman, Nicolae Constantin, Constantin Dăscălescu, Ion Dincă, Janos Fazekas, Cornelia Filipaş, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Aneta Spornic, Virgil Trofin, Emilian Dobrescu, Petru Enache, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Ana Mureşan, Elena Nae, Constantin Olteanu, Cornel Onescu, Richard Winter, Nicu Ceauşescu. Era de faţă ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, V. I. Drozdenko. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost oferite buchete de flori. ★ La plecare de la reşedinţa unde au avut loc convorbirile, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat cu căldură de tovarăşii Leonid Brejnev, Andrei Gromiko, Anatoli Blatov, consilier al secretarului general al C.C. al P.C.U.S. Pe aeroportul Simferopol, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost condus de V. S. Makarenko, prim-secretar al Comitetului regional Crimeea al P.C. din Ucraina, de alți conducători ai organelor locale de partid și de stat. August —o lună a participării ample a tinerilor la munca pe ogoare TOATE FOSTELE MOBILIZATE LA EFECTUAREA LUCRĂRILOR PRIORITARE1 Odată cu debutul lunii august ne aflăm într-o perioadă cînd, pentru toţi lucrătorii ogoarelor, în centrul atenţiei trebuie să se situeze realizarea importantelor sarcini de producţie stabilite la nivelul fiecărui sector de activitate, în toate unităţile agricole. Astfel, o necesitate de prim ordin este aceea ca pretutindeni să se acţioneze la nivelul maxim al posibilităţilor pentru îndeplinirea programelor din campania de vară, recuperîndu-se în scurt timp întîrzierile la executarea lucrărilor agricole prioritare. lată de ce, avind in vedere volumul sporit de lucrări din această perioadă, se impun mobilizarea şi organizarea tuturor forţelor la realizarea şi depăşirea obiectivelor determinante pentru obţinerea producţiilor prevăzute. • IN LEGUMICULTURA, pe baza graficelor concrete de recoltare şi livrare a producţiei, trebuie să se desfăşoare ample acţiuni de strîngere a legumelor • în acest sector, toţi tinerii satelor sunt chemaţi ca, printr-un puternic şi insufleţitor efort, să asigure culesul şi expedierea operativă a produselor legumicole. • Peste tot în zonele unde seceta excesivă a diminuat rezervele de umiditate solicitate de dezvoltarea plantelor sunt necesare măsuri urgente şi hotărîtoare pentru a asigura funcţionarea la nivelul cerinţelor a tuturor sistemelor de IRIGAŢII • SECERIŞUL GRIULUI trebuie încheiat grabnic pe ultimele suprafeţe din judeţele din centrul şi nordul ţării, iar pentru livrarea integrală a producţiei contractate la fondul de stat, eliberarea terenurilor prin stringerea şi depozitarea paielor, efectuarea ARATURILOR DE VARA, este absolută nevoie de intervenţia unor mari forţe mecanice şi umane care să elimine cit mai repede decalajele apărute la executarea acestor lucrări prioritare . IN SECTOARELE ZOOTEHNICE se impun măsuri practice pentru completarea bazeifurajere aşa incit să fie strinse toate resursele vegetale, acordindu-se cea mai mare atenţie realizării indicatorilor de plan şi onorării integrale a contractelor de livrare a producţiilor animaliere la fondul de stat. Pentru lucrătorii din agricultură, pentru fiecare tînăr al satului nu există sarcină de mai mare răspundere decit aceea de a acţiona cu hotărîre spre îndeplinirea exemplară a obiectivelor de maximă urgenţă din acest important sector. Ca întotdeauna, făcind dovada unei înalte conştiinţe patriotice, tinerii, organizaţiile U.T.C. trebuie să se înscrie în primele rînduri ale eforturilor impuse acum pentru stringerea roadelor şi buna pregătire a campaniei de toamnă ! ALTE RELATĂRI ÎN PAGINA A V-A Judeţul Bacău a încheiat recoltatul griului TELEGRAMĂ ADRESATĂ TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Lucrătorii ogoarelor judeţului Bacău au încheiat, în ziua de 31 iulie, recoltarea griului pe întreaga suprafaţă de 51100 ha. Odată cu recoltatul, întreprinderile agricole de stat au depăşit livrările către fondul de stat, iar cooperativele agricole de producţie au predat pină acum peste 85 la sută din sarcinile stabilite. In telegrama adresată cu acest prilej tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, Comitetul judeţean Bacău al P.C.R. subliniază : Terminarea campaniei de seceriş într-o perioadă de timp mai scurtă decât în anii anteriori se datoreşte efortului deosebit depus de oamenii muncii de pe ogoare, însufleţiţi de chemările şi îndemnurile mobilizatoare pe care ni le-aţi adresat cu prilejul Congresului ţărănimii şi la recentul forum democratic al clasei muncitoare, al vizitelor de lucru pe care le-aţi efectuat in judeţul nostru. In aceste zile — se spune în telegramă — eforturile sunt concentrate la arăturile de vară, recoltarea şi livrarea legumelor, stringerea în întregime a furajelor, recoltarea în bune condiţii a culturilor de in pentru fibră şi ulei, floareasoarelui, sfeclă de zahăr şi altele. In acelaşi timp, sîntem plenar angajaţi in înfăptuirea orientărilor pe care ni le-aţi dat privind dezvoltarea şi modernizarea zootehniei, sporirea efectivelor de animale şi a producţiei animaliere, astfel ca, până la finele anului, să realizăm efectivele planificate, precum şi celelalte sarcini ce ne revin din programul de măsuri stabilit pentru dezvoltarea şi modernizarea acestui sector. PATRIOTISMUL- identitatea revoluţionară a omului nou în constelaţia valorilor fundamentale care alcătuiesc profilul moral al omului nou patriotismul ocupă, fără îndoială, un loc central, constituindu-se intr-un adevărat suport ideatic şi afectiv al motivaţiilor, iniţiativelor şi acţiunilor fiecăruia dintre noi. A-ţi iubi ţara în care te-ai născut, în care trăieşti, munceşti şi aspiri reprezintă, desigur, sentimentul cel mai înălţător care dă sens şi consistenţă existenţei noastre. Trăsătură definitorie a spiritualităţii poporului nostru, probată prin nenumărate pilde de eroism nemuritor de-a lungul întregii sale istorii, patriotismul capătă în condiţiile PATRIA - METAFORĂ TUTELARĂ A MUNCII ŞI CREAŢIEI NOASTRE timpului pe care îl trăim un conţinut specific ale cărui componente esenţiale se revendică de la vocaţia constructivă a prezentului, de la marile idealuri care animă fiinţa fiecăruia dintre noi, fiinţă ridicată de noua societate la puterea unei adevărate forţe creatoare de destin şi istorie. Mai mult decit oricind altădată, patriotismul reprezintă o dominantă, o permanenţă a existenţei, gindirii şi activităţii fiecărui fiu al acestui pămînt , pentru că eroismul, prin care se exprimă cel mai bine sentimentul patriotic, a devenit o atitudine cotidiană, un fapt care marchează viaţa de fiecare zi a tuturor celor care la locul lor de muncă — în uzine, pe ogoare, in şcoli, laboratoare, institute de cercetări — fac dovada unei conştiinţe revoluţionare încleştate în lupta cu timpul, cu tot ceea ce este vechi, perimat C. OSTAHIE (Continuare in pag. a IV-a) GENERAŢII Unde sunt armatele dacilor luptind în munţi Au fost sorbite de un nour de aur, De ochiul albastru al lui Zamolxis, Sau şi acum mărşuiesc undeva în univers, într-o buclă a timpului, Pe un drum plin de praf ? Unde sunt armatele române, cele care au luptat cu turcii, cu nemţii, Ce a rămas după ele ? A rămas sufletul patriei . Adică ceva ce nu se vede, se simte, Ne face să fim un popor, Ceva ce nu se vede, o memorie colectivă, Dragostea de patrie, transmisă din generaţie în generaţie. Luptătorii lui Decebal sînt îngropaţi undeva în adincul amintirilor mele Atît de vii, puternici şi liberi, încit eu sînt cel mai viteaz soldat. Nici un duşman să nu îndrăznească să se apropie de patria mea. MARA NICOARA OPINIA LITERARĂ 51 ARTISTICĂ