Scînteia Tineretului, octombrie 1982 (Anul 38, nr. 10371-10396)

1982-10-01 / nr. 10371

„SCвNTEIA TINERETULUI« pag. 2 TELEGRAME COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Adresăm cele mai sincere mulţumiri tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi Comitetului Central al Partidului Comunist Român pentru mesajele de felicitare transmise cu prilejul convocării celui de-al XII-lea Congres al Partidului Comunist Chinez şi, respectiv, al alegerii tovarăşului Hu Yaobang in funcţia de secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez. Avem profunda convingere că marea prietenie şi relaţiile de colaborare prietenească multilaterală dintre partidele şi popoarele Chinei şi României se vor întări şi dezvolta continuu, in mod sigur, şi in viitor. Urăm din toată inima poporului român să obţină, sub conducerea Comitetului Central al Partidului Comunist Român in frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, noi şi tot mai mari victorii în construcţia socialistă a patriei şi în lupta pentru apărarea păcii în lume. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ Excelenţei Sale ALHAJI SHEHU USMAN ALIYU SHACARI Preşedintele Republicii Federale Nigeria STATE HOUSE A­LAGOS NIGERIA Stimate domnule preşedinte, Cu prilejul celei de-a XH-a aniversări a proclamării indepen­denţei de stat a Nigeriei, îmi este plăcut să vă transmit dumnea­voastră, guvernului şi poporului nigerian, in numele guvernului şi poporului român, precum şi al meu personal, calde felicitări împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de pace, prosperitate şi progres poporului nigerian prieten. Ziua de 1 Octombrie 1960 se înscrie ca un moment crucial în istoria marii dumneavoastră ţări, marcind victoria luptei poporului nigerian asupra colonialismului, ceea ce a deschis perspectiva dezvoltării sale independente pe calea progresului economic şi social. Momentul sărbătoresc al zilei dumneavoastră naţionale îmi evocă amintirea plăcută a convorbirilor rodnice pe care le-am pur­tat in timpul vizitei recente pe care aţi efectuat-o in Republica Socialistă România. Am convingerea ferma că, pe baza înţelegerilor la care am ajuns împreună, se vor consolida şi extinde pe mai departe relaţiile strînse de prietenie şi cooperare statornicite intre ţările noastre, in interesul reciproc al popoarelor român şi nigerian, al­ cauzei păcii, securităţii, independenţei naţionale, al instaurării unei noi ordini economice internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Domnului SPYROS KYPRIANOU Preşedintele Republicii Cipru ' 'Cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Cipru, îmi este plăcut să vă adresez felicitări cordiale şi urări sincere de sănătate şi fericire pentru dumneavoastră personal, de progres şi prosperitate poporu­lui prieten al Ciprului. Îmi exprim convingerea că, în spiritul convorbirilor şi înţelege­rilor la care am ajuns împreună la Bucureşti, bunele relaţii de prietenie şi colaborare existente intre ţările noastre vor continua să se dezvolte, in interesul reciproc al celor două popoare, spre binele păcii, destinderii şi colaborării în regiunea noastră, în Europa şi în lumea întreagă. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România NICOSIA Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Profund impresionat de condoleanţele pe­ Care mi le-aţi adre­­­­sat cu ocazia decesului prinţesei Grace, ţin să vă exprim, împreuna cu copiii mei, recunoştinţa noastră emoţionată. RAINIER Prinţ de Monaco Tovarăşul Constantin Dăscă­­lescu, prim-ministru al Guver­nului Republicii Socialiste Ro­mânia, a primit o telegramă din partea primului ministru al Re­publicii Trinidad Tobago, Geor­ge Chambers, prin care ii adre­sează sincere mulţumiri pentru amabilele felicitări transmise cu ocazia celei de-a 20-a aniversări a independenței acestei țări. Joi dimineaţa a părăsit Capi­tala tovarăşul Jouko Kajanoja, preşedintele Partidului Comu­nist Finlandez, care la invitaţia Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, a făcut o vizită de prietenie în ţara noas­tră.La plecare, pe aeroportul Oto­­peni, oaspetele a fost salutat de tovarăşul Miu Dobrescu, mem­bru supleant al Comitetului Po­litic Executiv al C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Joi, 30 septembrie a.c., tova­răşul Miu Dobrescu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., s-a intonit cu tovarăşul Guy Da­­ninthe, secretar general al Partidului Comunist din Gua­delupa, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., face o vizită de prie­tenie în ţara noastră. In cadrul întîlnirii, desfăşu­rată intr-o atmosferă cordială, prietenească, s-a procedat la o informare reciprocă privind ac­tivitatea şi preocupările actuale ale Partidului Comunist Român şi Partidului Comunist din Gua­delupa, exprimîndu-se dorinţa dezvoltării în continuare a bu­nelor relaţii dintre ele, in inte­resul celor două partide şi po­poare, al cauzei păcii şi cola­borării intre naţiuni. Au fost abordate şi unele aspecte ale vieţii internaţionale. Cu prilejul celei de-a XXII-a aniversări a proclamării inde­pendenţei de stat a Nigeriei, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Abdulkadir N. Ga­­dau, a oferit, joi, o recepţie în saloanele hotelului Athenée Palace. Au luat parte Ludovic Fazekas, viceprim-min­istru al guvernului, Ion Stănescu, mi­nistru, şeful Departamentului pentru construcţii in străinăta­te, Ion M. Nicolae, ministru se­cretar de stat la Ministerul Co­merţului Exterior şi Coope­rării Economice Internaţionale, Constantin Oancea, adjunct al ministrului afacerilor externe, Nicolae Murgu, adjunct al mi­nistrului comerţului exterior şi cooperării economice interna­ţionale, reprezentanţi ai unor instituţii centrale, personalităţi ale vieţii politice, economice şi sociale, oameni de cultură şi artă, ziarişti. Timp de trei zile, la Bucureşti, s-au desfăşurat lucrările mesei rotunde cu tema „Măsurile de încredere, dezangajare militară şi dezarmare, componente esen­ţiale ale unui sistem trainic de securitate în Europa“, organizată de Comitetul Naţional Român „Oamenii de ştiinţă şi pacea“, Academia „Ştefan Gheorghiu“ şi Institutul Internaţional pen­tru Cercetări în domeniul Păcii­­ de la Stockholm (SIPRI). De o deosebită apreciere şi in­teres s-au bucurat propunerile făcute de România, de preşedin­tele Nicolae Ceauşescu, pentru diminuarea tensiunii în rela­ţiile europene, concepţia ro­mânească privind dezangajarea militară şi dezarmarea in Eu­ropa, măsurile concrete luate de ţara noastră privind reducerea bugetului militar şi folosirea su­melor economisite în acest fel pentru alocaţii­­destinate copii­lor. O importanţă specială a fost acordată rolului ce revine oame­nilor de ştiinţa in dezvăluirea adevăratelor proporţii ale cursei înarmărilor, motivaţiilor şi sco­purilor politicii de forţă, intere­selor care stau în spatele provo­cării stărilor de conflict şi în­cordare. A fost subliniată activitatea deosebită depusă de Comitetul Naţional Român „Oamenii de ştiinţă şi pacea“, sub conducerea tovarăşei academician doc­tor inginer Elena Ceauşescu, sprijinul acordat de acesta cer­cetărilor consacrate studierii căilor şi metodelor de instaurare a încrederii, de consolidare a securităţii, valenţelor conceptu­lui românesc privind o Europă unită în diversitate. Cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Cipru, joi după­­amiază a avut loc în Capitală o manifestare culturală organizată de Institutul român pentru re­laţiile culturale cu străinătatea. In cadrul Programului de schimburi culturale dintre Ro­mânia şi Iugoslavia, joi s-a des­chis, la sala ,,Dalles“ din Capi­tală, sub egida Consiliului Cul­turii şi Educaţiei Socialiste, ex­poziţia „Noutăţi în arta plastică iugoslavă a anilor ’70“. DE LA EDITURA EMINESCU Astăzi, la ora 18:00, la librăria Ion Slavici din Arad are loc deschiderea la nivel republican a „De­cadei cărţii româneşti“. Criticul Valeriu Râpeanu va vorbi despre literatura noastră contemporană. Vor fi prezentate volu­mele Versuri de Aurel Rău, Culorile neamului de Ion Şerb şi ultimele apariţii editoriale. ★ Editura Eminescu anunţă că termenul de predare a manuscriselor pentru cea ■ de-a IV-a ediţie a Con­cursului de debut în volum este de 1 noiembrie 1982. lucrătorii ogoarelor judeţelor Dîmboviţa, Vrancea şi Iaşi au incheiat insăminţarea orzului Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu Lucrătorii ogoarelor din ju­deţul Dîmboviţa, in frunte cu comuniştii, au încheiat insămîn­­tarea orzului, în unităţile agri­cole de stat şi cooperatiste, pe întreaga suprafaţă planificată de 12 700 ha. Vă raportăm, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, se spune in telegra­ma adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, de Comitetul ju­deţean Dîmboviţa al P.C.R., că mecanizatorii, ţăranii co­operatori şi lucrătorii între­prinderilor agricole de stat şi-au concentrat, în prezent, toate forţele la stringerea şi de­★ Oamenii muncii din agricul­tura judeţului Vrancea au înche­iat, in ziua de 28 septembrie 1982, insăminţarea orzului pe întreaga suprafaţă planificată de 10 150 hectare. In telegrama adresată cu acest prilej Comitetului Cen­tral al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, de Co­mitetul judeţean Vrancea al P.C.R., se spune : însufleţiţi de chemările dumneavoastră adre­sate lucrătorilor ogoarelor cu prilejul vizitelor de lucru in judeţe ale patriei, mecanizatorii, cooperatorii, oamenii muncii din unităţile agricole de stat din Vrancea acţionează în prezent ★ Acţionînd în spiritul indicaţii­lor şi sarcinilor date de dumnea­voastră, mult stimate şi iubite tovarăşe secretar general, cu o­­cazia recentei vizite de lucru în judeţul nostru, se spune în te­legrama adresată tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secre­tar general al Partidului Comu­nist Român, de către Comitetul judeţean Iaşi al P.C.R., oamenii muncii din agricultură rapor­tează conducerii partidului în­cheierea însămînţatului culturii orzului pentru boabe pe supra­faţa programată de 16 900 hec­tare. In prezent, toate forţele sunt pozitarea porumbului, sfeclei de zahăr, legumelor şi fructelor, la recoltatul furajelor, astfel ca ni­mic din bogata recoltă a acestei toamne să nu se piardă. Tot­odată, se acţionează în ritm in­tens la eliberarea terenurilor, executarea arăturilor şi semăna­tul griului, folosindu-se, în acest scop, cu maximă eficienţă, mij­loacele de transport şi utilajele din dotare. Vă asigurăm mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom depune, in continuare, toate eforturile, or­ganizând exemplar întreaga ac­tivitate, astfel ca, in cel mai scurt timp să stringem în tota­litate recolta şi să punem baze trainice producţiei anului viitor. D­­ar pentru recoltarea intr-un timp scurt a porumbului, strugurilor, legumelor şi fructelor, furajelor şi pentru livrarea întregii pro­ducţii stabilite la fondul de stat. In spiritul indicaţiilor date de dumneavoastră, stimate to­varăşe Nicolae Ceauşescu, am luat măsuri politice şi organiza­torice deosebite, concentrînd importante forţe mecanice şi umane pentru pregătirea tere­nului şi insăminţarea griului la termenul stabilit, acţionînd- .in continuare pentru asigurarea unor condiţii tot mai bune, ne­cesare producţiilor din anul viitor. ★ * concentrate la executarea arătu­rilor şi pregătirea patului germi­nativ pentru terminarea semă­natului griului în timpul optim stabilit pentru judeţul nostru. Concomitent, organele şi organi­zaţiile de partid acţionează ferm pentru mobilizarea generală a forţei de muncă de la sate la recoltarea culturilor de toamnă, stringerea şi depozitarea fura­jelor, pregătirea condiţiilor ma­teriale în vederea realizării sar­cinilor de plan pe anul 1983, contribuind astfel la înfăptuirea obiectivelor noii revoluţii agra­re în patria noastră. 8. ÎNFIEREA Viaţa a impus, incă din epoci­le cele mai îndepărtate, o ase­menea construcţie juridică prin care să se creeze o legătură de natură civilă intre o persoană majoră şi, de regulă, un minor. Legislaţia română distinge din­tre înfierea cu efecte depline, cînd înfiatul şi descendenţii săi devin rude cu înfietorul şi cu rudele acestuia, ca şi cum ar fi copilul firesc al înfietorului şi înfierea cu efecte restrinse, cînd înfiatul şi descendenţii săi de­vin rude cu înfietorul, păstrîn­­du-şi însă legăturile de rudenie cu rudele fireşti. Pentru ca înfierea să fie vala­bilă trebuie, totodată, nu numai ca înfietorul să fie major, dar diferenţa de virstă faţă de în­fiat să fie de cel puţin 18 ani. Prin excepţie, organul de auto­ritate tutelară va putea aproba înfierea şi în cazul în care di­ferenţa de virstă este mai mică de 18 ani. Pentru a evita înfierile multi­ple. Codul familiei (Legea nr. 4/1954) a statuat că un copil poate fi înfiat numai de către o singură persoană. Prin excepţie, legea permite înfierea concomi­tentă sau succesivă a unui copil de către soţ şi soţie. Pentru realizarea înfierii este necesară respectarea unor con­diţii de fond privind actul juri­dic al înfierii, condiţii referitoa­re la capacitatea, consimţămîn­­tul înfietorului, al soţului înfie­torului, părinţilor fireşti ai în­fiatului şi consimţămîntul în­fiatului, precum şi realizarea u­­nui scop moral şi licit al înfie­rii. Tratarea acestor probleme ar fi însă mult prea tehnică, de a­­ceea ne mărginim doar la aceste sublinieri. Legea interzice înfierea între fraţi, fiind de neconceput ,­crea­rea unor relaţii de familie in­compatibile cu raporturile de ru­denie existente între fraţi. în­fierea între soţi este, de aseme­nea, interzisă. Evident, şi calita­tea de soţ este incompatibilă cu cea de înfiat. Nu este admisi­bilă nici înfierea a doi soţi de către aceeaşi persoană întrucit este de neconceput ca o persoa­nă să fie părintele a doi soţi. In cazul cînd înfietorul sau infiatul sunt cetăţeni străini, în­fierea trebuie să fie, in preala­bil, autorizată de preşedintele Republicii Socialiste România. Organul competent să aprobe înfierea, după verificarea înde­plinirii condiţiilor de fond şi formă cerute de lege, este au­toritatea tutelară, pe baza de­claraţiei de înfiere, făcută fie direct in faţa sa, fie prin înscris autentic, de către infietor. Dintre multiplele efecte ale înfierii subliniem doar faptul că, in e­­senţă, drepturile şi obligaţiile părinţilor trec de la părinţii fi­reşti asupra înfietorului. Constituindu-se intr-un act de o importanţă deosebită, legea română, în umanismul său, a prevăzut şi cazurile în care în­fierea este nulă (lipsa consim­ţământului părinţilor înfietoru­lui),­ precum şi cazurile in care înfierea se poate desface. Ca re­gulă generală, ori de cite ori interesul înfiatului, apreciat în limitele legii şi ale regulilor de convieţuire socialistă, o impune instanţa de judecată, sesizată de înfiat (indiferent dacă este ma­jor sau minor), părinţii fireşti ai înfiatului, autoritatea tutela­ră, instituţiile de ocrotire, alte organe ale administraţiei de stat sau procuratură pot decide desfacerea înfierii. Subliniem că înfierea se poate desface numai prin hotărirea tribunalului judeţean în circum­scripţia căruia se găseşte domi­ciliul înfietorului pirat, după as­cultarea autorităţii tutelare şi numai dacă desfacerea este în interesul înfiatului. Dr. A. POPESCU V. CORNEANU TV PROGRAMUL I 15,00 Telex. 15,05 Viaţa şcolii. 15,25 La volan — emisiune pen­tru conducătorii auto. 15,35 Emi­siune în limba germană. 17,30 Re­zultatele tragerii loto. 17,35 Din ţă­rile socialiste: R.P. Chineză — treptele dezvoltării. 17,50 1001 de seri. 18,00 închiderea programului. 20,00 Telejurnal • Actualitatea e­­conomică. 20,30 Dialogul faptelor. 20,50 Film artistic: ,,Faimoasa Gilly Hopkins“. Premieră pe ţară. 21,35 Dezbateri culturale. 22,05 Telejurnal. 22,15 Ritm şi graţie. 22,30 închiderea programului. in interesul sporirii recoltelor (Urmare din pag. I) apariţiei fructelor şi a altor părţi ale plantelor folosite în alimentaţia omului sau în fura­jarea animalelor, iar M.A.I.A., M.I.Ch. şi Ministerul Sănătăţii vor stabili programe de cerce­tare în vederea realizării unor mijloace biologice şi produse chimnice eficiente, lipsite de no­civitate şi cu remanenţă redusă in sol, alimente şi furaje, pre­gătind împreună cu M.E.I., cadre specializate in acest domeniu. Aceste categorii de măsuri sunt valabile, în principiu, pentru toate categoriile de plante cul­tivate, pentru păşuni şi fineţe, pentru silvicultură, şi ele tre­buie popularizate şi cunoscute de către toţi locuitorii ţării dat fiind spectrul larg de acţiune in spaţiu şi timp al lucrărilor de prevenire şi combatere a bolilor, dăunătorilor şi buruienilor, fapt pentru care şi legea supusă dezbaterii cuprinde două anexe în care sunt specificate atît normele tehnice pentru asigu­rarea stării de igienă a cultu­rilor, păşunilor şi fineţelor, cit şi pentru asigurarea stării de igienă a pădurilor. Cit priveşte carantina fitosanitară, produce­rea şi folosirea pesticidelor sunt stipulate in legi normative aparte privind controlul şi cir­culaţia strictă a produselor nu­mai prin intermediul unităţilor şi persoanelor instruite şi autori­zate special, cu răspundere juridică şi economică în acest scop. Prin întregul său, legea pri­vind protecţia plantelor culti­vate şi a pădurilor şi regimul pesticidelor se integrează pro­cesului dinamic de înfăptuire a noii revoluţii agrare, urmă­rind sporirea necontenită a pro­ducţiei agroalimentare, pentru creşterea nivelului de trai, pen­tru păstrarea nealterată a me­diului înconjurător, pentru menţinerea şi perpetuarea fru­museţilor naturale ale patriei socialiste. In acest scop, toţi tinerii ţării trebuie să militeze neabătut, prin cunoaşterea te­meinică a acestor aspecte, pen­tru transpunerea în practică a tuturor măsurilor iniţiate de stat şi de partid în vederea înfloririi şi dezvoltării multi­laterale, pe calea progresului şi bunăstării a României socia­liste. Cînd tinerii răspund solicitărilor (Urmare din pag. I) I.S.E.H., în anul 1982, 60 de teme, — şi, de destule ori, ele rămin în stadiul de anunţare a... preluării. CUNOAŞTEREA, SPRIJINIREA ŞI STIMULAREA TINERILOR - APROAPE O NECUNOSCUTA Lucrurile sînt, privite la a­­cest capitol dinspre efect la cauză, şi nu cum ar fi logic, de la cauză la efect. Respec­tiv, tinerii — unii dintre ei — răspund solicitării maşinilor, iar nu maşinile solicitărilor tinerilor ! Mai clar, dacă în procesul producţiei o maşină se „gripează“, specialistul o „vindecă“. El nu vine nicio­dată singur, in intimpinarea bolii. Şi mai clar, cercetarea nu o ia — decit in rare ca­zuri — in intimpinarea pro­ducţiei.­ Şi aşa se intimplă şi cu oamenii. Dacă fac o lucra­re mai deosebită, sunt, pe a­­locuri, cunoscuţi de comisia profesional-ştiinţifică, dar despre preocupările lor în mers, despre ideile lor, despre înclinaţii şi pasiuni comisiile nu cred că este in sarcina lor să afle. Ni s-ar putea obiecta această afirma­ţie. O susţinem argumentind că o comisie profesional-şti­­inţifică trebuie să cunoască nu numai colegii de facultate sau de birou, ci toată suflarea tinără şi tehnică din unitatea respectivă. în condiţiile în care consideră că este necesar pentru dezvoltarea mişcării de creaţie tehnică. Şi este nece­sar ! Este adevărat, există şi oameni cunoscuţi, abonaţii la concursurile organizate la ni­­vel naţional, la sesiunile de comunicări ştiinţifice, organi­zate tot la nivel naţional, unde judeţul este nevoit să-şi tri­mită reprezentanţi. INIŢIATIVE DE NECESITATE Comisia judeţeană de crea­ţie tehnico-ştiinţifică este al­cătuită din 11 sau 13 membri (oricum­­ n-are importantă !) care acţionează şi... nu prea, adică doar prin preşedintele ei, inginerul Silvius Iacob, de­altfel un om inimos, care vrea să muncească dar a preluat de la predecesori un stil de muncă defectuos, şi nu a avut curajul să demoleze pentru a construi trainic. Ne-a asigurat că o va face în continuare ! Aşadar, "găsim la Comitetul judeţean al U.T.C., cîteva planuri ale unităţilor vizitate. La judeţul U.T.C., pentru că în nici una dintre organizaţiile amintite (deşi am stat de vor­bă cu secretarul comitetului U.T.C. Sandu Ene de la I.V.E., preşedintele comisiei profesional ştiinţifice Dinei Mihăilă de la I.S.E.H., Maria­na Ionescu, secretara comite­tului U.T.C. de la tricotaje şi Daniela Radu, preşedinta co­misiei profesional-ştiinţifice, şi nu socio-profesionale cum s-a recomandat dînsa, de la fila­tură) nu ni s-a putut arăta nici un plan de muncă. Ele, planurile, se aflau, ba la se­cretarul comitetului U.T.C. cînd vorbeam cu preşedintele comisiei, ba la preşedintele comisiei cînd vorbeam cu se­cretarul comitetului U.T.C. ş.a.m.d. ! Ne-am gindit să le căutăm la municipiu sau la judeţ, pentru că oricum... a­­ceste planuri, lucrurile cele mai importante din ele, ar trebui centralizate. Ghinion ! Responsabila acestei activităţi de la municipiu este pe teren şi nu poate fi găsită, iar la judeţ am aflat numai cîteva planuri. In cea mai mare par­te este vorba de blanuri tre­cute, sau, in cel mai bun caz de hîrtii care prezintă ce s-a realizat. Nu poate exista în acest fel o evidenţă clară, o urmărire sistematică a fe­lului şi timpului de realizare. Astfel se prezintă şi în anul 1982, ca lucrări deosebite, pro­puse spre a fi brevetate ca invenţii, lucrări făcute în 1979 sau 1980. Au trecut 2—3 ani ! Intre timp nu s-a mai făcut nimic ? Interlocutorii noştri încearcă să ne convin­gă (noi vrem să fim convinşi), dar lipsesc argumentele pal­pabile ca să credem că se ac­ţionează serios, cu adevărat spirit de răspundere. Organi­zaţiile U.T.C. se plîng de lip­să de sprijin, le lipsesc en­tuziasmul, preocuparea pentru a menţine şi ridica prestigiul organizaţiei prin fapte comu­ne şi individuale, in schimb aşteaptă să li se recunoască autoritatea atita timp cit nu o dovedesc... In privinţa cre­aţiei tehnice — in afara unor pasionaţi, căci există şi pa­sionaţi, — „cînd vine cite o idee sau se ivesc probleme, se dau răspunderile pe pro­­fil(?!). , Este prea puţin după părerea noastră, mai ales că despre creaţie, la modul ab­solut serios şi optimist, se vorbeşte in cu totul alţi ter­meni. Mai facem aici preci­zarea că politehnica muncito­rească nu este unul şi acelaşi lucru cu mişcarea „Ştiinţă — Tehnică — Producţie“, chiar dacă se află în răspunderea aceleiaşi comisii , profesional ştiinţifice, şi chiar dacă se o­­cupă de ridicarea calificării profesionale a tinerilor. Este nevoie de o IDEE (nu tehnică, nu de creaţie) ci ORGANIZA­TORICA, pentru ca şi în jude­ţul Vrancea, mişcarea „Ştiinţă — Tehnică — Producţie“, creaţia tehnico-ştiinţifică să fie pe măsura exigenţelor asumate de organizaţia revo­luţionară a tineretului. Surprizele din cupele europene la fotbal comentate de agenţiile de presă în comentariile pe marginea pri­mului tur al Cupelor europene de fotbal, corespondenţii agenţiilor internaţionale de presă subliniază •interesul major manifestat faţă de noua ediţie, afluenţa de public, dirzenia şi calitatea tehnică a ma­jorităţii meciurilor şi, nu în ul­timul rînd, înregistrarea unor sur­prize ce au dus la eliminarea încă din start a multor formaţii redu­tabile, cotate printre favorite. La acest ultim capitol, agenţia France Presse notează perfor­manţa echipei UNIVERSITATEA CRAIOVA, care a reuşit să eli­mine din „Cupa U.E.F.A.“, cu scorul general de 3—2, pe Fioren­tina, formaţie cu mulţi jucători celebri, reprezentanta fotbalului italian, laureat chiar în acest an cu titlul mondial. La rindul ei, agenţia italiană ANSA ,menţionează faptul că echipa Fiorentina a fost elimina­tă nereuşind să înscrie decit un singur gol (şi acela dintr-o lovi­tură de la 11 m) pe stadionul Co­munal din Florenţa formaţiei ro­mâne Universitatea Craiova, care a jucat foarte bine în apărare avînd un veritabil dirijor în per­soana „liberoului“ Ştefănescu, în această competiţie, o altă echipă românească, CORVINUL HUNEDOARA, la prima sa apa­riţie într-o cupă continentală, a obţinut calificarea în faţa forma­ţiei austriece A.K. GRAZ după un rezultat de egalitate (1—1) în de­plasare şi o victorie categorică, cu 3—0, pe teren propriu, „Cupa U.E.F.A.“, care reuneşte un nu­măr dublu de echipe faţă de ce­lelalte două competiţii europene intercluburi, a fost marcată de rezultate mai puţin scontate, prin­tre echipele ce au părăsit prema­tur competiţia numărîndu-se şi toate cele patru echipe englezești: Manchester United, Arsenal, Sou­thampton şi Ipswich, fapt fără precedent în soccerul englez. Au mai fost eliminate echipe cunos­cute precum Atletico Bilbao, Bo­russia Dortmund, Dinamo Tbilisi şi Carl Zeiss Jena. în „Cupa campionilor europeni“ rezultatele au fost în general nor­male, echipele favorite obţinînd calificarea, dar nu fără luptă în cele mai multe cazuri, în turul H. Agenţia C.T.R. relatează pe larg desfăşurarea meciului de la Pra­­ga dintre echipa locală DUKLA şi DINAMO BUCUREŞTI, în care dinamoviştii­ au izbutit ceea ce părea greu de realizat după ce au fost conduşi cu 2-0, să în­scrie în prelungiri, gol ce le-a asigurat calificarea în turul ur­mător. Dinamo a jucat cu multă am­biţie, cu mare dorinţă de a obţine calificarea, dovedind şi o capaci­tate de efort deosebit, ceea ce a permis jucătorilor ca în prelun­giri să reziste presiunii gazdelor şi chiar să contraatace periculos de multe ori. Agenţia Reuter comentează un fapt mai puţin aşteptat şi anume ratarea calificării de către cunos­cuta echipă olandeză Ajax Am­sterdam, învinsă pe teren propriu cu 2-1 de Celtic Glasgow, după ce în primul joc scorul fusese egal (2—2), în turul II, „Cupa campionilor europeni“ reunește un buchet de echipe dintre cele mai valoroase de pe continent precum Liverpool, Juventus Torino, S.V. Hamburg, Dinamo Kiev, Real Sociedad, Ra­pid Viena, Standard Liege. Rezultate scontate și în „Cupa Cupelor“, unde au mai rămas în cursă formaţii cunoscute ca Real Madrid, Bayern München, Steaua Roşie Belgrad, F.C. Barcelona, In­­ternazionale Milano, Újpest Dózsa, Tottenham. Tragerea la sorţi a meciurilor din turul II pentru toate cele trei competiţii va avea loc astăzi, la Zürich. Reaprinzînd o flacără Prima ediţie a Festivalului rock desfăşurat cu puţină vre­me in urmă în staţiunea tine­retului Costineşti a reaprins o flacără — aceea a pasiunii, a interesului pentru acest gen muzical, dovedind, încă o dată, că avem numeroşi muzicieni ti­neri de talent împătimiţi, dăruiţi pasiunii lor pentru rock, şi care, la urma urmei, nu cer decit puţină atenţie, înţelegere, grijă din partea forurilor competente. Flacăra aceasta, reaprinsă sau mai bine zis menţinută vie, o datorăm cu toţii remarcabilei manifestări artistice care a fost (şi­ o sperăm cu putere, va mai fi !) Spectacolul-concurs al for­maţiilor vocal-intrumentale „Club A“. Cele 4 ediţii ale a­­cestui festival (ultima a avut loc în martie 1981) ne-au obiş­nuit cu o întilnire, cu o con­fruntare tradiţională a forma­ţiilor­­de gen. Desigur, festiva­lul de la Costineşti n-a avut amploarea aceluia, dar el poate deveni, chiar in condiţiile exis­tentei amândurora, locul de in­­tîlnire estivală si, eventual, rampa de lansare, de preselecr­ţie, pentru cealaltă manifesta­re. Se simţea nevoia unui concurs în care să se poată pre­zenta şi formaţii mai mici, mai puţin cunoscute, aflate la în­ceput de drum (cu toate aces­tea, la ediţia viitoare se impune o selecţie prealabilă mai exi­gentă sau, mai bine zis, o selec­ţie pur şi simplu, pentru a e­­vita momentele muzicale mai slabe, care nu fac nici un ser­viciu manifestării), şi exact aşa ceva a fost festivalul de la Costineşti. Nu s-a intenţionat doar asta, dar o oarecare lipsă de fermitate din partea orga­nizatorilor întru respectarea, cit de cit, a listei de participa­re iniţiale, pe de o parte, şi neprezentarea unor grupuri in­vitate, pe de alta, au făcut ca singura formaţie cu adevărat reputată, cu un grad înalt de profesionism, să fie Progresiv TM (care a şi „colectat“, dealt­fel, aşa cum era firesc, 4 dis­tincţii individuale). Referitor tot la această îndrăgită formaţie, care n-a lipsit de la nici unul din spectacolele festivalului, deşi ciita în acea perioadă pe litoral (deci alte grupuri in a­­ceeaşi situaţie nu pot invoca a­­ceastă scuză), şi care şi-a pus cu generozitate instrumentele la dispoziţia mai tinerilor co­legi, să notăm cu bucurie rein­­tegrar­ea solistului vocal Hanua Coradini, membru ,fondator al grupului, alături de Ladislau Herdina (acesta din urmă a primit premiul pentru întreaga activitate, absolut meritat). A­­celaşi spirit de colegialitate, de probitate profesională l-a ca­racterizat şi pe Liviu Tudan, care, alături de echipa tehnică a formaţiei „Roşu şi Negru“ (pe care am fi dorit, insă, s-o şi ascultăm...), a asigurat sono­rizarea impecabilă a festiva­lului. Dealtfel, acest spirit de înţelegere, de întrajutorare a caracterizat întreaga manifes­tare desfăşurată sub semnul entuziasmului, al tinereţii, al dragostei pentru rock. Primele 3 seri (cele de con­curs propriu-zise) au avut loc la Teatrul de vară, devenit ar­hiplin. A urmat o gală a lau­reaţilor, pe estrada de lingă ho­telul „Forum“ (unde ar fi tre­buit să se desfăşoare, in mod normal, tot festivalul, datorită ambianţei unice, demne de ori­ce manifestare internaţională de gen, cu 6 000—7 000 de spec­tatori stind pe iarbă, in marele amfiteatru de pe malul mării), gală reluată a doua zi în Sala sportu- rilor din Constanţa. Acelaşi nucleu de 7 formaţii laureate a fost păstrat şi pentru seria următoare de întilniri cu publi­cul (o altă iniţiativă excelentă a B.T.T.-ului, organizator al festivalului) , la Arenele Ro­mâne din Capitală (spectacolul a avut loc duminică 19 septem­brie), apoi 2 concerte la Cluj- Napoca (25 şi 26) şi un altul la Alba-Iulia (27 septembrie). Veţi spune : de ce Alba-Iulia ? Ei bine, pentru că unul din ma­rile merite ale festivalului este că a impus cîteva noi centre pe harta rockului autohton. Re- CRONICA MUZICALĂ relaţia manifestării a fost gru­pul Mass-Media din Alba-lu­­lia, distins cu Premiul pentru debut, ex aequo­­l-a impărtit cu un alt grup tînăr şi dinamic. Quartz, din Bucureşti), în care activează Hans Knall, laureat cu titlul de cel mai bun chita­­rist-solo. Şi premiul staţiunii de educaţie revoluţionară, cul­tură şi odihnă a tineretului Cos­tineşti a fost împărţit intre două formaţii tinere, talentate : Holograf, din Piteşti, şi Tele­graf, din Turda (acesteia din urmă i-am recomanda însă mai multă corectitudine şi seriozita­te). Cine ar fi crezut posibil, pe de altă parte, in urmă cu ciţiva ani ca Marele Premiu al unui asemenea festival să plece la Tulcea ? Consecvenţa şi talen­tul membrilor grupului tulcean Accent (remarcat şi la „Club A“) au fost în sfirşit răsplătite prin acest Mare Premiu (pentru creaţie), ex aequo cu formaţia clujeană Compact (premiată de juriu pentru interpretare). In­tr-adevăr, acestea au fost gru­purile cele mai valoroase, cele mai interesante, cele mai pre­ocupate să valorifice resursele melosului românesc (Compact a ciştigat şi Premiul de populari­tate, acordat de public, deci a existat un consens public-spe­­cialişti, de această dată). Acest din urmă grup l-a dat şi pe cel mai bun solist vocal (Paul Csucsi), celelalte distincţii in­dividuale revenind următorilor instrumentişti : Richard Schor­­nig — Progresiv TM (Premiu) şi Dan Mateescu — Quartz (Men­ţiune) — Chitară-bas , Dan Ar­­deleanu — Mass Media, Dumi­tru Gheorghe — Geneze, Feli­­cian Sfura — Pro Rock, Peter Kocsef — Progresiv TM (Men­ţiuni, ex aequo) — Baterie ; Au­rel Ştefănescu — Pro Rock (Premiul pentru umor rock) ; Nicolae Iovin — Progresiv TM si Daniel Nicolaescu — Paradox (Premiul pentru cea mai intere­santă prezentă rock, ex aequo). Aşteptam mai mult de la gru­pul clujean Rodion G.A., care se simte, se pare, mai in larg­ul său în intimitatea studiouri­lor de înregistrare. Tendinţa generală de a se pune accentul pe repertoriul de factură „hard“, ar putea deve­ni obositoare, ca să nu mai vorbim de faptul că stilul în sine este simplist şi monoton. In acest sens, pot rodi încer­cările de a edifica un rock „bal­canic“, avind la bază texte ar­haice — aşa cum procedează fie Geneze, din Ploieşti, fie un grup nou, pe care l-am ascul­tat in gala de la Bucureşti, So­­nophon (sau Pro Musica din Timişoara, care însă a absentat). Tocmai aici s-a detaşat forma­ţia tulceană Accent, una din relativ puţinele care a pre­zentat un recital alcătuit nu­mai din compoziţii proprii, rod al unităţii de grup (componen­tă neschimbată de mai bine de 3 ani, de la înfiinţare). Căci cum putem vorbi de creativitate la o formaţie închegată cu doar 4 zile înainte de festival (Para­dox, din Rm. Vîlcea) ? N-ar fi frumos, şi nici corect, să tre­cem cu vederea prestaţiile ce­lorlalte grupuri, chiar dacă ele nu figurează în nici un fel în palmares , fiecare din ele a a­­dus, cit de cit, o notă perso­nală, o undă de talent şi i­­maginaţie pe scena festivalului. Este vorba de Terra (Morem), Medusa (Medgidia), Supertrans (Bucureşti), Metamorf şi Auto­stop (ambele din Timişoara). Dincolo de micile neîmpliniri sau erori, inerente începutului, Festivalul rock de la Costineşti s-a dovedit, prin prisma ecou­lui stîrnit in rîndul tinerilor muzicieni, prin largul succes de public, o manifestare viabilă, care merită cu adevărat a­­ceastă „continuare“, acest P.S. pe care-l reprezintă galele lau­reaţilor de la Constanţa, Bucu­reşti, Cluj-Napoca şi Alba-Iu­lia. Poate în felul acesta se va m edifica o adevărată „stagiune rock“, la care tinerii rivnesc de mult. Au înţeles aceasta cei care au popularizat amplu festi­valul (ne referim la emisiunile de la Radio-Bucureşti şi Radio- Vacanţa, la excelentul Curier de Costineşti, al cărui umor ne-a reamintit de multe ori de Secvenţa — publicaţie care cir­culă acum din mină in mină), n-au făcut-o tocmai cei de la ziarul Litoral, intr-o perioadă cand, in toată zona, nu se petre­cea nimic mai interesant pe plan cultural. Păcat... OCTAVIAN URSULESCU LOVITURĂ DE PEDEAPSĂ RUGBI - FĂRĂ SPECTATORI O etapă completă — a Vl-a — la rugbi, o etapă cu patru jocuri în Capitală, dar pe... pa­tru terenuri diferite, o etapă la mijloc de săptămînă. Dar, aşa după cum de multe ori se in­timplă In campiona­tul de rugbi, scopul competi­ţiei este subordonat intereselor de echipă. Toate bune şi la lo­cul lor. Dar să joci, aşa cum s-au petrecut lucrurile cu par­tida de miercuri dintre R.C. Griviţa Roşie şi Politehnica Iaşi, la ora 9,30, în faţa a circa o sută spectatori neplătitori, să joci doar pentru a obţine punc­te în clasament... cred că acest mod de prezentare nu fo­loseşte nimănui. Sensul major al un­ui joc sportiv, al unui campionat este spectacolul public, iar compe­tiţia, criteriul de selecţie valo­rică intre formaţiile din Între­cere. Or, modul de programa­re şi de desfăşurare a etape­lor din actualul campionat de rugbi nu este respectat, repro­­gramările şi turneele ad-hoc, alegerea orelor şi zilelor de disputare a partidelor oficiale fiind apanajul echipelor in cauză, federaţia acceptînd do­cil orice Înţelegere. Şi o intre­­bare. Cum se refac rugb­iştii după eforturile depuse în te­ren cind ajung să joace trei partide intr-o săptămină? Repetăm... in interesul rug­­biului să respectăm campiona­tul, să respectăm spectatorii, să programăm judicios jocu­rile oficiale ! GABRIEL FLOREA | • IN RUNDA A II-A a tur­neului interzonal feminin, de şah de la Tblisi, Nikolin a câşti­gat la Kadilkar, Pihailici a pier­dut la Gugensberger, în timp ce partidele Levitina — Veroczi, Gurieli — Shilan şi Fischdick — Severaide s-au încheiat remiză. Mureşan a întrerupt in poziţie complicată partida cu Minoghi­­na. In clasament continuă să con­ducă Margareta Mureşan (Româ­nia) cu 7 puncte (1), urmată de Levitina (U.R.S.S.) — 6,5 puncte (1), Shilan (R. P. Chineză) — 6,5 puncte, Gurieli şi Ahmîlovskaia (ambele U.R.S.S.) — cu cite 6 puncte. • IN OPTIMILE de finală ale turneului internaţional feminin de tenis de la Philadelphia, jucă­­toarea româncă Lucia Romanov a învins-o în trei seturi, cu 6—4, 6—7, 6—3, pe Shelly Solomon (S.U.A.). VINERI 1 OCTOMBRIE 1982 Dimineţi de toamnă (Urmare ■din pag. I) egală, atunci cind, sub un prun necules, ridică tăcutul capac al unei fintîni ale cărei ape limpezi au fost fe­rite, peste noapte, de primele frunze Îngălbenite. Privesc adesea, sau îmi închipui, acest ritual al deschiderii i­antinilor transilvane spre sufletul zilei, ai întîlnirii sufletului meu cu sufletul zilei. O doină alungă ceaţa de pe ogor, de prin livezi, din văi adinei şi mai de departe. Chem in minte cel mai fru­mos măr al livezilor, roşu, proaspăt, neatins de viermele galeriilor zadarnice, şi văd cum, pe ecranele zilei, sunt­­ interpretate simbolurile pu­rităţii şi ale rodniciei. Şi recunosc iarăşi, încă o dată, că planeta septembrie rămi­­ne inconfundabilă intre toate planetele Universului.

Next