Scînteia Tineretului, ianuarie 1988 (Anul 44, nr. 12001-12024)
1988-01-15 / nr. 12011
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Nr. 12 011 ANUL XLIV SERIA II 4 PAGINI 50 BANI VINERI 15 IANUARIE 1988 SUB PREŞEDINŢIA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a avut loc, joi, 14 ianuarie, la Sinaia, şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. In cadrul şedinţei, Comitetul Politic Executiv a examinat MODUL IN CARE S-A ACTIONAT PENTRU REALIZAREA PLANULUI PE PRIMA DECADA A LUNII IANUARIE, PRECUM SI MĂSURILE PENTRU ÎNDEPLINIREA INTEGRALA A PREVEDERILOR DE PLAN PE LUNA IN CURS SI PE ÎNTREG TRIMESTRUL I AL ANULUI 1988. Din rapoartele prezentate de primul ministru, de prim viceprim-miniştri şi viceprim-miniştri ai guvernului, a reieşit că oamenii muncii din patria noastră au trecut cu hotărire la înfăptuirea sarcinilor de plan pe acest an, obţinind,intr-o serie de sectoare ale economiei naţionale, rezultate bune, superioare celor din aceeaşi perioadă a anului trecut, îndeosebi în ultimele zile, realizările înregistrate în unele domenii se situează la nivelul prevederilor de plan. Cu toate acestea, in unele ramuri, centrale şi întreprinderi nu s-a asigurat rezolvarea corespunzătoare şi la timp a tuturor problemelor legate de buna organizare şi desfăşurare a producţiei şi, din această cauză, rezultatele obţinute sunt sub posibilităţi. Referindu-se la modul in care s-a acţionat in prima decadă a lunii ianuarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se tragă toate concluziile din activitatea depusă, din analiza efectuată in cadrul şedinţei, şi să se ia, de îndată, cele mai ferme măsuri pentru rezolvarea practică a tuturor problemelor privind buna organizare a producţiei, înlăturarea lipsurilor, îmbunătăţirea muncii şi întărirea disciplinei şi ordinii in toate domeniile, pentru recuperarea raminerilor in urmă şi îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe luna ianuarie, pe primul trimestru, pe întregul an. In acest sens, s-a indicat guvernului, ministerelor, centralelor şi intreprinderilor, organelor şi organizaţiilor de partid să acţioneze cu toată răspunderea pentru ca, in perioada ce urmează, activitatea economică să se situeze pe un plan superior, la nivelul posibilităţilor existente, asigurindu-se astfel înfăptuirea ritmică, integrală, a planului la toate sortimentele şi la toţi indicatorii. In mod deosebit, secretarul general al partidului a subliniat necesitatea concentrării, cu prioritate, a eforturilor in direcţia realizării şi livrării la termen şi in condiţii de înaltă calitate a producţiei de export. In acest scop s-a cerut să se asigure in toate unităţile de producţie folosirea la maximum a timpului de lucru şi a capacităţilor de producţie, să se combată cu hotărire manifestările de indisciplină, de nesocotire a programului de lucru şi de încălcare a disciplinei de plan, a normelor legale privind buna desfăşurare a activităţii de producţie. In domeniul investiţiilor, pornindu-se de la constatarea că rezultatele din prima decadă sunt nesatisfăcătoare, s-a cerut să se asigure o temeinică organizare şi desfăşurare a activităţii de construcţii-montaj pe fiecare şantier, astfel ca noile obiective stabilite pentru acest an să fie date la timp în funcţiune, să intre în circuitul productiv la termenele planificate. Secretarul general al partidului a apreciat că există toate condiţiile ca, printr-o organizare cit mai bună a producţiei şi a muncii, prin întărirea ordinii şi răspunderii în fiecare unitate şi sector de activitate, prin folosirea cu maximă eficienţă a timpului de lucru, prevederile planului să fie realizate integral. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut organelor şi organizaţiilor de partid, conducerilor ministerelor, centralelor şi întreprinderilor, tuturor colectivelor de oameni ai muncii să facă totul în vederea realizării sarcinilor prevăzute pentru acest an, astfel incit in 1983 să se obţină cele mai bune rezultate din actualul cincinal, asigurindu-se înfăptuirea neabătută a obsetivelor stabilite de Congresul al Xlll-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Comitetul Politic Executiv a analizat şi aprobat MĂSURILE PRIVIND CONSTITUIREA, ADMINISTRAREA ŞI UTILIZAREA FONDULUI VALUTAR CENTRALIZAT AL STATULUI. in vederea creşterii răspunderii în realizarea, administrarea şi utilizarea resurselor valutare prevăzute in balanţa de încasări şi plăţi externe, s-a hotărît constituirea Fondului valutar centralizat al statului. în legătură cu aplicarea fermă a principiilor autoconducerii şi autogestiunii, Comitetul Politic Executiv a hotărit ca in cursul lunii ianuarie să se definitiveze bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor centrale şi ale tuturor intreprinderilor şi, în acest cadru, sa se acorde o atenţie deosebită realizării şi bunei gospodăriri a fondurilor valutare. In cadrul adunărilor generale ale oamenilor muncii, vor trebui să fie larg dezbătute bugetele de venituri şi cheltuieli ale fiecărei unităţi, urmărindu-se aplicarea fermă a principiilor autoconducerii şi autogestiunii, întărirea răspunderii colective şi individuale pentru modul în care sunt gospodărite fondurile materiale şi băneşti încredinţate. Comitetul Politic Executiv a examinat şi aprobat PROPUNERILE PRIVIND ÎNFIINŢAREA, ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA MINISTERULUI CONTRACTĂRII ŞI ACHIZIŢIONĂRII PRODUSELOR AGRICOLE. Ministerul nou creat are sarcina de a realiza politica partidului şi statului în domeniul contractării şi achiziţionării de produse agricole vegetale, al constituirii fondului centralizat al statului la aceste produse, al formării şi păstrării rezervei de stat de produse agroalimentare şi al producerii nutreţurilor concentrate. Acest minister este răspunzător unic pentru activitatea de contractare şi achiziţionare la fondul centralizat al statului a produselor agricole vegetale şi a unor produse animaliere din domeniul lui de activitate. De asemenea, răspunde de preluarea, depozitarea, conservarea şi valorificarea, in condiţiile de calitate prevăzute de lege, a produselor agricole vegetale destinate fondului centralizat al statului şi asigură evidenţa acestora, atit in unităţile proprii, cit şi in celelalte unităţi agricole de stat şi cooperatiste. In acelaşi timp, Ministerul Agriculturii poartă întreaga răspundere pentru realizarea integrală a producţiei agricole planificate, in toate unităţile agricole, pentru contractarea, de către acestea a produselor la fondul centralizat al statului, pentru livrarea produselor agricole contractate la timp şi in condiţiile de calitate stabilite. In continuare, Comitetul Politic Executiv a aprobat PROPUNERILE PRIVIND ORGANIZAREA CONFERINŢEI PE ŢARĂ A PREŞEDINŢILOR CONSILIILOR POPULARE ŞI A CONFERINŢELOR PE JUDEŢE ALE DEPUTAŢILOR CONSILIILOR POPULARE MUNICIPALE, ORĂŞENEŞTI ŞI COMUNALE. S-a stabilit ca lucrările Conferinţei pe ţară să aibă loc în zilele de 3-3 martie 1988. Aceasta urmează să dezbată sarcinile ce revin consiliilor populare in lumina hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului, a orientărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru îndeplinirea planului de dezvoltare economico-socială in profil teritorial pe anul 1988 şi pe întregul cincinal, pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al Xlll-lea al P.C.R. Comitetul Politic Executiv a subliniat necesitatea ca pregătirea Conferinţei pe ţară şi a conferinţelor pe judeţe, desfăşurarea acestora să prilejuiască o largă dezbatere şi un amplu schimb de experienţă cu privire la organizarea temeinică a activităţii consiliilor populare, pentru soluţionarea tuturor problemelor de ordin economic, de sistematizare a localităţilor, edilitar-gospodăreşti, social-culturale din raza lor de activitate, pentru realizarea in cele mai bune condiţii a tuturor atribuţiilor încredinţate organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat. Comitetul Politic Executiv a aprobat PROPUNERILE CU PRIVIRE LA PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA CEA DE-A V-A ETAPA A REUNIUNII GENERAL-EUROPENE DE LA VIENA. In deplină concordanţă cu politica externă a partidului şi statului nostru, cu orientările, iniţiativele şi demersurile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, delegaţia ţării noastre va acţiona, potrivit mandatului încredinţat, pentru desfăşurarea, intr-un spirit constructiv, a lucrărilor reuniunii, pentru găsirea de soluţii generalacceptabile la problemele in discuţie, astfel incit conferinţa de la Viena să se incheie cu rezultate cit mai bune, să contribuie la înfăptuirea dezarmării, întărirea încrederii şi securităţii in Europa, la dezvoltarea cooperării economice, tehnico-ştiinţifice şi în alte domenii pe continentul nostru şi in lume. Comitetul Politic Executiv a soluţionat, de asemenea, probleme curente ale activităţii de partid şi de stat. PRINCIPALUL CRITERIU DE APRECIERE REALIZAREA INTEGRALĂ A PLANULUI Unitate reprezentativă pentru profilul său de activitate, întreprinderea de Utilaj Petrolier din Tîrgovişte confirmă, o dată în plus, acum, la început de nou an, înaltul spirit de răspundere, competenţa colectivului orientate în direcţia soluţionării operative, eficiente a complexelor sarcini de producţie ale acestei perioade. Reporterul, ajuns aici la cîteva zile după debutul lui 1988, avea să găsească pretutindeni nu numai o stare de spirit propice acţiunii eficiente, operative, ci chiar dovezi concrete ale acestei implicări, respectiv rezultate conforme prevederilor. După cum ne declara Ion Oncescu, secretarul comitetului de partid, această atmosferă derivă în mod firesc din realizările bune ale anului trecut. S-a înregistrat în 1987 un nivel al producţiei marfă de 100,44 la sută, la fel şi în ce priveşte productivitatea muncii. Au fost de asemenea integral onorate contractele la export, unele dintre ele fiind finalizate în avans. Caracteristica perioadei la care ne referim, a fost de asemenea preocuparea pentru înnoirea şi ridicarea necontenită a calităţii produselor. Pentru a rezuma, să reţinem că în anul recent încheiat, ponderea produselor noi şi reproiectate a fost de 50 la sută, faţă de 40 la sută cit fusese planificat , totodată ponderea produselor de nivel mondial a depăşit 85 la sută. Inginerul Aurel Bălan, şef al atelierului de proiectare sisteme de organizare, ţine să ne spună în completarea celor de mai sus, că in primii doi ani ai acestui cincinal profilul de activitate al unităţii s-a lărgit considerabil, la cel tradiţional (reprezentat de instalaţii pentru foraj, sonde petroliere, instalaţii de intervenţie şi punere în producţie pentru aceleaşi sonde, instalaţii de foraj în cariere, instalaţii pentru foraj puţuri de apă), adăugîndu-se pnduse precum armăturile industriale, dispozitive de mecanică fină (reductoare de presiune, robineţi oxigen, truse de sudură), fiind dezvoltată totodată fabricaţia de racorduri speciale (necesare pentru îmbinarea prăjinilor de foraj) etc. Reţinem in mod deosebit faptul că a început aici producerea de armături pentru centralele nuclearo-electrice, realizare, devenită realitate în urmă indicaţiilor trasate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitei efectuate în întreprindere in septembrie 1986. Nu în ultimul rînd menţionăm că produsele unor secţii, precum cea de racordări speciale ori forja (prese şi ciocane speciale) au o„ pondere de peste 80 la sută la export. Instalaţiile de foraj (pentru medie adîncime) sunt de asemenea apreciate peste hotare, nu nu mai puţin de 30 de state din Europa, Asia, Africa şi America de Sud. Ne referim intre altele la instalaţiile de foraj F 50-3, F 125-SA, F 150, F 200, la instalaţiile de intervenţie P 80-A, P 20-EC, P 32-EC- 3 R etc. O privire atentă asupra mecanismului care a determinat respectivele înnoiri tehnice scoate în evidenţă aportul gîndirii novatoare, respectiv măsurile care, odată aplicate, au contribuit la creşterea eficienţei întregii activităţi. Astfel, a intrat in funcţiune în sectoarele calde o linie de turnare centrifugală a oţelului (procedeu modern pe plan mondial), pentru ca tot aici să fie reorganizate fluxurile tehnologice ; mai exact s-au eliminat diferitele operaţii manuale, elaborindu-se reţete noi pentru turnare, folosindu-se vopsele superioare pentru protejarea formelor, regenerîndu-se nisipurile, de tur, ALEXANDRU STROE (Continuare in pag. a lll-a) La Întreprinderea de Utilaj Petrolier Tîrgovişte Evenimente în viaţa organizaţiilor U.T.C. — conferinţele de dare de seamă şi alegeri Paşcani, un adevărat, oraş al tinereţii, impresionează astăzi prin prezenţă sa de marcă în industria românească, prin unităţile sale moderne cum ar fi întreprinderea de Tricotaje şi Perdele „Siretul“, întreprinderea Mecanică de Material Rulant, întreprinderea de Traductoare, adevărate citadele industriale unde tehnica de vîrf este omniprezentă, colective care, de altfel, se află,,an de an în fruntea întrecerii socialiste. In acest context organizaţiile U.T.C. îşi convertesc zi de zi în fapte de prestigiu munca lor plină de dăruire şi abnegaţie. „Intr-adevăr, subliniază primarul oraşului, tovarăşul Nicolae Răţoi. Paşcaniul păşeşte spre viitor şi prin faptele tinerilor, un viitor ce le aparţine şi pentru care se pregătesc temeinic, muncind şi trăind în chip comunist“, întrecerea utecistă a Înscris an de an pe tinerii din colectivul Erou al Muncii Socialiste de la întreprinderea de Tricotaje şi Perdele sau pe cei de la I.M.M.R., colectiv cu o puternică tradiţie muncitorească, în prima linie a procesului de modernizare a producţiei, unităţile fiind etalon pe ramură. Conferinţa de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei orăşeneşti a U.T.C. a evidenţiat în acest context, intr-un climat de deplină angajare, de entuziasm creator sarcinile deosebite ce stau şi pe viitor în faţa celor aproape 12 000 de tineri utecişti păşcăneni. Analiza responsabilă, evidenţiind prezenţa activă a tinerilor în industrie, pe şantierele de construcţii, ori pe şantierele de muncă patriotică, in şcoli sau la lucrările de agricultură a fost încă o dată ,o dovadă a maturităţii cu care se acţionează în întrecerea utecistă pentru înfăptuirea obiectivelor acestei perioade hotărîtoare a actualului cincinal. „Avem un program clar de i mnncă, o experienţă bună în munca organizaţiei noastre, se subliniază în darea de seamă, fapt care ne obligă la o mobilizare exemplară în continuare, la îmbogăţirea experienţei fiecărui colectiv de tineri prin generalizarea exigenţei colectivelor fruntaşe, prin iniţiative permanente ce vizează îmbunătăţirea întregii noastre activităţi, prin instaurarea unui spirit de ordine şi disciplină care să conducă la înlăturarea cu fermitate a neajunsurilor muncii noastre de pînă acum“. Bilanţul efectuat cu acest prilej arată că valoarea acţiunilor în sprijinul producţiei, a activităţii de cercetare şi proiectare desfăşurată de tineri s-a ridicat la aproape 3,5 milioane lei. Iniţiativă utecistă „Stop risipei“ şi acţiunea complexă „Educaţie — Economie — Energie“ au făcut ca peste 3 000 kW energie electrică să fie economisiţi precum şi o importantă cantitate de combustibili, lubrifianţi, materii prime şi materiale, care contribuie la realizarea de importante producţii suplimentare. Munca patriotică, desfăşurată în spiritul hărniciei şi dăruirii, caracteristică de altfel tuturor acţiunilor întreprinse de tineri a adus în prima linie a muncii pentru ţară sute de utecişti, muncitori şi elevi. O bună experienţă deţine organizaţia orăşenească U.T.C. Paşcani pe linia perfecţionării pregătirii profesionale, în multe unităţi cursurile politehnicilor muncitoreşti evidenţiind setea de autoperfecţionare a tinerilor, iar rezultatele la olimpiadele pe meserii, însumînd multe locuri fruntaşe, datorită calităţii acestei activităţi, responsabilităţii cu care lectorii, şi ei tineri specialişti, şi-au făcut datoria. Şi in domeniul activităţilor politico-educative şi cultural-artistice s-au înregistrat realizări notabile, în sensul consolidării trăsăturilor specifice omului nou, în spiritul romantismului revoluţionar. In cuvîntul lor tinerii secretari Carmen Dascălu (I.T.R.D.) şi Constantin CĂTĂLIN BORDEIANU (Continuare in pag. a 11-a) Realizări pe măsura dăruirii şi spiritului de iniţiativă ale tinerilor ■ HMS / M w RPHvmmw f m w • r»m aM Noi linii arhitectonice in orasul Buftea Foto: V. TAN A SO F Să dai totul în meseria pe care o iubeşti Se sprijină mărginaş pe umărul sting al Bucureştiului. Şi, cu toate acestea, nu ignoră nici un moment înghesuiala tipică marelui oraş, unduirile ori ascuţişurile oricăreia dintre formele de relief. Cufundată in liniştea cimpurilor, clădirea plată, armonios integrată in peisaj, iţi creează cu greu imaginea unui nucleu consacrat inteligenţei şi tehnicii de ultimă oră. Şi mult mai puţin imaginea unui adevărat turn de control, posesor al unei capacităţi uriaşe, dacă străbatem cu gindul multitudinea domeniilor de activitate şi a situaţiilor in care se solicită in mod absolut prezenţa sa : agricultură, transporturi, proiectarea şi realizarea obiectivelor industriale — toate se fac cu studii referitoare la mersul vremii, alimentării cu apă, poluare. Deţinători ai unei curiozităţi nu lipsite de oarecari note ironice, ochii şi buzele trecătorilor aflaţi cu totul incidental in faţa porţilor institutului, explicabil suprapopulate in timpul orelor de vîrf, trădează de cele mai multe ori întrebarea, infantilă cum aveam să descopăr mai tîrziu : „Oare ce or fi avind de făcut aici ?“ Să vedem deci cum işi petrec timpul cercetătorii Institutului de Meteorologie şi Hidrologie, investigind fiecare, înfrigurat, „felia“ lui de aer, pămînt şi cer. Meteorologie : termometre barometre, sicrometre, cam astfel de obiecte mă aşteptam să descopăr acolo. Şi totuşi... Un zgomot fin, de aparatură complexă, m-a atras dincolo de „bariera“ permanentă a unei uşi mative. O cameră ceva mai mult decit obişnuită ca mărime, urmată imediat de o sală lungă, puternic luminată, de-a lungul căreia calculatoare româneşti de mare capacitate galopau firesc prin universul de date meteorologice şi hidrologice. In momentul intrării mele, ochi tineri, inteligenţi, cochetind pină atunci cu calculatorul s-au oprit pentru o clipă asupra mea. Numai o clipă. Pentru ca apoi să continue concentraţi urmărirea, de parcă nimiic nu s-ar fi intimplat. „Aproape 90 la sută din componenţii centrului de calcul c«uim. «X u c/onoHumu iVUţa/“ nai al Apelor, sintem tineri“, a venit în intimpinarea mea inginerul Ion Teohari, pină nu de mult secretar al organizaţiei U.T.C. a institutului. „Şi nu exagerez : toţi sunt oameni extraordinari. Punerea la punct şi stăpinirea unei tehnici de asemenea complexitate înseamnă nu numai cunoştinţe, dar şi entuziasm, dorinţă de a face, putere creatoare. Iar toate acestea nu ţi le poate da nimeni. Ele trebuie să vină de undeva din interior“. Aceeaşi idee estesubliniată şi de Costinel Diaconu, unul dintre tinerii cercetători ai institutului. „Rolul colectivului laboratorului de cercetare pentru aparatură meteorologică şi hidrologică este imens. El înseamnă reducerea importurilor, realizarea implicită în ţară şi strădania unui colectiv pluridisciplinar de a cerceta posibilitatea perfecţionării aparatelor clasice şi realizării unor aparate de măsură şi control noi, necunoscute in ţ oră. In cei patru ani de activitate, in cadrul laboratorului au luat naştere diferite modele de experimentare şi prototipuri. Toate acestea au cerut pricepere, entuziasm, spirit de sacrificiu“, îmi vorbeşte apoi despre cîteva realizări cu care colectivul lor se mindreşte. Este vorba despre morişca hidrometrică şi despre limnigraful cu bule de gaz pentru determinarea nivelului apelor, cunoscut deja în literatură, dar pentru prima oară realizat in ţară, termometrul electronic, aparatul pentru măsurarea direcţiei şi vitezei viaturilor, pluviometrul cu transmitere la distanţă. „Dar, spune el, nu poţi realiza tot ce ai dori şi atunci recurgi la cercetare, ea fiind aceea care lămureşte tot ceea ce se poate realiza şi ce nu“. Interlocutorul meu este, de altfel, autorul unei premiere pe plan naţional : morişca hidrometrică — traductor pentru viteza de curgere a apei, prin care se poate măsura debitul, traductor cu performanţe spectaculoase comparativ cu modelul clasic cunoscut şi cu avantaje economice deosebite : un preţ de cost redus, o reproductibilitate bună in producţia de serie, precum şi apariţia unor facilităţi deosebite la utilizator. Tot el este si realizatorul unui aparat specializat cu ajutorul căruia se determină viteza de rotaţie a traductorului. Aparatul este complet electronic şi este realizat integral cu componente produse de industria noastră. Un aparat care la testele efectuate a dat rezultate LILIANA NIŢESCU (Continuare in pag. a lll-a) H Calitatea învăţământului depinde, în primul rînd, de noi: PERSEVERENŢA ŞI CONTINUITATE ÎN ÎNSUŞIREA PROFESIEI H Biografii uteciste, biografii exemplare : „AM ÎNVĂŢAT CA MUNCA ESTE O CALE SIGURA PENTRU REALIZARE...“ . Din experienţa unităţilor fruntaşe , PROMOVAREA CELOR MAI NOI CUCERIRI ALE TEHNOLOGIILOR AGRICOLE PENTRU OBȚINEREA UNOR RECOLTE SUPERIOARE EMINESCU CEL TINAR La virsta de 33 de ani, „cind s-a stins scînteia unuia din cele mai strălucite spirite ale omenirii“, pentru a împrumuta remarca prestigiosului eminescolog Edgar I apu, Mihai Eminescu era tinăr , încă foarte tinăr. Scrisese, ce-i drept, cu alte genii intr-o viaţă cu multe decenii active şi, cum crede un comparatist, Mihail Dragomirescu, se ipostaziase „intr-un număr de capodopere superior celor mai mulţi poeţi din literatura universală“. Miracol ? Intimplare ? In măsura în care întimplarea poate fi legitimată de legea probabilităţii, i se poate acorda o şansă explicativă în cazul Eminescu. Dar, orbcit de motivată statistic, la ample dimensiuni spaţiale şi îndeosebi temporale, întîmplarea complică, în realitate, geneza personalităţii eminesciene. Adevărul e că zestrea genuină, fără pereche, deşi i s-a căutat perechea in epocă, mai demult în Ion Creangă, mai recent în I. L. Caragiale, a fost conştientizată „cu asupra de măsură“ de adolescentul Mihai Eminescu. Un altul s-ar fi putut prăbuşi sub această povară , şi s-au văzut atîtea cazuri in istoria creativităţii artistice de „căderi“ sub sarcini spirituale infinit mai mici. Adolescentul Mihai Eminescu şi-a încordat însă toate forţele sale omeneşti pentru a încerca să prefacă în operă darul singular al întîmplării. De aceea şi-a făcut, cum puţini alţii, din muncă un adevărat cult. Judecind lucrurile fie şi dintr-un unghi exterior, simplul fapt de a acoperi cu literă de mină zeci de mii de pagini iu atit de putini ani este un record incomparabil. Dar tinănul Eminescu n-a transcris textele de-a gata ale altora ; el şi-a elaborat în cheia excepţiei propriile texte. Numai fiindcă trebuie să fi făcut din propria-i fiinţă un „cuptor“ in care focul spiritului va fi provocat temperaturi echivalente cu cele necesare obţinerii diamantelor, el a izbutit. Tot ce a scris el, de la simpla notă de ziar la capodopera poetică, emană încă, la un veac de la „facere“, aceeaşi dogoare originară, care-l aduce pe cititor, indiferent de palierul cultural pe care rezidează, în stare de benefică febrilitate. Puţini dintre cei mari ai artei şi-au identificat aşa de desăvîrşit, ca tînărul Mihai Eminescu, fiinţa cu opera şi încă mai puţini s-au tălmăcit cu atîta fi- VITRA1II delitate necruţătoare de sine în literă. E posibil ca miracolul eminescian să se explice şi printr-o particulară asumare a ideii de tinereţe. Copleşiţi de vastitatea operei şi „amăgiţi“ de unele confesiuni ale poetului însuşi („Optzeci de ani îmi pare in lume c-am trăit, / Că sunt bătrîn ca iarna“...), care exprimă, în realitate, o stare sufletească alternativă, uităm de tinereţea lui reală, pe care a înţeles să şi-o trăiască sub semnul, purificat de euforie şi de hedonism, al gravităţii şi în rigorile unui ideal — Kalokagathon-ul — care contopeşte frumosul fizic şi frumosul moral. Tînărul Mihai Eminescu a pus la lucru in ceea ce-l priveşte toate atuurile tinereţii. „Asaltul e tinereţă“, spune el într-o însemnare manuscrisă , şi existenţa sa, în care e cuprinsă şi opera, este un asalt (o năvală, un iureş) asupra efemerităţii şi fatalităţii, asupra răului social din epocă şi asupra viciilor care se pot eterniza, asupra a tot ceea ce limitează fiinţa umană. Altundeva, el aruncă într-un caiet simburele unui gind din care ar fi trebuit să crească, probabil, planta unui discurs : „Epoca eroică■ tinereţe“ ; şi existenţa sa este o nobilă probă de eroism, de eroism sui generis, al unui tînăr care se sacrifică pentru Patria sa, şi încă nu pe cîmpul de bătălie, la ceas de primejdie, ci pe cîmpul ei spiritual, la ceasul necesităţii de a-şi limpezi pentru veşnicie identitatea. Intr-o clipă de deznădejde socială, tinărul de 31 de ani regretă, într-un articol din „Timpul“, că tînăru- lui din vremea sa nu i se mai zicea, aşa cum poetul credea că e firesc să i se recomande unui tinăr. „învaţă sau munceşte ca să înaintezi !“, sugerindu-i-se, dimpotrivă, prin „exemplele" ce i se dădeau, căi neoneste de a promova ; or, tînărul Mihai Eminescu, care credea că „munca este legea lumii moderne“, a făcut din muncă legea propriei sale existenţe. Tinereţea, mai scria intr-un manuscris tinărul poet, este capabilă, ca nici o altă vîrstă, de „mult caracter“, în tinereţe „ideile se-nrădăcinează şi dau direcţia de mişcare întregului organism“, tinereţii îi este caracteristică ,o tendenţă atit de mare spre echitate, încît stagnează, în o iubire a aproapelui mai mare decit iubirea de sine însuşi“ , dar această imagine a tinereţii morale şi generoase la superlativ nu este însăşi imaginea cea mai curată a personalităţii eminesciene ? Mihai Eminescu însuşi ne furnizează, aşadar, temeiuri pentru a-l numi Eminescu cel tinăr. CONSTANTIN SORESCU ------------------- ÎN PAGINA A 2-A -----------------EMINESCU - PERENITATEA GENIULUI CREATOR