Scînteia Tineretului, decembrie 1987 (Anul 43, nr. 11974-12000)
1987-12-01 / nr. 11974
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! 033AN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE La Palatul Consiliului de Stat au început, luni, convorbirile oficiale dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi secretarul general al Partidului Baas Arab Socialist din Siria, președintele Republicii Arabe Siriene, Hafez Al-Assad. La convorbiri participă : Din partea română — tovarășii Gheorghe Oprea, prim viceprim-ministru al guvernului, Ioan Totu, ministrul afacerilor externe, Radu Bălan, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Văduva, ministrul comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale. Din partea siriană — Wahib Tannous, membru al Comandamentului regional al Partidului Baas Arab Socialist, Fayez Ismail, membru al conducerii Frontului Naţional Progresist, Farouk Al-Sharaa, ministrul afacerilor externe, Mohammad Al-Imadi, ministrul economiei şi comerţului exterior. Participă, de asemenea, ambasadorul României la Damasc şi ambasadorul Siriei în ţara noastră. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a salutat cu deosebită căldură noua vizită in România a preşedintelui Hafez Al-Assad, subliniind că aceasta constituie o expresie a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Baas Arab Socialist din Siria, dintre ţările şi popoarele voastre, exprimînd convingerea că vizita şi convorbirile de la Bucureşti vor contribui la amplificarea şi extinderea in continuare a acestor relaţii. Preşedintele Hafez Al-Assad a mulţumit pentru invitaţia de a vizita din nou România, pentru atmosfera de prietenie şi caldă ospitalitate cu care a fost înconjurat de la sosirea in ţara noastră, manifestîndu-şi, la rîndul său, încrederea că actualul dialog la nivel înalt româno-sirian va deschide noi perspective dezvoltării pe mai departe a colaborării economice, comerciale şi tehnice dintre ţărilenoastre, precum şi conlucrării in siera vieţii internaţionale. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Hafez Al-Assad au relevat cu satisfacţie evoluţia pozitivă a raporturilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Siria pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural, şi in alte domenii de interes comun. S-a apreciat că potenţialul economic in creştere al celor două ţări oferă largi posibilităţi pentru întărirea colaborării româno-siriene, pentru extinderea cooperării in producţie, pentru sporirea volumului şi diversificarea schimburilor comerciale. Cei doi conducători de partid şi de stat au hotărît ca membrii delegaţiilor să examineze, în timpul vizitei, posibilităţile de extindere în continuare a cooperării reciproc avantajoase dintre România şi Siria, căile şi modalităţile practice de dezvoltare a conlucrării lor în diferite domenii de interes comun. Convorbirile se desfășoară într-o atmosferă de caldă prietenie și înțelegere reciprocă. ANUL XLIII SERIA II . Nr. 11 974 6 PAGINI 50 BANI MARȚI 1 DECEMBRIE 1987 U~1 ....................................................................................................................................................................................................................................—......————— LA INVITAŢIA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU maiind un nou şi semnificativ moment în dezvoltarea raporturilor de colaborare fructuoasă între popoarele român şi sirian PREŞEDINTELE REPUBLICII ARABE SIRIENE, HAFEZ AL-ASSAS, a SOSIT ÎNTR-O VIZITĂ OFICIALĂ IN TARA NOASTRĂ SOSIREA IN CAPITALĂ La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, luni, a sosit în ţara noastră, intr-o vizită oficială, secretarul general al Biftdului Baas Arab Socialist din Siria, preşedintele Republici Arabe Siriene, Hafez Al- Assad. Ceremonia sosirii înaltului oaspete sirian era desfăşurat pe aeroportul Otopeni. Pe frontispiciul aerogării se aflau portretele preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi Hafez Al- Assad încadrate de drapelele de stat ale României şi Siriei. Pe mari pancarte erau înscrise urări pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare româno-siriene. La ora 13 aeronava cu care a călătorit şeful statului sirian a aterizat. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a întimpinat cu căldură pe preşedintele Hafez Al-Assad, pe ceilalţi oaspeţi. Cei doi conducători de partid şi de stat şi-au strîns mîinile cu prietenie, s-au îmbrăţişat. Garda militară aliniată pe aeroport a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Arabe Siriene şi Republicii Socialiste România, in timp ce, în semn de salut, au fost trase 21 de salve de artilerie. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Hafez Al-Assad au trecut în revistă garda de onoare. Oaspetele sirian a salutat persoanele oficiale române pre- zente la ceremonia sosirii — membri şi membri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai Comitetului Central al partidului, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, alte persoane oficiale. Erau de faţă ambasadorul României la Damasc şi ambasadorul Siriei la Bucureşti. Un grup de pionieri şi copii sirieni au oferit preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi Hafez Al- Assad buchete de flori. Pe aeroport se aflau oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii bucureştene, precum şi tineri sirieni ce studiază în ţara noastră. Ei au făcut o caleedă manifestare de prietenie celor doi conducători de partid şi de stat, exprimîndu-şi satisfacţia pentru noua întîlnire româno-siriană la nivel înalt, convingerea că aceasta va deschide noi perspective pentru amplificarea colaborării pe planbilateral şi în sfera vieţii internaţionale. Cei doi preşedinţi au luat loc într-o maşină escortată de motociclişti. Coloana oficială s-a îndreptat spre reşedinţa rezervată înaltului oaspete sirian. Aici, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Hafez Al-Assad s-au întreţinut într-o atmosferă cordială. Dineu oficial oferit de preşedintele Nicolae Ceauşescu în onoarea preşedintelui Hafez Al-Assad TOASTUL PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU TOASTUL PREŞEDINTELUI HAFEZ AL-ASSAD (IN PAGINA A 3-A) TOVARĂŞIAUŞESCU a primit pe directorul general al Agenţiei Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, luni, pe Saber Falhout, directorul gene Siriene de Presă rar al Agenţiei Siriene de Presă — SANA, preşedintele Uniunii Ziariştilor Sirieni, care efectuează o vizită în ţara noastră. Cu acest prilej, preşedintele Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu pentru presa siriană. TRIUMFUL VOINŢEI DE A FI STÂPINI PE DESTINELE NOASTRE A intrat de mult in tradiţia poporului român de a omagia an de an, la fel precum reînnoirea unui legămînt solemn, toate acele mari momente ale istoriei sale multiseculare, semn de respect faţă de înaintaşi şi expresie a angajării de a continua măreaţa operă a libertăţii, progresului şi propăşirii tuturor fiilor acestei ţări. Un asemenea moment pe care, de 69 de ani îl rememorăm la fiecare 1 decembrie, îl constituie făurirea statului naţional unitar, consacrat prin voinţa suverană a întregului popor cu prilejul grandioasei adunări populare de la Alba Iulia atunci, în 1918. Ataşamentul nostru faţă de istoria naţională, faţă de adevărurile şi mesajul ei ce trece peste veacuri, este motivat de încrederea noastră neclintită în drepturile imprescriptibile de a fi stăpâni la noi acasă, stăpîni pe destinele noastre, făurindu-ne viaţa aşa cum ne-o dorim. Cu atît mai arzător cu cit vitregia vremurilor ne-a obligat mult, foarte mult timp să înfruntăm agresiuni de tot felul, vrăjmăşii provocate de ambiţii cuceritoare, plătind un greu tribut de singe, de bunuri materiale pentru a ne salvgarda fiinţa, destinul, pentru a ajunge, în sfîrşit, la clipele de împlinire, sub semnul unităţii şi libertăţii, al progresului, acele clipe la care au visat dintotdeauna generaţiile ce s-au petrecut pe acest pămînt străbun. Nu este niciodată, şi nu va fi nicicînd, inutil de a repeta cu fiecare ocazie omagială faptul că marea Unire nu ne-a dăruit-o nimeni, ne-am cîştigat-o singuri, servindu-ne de împrejurări favorabile, dar, hotărîtor, de propriile puteri, punînd mai presus de orice interesele ţării şi poporului, oferind lumii, panteonului naţional atîtea şi atîtea exemi Decembrie 1918— 99 de mi de la făurirea statului naţional unitar român ple de eroism şi sacrificiu pentru binele şi viitorul României. Marea Unire de la Alba Iulia prin care ne-am împlinit unul din idealurile perene nu a fost şi nici nu putea fi dobindită la masa verde a negocierilor diplomatice, tratatele semate nefiind altceva decit recunoaşterea politică a unui fapt deja împlinit, al unei realităţi al cărei autor unic rămîne poporul român. Argumenteleunităţii noastre, pledoaria pentru legitimitatea victoriei de la 1 decembrie 1918 au atins atunci punctul culminant, incandescent al visului împlinit, dar ele îşi trag forţa şi adevărul din curgerea veacurilor încărcate de lupte nenumărate purtate pentru a fi şi a rămîne întotdeauna noi înşine, stăpîni în vatra strămoşească pe care ne-au lăsat-o strămoşii dacoromâni. Mircea cel Mare, Ştefan cel Mare, Ioan Vodă Viteazul, atîţia şi atîţia voievozi, între care Mihai Viteazul ne apare ca o personalitate ce încununează simbolic patosul patriotic şi puterea de sacrificiu pentru cauza poporului român, au un natural drept de semnătură pe Carta care a consfinţit făurirea statului naţional unitar român. După cum, revoluţionarii de la 1848, cei ce au împlinit unirea Moldovei cu Muntenia la 1859, alegîndu-l domnul Alexandru Ioan Cuza, sînt la rîndul lor autori ai victoriei unităţii şi independenţei României, data calendaristică de 1 decembrie 1918 fiind organic legată în conştiinţa noastră naţională, politică şi morală de 24 ianuarie 1859, de 9 mai 1877, de toate datele care ne definesc istoria, trecutul, identitatea noastră ca popor şi ţară. Mai presus de orice însă, ctitorul durabil şi suveran, păstrător şi luptător (Continuare in pap. a IV-a) IN INTIMPINAREA CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI De la muncitor la director, întregul colectiv - o răspundere comună. REALIZAREA RITMICĂ A PIANULUI, IN CONDIŢII DE EFICIENŢĂ SPORITĂ In primii ani de activitate, actuala Întreprindere de Maşini Electrice din Turnu Măgurele — pe atunci, adică în anii ’80—'85 profilată pe fabricarea de grape, flanşe, tronsoane de irigaţii şi alte produse de complexitate relativ scăzută — se confrunta cu serioase dificultăţi, trimestru de trimestru, lună de lună unitatea inregistrindu-se cu mari nerealizări la indicatorii de plan, cu ridicate restante la producţia fizică, cu apreciabile depăşiri ale consumurilor planificate, ale costurilor de producţie. Beneficiarii se plîngeau frecvent de defectuoasa colaborare cu unitatea din Tg. Măgurele acuzind — pe bună dreptate — lipsa de promptitudine în livrări, calitatea total necorespunzătoare a multora din produsele fabricate la Turnu Măgurele. Şi pentru a se justifica aceste aspecte — evident, total... nejustificabile — se invocau fel de fel de pretexte, se căutau şi se inventau felurite motivaţii, insistindu-se insă mai puţin pe adevăratele cauze generatoare de probleme localizate, de altfel, cu preponderentă la nivelul colectivului teleormănean, nu al unora din colaboratori, cum se insinua. Concret, era nevoie de o schimbare radicală a stilului de muncă, de o grabnică întărire a climatului de ordine şi disciplină la nivelul întregului colectiv, al fiecărei secţii, al fiecărui loc de muncă, era nevoie de eradicarea imediată a opticii lui ,,merge şi aşa“ cu aceea, incomparabil mai realistă, mai eficientă a activităţii derulate aşa cum se cuvine, aşa cum este prevăzut în normativele stabilitei în fapt. Odată înţelese aceste adevăruri de o simplitate evidentă, toate problemele aşa zis insurmontabile au devenit... simple, restanţele au devenit plusuri de producţie, stiva de rebuturi tinde — firesc — spre zero absolut, protestele beneficiarilor s-au metamorfozat — pe bună dreptate — în scrisori de mulţumire. Trecerea de la acea mentalitate depăşită, la o alta nouă, realistă, eficientă, de la un stil de muncă greoi, formal, la un altul dinamic, ancorat in problemele concrete ale producţiei, efectuată în paralel cu trecerea de la producţia de grape, flanşe şi alte produse simple la complexele motoare electrice de înalt nivel tehnic, în construcţie specială, care se fabrică acum — toate aceste transformări, realizate intr-un interval surprinzător de scurt — au necesitat, bineînţeles, impresionante eforturi atît în domeniul dotării tehnico-materiale, al schimbării radicale, din mers a fluxurilor si tehnologiilor. rit mai ales in domeniul adaptării prompte a personalului la toate acestea, ridicarea accelerată a pregătirii profesionale a acestuia. Consecinţă directă a abordării cu curaj şi realism a amplei acţiuni de reprofilare, demarată din urmă cu doi ani, dar mai ales al instaurării unui stil de muncă exigent, dinamic, eficient la nivelul întregii activităţi a întreprinderii, încă la sfîrşitul anului 1985, la mai puţin de 6 luni de la demararea acestor acţiuni, unitatea reuşea să livreze primele motoare în construcţie specială cu toate că, repetăm, gradul de complexitate al producţiei aici realizate crescuse apreciabil, ca şi sarcinile întregului colectiv, de altfel. Mai mult decit atît, in cea mai mare parte restanţele acumulate în prima jumătate a anului au fost recuperate, întreprinderea clasindu-se la sfîrşitul anului 1985 pe locul IV în întrecerea socialistă pe ramură. In 1986, deşi obligaţiile unităţii crescuseră apreciabil, întreprinderea se clasează de asemenea pe un joc fruntaș pe ramură. (Continuare in pag. a IV-a) DIN CRONICA ÎNTRECERII 9 Peste 2 500 măsuri de organizare şi modernizare a proceselor de producţie s-au aplicat de la începutul anului în unităţile economice sucevene. Antrenînd, un mare număr de muncitori cu înaltă calificare, ingineri, tehnicieni şi alţi specialişti, aceste acţiuni au vizat introducerea în producţie a unor tehnologii avansate, judicioasa gospodărire a materiilor prime şi materialelor, diminuarea consumurilor de energie şi combustibili, perfecţionarea pregătirii profesionale. Implementarea lor în producţie s-a soldat cu înregistrarea unui spor de producţie-marfă, comparativ cu nivelul înscris în 1985, de peste 3 miliarde lei, creşterea productivităţii muncii cu circa 10 la sută şi reducerea consumurilor normate. • In judeţul Ialomiţa, s-au asimilat şi introdus în fabricaţie anul acesta peste 250 de produse noi şi modernizate, precum şi 50 de tehnologii noi, ceea ce a permis ca ponderea produselor de nivel mondial să ajungă la 70 la sută, iar în unele unităţi la peste 85 la sută. Prin aplicarea unui mare număr de măsuri din programul de modernizări s-a obţinut o producţie-marfă suplimentară in valoare de circa 1,2 milioane lei, creşterea productivităţii cu 48 000 lei pe fiecare om al muncii, reducerea costurilor de producţie cu 118 milioane lei. La furnalul nr. 1 de 2 700 mc de pe platforma siderurgică a municipiului Călăraşi s-au încheiat lucrările de zidire a vetrei, fiind create condiţii pentru scurtarea termenului de punere în funcţiune a acestei capacităţi de producţie. Totodată, a început zidirea centurilor blocurilor carbonice şi se desfăşoară un ritm susţinut lucrările de construcţie a halei de turnare a platformei furnalului şi bazinelor de granulare a zgurii. La Tîrgu Jiu, Rovinari, Mătăsari, Motru, în alte localităţi din judeţul Gorj au fost date în folosinţă, de la începutul anului, 1 400 de apartamente. Cu acestea, numărul apartamentelor construite in acest judeţ în anii socialismului, în special după Congresul al IX-lea al partidului, a trecut de 37 000. O însemnată parte din fondul nou de locuinţe se află în noile oraşe ale minerilor de la Motru şi Rovinari şi ale petroliştilor din Ţicleni, în localităţile Mătăsari, Stoina şi Tîrgu Cărbuneşti, la Turceni şi Turburea, viitoare centre ale industriei extractive de cărbune şi de hidrocarburi. In judeţul Harghita au fost puse la dispoziţia oamenilor muncii, în cele 11 luni care au trecut din acest an, 800 de apartamente. Constructorii harghiteni au ridicat astfel la aproape 47 000 numărul apartamentelor construite în anii care au trecut de la Congresul al IX-lea al partidului. O importantă contribuţie la construirea noilor blocuri de locuinţe şi-au adus-o locuitorii judeţului, aceştia realizând numai în perioada care a trecut din acest an lucrări în valoare de peste 45 milioane lei. în localităţile judeţului Mehedinţi au fost predate beneficiarilor, de la începutul anului, 1 500 de apartamente, precum şi numeroase edificii sociale şi de cultură, unităţi comerciale şi de prestări servicii. Cu acestea, numărul apartamentelor construite în acest judeţ in cele patru decenii care au trecut de la proclamarea Republicii a trecut de 30 000. S-au construit, totodată, un mare număr de case noi la sate, 85 la sută din populaţia Mehedinţiului locuind în prezent in apartamente şi case noi.