Scînteia Tineretului, ianuarie 1988 (Anul 44, nr. 12001-12024)

1988-01-15 / nr. 12011

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Nr. 12 011 ANUL XLIV SERIA II 4 PAGINI 50 BANI VINERI 15 IANUARIE 1988 SUB PREŞEDINŢIA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a avut loc, joi, 14 ianuarie, la Sinaia, şedinţa Comitetu­lui Politic Executiv al C.C. al P.C.R. In cadrul şedinţei, Comitetul Politic Executiv a examinat MODUL IN CARE S-A ACTIONAT PENTRU REALIZAREA PLANULUI PE PRIMA DECADA A LUNII IANUARIE, PRECUM SI MĂSURILE PENTRU ÎNDEPLI­NIREA INTEGRALA A PREVEDERILOR DE PLAN PE LUNA IN CURS SI PE ÎNTREG TRIMESTRUL I AL ANULUI 1988. Din rapoartele prezentate de primul ministru, de prim viceprim-miniştri şi viceprim-miniştri ai guvernu­lui, a reieşit că oamenii muncii din patria noastră au trecut cu hotărire la înfăptuirea sarcinilor de plan pe acest an, obţinind,­intr-o serie de sectoare ale eco­nomiei naţionale, rezultate bune, superioare celor din aceeaşi perioadă a anului trecut, îndeosebi în ultimele zile, realizările înregistrate în unele domenii se situează la nivelul prevederilor de plan. Cu toate acestea, in unele ramuri, centrale şi întreprinderi nu s-a asigurat rezolvarea corespunzătoare şi la timp a tuturor problemelor legate de buna organizare şi des­făşurare a producţiei şi, din această cauză, rezulta­tele obţinute sunt sub posibilităţi. Referindu-se la modul in care s-a acţionat in prima decadă a lunii ianuarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se tragă toate concluziile din activitatea depusă, din analiza efectuată in cadrul şedinţei, şi să se ia, de îndată, cele mai ferme măsuri pentru re­zolvarea practică a tuturor problemelor privind buna organizare a producţiei, înlăturarea lipsurilor, îmbu­nătăţirea muncii şi întărirea disciplinei şi ordinii in toate domeniile, pentru recuperarea raminerilor in urmă şi îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe luna ianuarie, pe primul trimestru, pe întregul an. In acest sens, s-a indicat guvernului, ministerelor, cen­tralelor şi intreprinderilor, organelor şi organizaţiilor de partid să acţioneze cu toată răspunderea pentru ca, in perioada ce urmează, activitatea economică să se situeze pe un plan superior, la nivelul posibilităţilor existente, asigurindu-se astfel înfăptuirea ritmică, in­tegrală, a planului la toate sortimentele şi la toţi indicatorii. In mod­­ deosebit, secretarul general al partidului a subliniat necesitatea concentrării, cu prio­ritate, a eforturilor in direcţia realizării şi livrării la termen şi in condiţii de înaltă calitate a producţiei de export. In acest scop s-a cerut să se asigure in toate unităţile de producţie folosirea la maximum a timpului de lucru şi a capacităţilor de producţie, să se combată cu hotărire manifestările de indisciplină, de nesocotire a programului de lucru şi de încălcare a disciplinei de plan, a normelor legale privind buna desfăşurare a activităţii de producţie. In domeniul investiţiilor, pornindu-se de la constata­rea că rezultatele din prima decadă sunt nesatisfăcă­toare, s-a cerut să se asigure o temeinică organiza­re şi desfăşurare a activităţii de construcţii-montaj pe fiecare şantier, astfel ca noile obiective stabilite pen­tru acest an să fie date la timp în funcţiune, să in­tre în circuitul productiv la termenele planificate. Secretarul general al partidului a apreciat că există toate condiţiile ca, printr-o organizare cit mai bună a producţiei şi a muncii, prin întărirea ordinii şi răspun­derii în fiecare unitate şi sector de activitate, prin fo­losirea cu maximă eficienţă a timpului de lucru, pre­vederile planului să fie realizate integral. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut organelor şi organizaţiilor de partid, conducerilor ministerelor, cen­tralelor şi întreprinderilor, tuturor colectivelor de oa­meni ai muncii să facă totul în vederea realizării sar­cinilor prevăzute pentru acest an, astfel incit in 1983 să se obţină cele mai bune rezultate din actualul cin­cinal, asigurindu-se înfăptuirea neabătută a obse­ti­­velor stabilite de Congresul al Xlll-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Comitetul Politic Executiv a analizat şi aprobat MĂSURILE PRIVIND CONSTITUIREA, ADMINISTRAREA ŞI UTILIZAREA FONDULUI VALUTAR CENTRALIZAT AL STATULUI. in vederea creşterii răspunderii în realizarea, admi­nistrarea şi utilizarea resurselor valutare prevăzute in balanţa de încasări şi plăţi externe, s-a hotărît consti­tuirea Fondului valutar centralizat al statului. în legătură cu aplicarea fermă a principiilor auto­­conducerii şi autogestiunii, Comitetul Politic Executiv a hotărit ca in cursul lunii ianuarie să se definitiveze bu­getele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor centrale şi ale tuturor intreprinderilor şi, în acest cadru, sa se acorde o atenţie deosebită realizării şi bunei gospo­dăriri a fondurilor valutare. In cadrul adunărilor ge­nerale ale oamenilor muncii, vor trebui să fie larg dezbătute bugetele de venituri şi cheltuieli ale fiecă­rei unităţi, urmărindu-se aplicarea fermă a principiilor autoconducerii şi autogestiunii, întărirea răspunderii colective şi individuale pentru modul în care sunt gos­podărite fondurile materiale şi băneşti încredinţate. Comitetul Politic Executiv a examinat şi aprobat PROPUNERILE PRIVIND ÎNFIINŢAREA, ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA MINISTERULUI CONTRACTĂRII ŞI ACHIZIŢIONĂRII PRODUSELOR AGRICOLE. Ministerul nou creat are sarcina de a realiza politica partidului şi statului în domeniul contractării şi achiziţionării de produse agricole vegetale, al constituirii fondului cen­tralizat al statului la aceste produse, al formării şi păs­trării rezervei de stat de produse agroalimentare şi al producerii nutreţurilor concentrate. Acest minister este răspunzător unic pentru activitatea de contractare şi achiziţionare la fondul centralizat al statului a produ­selor agricole vegetale şi a unor produse animaliere din domeniul lui de activitate. De asemenea, răspun­de de preluarea, depozitarea, conservarea şi valorifi­carea, in condiţiile de calitate prevăzute de lege, a produselor agricole vegetale destinate fondului centra­lizat al statului şi asigură evidenţa acestora, atit in unităţile proprii, cit şi in celelalte unităţi agricole de stat şi cooperatiste. In acelaşi timp, Ministerul Agriculturii poartă întrea­ga răspundere pentru realizarea integrală a produc­ţiei agricole planificate, in toate unităţile agricole, pentru contractarea, de către acestea a produselor la fondul centralizat al statului, pentru livrarea pro­duselor agricole contractate la timp şi in condiţiile de calitate stabilite. In continuare, Comitetul Politic Executiv a aprobat PROPUNERILE PRIVIND ORGANIZAREA CONFERIN­ŢEI PE ŢARĂ A PREŞEDINŢILOR CONSILIILOR POPU­LARE ŞI A CONFERINŢELOR PE JUDEŢE ALE DEPU­TAŢILOR CONSILIILOR POPULARE MUNICIPALE, ORĂŞENEŞTI ŞI COMUNALE. S-a stabilit ca lucrările Conferinţei pe ţară să aibă loc în zilele de 3-3 martie 1988. Aceasta urmează să dezbată sarcinile ce revin consiliilor populare in lumina hotărîrilor Con­ferinţei Naţionale a partidului, a orientărilor tovară­şului Nicolae Ceauşescu, pentru îndeplinirea planului de dezvoltare economico-socială in profil teritorial pe anul 1988 şi pe întregul cincinal, pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al Xlll-lea al P.C.R. Comitetul Politic Executiv a subliniat necesitatea ca pregătirea Conferinţei pe ţară şi a conferinţelor pe judeţe, desfăşurarea acestora să prilejuiască o largă dezbatere şi un amplu schimb de experienţă cu pri­vire la organizarea temeinică a activităţii consiliilor populare, pentru soluţionarea tuturor problemelor de ordin economic, de sistematizare a localităţilor, edi­­litar-gospodăreşti, social-culturale din raza lor de ac­tivitate, pentru realizarea in cele mai bune condiţii a tuturor atribuţiilor încredinţate organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat. Comitetul Politic Executiv a aprobat PROPUNERILE CU PRIVIRE LA PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA CEA DE-A V-A ETAPA A REUNIUNII GENERAL-EUROPENE DE LA VIENA. In deplină concordanţă cu politica externă a parti­dului şi statului nostru, cu orientările, iniţiativele şi demersurile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, delegaţia ţării noastre va acţiona, potrivit mandatului încredin­ţat, pentru desfăşurarea, intr-un spirit constructiv, a lucrărilor reuniunii, pentru găsirea de soluţii general­­acceptabile la problemele in discuţie, astfel incit conferinţa de la Viena să se incheie cu rezultate cit mai bune, să contribuie la înfăptuirea dezarmării, întărirea încrederii şi securităţii in Europa, la dezvol­tarea cooperării economice, tehnico-ştiinţifice şi în alte domenii pe continentul nostru şi in lume. Comitetul Politic Executiv a soluţionat, de aseme­nea, probleme curente ale activităţii de partid şi de stat. PRINCIPALUL CRITERIU DE APRECIERE REALIZAREA INTEGRALĂ A PLANULUI Unitate reprezentativă pen­tru profilul său de activitate, întreprinderea de Utilaj Petro­lier din Tîrgovişte confirmă, o dată în plus, acum, la început de nou an, înaltul spirit de răspundere, competenţa colecti­vului orientate în direcţia solu­ţionării operative, eficiente a complexelor sarcini de produc­ţie ale acestei perioade. Repor­terul, ajuns aici la cîteva zile după debutul lui 1988, avea să găsească pretutindeni nu numai o stare de spirit propice acţiu­nii eficiente, operative, ci chiar dovezi concrete ale acestei im­plicări, respectiv rezultate con­forme prevederilor. După cum ne declara Ion Oncescu, secre­tarul comitetului de partid, a­­ceastă atmosferă derivă în mod firesc din realizările bune ale anului trecut. S-a înregis­trat în 1987 un nivel al producţiei marfă de 100,44 la sută, la fel şi în ce pri­veşte productivitatea muncii. Au fost de asemenea integral onorate contractele la export, u­­nele dintre ele fiind finalizate în avans. Caracteristica perioa­dei la care ne referim, a fost de asemenea preocuparea pentru înnoirea şi ridicarea neconte­nită a calităţii produselor. Pen­tru a rezuma, să reţinem că în anul recent încheiat, ponderea produselor noi şi reproiectate a fost de 50 la sută, faţă de 40 la sută cit fusese planificat , totodată ponderea produselor de nivel mondial a depăşit 85 la sută. Inginerul Aurel Bălan, şef al atelierului de proiectare sis­teme de organizare, ţine să ne spună în completarea celor de mai sus, că in primii doi ani ai acestui cincinal profilul de ac­tivitate al unităţii s-a lărgit considerabil, la cel tradiţional (reprezentat de instalaţii pen­tru foraj, sonde petroliere, insta­laţii de intervenţie şi punere în producţie pentru aceleaşi son­de, instalaţii de foraj în ca­riere, instalaţii pentru foraj pu­ţuri de apă), adăugîndu-se pn­duse precum armăturile indus­triale, dispozitive de mecanică fină (reductoare de presiune, robineţi oxigen, truse de su­dură), fiind dezvoltată totodată fabricaţia de racorduri speciale (necesare pentru îmbinarea pră­jinilor de foraj) etc. Reţinem in mod deosebit fap­tul că a început aici produce­rea de armături pentru centra­lele nuclearo-electrice, reali­zare, devenită realitate în urmă indicaţiilor trasate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitei efectuate în întreprin­dere in septembrie 1986. Nu în ultimul rînd menţionăm că pro­dusele unor secţii, precum cea de racordări speciale ori forja (prese şi ciocane speciale) au o„ pondere de peste 80 la sută la export. Instalaţiile de foraj (pentru medie adîncime) sunt de asemenea apreciate peste hota­re, nu nu mai puţin de 30 de state din Europa, Asia, Africa şi America de Sud. Ne referim intre altele la instalaţiile de fo­raj F 50-3, F 125-SA, F 150, F 200, la instalaţiile de interven­ţie P 80-A, P 20-EC, P 32-EC- 3 R etc. O privire atentă asupra me­canismului care a determinat respectivele înnoiri tehnice scoate în evidenţă aportul gîn­­dirii novatoare, respectiv mă­surile care, odată aplicate, au contribuit la creşterea eficien­ţei întregii activităţi. Astfel, a intrat in funcţiune în sectoare­le calde o linie de turnare cen­trifugală a oţelului (procedeu modern pe plan mondial), pen­tru ca tot aici să fie reorgani­zate fluxurile tehnologice ; mai exact s-au eliminat diferitele operaţii manuale, elaborindu-se reţete noi pentru turnare, fo­­losindu-se vopsele superioare pentru protejarea formelor, re­­generîndu-se nisipurile, de tur­, ALEXANDRU STROE (Continuare in pag. a lll-a) La Întreprinderea de Utilaj Petrolier Tîrgovişte Evenimente în viaţa organizaţiilor U.T.C. — conferinţele de dare de seamă şi alegeri Paşcani, un adevărat, oraş al tinereţii, impresionează astăzi prin prezenţă sa de marcă în industria românească, prin uni­tăţile sale moderne cum ar fi întreprinderea de Tricotaje şi Perdele „Siretul“, întreprinde­rea Mecanică de Material Ru­lant, întreprinderea de Traduc­­toare, adevărate citadele indus­triale unde tehnica de vîrf este omniprezentă, colective care, de altfel, se află,,an de an în fruntea întrecerii socialiste. In acest context organizaţiile U.T.C. îşi convertesc zi de zi în fapte de prestigiu munca lor plină de dăruire şi abnegaţie. „Intr-ade­văr, subliniază primarul oraşu­lui, tovarăşul Nicolae Răţoi. Paşcaniul păşeşte spre viitor şi prin faptele tinerilor, un vi­itor ce le aparţine şi pentru care se pregătesc temeinic, muncind şi trăind în chip co­munist“, întrecerea utecistă a Înscris an de an pe tinerii din colectivul Erou al Muncii So­cialiste de la întreprinderea de Tricotaje şi Perdele sau pe cei de la I.M.M.R., colectiv cu o puternică tradiţie muncitoreas­că, în prima linie a procesului de modernizare a producţiei, unităţile fiind etalon pe ramură. Conferinţa de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei orăşeneşti a U.T.C. a evidenţiat în acest context, intr-un climat de de­plină angajare, de entuziasm creator sarcinile deosebite ce stau şi pe viitor în faţa celor aproape 12 000 de tineri ute­­cişti păşcăneni. Analiza respon­sabilă, evidenţiind prezenţa ac­tivă a tinerilor în industrie, pe şantierele de construcţii, ori pe şantierele de muncă patriotică, in şcoli sau la lucrările de a­­gricultură a fost încă o dată ,o dovadă a maturităţii cu care se acţionează în întrecerea u­tecistă pentru înfăptuirea o­­biectivelor acestei perioade ho­­tărîtoare a actualului cincinal. „Avem un program clar de i mnncă, o experienţă bună în munca organizaţiei noastre, se subliniază în darea de seamă, fapt care ne obligă la o mobi­lizare exemplară în continuare, la îmbogăţirea experienţei fie­cărui colectiv de tineri prin generalizarea exigenţei colec­tivelor fruntaşe, prin iniţiative permanente ce vizează îmbună­tăţirea întregii noastre activi­tăţi, prin instaurarea unui spi­rit de ordine şi disciplină care să conducă la înlăturarea cu fermitate a neajunsurilor mun­cii noastre de pînă acum“. Bilanţul efectuat cu acest prilej arată că valoarea acţiu­nilor în sprijinul producţiei, a activităţii de cercetare şi pro­iectare desfăşurată de tineri s-a ridicat la aproape 3,5 mi­lioane lei. Iniţiativă utecistă „Stop risipei“ şi acţiunea com­plexă „Educaţie — Economie — Energie“ au făcut ca peste 3 000 kW energie electrică să fie e­­conomisiţi precum şi o impor­tantă cantitate de combustibili, lubrifianţi, materii prime şi materiale, care contribuie la realizarea de importante pro­ducţii suplimentare. Munca pa­triotică, desfăşurată în spiritul hărniciei şi dăruirii, caracte­ristică de altfel tuturor acţiuni­lor întreprinse de tineri a adus în prima linie a muncii pentru ţară sute de utecişti, muncitori şi elevi. O bună experienţă de­ţine organizaţia orăşenească U.T.C. Paşcani pe linia per­fecţionării pregătirii profesio­­nale, în multe unităţi cursu­rile politehnicilor muncitoreşti evidenţiind setea de autoper­­fecţionare a tinerilor, iar re­zultatele la olimpiadele pe me­serii, însumînd multe locuri fruntaşe, datorită calităţii aces­tei activităţi, responsabilităţii cu care lectorii, şi ei tineri specialişti, şi-au făcut datoria. Şi in domeniul activităţilor po­litico-educative şi cultural-ar­­tistice s-au înregistrat realizări notabile, în sensul consolidării trăsăturilor specifice omului nou, în spiritul romantismului revoluţionar. In cuvîntul lor ti­nerii secretari Carmen Das­­călu (I.T.R.D.) şi Constantin CĂTĂLIN BORDEIANU (Continuare in pag. a 11-a) Realizări pe măsura dăruirii şi spiritului de iniţiativă ale tinerilor ■ HMS / M w RPHvmmw f m w • r»m aM Noi linii arhitectonice in orasul Buftea Foto: V. TAN A SO F Să dai totul în meseria pe care o iubeşti Se sprijină mărginaş pe umă­rul sting al Bucureştiului. Şi, cu toate acestea, nu ignoră nici un moment înghesuiala tipică marelui oraş, unduirile ori as­cuţişurile oricăreia dintre for­mele de relief. Cufundată in liniştea cimpurilor, clădirea plată, armonios integrată in peisaj, iţi creează cu greu ima­ginea unui nucleu consacrat inteligenţei şi tehnicii de ul­timă oră. Şi mult mai puţin imaginea unui adevărat turn de control, posesor al unei capaci­tăţi uriaşe, dacă străbatem cu gindul multitudinea domeniilor de activitate şi a situaţiilor in care se solicită in mod absolut prezenţa sa : agricultură, trans­porturi, proiectarea şi realiza­rea obiectivelor industriale — toate se fac cu studii referi­toare la mersul vremii, alimen­tării cu apă, poluare. Deţinători ai unei curiozităţi nu lipsite de oarecari note iro­nice, ochii şi buzele trecători­lor aflaţi cu totul incidental in faţa porţilor institutului, expli­cabil suprapopulate in timpul orelor de vîrf, trădează de cele mai multe ori întrebarea, in­fantilă cum aveam să descopăr mai tîrziu : „Oare ce or fi avind de făcut aici ?“ Să ve­dem deci cum işi petrec timpul cercetătorii Institutului de Me­teorologie şi Hidrologie, inves­­tigind fiecare, înfrigurat, „fe­lia“ lui de aer, pămînt şi cer. Meteorologie : termometre barometre, sicrometre, cam ast­fel de obiecte mă aşteptam­ să descopăr acolo. Şi totuşi... Un zgomot fin, de aparatură com­plexă, m-a atras dincolo de „bariera“ permanentă a unei uşi mative. O cameră ceva mai mult decit obişnuită ca mărime, urmată imediat de o sală lungă, puternic luminată, de-a lungul căreia calculatoare româneşti de mare capacitate galopau fi­­­­resc prin universul de date meteorologice şi hidrologice. In momentul intrării mele, ochi tineri, inteligenţi, cochetind pină atunci cu calculatorul s-au oprit pentru o clipă asupra mea. Numai o clipă. Pentru ca apoi să continue concentraţi urmări­rea, de parcă nimiic nu s-ar fi intim­plat. „Aproape 90 la sută din com­ponenţii centrului de calcul c«uim. «X u c/onoHumu iVUţa/“ nai­ al Apelor, sintem­ tineri“, a venit în intimpinarea mea in­ginerul Ion Teohari, pină nu de mult secretar al organizaţiei U.T.C. a institutului. „Şi nu exagerez : toţi sunt­­ oameni extraordinari. Punerea la punct şi stăpinirea unei tehnici de asemenea complexitate înseam­nă nu numai cunoştinţe, dar şi entuziasm, dorinţă de a face, putere creatoare. Iar toate acestea nu ţi le poate da ni­meni. Ele trebuie să vină de undeva din interior“­. Aceeaşi idee este­­subliniată şi de Costinel Diaconu, unul dintre tinerii cercetători ai in­stitutului. „Rolul colectivului laboratorului de cercetare pen­tru aparatură meteorologică şi hidrologică este imens. El în­seamnă reducerea importurilor, realizarea implicită în ţară şi strădania unui colectiv pluri­disciplinar de a cerceta posibi­litatea perfecţionării aparate­lor clasice şi realizării unor aparate de măsură şi control noi, necunoscute in ţ oră. In cei patru ani de activitate, in ca­drul­ laboratorului au luat naş­tere diferite modele de expe­rimentare şi prototipuri. Toate acestea au cerut pricepere, en­tuziasm, spirit de sacrificiu“, îmi vorbeşte apoi despre cîteva realizări cu care colecti­vul lor se mindreşte. Este vorba despre morişca hidrometrică şi despre limnigraful cu bule de gaz pentru determinarea ni­velului apelor, cunoscut deja în literatură, dar pentru prima oară realizat in ţară, termome­trul electronic, aparatul pentru măsurarea direcţiei şi vitezei viaturilor, pluviometrul cu transmitere la distanţă. „Dar, spune el, nu poţi realiza tot ce ai dori şi atunci recurgi la cer­cetare, ea fiind aceea care lă­mureşte tot ceea ce se poate realiza şi ce nu“. Interlocutorul meu este, de altfel, autorul unei premiere pe plan naţional : morişca hi­drometrică — traductor pentru viteza de curgere a apei, prin care se poate măsura debitul, traductor cu performanţe spec­taculoase comparativ cu m­ode­­­­lul clasic cunoscut şi cu avan­taje economice deosebite : un preţ de cost redus, o reproduc­­tibilitate bună in producţia de serie, precum şi apariţia unor facilităţi deosebite la utilizator. Tot el este si realizatorul unui aparat specializat cu ajutorul căruia se determină viteza de rotaţie a traductor­ului. Apara­tul este complet electronic şi este realizat integral cu com­ponente produse de industria noastră. Un aparat care la tes­tele efectuate a dat rezultate LILIANA NIŢESCU (Continuare in pag. a lll-a) H Calitatea învăţămâ­ntului depinde, în primul rînd, de noi: PERSEVERENŢA ŞI CONTINUITATE ÎN ÎNSUŞIREA PROFESIEI H Biografii uteciste, biografii exemplare : „AM ÎNVĂŢAT CA MUNCA ESTE O CALE SIGURA PENTRU REALIZARE...“ . Din experienţa unităţilor fruntaşe , PROMOVAREA CELOR MAI NOI CUCERIRI ALE TEH­NOLOGIILOR AGRICOLE PENTRU OBȚINEREA UNOR RECOLTE SUPERIOARE EMINESCU CEL TINAR La virsta de 33 de ani, „cind s-a stins scînteia unuia din cele mai strălucite spirite ale omenirii“, pentru a împrumuta remarca prestigiosului emines­­colog Edgar I­ apu, Mihai Emi­­nescu era tinăr , încă foarte tinăr. Scrisese, ce-i drept, cu­ alte genii intr-o viaţă cu mul­te decenii active şi, cum crede un comparatist, Mihail Drago­­mirescu, se ipostaziase „in­tr-un număr de capodopere superior celor mai mulţi poeţi din literatura universală“. Mi­racol ? Intimplare ? In măsura în care înt­implarea poate fi legitimată de legea probabili­tăţii, i se poate acorda o şan­să explicativă în cazul Emi­nescu. Dar, orbcit de motivată statistic, la ample dimensiuni spaţiale şi îndeosebi tempora­le, întîmplarea complică, în realitate, geneza personalităţii eminesciene. Adevărul e că zestrea genuină, fără pereche, deşi i s-a căutat perechea in epocă, mai demult în Ion Creangă, mai recent în I. L. Caragiale, a fost conştientizată „cu asupra de măsură“ de a­­dolescentul Mihai Eminescu. Un altul s-ar fi putut prăbuşi sub această povară , şi s-au văzut atîtea cazuri in istoria creativităţii artistice de „că­deri“ sub sarcini spirituale in­finit mai mici. Adolescentul Mihai Eminescu şi-a încordat însă toate forţele sale ome­neşti pentru a încerca să pre­facă în operă darul singular al întîmplării. De aceea şi-a făcut, cum puţini alţii, din muncă un adevărat cult. Ju­decind lucrurile fie şi dintr-un unghi exterior, simplul fapt de a acoperi cu literă de mină zeci de mii de pagini iu atit de putini ani este un record incomparabil. Dar tinănul Eminescu n-a transcris textele de-a gata ale altora ; el şi-a elaborat în cheia excepţiei propriile texte. Numai fiindcă trebuie să fi făcut din pro­­pria-i fiinţă un „cuptor“ in care focul spiritului va fi pro­vocat temperaturi echivalente cu cele necesare­ obţinerii dia­mantelor, el a izbutit. Tot ce a scris el, de la simpla notă de ziar la capodopera poetică, emană încă, la un veac de la „facere“, aceeaşi dogoare ori­ginară, care-l aduce pe cititor, indiferent de palierul cultural pe care rezidează, în stare de benefică febrilitate. Puţini dintre cei mari ai artei şi-au identificat aşa de desăvîrşit, ca tînărul Mihai Eminescu, fi­inţa cu opera şi încă mai pu­ţini s-au tălmăcit cu atîta fi- VITRA1II­ delitate necruţătoare de sine în literă. E posibil ca miracolul emi­nescian să se explice şi prin­­tr-o particulară asumare a ideii de tinereţe. Copleşiţi de vastitatea operei şi „amăgiţi“ de unele confesiuni ale poetu­lui însuşi („Optzeci de ani îmi pare in lume c-am trăit, / Că sunt bătrîn ca iarna“...), care exprimă, în realitate, o stare sufletească alternativă, uităm de tinereţea lui reală, pe care a înţeles să şi-o trăiască sub semnul, purificat de euforie şi de hedonism, al gravităţii şi în rigorile unui ideal — Kalokagathon-ul — care con­topeşte frumosul fizic şi fru­mosul moral. Tînărul Mihai Eminescu a pus la lucru in ceea ce-l priveşte toate atu­­urile tinereţii. „Asaltul e tine­­reţă“, spune el într-o însem­nare manuscrisă , şi existenţa sa, în care e cuprinsă şi opera, este un asalt (o năvală, un iureş) asupra efemerităţii şi fatalităţii, asupra răului social din epocă şi asupra viciilor care se pot eterniza, asupra a tot ceea ce limitează fiinţa umană. Altundeva, el aruncă într-un caiet simburele unui gind din care ar fi trebuit să crească, probabil, planta unui discurs : „Epoca eroică­­■ ti­nereţe“ ; şi existenţa sa este o nobilă probă de eroism, de eroism sui generis, al unui tî­năr care se sacrifică pentru Patria sa, şi încă nu pe cîm­­pul de bătălie, la ceas de pri­mejdie, ci pe cîmpul ei spiri­tual, la ceasul necesităţii de a-şi limpezi pentru veşnicie identitatea. Intr-o clipă de deznădejde socială, tinărul de 31 de ani regretă, într-un ar­ticol din „Timpul“, că tînăru- lui din vremea sa nu i se mai zicea, aşa cum poetul credea că e firesc să i se recomande unui tinăr. „învaţă sau mun­ceşte ca să înaintezi !“, suge­­rindu-i-se, dimpotrivă, prin „exemplele" ce i se dădeau, căi neoneste de a promova ; or, tînărul Mihai Eminescu, care credea că „munca este legea lumii moderne“, a făcut din muncă legea propriei sale existenţe. Tinereţea, mai scria intr-un manuscris tinărul poet, este capabilă, ca nici o altă vîrstă, de „mult caracter“, în tinereţe „ideile se-nrădăcinea­­ză şi dau direcţia de mişcare întregului organism“, tinereţii îi este caracteristică ,­o ten­­denţă atit de mare spre echi­tate, încît stagnează, în o iu­bire a aproapelui mai mare decit iubirea de sine însuşi“ , dar această imagine a tinereţii morale şi generoase la super­lativ nu este însăşi imaginea cea mai curată a personalităţii eminesciene ? Mihai Eminescu însuşi ne furnizează, aşadar, temeiuri pentru a-l numi Eminescu cel tinăr. CONSTANTIN SORESCU ------------------- ÎN PAGINA A 2-A -----------------­EMINESCU - PERENITA­TEA GENIULUI CREATOR

Next