Scînteia Tineretului, septembrie 1982 (Anul 38, nr. 10345-10370)
1982-09-15 / nr. 10357
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XXXVIII, SERIA II, Nr. 10 357 0 PAGINI - 50 BANI MIERCURI 15 SEPTEMBRIE 1982 Azi, transmisiuni directe la radio și televiziune : • în jurul orei 11,00, solemnitatea semnării documentelor oficiale romăno-nigeriene ; • La ora 11,45, ceremonia plecării preşedintelui Republicii Federale Nigeria, Alhaji Shehu Shagari. In aceeaşi atmosferă de caldă prietenie, înţelegere şi stimă reciprocă, expresie a voinţei comune de a acţiona pentru deschiderea unor noi orizonturi conlucrării bilaterale, în interesul cauzei păcii şi progresului în întreaga lume, ieri au continuat Convorbirile oficiale dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Alhaji Shehu Shagari La Palatul Consiliului de Stat au continuat, marţi, 14 septembrie, convorbirile oficiale intre preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Federale Nigeria, Alhaji Shehu Shagari. La convorbiri au participat : Din partea română — Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Ion Dincă, primviceprim-ministru al guvernului, Nicolae Constantin, ministrul comerţului exterior şi Cooperării economice internaţionale, Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe, Ion Teoreanu, ministrul educaţiei şi învăţămîntului, Vasile Pungan, ministru secretar de stat, consilier al preşedintelui Republicii, Silviu Curticeanu, secretar prezidenţial şi al Consiliului de Stat, Constantin Mitea şi Ionel Cetăţeanu, consilieri ai preşedintelui Republicii, Ilie Văduva, deputat, vicepreşedinte al Comisiei pentru politică externă şi cooperare economică internaţională a Marii Adunări Naţionale, Vasile Chivulescu, ambasadorul ţării noastre în Nigeria, Petre Tănăsie, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea nigeriană — Ishaya S. Audu, ministrul afacerilor externe, Garba Wushishi, ministrul informaţiilor, Maitama Bello Yusuf, ministrul comerţului, E.A. Ivase, ministru secretar de stat la Ministerul învăţărhîntului, Thomas Yepwi, senator, Babajo Aliyu, membru al Camerei Reprezentanţilor, Chuba Okadigbo, consilier special la preşedinţia Republicii, A.N. Gadau, ambasadorul Nigeriei în România, O. Adeniji, ambasador, director în Ministerul Afacerilor Externe, Chief S.L. Edu şi Abaji Adamu Abubaka, oameni de afaceri, Ason Burr, secretar permanent la preşedinţia Republicii, E. Akan, director pentru promovarea exportului la Corporaţia nigeriană a petrolului. In timpul noii runde de convorbiri, membrii delegaţiilor au informat pe preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Alhaji Shehu Shagari despre rezultatele întîlnirilor de lucru avute în ziua precedentă, in cadrul cărora au discutat căile şi modalităţile concrete de transpunere în viaţă a orientărilor şi indicaţiilor date de cei doi şefi de stat cu privire la intensificarea şi diversificarea schimburilor comerciale, extinderea cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice, amplificarea colaborării în domeniul învăţămîntului, al formării cadrelor şi în alte sectoare de activitate, întărirea conlucrării dintre România şi Nigeria pe plan internaţional. Luînd cunoştinţă de rezultatele întîlnirilor de lucru, cei doi preşedinţi au hotărît ca membrii delegaţiilor să continue analiza căilor şi posibilităţilor de dezvoltare a colaborării bilaterale, astfel ca înţelegerile la care se va ajunge cu prilejul vizitei să reflecte pe deplin dorinţa Roma,niei şi Nigeriei de a promova între ele o conlucrare tot mai largă, reciproc avantajoasă, corespunzător intereselor ţărilor şi popoarelor noastre de a-şi pune tot mai bine în valoare resursele naţionale, de a înainta mai rapid pe calea progresului economic şi social. Convorbirile au decurs într-o atmosferă de caldă prietenie, înţelegere şi stimă reciprocă. în pagina a V-a Vizita la Combinatul petrochimic Brazi şi la întreprinderea „1 Mai“ Ploieşti Primirea şefilor misiunilor diplomatice Depunerea unei coroane de flori ŞCOALA ROMÂNEASCĂ la ora începutului unui nou drum de muncă, de continuă perfecţionare „Tineretul trebuie să înveţe şi să-şi însuşească tot ce s-a creat mai de preţ în toate domeniile ştiinţei şi culturii. Să împletim învătura cu munca, să pregătim tineretul pentru viaţă şi muncă, pentru continuarea operei de construcţie socialistă şi comunistă şi ridicarea patriei noastre socialiste pe noi culmi de progres şi civilizaţie". NICOLAE CEAUŞESCU Astăzi, un sfert din populaţia României trăieşte clipa emoţionantă a reîntîlnirii cu şcoala. Bucuria se împleteşte — aşa cum îi stă bine unei tinere şi totuşi mature generaţii — cu gîndurile profunde privind sarcinile pe care le implică un nou an de învăţătură, cu planurile unor acţiuni concrete. 15 septembrie este, în fiecare an, o dată marcantă nu numai pentru elevi, studenţi şi cadre didactice, ci o zi plină de importanţă pentru toţi oamenii ţării. De ce se întîmplă aşa este lesne de înţeles. Nu mai există nici un important document de partid, nici o dezbatere amplă a aspectelor de larg interes social în care problematica învăţămintului să nu fie prezentă, în care problemele cu care se confruntă acest domeniu să nu fie analizate cu grijă, în vederea stabilirii direcţiilor principale de perfecţionare a şcolii. Semnificaţia acestei realităţi este clară — în societatea noastră de azi s-a ajuns la înţelegerea deplină, profundă a importanţei învăţămîntului pentru dezvoltarea ţării, lucru firesc, într-o societate modernă a cărei evoluţie este bazată pe cunoaşterea şi aplicarea cuceririlor celor mai de preţ aie gîndirii umane, a celor mai recente descoperiri ale ştiinţei şi tehnicii. Astfel înţelegînd lucrurile, şcoala este considerată factor determinant al progresului multilateral al societăţii socialiste şi tratată cu atenţia cuvenită. Evident, dintr-o asemenea situare în centrul problemelor sociale, dintr-o asemenea încredere derivă şi o suită de răspunderi majore. Partidul cere şcolii să pregătească temeinic forţa de muncă a viitorului, să asigure tinerilor un larg orizont de cunoştinţe ştiinţifice, tehnice, culturale, să se manifeste ca un factor educativ de prim rang. In expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. — care constituie, după cum se ştie, tezele pentru dezbaterea problemelor şi elaborarea documentelor ce vor fi adoptate la Conferinţa naţională a partidului — cit şi în cadrul dezbaterilor ce au urmat-o, toate aceste sarcini au fost subliniate cu tărie, s-au pus accente noi pe acele laturi ale procesului instructiv-educativ care trebuie supuse rapid perfecţionărilor. Orice început de an şcolar trebuie să fie şi un prilej de bilanţ. Este necesar să te întorci cu gîndul înapoi, să alegi dintre realizările obţinute pe cele mai semnificative pentru a le aprofunda şi dezvolta, să priveşti cu ochi critic şi neîmpliniirile, din datoria de a te înlătura. Ca toate celelalte procese sociale, învăţămîntul se află, şi el într-o continuă perfecţionare şi acum, la începutul acestui an, este, credem, mai necesar ca oricînd să pornim la drum avînd vii în minte cuvintele secretarului general al partidului „să dăm la o parte tot ce este vechi şi nu mai corespunde, şi să facem loc noului, să acţionăm in mod conştient în direcţia înnoirii societăţii“. Cunoscind preocupările cu care factorii responsabili, toţi oamenii şcoli, cadrele didactice, elevii şi studenţii au întîmpinat noul an de învăţămînt, sîntem îndreptăţiţi să credem că etapa de învăţătură şi muncă 1982—1983 debutează sub auspicii bune. Au fost afirmate deja — şi manualele noi, apărute în această toamnă, confirmă — intenţiile de îmbunătăţire profundă, de conţinut a programelor şcolare şi universitare, pe linia sistematizării noţiunilor de bază, a aplicabilităţii (Continuare in pag. a IV-a) Prioritar pe agenda campaniei agricole de toamnă MAXIMĂ VITEZĂ LA CULES! Pe ogoare vremea nu mai dă răgazul de a aştepta ! Culturile toamnei trebuie grabnic recoltate, livrate la fondul de stat şi depozitate in hambare, prin mobilizarea întregului snd, a tuturor forţelor disponibile. Timpul de lucru este excelent şi orice amînare este păgubitoare pentru recoltă ! Firesc, în aceste condiţii ale unui volum maxim de lucrări, graficele şi vitezele fiecărei zile de muncă trebuie respectate întocmai astfel ca producţia bună din cîmp să ajungă operativ şi fără pierderi la adăpost. La realizarea acţiunilor din agricultură o contribuţie importantă şi-o aduc şi tinerii, brigăzile uteciste aflate acum pe ogoare la recoltat, sortat, transport şi depozitat, la unităţile de industrializare, lată reflectat in reportajele publicate in pagina a ll-a modul în care se desfăşoară campania agricolă de toamnă în unităţi agricole din judeţele Teleorman, Iaşi şi Mehedinţi. Lucrătorii din agricultura judeţului Vrancea au încheiat recoltarea florii soarelui Lucrătorii din agricultura judeţului Vrancea au încheiat, în ziua de 12 septembrie, recoltarea florii-soarelui pe întreaga suprafaţă de 8 030 hectare, obţinînd o producţie medie de peste 1800 kg la hectar. In telegrama adresată, cu acest prilej, Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, de Comitetul judeţean Vrancea al P.C.R., se spune: Vă raportăm, tovarăşe secretar general, că în spiritul sarcinilor stabilite de dumneavoastră, am luat măsuri politico-organizatorice pentru ca recoltarea legumelor, a fructelor, a strugurilor, a porumbului şi celorlalte culturi să se desfăşoare din plin. Acţionăm, de asemenea, cu toate forţele mecanice la eliberarea solelor, executarea arăturilor şi pregătirea terenului ce va fi însămînţat în această toamnă, fiind hotărlţi să Încheiem aceste lucrări în epoca optimă. Vă asigurăm, mult stimate şi iubite tovarăşe secretar general, că vom munci cu deplină dăruire pentru a îndeplini exemplar sarcinile ce ne revin, pentru a întimpina cu cit mai mari realizări Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român, aducîndu-ne astfel contribuţia la minunata operă de înflorire multilaterală a patriei. DIN CRONICA ÎNTRECERII • Economia realizată pînă in prezent de colectivele muncitoreşti din întreprinderile constructoare de maşini sucevene prin modernizarea producţiei, redimensionarea unor repere, subansamble sau utilaje, aplicarea de noi tehnologii. ■ se ridică la 227 tone metal, din care se pot obţine produse finite în valoare de peste 10 milioane lei. Preocupări similare vizind buna gospodărire a materiei prime au ca rezultat economisirea de către forestierii din zona de nord a Moldovei a peste 5 000 metri cubi de lemn. Spiritul gospodăresc, atitudinea fermă împotriva risipei se reflectă, de asemenea, favorabil şi asupra micşorării consumurilor de combustibil convenţional. Acţiunile întreprinse în această direcţie se concretizează în economisirea a circa 3 000 tone combustibil. • La degresorul reversibil, instalaţie complexă din cadrul Laminorului de benzi înguste, obiectiv de importanţă majoră situat pe platforma întreprinderii metalurgice din Iaşi, au început probele tehnologice la cald, prefaţinduse astfel o nouă şi importantă premieră industrială. Noul obiectiv, ce urmează a intra în funcţiune, are o capacitate finală de 450 000 tone de benzi înguste la cald, al doilea ca mărime din ţară, şi va asigura jumătate din necesarul de materie primă pentru fabricaţia de ţevi şi profile de la unitatea ieşeană. Laminorul a fost realizat după un proiect aparţinând Institutului de proiectări laminoare Bucureşti, fiind dotat cu instalaţii, maşini şi utilaje de înaltă automatizare şi randament. De menţionat că, pe fluxurile noului obiectiv, care va funcţiona după cele mai moderne şi eficiente tehnologii, elaborate de specialiştii noştri, se vor obţine benzi laminate la dimensiunile impuse de fabricaţia de ţevi şi profile, eliminîndu-se astfel însemnate pierderi de metal şi, prin aceasta, diminuarea substanţială a cheltuielilor materiale de producţie. • Constructorii de motoare navale de la Întreprinderea de specialitate din Reşiţa au realizat, după proiecte originale, un nou tip de motor naval, primul din categoria de 3 750 CP. Cu cîteva zile în urmă, au fost încheiate cu succes atît probele de motor, cit şi cele de anduranţă de 100 ore de funcţionare continuă. Rezultatele acestor probe, premergătoare începerii fabricaţiei de serie, au confirmat calităţile tehnice şi funcţionale deosebite ale motorului, experienţa acumulată de specialiştii şi muncitorii constructori de motoare puternice — tip Diesel — destinate vapoarelor fluviale şi maritime. Colectivele unităţilor petroliere cu activitate pe cuprinsul judeţului Gorj au realizat în plus de la începutul anului o producţie marfă în valoare de aproape 9 milioane lei, nivel superior celui stabilit în angajamentul asumat în întrecerea socialistă. Succesul se datoreşte depăşirii producţiei de gaze asociate utilizabile cu 320 milioane mc., intensificării activităţii de creştere a producţiei de ţiţei şi a celei de produse prelucrate în instalaţiile de desulfurare de la Turburea.