Scînteia Tineretului, ianuarie 1983 (Anul 39, nr. 10450-10474)
1983-01-15 / nr. 10461
Proletari din toate tarile, uniti-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST CONDIȚII A PREVEDERILOR ACTUALULUI CINCINAL 1983 - AN HOTÂRÎTOR PENTRU ÎNDEPLINIREA ÎN BINE Proba maturităţii şi competenţei profesionale Combinatul de utilaj greu reprezintă la ora actuală un nume de rezonanţă in peisajul industrial al judeţului Cluj. Contururile acestui gigant al industriei moderne, au fost stabilite prin structurarea activităţii sale productive pe cele trei fabrici componente : fabrica de maşini, termoenergetice, fabrica de maşini grele şi fabrica metalurgică. .conducing :la optimizarea, creşterea eficienţei economice a intregii activităţi. El semnifică in momentul de faţă o, adevărată şcoală pentru formarea, educarea şi pregătirea profesională a tineretului in concordanţă cu complexitatea crescândă a tehnologiilor de producţie. Colectivul de muncă de aici a încheiat anul 1932 cu realizarea integrală a tuturor indicatorilor de plan, cu încadrarea în cheltuielile de producţie planificate şi in cuantumul de energie electrică şi combustibil prevăzuţi. Şi-a îndeplinit de asemenea integral obligaţiile contractuale la export, executând si livrind produse şi in contul contractelor încheiate pentru anul 1983. Este un lucru remarcabil, avînd in vederefaptul că aici se realizează peste 1 500 tipodimensiuni reprezentind o gamă sortimentală extrem de diversificată grupată in principal pe utilaje energetice, utilaje tehnologice pentru industria metalurgică şi chimică şi piese turnate din fontă şi oţel. Cum este şi firesc de la darea sa in funcţiune in toamna anului 1980, şi pină în prezent, acestobiectiv, industrial s-a confruntat cu o serie de probleme şi greutăţi impuse in principal de necesitatea introducerii pe scară largă a progresului tehnic şi ştiinţific şi de ridicarea continuă a eficienţei economice. A trecut însă cu bine toate examenele şi probele tehnologice, pregătindu-şi din timp producţia anului 1983 care prezintă la indicatorii, de bază creşteri intre 15 şi 36 la sută in speţă in ceea ce priveşte diversificarea gamei sortimentale. De fapt, aşa cum ne spunea tovarăşul Ioan Cioca, preşedintele Consiliului oamenilor muncii, planul producţiei marfă a crescut in acest an cu 23 la sută, ceea ce reprezintă valoric peste 200 milioane lei. Acesta este acoperit, integral cu contracte ferme atit pe piaţa internă, cit şi la export. Majoritatea contractelor încheiate reprezintă produse noi, neexportate pină in prezent dar testate cu succes pe bancul de probă al unităţii in prezenţa beneficiarilor. Şi nu este deloc uşor dacă ne gindim că planul la export a crescut în acest an cu 36,8 la sută încă de anul precedent, cuprinzând agregate blocabur de 2 şi respectiv 4 tone, staţii de ,, testare a apei, părţi specifice pentru centrale şi agregate de vapori pentru utilaj rutier livrate in U.R.S.S., India, Egipt şi alte ţări. Aceasta în condiţiile in care au fost asimilate importurile in proporţie de 40 la sută, trecindu-se la autodotare cu aparate, şi repere de producţie internă. Odată cu asimilarea de noi produse s-a realizat reorganizarea liniilor de fabricaţie, completarea dotărilor aferente pentru cazanele de combustibil solid, cazanele de cărbune fluidizat, cazanele de înaltă presiune şi o largă gamă de tipodimensiuni destinate sectoarelor calde. Aşa cum preciza interlocutorul nostru, in momentul de faţă acestea au intrat in producţia de serie. După cum am constatat, întregul plan de producţie al semestrului I este nominalizat pe produse, defalcat pe fabrici, secţii, ateliere, locuri de muncă. De asemenea, s-au realizat programe speciale pentru finalizarea în devans a investiţiilor la noile capacităţi de producţie ale combinatului, respectiv oţelăria electrică, forja grea, asigurîndu-se totodată şi baza materială în structura sortimentală prevăzută. Iată un exemplu edificator in acest sens : deşi nu este încăterminată turnătoria de oţel, totuşi aici se organizează turnarea a 3 000 tone piese dintre care o parte destinate fabricării utilajelor complexe in cadrul combinatului. Oţelăria electrică pusă recent în funcţiune produce zilnic cu un cuptor de 20 tone, forţele fiind concentrate acum la finalizarea construcţiei cuptorului pentru 50 tone, ceea ce va semnifica anual o producţie de peste 45 000 tone oţel. Să mai amintim doar o cifră semnificativă : producţia de oţel a acestui an va creşte cu 33 800 tone, contribuindu-se astfel la satisfacerea cit mai deplină a necesităţilor economiei noastre naţionale. Această cetate a industriei clujene a cunoscut în ultimii ani o importantă creştere economică. Să amintim doar faptul că in momentul de faţă numai in ll .zile,se realizează întreaga producţie a anului 1973, adică 49 milioane lei, ponderea reprezentind-o cazanele care utilizează combustibil inferior, respectiv lichidul şi deşeurile din lemn. A fost elaborat şi un program de măsuri pentru realizarea productivităţii, planificate ce semnifică ton acest an o creştere de 20 la sută, vizind îndeosebi o mai bună organizare a locurilor de muncă, crearea de noi linii de fabricaţie, înlocuirea tehnologiilor de nivel tehnic scăzut şi mecanizarea operaţiilor grele. Măreţia acestui colos industrial, aşa cum afirma secretarul comitetului de partid, o reprezintă desigur tinerii. Eroii de azi şi de mîine ai progresului şi eficienţei tehnico-economice. In cadrul combinatului, precizează Teodor Oltean, secretarul comitetului U.T.C., îşi desfăşoară activitatea aproape 4 000 de tineri, adică peste 60 la sută din totalul forţei de muncă. Numărul acestora este in continuă creştere în concordanţă nemijlocită cu darea în folosinţă a noilor capacităţi de producţie. Am văzut la faţa locului acest lucru , în momentul în care ne aflam în incinta combinatului au fost încadraţi peste 100 tineri utecişti care înainte fie toate au trecut pe la sediulcomitetului U.T.C. IOAN GAVRA (Continuare , pag. a III-a) PLANUL REALIZAT RITMIC, CANTITATIV ŞI CALITATIV! La Combinatul de utilaj greu din Cluj-Napoca MAȘINILE ȘI UTILAJELE-J FOLOSITE CU ÎNALT RANDAMENT, LA ÎNTREAGA LOR CAPACITATE ANUL XXXIX SERIA II Nr. 10461 6 PAGINI 50 BANI SÎMBĂTA 15 IANUARIE 1983 TRANSFORMAREA REVOLUŢIONARĂ A ŞCOLII ROMÂNEŞTI Un sfert din populaţia ţării, 5 812 500 copii şi tineri, învaţă. Această cifră ne oferă şi prima imagine semnificativă a" şcolii româneşti contemporane. O instituţie care, in ciuda dimensiunilor sale impresionantecuprinde exact 23,9 la sută, din totalul locuitorilor României), se caracterizează prin" supleţe, dinamism, mare capacitate 'de adaptare la mutaţiile sociale. Drumul parcurs de ■invăţămiatul românesc in anii socialismului este asemănător cu drumul parcurs de industrie,, de agricultură, de ştiinţă, de cultură şi paralelismul acesta nu este, desigur, întimplător. Ca şi celelalte sectoare ale vieţii noastre sociale, şcoala a cunoscut un destin nou şi o înflorire aparte in noua eră marcată de istoricul Congres al IX-lea. Larga democraţie, caracteristică fundamentală a învăţămintului nostru, face ca de la an la an numărul tinerilor care au acces tot mai sus ,pe treptele culturii să crească. Cifrele sunt edificătoare — în 1955, anul care marchează începutul unei epoci care avea să fie numită cu îndreptăţire epoca Ceauşescu din şcolile ţării erau cuprinşi de 103 082 copii şi adolescenţi, ceea ce reprezenta 21,11 la sută din populaţia ţării. Peste 10 ani, adică în 1975, cifra celor care învaţă în şcoli şi facultăţi depăşeşte 5 milioane, iar procentul de cuprindere devine 23,9 la sută. In actualul an de invăţămint numărul celor cere au acces la cele mai noi epoeriri ale ştiinţei, ale tehnicii, ale cunoaşterii umane se apropie de 6 milioane ! Ce demonstraţie poate fi mai convingătoare ? Aproape 6 milioane de copii şi tineri , români, maghnari, germani, de câte naţionalităţi au larg deschise toate porţile afirmării, ale împlinirii personalităţii umane. Este î poate momentul să ne amintim că în 1938, anul de „culme“ al realizărilor capitalismului, numai 1 781 290 de tineri aveau acces la învăţătură şi că cifra aceasta, raportată la totalul populaţiei de atunci, reprezenta abia 11,1 la sută. Dar să revenim la şcoala actuală. Aproape 3 milioane de cetăţeni ai României socialiste, cei mai tineri cetăţeni, se pregătesc să devină specialişti de nădejde, nn şcoli şi facultăţi care dispun de o bază materială nemaiintîlnită pe aceste meleaguri. Sistemul clasic de predare, bazat pe cretă şi tablă, este tot mai mult înlocuit de demonstraţii şi experimente convingătoare făcute in laboratoare, in Cabinete tehnologice, în staţii pilot. Harta şcolilor din România se prezintă ca o foarte armonioasă constelaţie, nemaicuprinzind mei o „pată albă“. Copiii, oricit de departe s-ar afla de Capitală, de marile centre urbane, au în imediata apropiere în orăşelul sau in comuna lor şcoli primare, gimnazii, şcoli profesionale, licee. Instituţiile de invăţămînt superior sunt răspindite la fel de echilibrat şi este uşor de observat că cele înfiinţate în ultimele decenii la Baia Mare, Suceava, Oradea, Hunedoara, Sibiu, Bacău, Reşiţa, Petroşani, Craiova etc., vin să umple nişte goluri, să asigure posibilitatea tinerilor din judeţe aflate în plină dezvoltare economică să-şi continue studiile cit mai aproape de casă, de viitorulloc de muncă. Tot cifrele, cu dreptatea lor infailibilă, ne demonstrează că cea mai mare parte a bazei materiale a invâţămintului românesc a fost realizată in ultimii 17 ani. Astfel, 63,7 la sută din numărul total de locuri din grădiniţe, 44,2 la sută din totalul sălilor de clasă din învăţămintul primar şi gimnazial, 72,1 la sută din locurile din internatele şcolare constituie o dovadă grăitoare a grijii manifestate de partid, de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru a asigura condiţii de viaţă şi învăţătură optime tuturor copiilor. Aceeaşi atenţie faţă de generaţia tinără poate fi observată şi în invăţămîntul superior, unde 43.4 la sută din totalul spaţiului destinat studiului şi 57.6 la sută dintre locurile căminelor studenţeşti sunt, de asemenea, realizări ale ultimilor 17 ani. Ca să completăm tabloul condiţiilor in care învaţă şi se pregătesc pentru a îmbrăţişa o meserie tinerii ţării, trebuie să mai adăugăm că învăţătura nu este condiţionată de nici un fel de taxe, că toate manualele şcolare editate anual in milioane de exemplare, in limba română şi în limbile naţionalităţilor conlocuitoare — sunt gratuite. Spuneam că odată cu evenimentul care va rămine înscris pe veci în istoria ţării, Congresul al IX-lea al P.C.R., şcoala a cunoscut şi ea un nou destin. Secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolai Ceauşescu, a definit si fundamentat, prin documente de partid si de stat, de o mare însemnătate, rolul complex al şcolii in societatea noastră socialistă. Astfel, şcoala devine in concepţia ştiinţifică, profund revoluţionară a secretarului general al partidului „izvor de cultură şi factor de civilizaţie“, „principal factor de pregătire a forţei de muncă“. Definită astfel, încărcată cu atitea noi şi importante responsabilităţi, străvechea instituţie, considerată cîndva neproductivă, este propulsată in centrul interesului social, iar devenirea sa se bucură de marea atenţie acordată de partid şi de stat celor mai însemnate domenii ale vieţii sociale. Fapt deplin explicabil — o societate modernă, aflată in plină dezvoltare economică, ştiinţifică, culturală trebuie să se preocupe in mod deosebit de formarea specialiştilor care să o înalţe pe culmile, de progres dorite. In deplină concordanţă cu noul său statut, şcoala cunoaşte o serie de transformări, iniţiate de gindirea ştiinţifică a secretarului general al partidului, transformări menite să o racordeze cit mai perfect la noile cerinţe ale . societăţii. Prelungirea duratei ’obligatorii de studiu — Ştii, la 10 şi apoi la 12 ani. asaseţăn preconizează documentele „Scţra gresului al XII- lea — este’ încărcată de profunde semnificaţii,..; pre de o parte iPcdemii/.amv," economiei cere specialişti cu o pregătire din ce in ce mai bogată, pe de altă parte se face simţită grija societăţii pentru cei mai tineri meembri ai săi, cărora le creea,'a condiţii pentru a-şi lărgi orizontul de cultură, pentru a-şi valorifica mai deplin aptitudinile, capacitatea intelectuală. In perioada scursă din 1965 pină azi sint vizibile eforturile, făcute cu consecvenţă, pentru . .c^,, şcoala să răspundă cu cit mai mariă promptitudine necesarului de forță de muncă al economiei, naţionale, asigurind in acelaşi timp locuri de muncă tinerilor, posibilitatea de a se afirma in domenii de mare viitor. 40'* scurtă privire aruncată asupra reţelei învăţămintului liceal a anului şcolar 1982—1983 ne arată că, din totalul de 981 ase ,menea unităţi existente in ţară, 642 sint licee industriale, iar 150 liceu , agroindustriale şi silvice. Aceeaşi grijă pentru canalizarea aspiraţiilor tinerilor spre profesii de mare interes social se poate observa şi în structura învăţămintului superior, unde majoritatea o deţin studenţii din , institutele tehnice — 111 600 dintr-un total de 185 000 de studenţi. Ii urmează ca ,pondere, in deplină concordantă cu cerinţele sociale, studenţii din invăţămîntul economic, medico-sanitar, pedagogic-universitar, agronomie. Evident, schimbările merg mult mai departe de structuri ele vizează transformarea pe baze noi, ştiinţifice, a însuşi conţinutului îrvăţămîntului. Imbinind intr-o magistrală şi revoluţionară înţelegere a dezvoltării istorice şi sociale a societăţii socialiste învăţătura ten producţia de bunuri materiale şi cu cercetarea ştiinţifică, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu.. aşază întregul sistem Şcolar pe o temelie nouă numită principiul integrării învăţămintului .1. ZVIRJINSCHI (Continuare în pag. a 11-a) Din fondul de aur al gindirii revoluţionare, al operei tovarăşului Nicolae Ceauşescu TINERI ŞI TINERE! ÎNSUŞIŢI-VA CU ÎNALTĂ RESPONSABILITATE POLITICĂ ŞI FATRIOTICA PREVEDERILE HOTARÎRILOR CONFERINŢE! NAŢIONALE A PARTIDULUI, ACŢIONAŢI CU DĂRUIRE ŞI PATOS REVOLUŢIONAR PENTRU ÎNFĂPTUIIREA LOR ÎN PRACTICA MUNCII DE FIECARE ZI, CONTRIBUIŢI CU ÎNTREAGA VOASTRĂ PUTERE, CREATOARE LA REALIZAREA SARCINILOR ECONOMICE PE ACEST AN ȘI PE ÎNTREGUL CINCINAL, PENTRU CONTINUA ÎNFLORIRE A PATRIEI SOCIALISTE. PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Delegaţia Partidului Conservator din Marea Britanie Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri, la Predeal, delegaţia Partidului Conservator din Marea Britanie, formată din Julian Amery, conducătorul delegaţiei, şi Robert Cranborne, deputaţi in Camera Comunelor. La , primire a luat parte ŞtefanAndrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. Conducătorul delegaţiei a transmis preşedintelui Nicolae Ceauşescu cele mai bune urări din partea prijnului ministru al Marii Britarţii, Margaret Thatcher. „Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să setransmită premierului britartic ,din partea sa un salut călduros şi cele mai bune urări. Conducătorul delegaţiei a exprimat‘recunoştinţa pentru ’ onoarea de a fi primit de şeful statului românt şi a adresat vii mulţumiri [i pentru posibilitatea de a vizita din nou ţara noastră. In timpul întrevederii au fost relevate cu satisfacţie relaţiile bune de colaborare existente intre România şi Marea Britanie din cele mai diverse domenii de activitate, în folosul celor două popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale. S-a subliniat că un rol important în evoluţia raporturilor prieteneşti româno-britanice îl ""au înţelegerile la cel mai înalt nivel şi in special cele convenite cu prilejul vizitei de stat efectuate în Marea Britanie de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, apreciată ca un eveniment deosebit, istorie, evidenţiindu-se posibilităţile largi existente pentru dezvoltarea şi aprofundarea conlucrării bilaterale pe plan politic, economic şi tehnico-ştiinţific, cultural şi in alte domenii de interes comun. A fost examinat un cerc larg de probleme ale vieţii internaţionale, relevîndu-se caracterul deosebit de complex al situaţiei existente in lume. S-a apreciat că prin actualele împrejurări, se impune ca toate ţările, indiferent de sistemul lor social-politic, să acţioneze pentru a opri încordarea, internaţională,pentru încetarea conflictelor din diferite regiuni ale globului, pentru soluţionarea diferendelor dintre state pe calea tratativelor, pentru a da un nou curs evenimentelor , spre des- tindere şi colaborare, întărirea, independenţei naţionale, spre asigurarea păcii. O atenţie deosebită a fost acordată situaţiei de pe continentul european, unde s-au acumulat uriaşe cantităţi de arme, îndeosebi nucleare. Pornindu-se de la această realitate, s-a subliniat necesitatea de a se face totul pentru convenirea de măsuri de dezarmare, şi în primul rînd de dezarmare nucleară, în Europa, pentru eliberarea continentului de orice arme nucleare. Totodată, s-a evidenţiat însemnătatea încheierii în cel mai scurt timp a reuniunii de la Madrid, prin adoptarea unor hotărâri privind dezarmarea şi întărirea încrederii pe continent, continuitatea procesului de edificare a securităţii şi cooperării europene început la Helsinki, pentru realizarea, unei Europe, a păcii şi colaborării. .. ,n„ . . A fost evidenţiată, totodată, necesitatea de a se acţiona ,cu toată răspunderea pentru oprirea cursei înarmărilor, pentru trecerea la măsuri concrete de dezarmare, în primul rind de dezarmare nucleară pentru asigurarea dreptului suprem al oamenilor la libertate, independenţă, la existenţă, intr-un climat de linişte şi pace. In acelaşi timp s-au relevat implicaţiile pe care criza economică le are asupra progresului şi standardului de viaţă ale popoarelor, mai ales ale celor din ţările în curs de dezvoltare, accentuîndu-se importanţa lichidării subdezvoltării şi făuririi unei noi, ordini economice internaţionale, ca o problemă cheie a păcii şi Stabilităţii mondiale. întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială. Ministrul securităţii publice din Costa Rica Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri, la Predeal, pe Angel Edmundo Solano-Calderon, ministrul, securităţii publice din Costa Rica. A participat Tudor Postelnicu, ministru secretar de stat, şef al Departamentului Securităţii Statului. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu, din partea preşedintelui Republicii Costa Rica, Alberto Monge, un mesaj de prietenie, împreună cu cele mai bune urări. Preşedintele Republicii Socialiste România a rugat să se transmită şefului statului costarican salutul său prietenesc şi cele mai bune urări. In timpul convorbirii au fost evidenţiate bunele raporturi statornicite intre Republica Socialistă România şi Republica Costa Rica, exprimîndu-se satisfacţia în legătură cu evoluţia lor ascendentă, precum şi dorinţa dezvoltării acestora pe multiple planuri, in interesul ambelor ţări şi popoare. Cu acest prilej a avut loc un schimb de păreri in legătură cu o serie de aspecte ale vieţii internaţionale actuale. S-a subliniat importanţa acţiunilor menite să contribuie la oprirea încordării internaţionale, la încetarea cursei înarmărilor şi trecerea la dezarmare, şi în primul rind la dezarmarea nucleară, la lichidarea subdezvoltării şi instaurarea unei noi ordini economice mondiale, asigurindu-se dreptul fiecărui popor de a-şi stabili propria cale de dezvoltare, intr-un climat de pace, de înţelegere, de largă colaborare între toate naţiunile lumii. întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială. SATUL— PERMANENTA MUNCII PENTRU RECOLTE TOT MAI BOGATE! PAGINA A III-A EMINESCU Turnată în bronz, desfăcută din piatră, şlefuită în marmură, adunată din aşchiile amintirilor noastre despre amintirile celor ce cred că l-au văzut «cu adevăriUt imaginea fizică a lui Eminescu este de fapt imaginea noastră răsfrîntă din oglinda“ fiinţei şi poeziei sale. Statura lui, îmbrăţişată în metal, in piatră, în memorie este un deşert de,nnisip strips in nodul ,pordian 'al unei foiiSmide. Da fapt, cel fi'cărui nemurire începea odaia cu adăugirea sa la ordinea cosmică, odată cu clipa cind a încetat să mai răsară şi să apună deodată cu soarele, cind lumina stelei şi mirosul teiului s-au frint şi s-au spulberat, îmi aminteşte de corpurile cosmice prin care omenirea încearcă să intre în contact cu Universul. Pe una din aceste nave interplanetare, cineva a avut ideea de a exprima existenţa noastră păminteană prin desenarea a două siluete umane, prin înscrierea citorva formule chimice şi matematice, prin schiţarea sistemului solar şi ceea ce mi se pare cel mai tulburător, prin adăugarea unei casete magnetice pe care erau imprimate zgomotul valurilor pe o plajă şi foşnetul frunzelor in bătaia vintului. Am sentimentul că, tot astfel, Eminescu, aidoma unui punct albastru plutind intr-o pupilă mioritică întoarsă spre cer, a parcurs în conştiinţa noastră milioane de leghe, purtând adine marcate in poezia sa fiorul social, dar şi ora de iubire, sentimentul istoriei, dar şi mireasma răscoliinare a teiului, foşnetul mării şi singurătatea răsăritului de lună, satira acidă şi fierul roşu al sarcasmului, dar şi reveria la masa de bmd, aspiraţiile şi decepţiile unei epoci pe care a sensibilizat-o, aidoma argintului de pe plăcile fotografice, abia odată cu scufundarea sa in întunericul ireversibil al nefiinţei. • Aşa cum anumitetrăsături fizice ori temperamentale, caracterizează un popor, Eminescu a devenit, pentru totdeauna o trăsătură care defineşte spiritualitatea românească, parcurgiind miracolul culturii naţionale şi traismiiţind oile ceva din fiinţa Poeziei sale celor ce l-au Urmat. Emineseianismul — acea caracteristică, incontestabilă a liricii române de pină azi, cu luciri şi reflexe mai puternice ori mai discrete — este o permanenţă majoră izvorită dintr-un ideal de poezie al unei epoci de mari frămintări, cind aspiraţiile sociale, politice se împleteau cu o forţă poate nicicind repetabilă cu idealurile literaturii, ale culturii. Şi, nu întimplător, anii aceia care au consfinţit existenţa şiviabilitatea unei naţiuni ce gusta euforia proaspetei independenţe cucerite se asimilează cu perioada de aur a marilor clasici care, la rindul lor, au consfinţit prin opera lăsată posterităţii o suveranitate spirituală, estetică, fără de care nici o altă independenţă nu este deplină. Pentru că, în clipa in care Poezia l-a avut pe Eminescu, limba română a capătat duritatea muzicală,, asprimea blinda, aspiraţia sublimă şi melancolia care pină atunci se numeau legendă, mit cu sburători, „poveşti şi doine, ghicitori, eresuri..." In rest, hoinarul, visătorul, rătăcitor, insinguratul limatec şi, rerdinntul romantic, îndrăgostitul. Eminescu aprindenţă, fiecare jumătate a lunii ianuarie tăcutul rug de flacără al inimii sale — o floare deschisă in albul zăpezii, luminînd această zi, ca pe un eveniment al conştiinţei de sine a unei culturi ce aspiră la universalitate şi amintindu-ne — a cita oară — că a fi eminescian înseamnă a fi naţional. TRAIAN T. COŞOVEI Ianuarie „Să ne împrietenim de Efrănescu, sărutindu-i versul, iar nu slăvindu-l de neînţeles“. NICHITA STANESCU De Eminescu ni se face dor deşi-l rostim cu fiecare gură, rostind cuvinte vii, cu trup, în dulcea limbilor măsură. De Eminescu ni se face dor şi foame încă ni se face şi-l respirăm cu fiece cuvint şi-n fiinţă-i aerul se-ntoarce. Şi-l tot rostim cu fiecare gură In dulcea limbilor măsură. NICOLAE BACIUT