Scînteia Tineretului, octombrie 1982 (Anul 38, nr. 10371-10396)
1982-10-01 / nr. 10371
„SCвNTEIA TINERETULUI« pag. 2 TELEGRAME COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Adresăm cele mai sincere mulţumiri tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi Comitetului Central al Partidului Comunist Român pentru mesajele de felicitare transmise cu prilejul convocării celui de-al XII-lea Congres al Partidului Comunist Chinez şi, respectiv, al alegerii tovarăşului Hu Yaobang in funcţia de secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez. Avem profunda convingere că marea prietenie şi relaţiile de colaborare prietenească multilaterală dintre partidele şi popoarele Chinei şi României se vor întări şi dezvolta continuu, in mod sigur, şi in viitor. Urăm din toată inima poporului român să obţină, sub conducerea Comitetului Central al Partidului Comunist Român in frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, noi şi tot mai mari victorii în construcţia socialistă a patriei şi în lupta pentru apărarea păcii în lume. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ Excelenţei Sale ALHAJI SHEHU USMAN ALIYU SHACARI Preşedintele Republicii Federale Nigeria STATE HOUSE ALAGOS NIGERIA Stimate domnule preşedinte, Cu prilejul celei de-a XH-a aniversări a proclamării independenţei de stat a Nigeriei, îmi este plăcut să vă transmit dumneavoastră, guvernului şi poporului nigerian, in numele guvernului şi poporului român, precum şi al meu personal, calde felicitări împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de pace, prosperitate şi progres poporului nigerian prieten. Ziua de 1 Octombrie 1960 se înscrie ca un moment crucial în istoria marii dumneavoastră ţări, marcind victoria luptei poporului nigerian asupra colonialismului, ceea ce a deschis perspectiva dezvoltării sale independente pe calea progresului economic şi social. Momentul sărbătoresc al zilei dumneavoastră naţionale îmi evocă amintirea plăcută a convorbirilor rodnice pe care le-am purtat in timpul vizitei recente pe care aţi efectuat-o in Republica Socialistă România. Am convingerea ferma că, pe baza înţelegerilor la care am ajuns împreună, se vor consolida şi extinde pe mai departe relaţiile strînse de prietenie şi cooperare statornicite intre ţările noastre, in interesul reciproc al popoarelor român şi nigerian, al cauzei păcii, securităţii, independenţei naţionale, al instaurării unei noi ordini economice internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Domnului SPYROS KYPRIANOU Preşedintele Republicii Cipru ' 'Cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Cipru, îmi este plăcut să vă adresez felicitări cordiale şi urări sincere de sănătate şi fericire pentru dumneavoastră personal, de progres şi prosperitate poporului prieten al Ciprului. Îmi exprim convingerea că, în spiritul convorbirilor şi înţelegerilor la care am ajuns împreună la Bucureşti, bunele relaţii de prietenie şi colaborare existente intre ţările noastre vor continua să se dezvolte, in interesul reciproc al celor două popoare, spre binele păcii, destinderii şi colaborării în regiunea noastră, în Europa şi în lumea întreagă. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România NICOSIA Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Profund impresionat de condoleanţele pe Care mi le-aţi adresat cu ocazia decesului prinţesei Grace, ţin să vă exprim, împreuna cu copiii mei, recunoştinţa noastră emoţionată. RAINIER Prinţ de Monaco Tovarăşul Constantin Dăscălescu, prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, a primit o telegramă din partea primului ministru al Republicii Trinidad Tobago, George Chambers, prin care ii adresează sincere mulţumiri pentru amabilele felicitări transmise cu ocazia celei de-a 20-a aniversări a independenței acestei țări. Joi dimineaţa a părăsit Capitala tovarăşul Jouko Kajanoja, preşedintele Partidului Comunist Finlandez, care la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a făcut o vizită de prietenie în ţara noastră.La plecare, pe aeroportul Otopeni, oaspetele a fost salutat de tovarăşul Miu Dobrescu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Joi, 30 septembrie a.c., tovarăşul Miu Dobrescu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., s-a intonit cu tovarăşul Guy Daninthe, secretar general al Partidului Comunist din Guadelupa, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., face o vizită de prietenie în ţara noastră. In cadrul întîlnirii, desfăşurată intr-o atmosferă cordială, prietenească, s-a procedat la o informare reciprocă privind activitatea şi preocupările actuale ale Partidului Comunist Român şi Partidului Comunist din Guadelupa, exprimîndu-se dorinţa dezvoltării în continuare a bunelor relaţii dintre ele, in interesul celor două partide şi popoare, al cauzei păcii şi colaborării intre naţiuni. Au fost abordate şi unele aspecte ale vieţii internaţionale. Cu prilejul celei de-a XXII-a aniversări a proclamării independenţei de stat a Nigeriei, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Abdulkadir N. Gadau, a oferit, joi, o recepţie în saloanele hotelului Athenée Palace. Au luat parte Ludovic Fazekas, viceprim-ministru al guvernului, Ion Stănescu, ministru, şeful Departamentului pentru construcţii in străinătate, Ion M. Nicolae, ministru secretar de stat la Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, Constantin Oancea, adjunct al ministrului afacerilor externe, Nicolae Murgu, adjunct al ministrului comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale, reprezentanţi ai unor instituţii centrale, personalităţi ale vieţii politice, economice şi sociale, oameni de cultură şi artă, ziarişti. Timp de trei zile, la Bucureşti, s-au desfăşurat lucrările mesei rotunde cu tema „Măsurile de încredere, dezangajare militară şi dezarmare, componente esenţiale ale unui sistem trainic de securitate în Europa“, organizată de Comitetul Naţional Român „Oamenii de ştiinţă şi pacea“, Academia „Ştefan Gheorghiu“ şi Institutul Internaţional pentru Cercetări în domeniul Păcii de la Stockholm (SIPRI). De o deosebită apreciere şi interes s-au bucurat propunerile făcute de România, de preşedintele Nicolae Ceauşescu, pentru diminuarea tensiunii în relaţiile europene, concepţia românească privind dezangajarea militară şi dezarmarea in Europa, măsurile concrete luate de ţara noastră privind reducerea bugetului militar şi folosirea sumelor economisite în acest fel pentru alocaţiidestinate copiilor. O importanţă specială a fost acordată rolului ce revine oamenilor de ştiinţa in dezvăluirea adevăratelor proporţii ale cursei înarmărilor, motivaţiilor şi scopurilor politicii de forţă, intereselor care stau în spatele provocării stărilor de conflict şi încordare. A fost subliniată activitatea deosebită depusă de Comitetul Naţional Român „Oamenii de ştiinţă şi pacea“, sub conducerea tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, sprijinul acordat de acesta cercetărilor consacrate studierii căilor şi metodelor de instaurare a încrederii, de consolidare a securităţii, valenţelor conceptului românesc privind o Europă unită în diversitate. Cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Cipru, joi dupăamiază a avut loc în Capitală o manifestare culturală organizată de Institutul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea. In cadrul Programului de schimburi culturale dintre România şi Iugoslavia, joi s-a deschis, la sala ,,Dalles“ din Capitală, sub egida Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, expoziţia „Noutăţi în arta plastică iugoslavă a anilor ’70“. DE LA EDITURA EMINESCU Astăzi, la ora 18:00, la librăria Ion Slavici din Arad are loc deschiderea la nivel republican a „Decadei cărţii româneşti“. Criticul Valeriu Râpeanu va vorbi despre literatura noastră contemporană. Vor fi prezentate volumele Versuri de Aurel Rău, Culorile neamului de Ion Şerb şi ultimele apariţii editoriale. ★ Editura Eminescu anunţă că termenul de predare a manuscriselor pentru cea ■ de-a IV-a ediţie a Concursului de debut în volum este de 1 noiembrie 1982. lucrătorii ogoarelor judeţelor Dîmboviţa, Vrancea şi Iaşi au incheiat insăminţarea orzului Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu Lucrătorii ogoarelor din judeţul Dîmboviţa, in frunte cu comuniştii, au încheiat insămîntarea orzului, în unităţile agricole de stat şi cooperatiste, pe întreaga suprafaţă planificată de 12 700 ha. Vă raportăm, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, se spune in telegrama adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, de Comitetul judeţean Dîmboviţa al P.C.R., că mecanizatorii, ţăranii cooperatori şi lucrătorii întreprinderilor agricole de stat şi-au concentrat, în prezent, toate forţele la stringerea şi de★ Oamenii muncii din agricultura judeţului Vrancea au încheiat, in ziua de 28 septembrie 1982, insăminţarea orzului pe întreaga suprafaţă planificată de 10 150 hectare. In telegrama adresată cu acest prilej Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, de Comitetul judeţean Vrancea al P.C.R., se spune : însufleţiţi de chemările dumneavoastră adresate lucrătorilor ogoarelor cu prilejul vizitelor de lucru in judeţe ale patriei, mecanizatorii, cooperatorii, oamenii muncii din unităţile agricole de stat din Vrancea acţionează în prezent ★ Acţionînd în spiritul indicaţiilor şi sarcinilor date de dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe secretar general, cu ocazia recentei vizite de lucru în judeţul nostru, se spune în telegrama adresată tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, de către Comitetul judeţean Iaşi al P.C.R., oamenii muncii din agricultură raportează conducerii partidului încheierea însămînţatului culturii orzului pentru boabe pe suprafaţa programată de 16 900 hectare. In prezent, toate forţele sunt pozitarea porumbului, sfeclei de zahăr, legumelor şi fructelor, la recoltatul furajelor, astfel ca nimic din bogata recoltă a acestei toamne să nu se piardă. Totodată, se acţionează în ritm intens la eliberarea terenurilor, executarea arăturilor şi semănatul griului, folosindu-se, în acest scop, cu maximă eficienţă, mijloacele de transport şi utilajele din dotare. Vă asigurăm mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom depune, in continuare, toate eforturile, organizând exemplar întreaga activitate, astfel ca, in cel mai scurt timp să stringem în totalitate recolta şi să punem baze trainice producţiei anului viitor. Dar pentru recoltarea intr-un timp scurt a porumbului, strugurilor, legumelor şi fructelor, furajelor şi pentru livrarea întregii producţii stabilite la fondul de stat. In spiritul indicaţiilor date de dumneavoastră, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, am luat măsuri politice şi organizatorice deosebite, concentrînd importante forţe mecanice şi umane pentru pregătirea terenului şi insăminţarea griului la termenul stabilit, acţionînd- .in continuare pentru asigurarea unor condiţii tot mai bune, necesare producţiilor din anul viitor. ★ * concentrate la executarea arăturilor şi pregătirea patului germinativ pentru terminarea semănatului griului în timpul optim stabilit pentru judeţul nostru. Concomitent, organele şi organizaţiile de partid acţionează ferm pentru mobilizarea generală a forţei de muncă de la sate la recoltarea culturilor de toamnă, stringerea şi depozitarea furajelor, pregătirea condiţiilor materiale în vederea realizării sarcinilor de plan pe anul 1983, contribuind astfel la înfăptuirea obiectivelor noii revoluţii agrare în patria noastră. 8. ÎNFIEREA Viaţa a impus, incă din epocile cele mai îndepărtate, o asemenea construcţie juridică prin care să se creeze o legătură de natură civilă intre o persoană majoră şi, de regulă, un minor. Legislaţia română distinge dintre înfierea cu efecte depline, cînd înfiatul şi descendenţii săi devin rude cu înfietorul şi cu rudele acestuia, ca şi cum ar fi copilul firesc al înfietorului şi înfierea cu efecte restrinse, cînd înfiatul şi descendenţii săi devin rude cu înfietorul, păstrîndu-şi însă legăturile de rudenie cu rudele fireşti. Pentru ca înfierea să fie valabilă trebuie, totodată, nu numai ca înfietorul să fie major, dar diferenţa de virstă faţă de înfiat să fie de cel puţin 18 ani. Prin excepţie, organul de autoritate tutelară va putea aproba înfierea şi în cazul în care diferenţa de virstă este mai mică de 18 ani. Pentru a evita înfierile multiple. Codul familiei (Legea nr. 4/1954) a statuat că un copil poate fi înfiat numai de către o singură persoană. Prin excepţie, legea permite înfierea concomitentă sau succesivă a unui copil de către soţ şi soţie. Pentru realizarea înfierii este necesară respectarea unor condiţii de fond privind actul juridic al înfierii, condiţii referitoare la capacitatea, consimţămîntul înfietorului, al soţului înfietorului, părinţilor fireşti ai înfiatului şi consimţămîntul înfiatului, precum şi realizarea unui scop moral şi licit al înfierii. Tratarea acestor probleme ar fi însă mult prea tehnică, de aceea ne mărginim doar la aceste sublinieri. Legea interzice înfierea între fraţi, fiind de neconceput ,crearea unor relaţii de familie incompatibile cu raporturile de rudenie existente între fraţi. înfierea între soţi este, de asemenea, interzisă. Evident, şi calitatea de soţ este incompatibilă cu cea de înfiat. Nu este admisibilă nici înfierea a doi soţi de către aceeaşi persoană întrucit este de neconceput ca o persoană să fie părintele a doi soţi. In cazul cînd înfietorul sau infiatul sunt cetăţeni străini, înfierea trebuie să fie, in prealabil, autorizată de preşedintele Republicii Socialiste România. Organul competent să aprobe înfierea, după verificarea îndeplinirii condiţiilor de fond şi formă cerute de lege, este autoritatea tutelară, pe baza declaraţiei de înfiere, făcută fie direct in faţa sa, fie prin înscris autentic, de către infietor. Dintre multiplele efecte ale înfierii subliniem doar faptul că, in esenţă, drepturile şi obligaţiile părinţilor trec de la părinţii fireşti asupra înfietorului. Constituindu-se intr-un act de o importanţă deosebită, legea română, în umanismul său, a prevăzut şi cazurile în care înfierea este nulă (lipsa consimţământului părinţilor înfietorului), precum şi cazurile in care înfierea se poate desface. Ca regulă generală, ori de cite ori interesul înfiatului, apreciat în limitele legii şi ale regulilor de convieţuire socialistă, o impune instanţa de judecată, sesizată de înfiat (indiferent dacă este major sau minor), părinţii fireşti ai înfiatului, autoritatea tutelară, instituţiile de ocrotire, alte organe ale administraţiei de stat sau procuratură pot decide desfacerea înfierii. Subliniem că înfierea se poate desface numai prin hotărirea tribunalului judeţean în circumscripţia căruia se găseşte domiciliul înfietorului pirat, după ascultarea autorităţii tutelare şi numai dacă desfacerea este în interesul înfiatului. Dr. A. POPESCU V. CORNEANU TV PROGRAMUL I 15,00 Telex. 15,05 Viaţa şcolii. 15,25 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 15,35 Emisiune în limba germană. 17,30 Rezultatele tragerii loto. 17,35 Din ţările socialiste: R.P. Chineză — treptele dezvoltării. 17,50 1001 de seri. 18,00 închiderea programului. 20,00 Telejurnal • Actualitatea economică. 20,30 Dialogul faptelor. 20,50 Film artistic: ,,Faimoasa Gilly Hopkins“. Premieră pe ţară. 21,35 Dezbateri culturale. 22,05 Telejurnal. 22,15 Ritm şi graţie. 22,30 închiderea programului. in interesul sporirii recoltelor (Urmare din pag. I) apariţiei fructelor şi a altor părţi ale plantelor folosite în alimentaţia omului sau în furajarea animalelor, iar M.A.I.A., M.I.Ch. şi Ministerul Sănătăţii vor stabili programe de cercetare în vederea realizării unor mijloace biologice şi produse chimnice eficiente, lipsite de nocivitate şi cu remanenţă redusă in sol, alimente şi furaje, pregătind împreună cu M.E.I., cadre specializate in acest domeniu. Aceste categorii de măsuri sunt valabile, în principiu, pentru toate categoriile de plante cultivate, pentru păşuni şi fineţe, pentru silvicultură, şi ele trebuie popularizate şi cunoscute de către toţi locuitorii ţării dat fiind spectrul larg de acţiune in spaţiu şi timp al lucrărilor de prevenire şi combatere a bolilor, dăunătorilor şi buruienilor, fapt pentru care şi legea supusă dezbaterii cuprinde două anexe în care sunt specificate atît normele tehnice pentru asigurarea stării de igienă a culturilor, păşunilor şi fineţelor, cit şi pentru asigurarea stării de igienă a pădurilor. Cit priveşte carantina fitosanitară, producerea şi folosirea pesticidelor sunt stipulate in legi normative aparte privind controlul şi circulaţia strictă a produselor numai prin intermediul unităţilor şi persoanelor instruite şi autorizate special, cu răspundere juridică şi economică în acest scop. Prin întregul său, legea privind protecţia plantelor cultivate şi a pădurilor şi regimul pesticidelor se integrează procesului dinamic de înfăptuire a noii revoluţii agrare, urmărind sporirea necontenită a producţiei agroalimentare, pentru creşterea nivelului de trai, pentru păstrarea nealterată a mediului înconjurător, pentru menţinerea şi perpetuarea frumuseţilor naturale ale patriei socialiste. In acest scop, toţi tinerii ţării trebuie să militeze neabătut, prin cunoaşterea temeinică a acestor aspecte, pentru transpunerea în practică a tuturor măsurilor iniţiate de stat şi de partid în vederea înfloririi şi dezvoltării multilaterale, pe calea progresului şi bunăstării a României socialiste. Cînd tinerii răspund solicitărilor (Urmare din pag. I) I.S.E.H., în anul 1982, 60 de teme, — şi, de destule ori, ele rămin în stadiul de anunţare a... preluării. CUNOAŞTEREA, SPRIJINIREA ŞI STIMULAREA TINERILOR - APROAPE O NECUNOSCUTA Lucrurile sînt, privite la acest capitol dinspre efect la cauză, şi nu cum ar fi logic, de la cauză la efect. Respectiv, tinerii — unii dintre ei — răspund solicitării maşinilor, iar nu maşinile solicitărilor tinerilor ! Mai clar, dacă în procesul producţiei o maşină se „gripează“, specialistul o „vindecă“. El nu vine niciodată singur, in intimpinarea bolii. Şi mai clar, cercetarea nu o ia — decit in rare cazuri — in intimpinarea producţiei. Şi aşa se intimplă şi cu oamenii. Dacă fac o lucrare mai deosebită, sunt, pe alocuri, cunoscuţi de comisia profesional-ştiinţifică, dar despre preocupările lor în mers, despre ideile lor, despre înclinaţii şi pasiuni comisiile nu cred că este in sarcina lor să afle. Ni s-ar putea obiecta această afirmaţie. O susţinem argumentind că o comisie profesional-ştiinţifică trebuie să cunoască nu numai colegii de facultate sau de birou, ci toată suflarea tinără şi tehnică din unitatea respectivă. în condiţiile în care consideră că este necesar pentru dezvoltarea mişcării de creaţie tehnică. Şi este necesar ! Este adevărat, există şi oameni cunoscuţi, abonaţii la concursurile organizate la nivel naţional, la sesiunile de comunicări ştiinţifice, organizate tot la nivel naţional, unde judeţul este nevoit să-şi trimită reprezentanţi. INIŢIATIVE DE NECESITATE Comisia judeţeană de creaţie tehnico-ştiinţifică este alcătuită din 11 sau 13 membri (oricum n-are importantă !) care acţionează şi... nu prea, adică doar prin preşedintele ei, inginerul Silvius Iacob, dealtfel un om inimos, care vrea să muncească dar a preluat de la predecesori un stil de muncă defectuos, şi nu a avut curajul să demoleze pentru a construi trainic. Ne-a asigurat că o va face în continuare ! Aşadar, "găsim la Comitetul judeţean al U.T.C., cîteva planuri ale unităţilor vizitate. La judeţul U.T.C., pentru că în nici una dintre organizaţiile amintite (deşi am stat de vorbă cu secretarul comitetului U.T.C. Sandu Ene de la I.V.E., preşedintele comisiei profesional ştiinţifice Dinei Mihăilă de la I.S.E.H., Mariana Ionescu, secretara comitetului U.T.C. de la tricotaje şi Daniela Radu, preşedinta comisiei profesional-ştiinţifice, şi nu socio-profesionale cum s-a recomandat dînsa, de la filatură) nu ni s-a putut arăta nici un plan de muncă. Ele, planurile, se aflau, ba la secretarul comitetului U.T.C. cînd vorbeam cu preşedintele comisiei, ba la preşedintele comisiei cînd vorbeam cu secretarul comitetului U.T.C. ş.a.m.d. ! Ne-am gindit să le căutăm la municipiu sau la judeţ, pentru că oricum... aceste planuri, lucrurile cele mai importante din ele, ar trebui centralizate. Ghinion ! Responsabila acestei activităţi de la municipiu este pe teren şi nu poate fi găsită, iar la judeţ am aflat numai cîteva planuri. In cea mai mare parte este vorba de blanuri trecute, sau, in cel mai bun caz de hîrtii care prezintă ce s-a realizat. Nu poate exista în acest fel o evidenţă clară, o urmărire sistematică a felului şi timpului de realizare. Astfel se prezintă şi în anul 1982, ca lucrări deosebite, propuse spre a fi brevetate ca invenţii, lucrări făcute în 1979 sau 1980. Au trecut 2—3 ani ! Intre timp nu s-a mai făcut nimic ? Interlocutorii noştri încearcă să ne convingă (noi vrem să fim convinşi), dar lipsesc argumentele palpabile ca să credem că se acţionează serios, cu adevărat spirit de răspundere. Organizaţiile U.T.C. se plîng de lipsă de sprijin, le lipsesc entuziasmul, preocuparea pentru a menţine şi ridica prestigiul organizaţiei prin fapte comune şi individuale, in schimb aşteaptă să li se recunoască autoritatea atita timp cit nu o dovedesc... In privinţa creaţiei tehnice — in afara unor pasionaţi, căci există şi pasionaţi, — „cînd vine cite o idee sau se ivesc probleme, se dau răspunderile pe profil(?!). , Este prea puţin după părerea noastră, mai ales că despre creaţie, la modul absolut serios şi optimist, se vorbeşte in cu totul alţi termeni. Mai facem aici precizarea că politehnica muncitorească nu este unul şi acelaşi lucru cu mişcarea „Ştiinţă — Tehnică — Producţie“, chiar dacă se află în răspunderea aceleiaşi comisii , profesional ştiinţifice, şi chiar dacă se ocupă de ridicarea calificării profesionale a tinerilor. Este nevoie de o IDEE (nu tehnică, nu de creaţie) ci ORGANIZATORICA, pentru ca şi în judeţul Vrancea, mişcarea „Ştiinţă — Tehnică — Producţie“, creaţia tehnico-ştiinţifică să fie pe măsura exigenţelor asumate de organizaţia revoluţionară a tineretului. Surprizele din cupele europene la fotbal comentate de agenţiile de presă în comentariile pe marginea primului tur al Cupelor europene de fotbal, corespondenţii agenţiilor internaţionale de presă subliniază •interesul major manifestat faţă de noua ediţie, afluenţa de public, dirzenia şi calitatea tehnică a majorităţii meciurilor şi, nu în ultimul rînd, înregistrarea unor surprize ce au dus la eliminarea încă din start a multor formaţii redutabile, cotate printre favorite. La acest ultim capitol, agenţia France Presse notează performanţa echipei UNIVERSITATEA CRAIOVA, care a reuşit să elimine din „Cupa U.E.F.A.“, cu scorul general de 3—2, pe Fiorentina, formaţie cu mulţi jucători celebri, reprezentanta fotbalului italian, laureat chiar în acest an cu titlul mondial. La rindul ei, agenţia italiană ANSA ,menţionează faptul că echipa Fiorentina a fost eliminată nereuşind să înscrie decit un singur gol (şi acela dintr-o lovitură de la 11 m) pe stadionul Comunal din Florenţa formaţiei române Universitatea Craiova, care a jucat foarte bine în apărare avînd un veritabil dirijor în persoana „liberoului“ Ştefănescu, în această competiţie, o altă echipă românească, CORVINUL HUNEDOARA, la prima sa apariţie într-o cupă continentală, a obţinut calificarea în faţa formaţiei austriece A.K. GRAZ după un rezultat de egalitate (1—1) în deplasare şi o victorie categorică, cu 3—0, pe teren propriu, „Cupa U.E.F.A.“, care reuneşte un număr dublu de echipe faţă de celelalte două competiţii europene intercluburi, a fost marcată de rezultate mai puţin scontate, printre echipele ce au părăsit prematur competiţia numărîndu-se şi toate cele patru echipe englezești: Manchester United, Arsenal, Southampton şi Ipswich, fapt fără precedent în soccerul englez. Au mai fost eliminate echipe cunoscute precum Atletico Bilbao, Borussia Dortmund, Dinamo Tbilisi şi Carl Zeiss Jena. în „Cupa campionilor europeni“ rezultatele au fost în general normale, echipele favorite obţinînd calificarea, dar nu fără luptă în cele mai multe cazuri, în turul H. Agenţia C.T.R. relatează pe larg desfăşurarea meciului de la Praga dintre echipa locală DUKLA şi DINAMO BUCUREŞTI, în care dinamoviştii au izbutit ceea ce părea greu de realizat după ce au fost conduşi cu 2-0, să înscrie în prelungiri, gol ce le-a asigurat calificarea în turul următor. Dinamo a jucat cu multă ambiţie, cu mare dorinţă de a obţine calificarea, dovedind şi o capacitate de efort deosebit, ceea ce a permis jucătorilor ca în prelungiri să reziste presiunii gazdelor şi chiar să contraatace periculos de multe ori. Agenţia Reuter comentează un fapt mai puţin aşteptat şi anume ratarea calificării de către cunoscuta echipă olandeză Ajax Amsterdam, învinsă pe teren propriu cu 2-1 de Celtic Glasgow, după ce în primul joc scorul fusese egal (2—2), în turul II, „Cupa campionilor europeni“ reunește un buchet de echipe dintre cele mai valoroase de pe continent precum Liverpool, Juventus Torino, S.V. Hamburg, Dinamo Kiev, Real Sociedad, Rapid Viena, Standard Liege. Rezultate scontate și în „Cupa Cupelor“, unde au mai rămas în cursă formaţii cunoscute ca Real Madrid, Bayern München, Steaua Roşie Belgrad, F.C. Barcelona, Internazionale Milano, Újpest Dózsa, Tottenham. Tragerea la sorţi a meciurilor din turul II pentru toate cele trei competiţii va avea loc astăzi, la Zürich. Reaprinzînd o flacără Prima ediţie a Festivalului rock desfăşurat cu puţină vreme in urmă în staţiunea tineretului Costineşti a reaprins o flacără — aceea a pasiunii, a interesului pentru acest gen muzical, dovedind, încă o dată, că avem numeroşi muzicieni tineri de talent împătimiţi, dăruiţi pasiunii lor pentru rock, şi care, la urma urmei, nu cer decit puţină atenţie, înţelegere, grijă din partea forurilor competente. Flacăra aceasta, reaprinsă sau mai bine zis menţinută vie, o datorăm cu toţii remarcabilei manifestări artistice care a fost (şi o sperăm cu putere, va mai fi !) Spectacolul-concurs al formaţiilor vocal-intrumentale „Club A“. Cele 4 ediţii ale acestui festival (ultima a avut loc în martie 1981) ne-au obişnuit cu o întilnire, cu o confruntare tradiţională a formaţiilorde gen. Desigur, festivalul de la Costineşti n-a avut amploarea aceluia, dar el poate deveni, chiar in condiţiile existentei amândurora, locul de intîlnire estivală si, eventual, rampa de lansare, de preselecrţie, pentru cealaltă manifestare. Se simţea nevoia unui concurs în care să se poată prezenta şi formaţii mai mici, mai puţin cunoscute, aflate la început de drum (cu toate acestea, la ediţia viitoare se impune o selecţie prealabilă mai exigentă sau, mai bine zis, o selecţie pur şi simplu, pentru a evita momentele muzicale mai slabe, care nu fac nici un serviciu manifestării), şi exact aşa ceva a fost festivalul de la Costineşti. Nu s-a intenţionat doar asta, dar o oarecare lipsă de fermitate din partea organizatorilor întru respectarea, cit de cit, a listei de participare iniţiale, pe de o parte, şi neprezentarea unor grupuri invitate, pe de alta, au făcut ca singura formaţie cu adevărat reputată, cu un grad înalt de profesionism, să fie Progresiv TM (care a şi „colectat“, dealtfel, aşa cum era firesc, 4 distincţii individuale). Referitor tot la această îndrăgită formaţie, care n-a lipsit de la nici unul din spectacolele festivalului, deşi ciita în acea perioadă pe litoral (deci alte grupuri in aceeaşi situaţie nu pot invoca această scuză), şi care şi-a pus cu generozitate instrumentele la dispoziţia mai tinerilor colegi, să notăm cu bucurie reintegrarea solistului vocal Hanua Coradini, membru ,fondator al grupului, alături de Ladislau Herdina (acesta din urmă a primit premiul pentru întreaga activitate, absolut meritat). Acelaşi spirit de colegialitate, de probitate profesională l-a caracterizat şi pe Liviu Tudan, care, alături de echipa tehnică a formaţiei „Roşu şi Negru“ (pe care am fi dorit, insă, s-o şi ascultăm...), a asigurat sonorizarea impecabilă a festivalului. Dealtfel, acest spirit de înţelegere, de întrajutorare a caracterizat întreaga manifestare desfăşurată sub semnul entuziasmului, al tinereţii, al dragostei pentru rock. Primele 3 seri (cele de concurs propriu-zise) au avut loc la Teatrul de vară, devenit arhiplin. A urmat o gală a laureaţilor, pe estrada de lingă hotelul „Forum“ (unde ar fi trebuit să se desfăşoare, in mod normal, tot festivalul, datorită ambianţei unice, demne de orice manifestare internaţională de gen, cu 6 000—7 000 de spectatori stind pe iarbă, in marele amfiteatru de pe malul mării), gală reluată a doua zi în Sala sportu- rilor din Constanţa. Acelaşi nucleu de 7 formaţii laureate a fost păstrat şi pentru seria următoare de întilniri cu publicul (o altă iniţiativă excelentă a B.T.T.-ului, organizator al festivalului) , la Arenele Române din Capitală (spectacolul a avut loc duminică 19 septembrie), apoi 2 concerte la Cluj- Napoca (25 şi 26) şi un altul la Alba-Iulia (27 septembrie). Veţi spune : de ce Alba-Iulia ? Ei bine, pentru că unul din marile merite ale festivalului este că a impus cîteva noi centre pe harta rockului autohton. Re- CRONICA MUZICALĂ relaţia manifestării a fost grupul Mass-Media din Alba-lulia, distins cu Premiul pentru debut, ex aequol-a impărtit cu un alt grup tînăr şi dinamic. Quartz, din Bucureşti), în care activează Hans Knall, laureat cu titlul de cel mai bun chitarist-solo. Şi premiul staţiunii de educaţie revoluţionară, cultură şi odihnă a tineretului Costineşti a fost împărţit intre două formaţii tinere, talentate : Holograf, din Piteşti, şi Telegraf, din Turda (acesteia din urmă i-am recomanda însă mai multă corectitudine şi seriozitate). Cine ar fi crezut posibil, pe de altă parte, in urmă cu ciţiva ani ca Marele Premiu al unui asemenea festival să plece la Tulcea ? Consecvenţa şi talentul membrilor grupului tulcean Accent (remarcat şi la „Club A“) au fost în sfirşit răsplătite prin acest Mare Premiu (pentru creaţie), ex aequo cu formaţia clujeană Compact (premiată de juriu pentru interpretare). Intr-adevăr, acestea au fost grupurile cele mai valoroase, cele mai interesante, cele mai preocupate să valorifice resursele melosului românesc (Compact a ciştigat şi Premiul de popularitate, acordat de public, deci a existat un consens public-specialişti, de această dată). Acest din urmă grup l-a dat şi pe cel mai bun solist vocal (Paul Csucsi), celelalte distincţii individuale revenind următorilor instrumentişti : Richard Schornig — Progresiv TM (Premiu) şi Dan Mateescu — Quartz (Menţiune) — Chitară-bas , Dan Ardeleanu — Mass Media, Dumitru Gheorghe — Geneze, Felician Sfura — Pro Rock, Peter Kocsef — Progresiv TM (Menţiuni, ex aequo) — Baterie ; Aurel Ştefănescu — Pro Rock (Premiul pentru umor rock) ; Nicolae Iovin — Progresiv TM si Daniel Nicolaescu — Paradox (Premiul pentru cea mai interesantă prezentă rock, ex aequo). Aşteptam mai mult de la grupul clujean Rodion G.A., care se simte, se pare, mai in largul său în intimitatea studiourilor de înregistrare. Tendinţa generală de a se pune accentul pe repertoriul de factură „hard“, ar putea deveni obositoare, ca să nu mai vorbim de faptul că stilul în sine este simplist şi monoton. In acest sens, pot rodi încercările de a edifica un rock „balcanic“, avind la bază texte arhaice — aşa cum procedează fie Geneze, din Ploieşti, fie un grup nou, pe care l-am ascultat in gala de la Bucureşti, Sonophon (sau Pro Musica din Timişoara, care însă a absentat). Tocmai aici s-a detaşat formaţia tulceană Accent, una din relativ puţinele care a prezentat un recital alcătuit numai din compoziţii proprii, rod al unităţii de grup (componentă neschimbată de mai bine de 3 ani, de la înfiinţare). Căci cum putem vorbi de creativitate la o formaţie închegată cu doar 4 zile înainte de festival (Paradox, din Rm. Vîlcea) ? N-ar fi frumos, şi nici corect, să trecem cu vederea prestaţiile celorlalte grupuri, chiar dacă ele nu figurează în nici un fel în palmares , fiecare din ele a adus, cit de cit, o notă personală, o undă de talent şi imaginaţie pe scena festivalului. Este vorba de Terra (Morem), Medusa (Medgidia), Supertrans (Bucureşti), Metamorf şi Autostop (ambele din Timişoara). Dincolo de micile neîmpliniri sau erori, inerente începutului, Festivalul rock de la Costineşti s-a dovedit, prin prisma ecoului stîrnit in rîndul tinerilor muzicieni, prin largul succes de public, o manifestare viabilă, care merită cu adevărat această „continuare“, acest P.S. pe care-l reprezintă galele laureaţilor de la Constanţa, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Alba-Iulia. Poate în felul acesta se va m edifica o adevărată „stagiune rock“, la care tinerii rivnesc de mult. Au înţeles aceasta cei care au popularizat amplu festivalul (ne referim la emisiunile de la Radio-Bucureşti şi Radio- Vacanţa, la excelentul Curier de Costineşti, al cărui umor ne-a reamintit de multe ori de Secvenţa — publicaţie care circulă acum din mină in mină), n-au făcut-o tocmai cei de la ziarul Litoral, intr-o perioadă cand, in toată zona, nu se petrecea nimic mai interesant pe plan cultural. Păcat... OCTAVIAN URSULESCU LOVITURĂ DE PEDEAPSĂ RUGBI - FĂRĂ SPECTATORI O etapă completă — a Vl-a — la rugbi, o etapă cu patru jocuri în Capitală, dar pe... patru terenuri diferite, o etapă la mijloc de săptămînă. Dar, aşa după cum de multe ori se intimplă In campionatul de rugbi, scopul competiţiei este subordonat intereselor de echipă. Toate bune şi la locul lor. Dar să joci, aşa cum s-au petrecut lucrurile cu partida de miercuri dintre R.C. Griviţa Roşie şi Politehnica Iaşi, la ora 9,30, în faţa a circa o sută spectatori neplătitori, să joci doar pentru a obţine puncte în clasament... cred că acest mod de prezentare nu foloseşte nimănui. Sensul major al unui joc sportiv, al unui campionat este spectacolul public, iar competiţia, criteriul de selecţie valorică intre formaţiile din Întrecere. Or, modul de programare şi de desfăşurare a etapelor din actualul campionat de rugbi nu este respectat, reprogramările şi turneele ad-hoc, alegerea orelor şi zilelor de disputare a partidelor oficiale fiind apanajul echipelor in cauză, federaţia acceptînd docil orice Înţelegere. Şi o intrebare. Cum se refac rugbiştii după eforturile depuse în teren cind ajung să joace trei partide intr-o săptămină? Repetăm... in interesul rugbiului să respectăm campionatul, să respectăm spectatorii, să programăm judicios jocurile oficiale ! GABRIEL FLOREA | • IN RUNDA A II-A a turneului interzonal feminin, de şah de la Tblisi, Nikolin a câştigat la Kadilkar, Pihailici a pierdut la Gugensberger, în timp ce partidele Levitina — Veroczi, Gurieli — Shilan şi Fischdick — Severaide s-au încheiat remiză. Mureşan a întrerupt in poziţie complicată partida cu Minoghina. In clasament continuă să conducă Margareta Mureşan (România) cu 7 puncte (1), urmată de Levitina (U.R.S.S.) — 6,5 puncte (1), Shilan (R. P. Chineză) — 6,5 puncte, Gurieli şi Ahmîlovskaia (ambele U.R.S.S.) — cu cite 6 puncte. • IN OPTIMILE de finală ale turneului internaţional feminin de tenis de la Philadelphia, jucătoarea româncă Lucia Romanov a învins-o în trei seturi, cu 6—4, 6—7, 6—3, pe Shelly Solomon (S.U.A.). VINERI 1 OCTOMBRIE 1982 Dimineţi de toamnă (Urmare ■din pag. I) egală, atunci cind, sub un prun necules, ridică tăcutul capac al unei fintîni ale cărei ape limpezi au fost ferite, peste noapte, de primele frunze Îngălbenite. Privesc adesea, sau îmi închipui, acest ritual al deschiderii iantinilor transilvane spre sufletul zilei, ai întîlnirii sufletului meu cu sufletul zilei. O doină alungă ceaţa de pe ogor, de prin livezi, din văi adinei şi mai de departe. Chem in minte cel mai frumos măr al livezilor, roşu, proaspăt, neatins de viermele galeriilor zadarnice, şi văd cum, pe ecranele zilei, sunt interpretate simbolurile purităţii şi ale rodniciei. Şi recunosc iarăşi, încă o dată, că planeta septembrie rămine inconfundabilă intre toate planetele Universului.