Scînteia Tineretului, iulie 1988 (Anul 44, nr. 12155-12180)

1988-07-01 / nr. 12155

„SCINTEIA TINERETULUI" pag. 2 CU OAMENII NU DISCUTĂ LA BIROU, CI LA LOCUL LOR DE MUNCĂ — Tovarăşe Florin Sebea, ■inted secretarul Comitetului organizaţiei U.T.C. din Intre­­prinderea de Maşini Grele Bucureşti. Pentru început vă rog citeva cuvinte despre organiza­­ţia pe care o reprezentaţi. •*­ Pe scurt, aproape telegra­fic, organizaţia noastră poate fi prezentată astfel : 5 000 de membri, care formează 98 de organizaţii conduse de birouri in toate cele 4 mari fabrici ale întreprinderii. Tinerii de la noi sunt oameni de nădejde. Drept dovadă stau numeroasele locuri fruntaşe obţinute în întrecerea cu alte întreprinderi, cu alte organizaţii puternice din Capi­tală. în anul 1987 am ocupat locul I în întrecerea utecistă pe municipiu. Este un rezultat care ne bucură, dar care nu şi obligă să nu continuăm activitatea cel puţin la aceiaşi parametri. — Ce a determinat acest re­­zultat ? — Ocuparea acestui loc frun­taş are la bază, in principal, faptul că organizaţia de tineret de la I.M.G.B. a îndeplinit, anul trecut, planul la muncă patriotică in proporţie de 200 la sută. Fireşte este vorba şi de celelalte domenii. — Vorbiţi-ne despre iniţiati­vele care au condus la situarea dumneavoastră pe un loc fruntaş. — prima, în ordinea impor­tanţei, a fost preluarea­ de către tineri a problemelor legate de buna gospodărire a spaţiilor unităţii. După cum vedeţi, în­treprinderea noastră este ceea ce se numeşte, fără nici o exa­gerare, un colos industrial. Modul in care este îngrijită de­pinde in primul rind de noi. De aceea trebuie efectuate per­manente operaţii de întreţinere, de înfrumuseţare. Astfel, înce­­pind de la repararea de balus­trade şi înlocuiri de geamuri şi terminind cu repararea marilor poduri rulante din hale tinerii au preluat in grijă această a doua casă a noastră. O altă ac­ţiune mare care s-a permanen­tizat la noi este recuperarea materialelor refolosibile rezul­tate în procesul de producţie. După cum aţi văzut, avem în fiecare secţie puncte speciale pentru colectarea spânului. A­­cesta nu este o cantitate negli­jabilă. De măsurat, ca să vor­besc de unitatea de măsură, îl măsurăm cu vagoanele. Odată încărcate, acestea sunt dirijate prin gara uzinală către între­prinderea ce se ocupă de colec­tare. Din materialele recupera­te căutăm să selecţionăm ce poate fi folosit aici. Tot cu o parte din aceste materiale re­facem elementele de protecţie uzate ale maşinilor-unelte sau alte lucruri pentru asigurarea protecţiei muncii. De exemplu, am refacut paravanele folosite ln felurile de muncă in care îşi desfăşoară activitatea mai mulţi sudori. — Ce ne puteţi spune despre acţiunile desfăşurate pe linie profesională ? — Unitatea noastră este una dintre cele mai importante fur­nizoare de utilaj energetic pen­tru economie. Turbinele pe care le-aţi văzut, de dimensiuni cu adevărat gigantice, cer, nu­mai pentru a vorbi despre a­­ceste produse, o calitate ire­proşabilă a execuţiei. Or, o a­­semenea calitate nu o putem obţine decit cu oameni bine pregătiţi profesional. întreprin­derea noastră patronează două licee din care ne vin in fiecare an absolvenţi calificaţi In me­seriile necesare aici. Totuşi, pentru o cit mai bună introdu­cere in problemele concrete ale locului de muncă, s-a simţit nevoia unor cursuri speciale de scurtă durată. Le-am organi­zat in cadrul politehnicii mun­citoreşti. Privim această formă de invăţămint in modul cel mai serios şi de aceea facem tot ce putem pentru a ridica cu­ mai mult calitatea cursurilor, înce­­pind cu locul de desfăşurare a acestora, modul de predare şi testare a cunoştinţelor şi ter­minind cu dotarea tehnico-di­­dactică, de la planşe la retro­­proiecta­re, facem tot ce putem pentru a îmbunătăţi mereu a­­ceastă activitate. Rezultatele se văd in munca celor ce trec prin această formă de invăţă­­mint. Creşte calitatea. La noi s-a implementat cu bune re­zultate sistemul numit ,,asigu­rarea calităţii produselor“. Asta înseamnă că după efectuarea fiecărei operaţii importante lucrarea este controlată cu cea mai mare atenție. S-a ajuns ca, prin aplicarea acestei metode, să se ridice mult calitatea pro­duselor executate aici. Indica­torul cel mai bun îl constituie aprecierile beneficiarilor care, Tribuna secretarului U.T.C. pentru a da doar un exemplu, firmele de peste hotare au re­înnoit contractele cu noi. Revenind la politehnica mun­citorească, trebuie să spun că această formă de pregătire cu­prinde anual circa 2 000 de ti­neri. în afara acestei acţiuni avem partea noastră de contri­buţie şi la buna desfăşurare a cursurilor de policalificare. — Am văzut că, în timp ce treceam prin diferite locuri de muncă, ați discutat cu mai mulți tineri despre probleme concre­te, cum se zice un amănunt. — Da, obișnuiesc să fac des drumuri prin secții, pe la cele mai diferite locuri de muncă. Atit ziua, cit și noaptea. Tre­buie să-ţi cunoşti colegii şi ei sâ te cunoască, să ştii ce îi fră­­mintă, să-i asculţi şi să faci to­tul pentru a-i ajuta, în spatele produselor mai mult sau mai puţin sofisticate pe care le li­vrăm, în spatele modernelor maşini-unelte cu comandă pro­gram Care au uneori mărimea unei clădiri cu 3 sau 4 etaje stă Întotdeauna omul. F.1 are pro­bleme legate de maşină, mate­riale, deci de producţie, dar şi de casă, şcoală, copii, Sănătate şi toate celelalte de care ne lo­vim în viaţă. Din discuţiile pe care le purtăm, caut să aflu problemele tinerilor şi încerc să le rezolv cum îmi stă în pu­tere. Uneori au stîrnit mirare cunoştinţele mele exacte, la a­­mănunt, privind cutare om sau problemă din secţie ori între­bările directe pe care le pu­neam celor care in primul rind ar fi trebuit să se ocupe de toate acestea. Deşi este greu, la un efectiv atît de mare de ti­neri, caut totuşi să cunosc tot ce ţine de viaţa şi munca celor cu care lucrez. — Cum trataţi şi cum rezol­vaţi problemele legate de viaţa in afara întreprinderii a tineri­lor de la I.M.G.B. 7 — Da, aţi atins o problemă mereu de actualitate. Pentru că ştim că o fisură in munca în acest domeniu poate avea şi urmări greu de îndreptat in viaţa unor tineri. Căutăm de aceea să-i atragem in activită­ţile noastre politico-educative sau cele ale asociaţiei sportive unde se practică 14 sporturi. In acest scop un coleg de-al nos­tru, Ionel Sporea, a gindit şi construit cu incă ciţiva tineri o maşină pentru executarea in cele mai complicate şi diferite moduri punerea mingii in joc la tenis de masă. Prezentată specialiştilor şi testată de spor­tivi de frunte, campioni, maşi­na noastră, ce e drept încă nu perfectă ca estetică, a stirnit efectiv uimirea specialiştilor, care au apreciat-o ca superioa­ră celor similare fabricate de firmele cu tradiţie. In cele 6 cămine muncitoreşti pentru tineret avem şi cluburi dotate cu tot ce trebuie. Pentru că acolo tinerii citesc foarte mult avem grijă ca să rulăm periodic fondul de carte din bi­bliotecile care deservesc aceste cămine. Aici colaborăm foarte bine cu comitetul sindicatului. Pentru că vorbesc despre cola­borare trebuie să spun că un sprijin efectiv, un ajutor per­manent, primim din partea conducerii administrative a în­treprinderii. Problemele tineri­lor sunt privite aici cu toată atenţia şi seriozitatea şi de aceea ajutorul primit, îndru­mările date au o eficienţă deo­sebită. Tot pe linia formării tineri­lor, organizăm şi vizionarea in colectiv a unor spectacole (aţi văzut panourile din întreprin­dere cu afişele teatrelor), de vizitare a unor locuri importan­te pentru trecutul nostru is­toric. — După ce am discutat des­pre colectivul de tineri, să vor­bim nlţun­ni despre d■ a­voastră. Cum vă organizaţi timpul pentru a face atitea lu­cruri ? — Pentru mine, ziua începe de obicei la 4 şi 30 de minute şi se termiftă seara tirziu. U­­neori de abia am timp să trec pe acasă. Cu oamenii nu discuţi la birou, ci la locul lor de muncă și pentru că acestea sint peste tot in întreprindere, iar activitatea se desfăşoară in 3 schimburi, eu trebuie să urmez aceste ravoarte. — Adică Veniţi aici cu noap­tea . — Da ! Nu o dată vin aici şi In schimbul de noapte. Caut să văd dacă problemele se rezol­vă aşa cum trebuie. — Faceţi ce faceţi şi reveniţi la problemele celorlalţi ! — Vedeţi, ăsta ţine de om. Păi, dacă tinerii mi-au acordat această încredere, eu aşa ştiu că trebuie să fac : producţia şi ce­lelalte probleme ale oamenilor nu au voie să fie neglijate pen­tru că, luaţi in totalitatea lor, oamenii de la I.M.G.B., printre care mă număr şi eu, trebuie să-şi facă, şi-şi fac, datoria aşa cum se cere , cu conştiinţă muncitorească ! GAVRILA INGA* 9 ASTAZI încep la poligoa­nele „Tunari“ şi „Dinamo“ din Capitală întrecerile unor tradi­ţionale competiţii internaţio­nale de tir — Campionatele in­ternaţionale ale României, a­­junse la a 35-a ediţie. „Marele Premiu Carpaţi" la talere (edi­ţia a 19-a) şi cea de-a 32-a edi­ţie a Campionatului ţărilor la­tine şi Greciei. La concursuri şi-au anunţat participarea sportivi şi sportive din Italia, Belgia, San Marino, Portugalia, Grecia, Monaco,­­ Franţa, Spania, Indonezia, in­­­u­goslavia, Turcia, Cehoslovacia,­­ R. D. Germană, Brazilia, U.R.S.S., Bulgaria, Cuba, Polo­nia şi România. In prima zi sunt programate probele de pistol liber, puşcă standard 60 focuri (poziţia cul­cat), pistol sport, puşcă 10 m (cu aer comprimat) masculin, precum şi primele manşe in în­trecerile de talere. Competiţii­le se incheie duminică. • IN ULTIMA ZI a turneului International feminin de baschet de la Wuhan, echipa României a întrecut cu scorul de 83—34 (30—32) formaţia Universităţii Stanford (S.U.A.). Competiţia a fost ciştigată de reprezentativa R.P. Chineze, care in meciul decisiv a dispus CU scorul de 82—64 (55—39) de selecţionata de tineret a U.I­.S.S. Alte rezultate : Polonia — R.P. Chineză tineret 70—67 (35—40) ; Selecţionata provinciei Hubei — Japonia 81—68 (42—36). • PROBA DE 100 M PLAT femei din cadrul concursului in­ternational de atletism, desfăşu­rat in oraşul spaniol Jerez, a revenit sportivei olandeze Nelli Cooman, cu 11”30/160, urmată de recordmana mondială Evelyn Ashford (S.U.A.) — 11“31/100; în cursa de 400 m a Cistigat cuba­neza Ann Quirot cu timpul de 50’55/100. Rezultate din concursul mas­culin : 100 m­ : Calvin Smith — 10”11/100 ; săritura in lungime : Larry Myricks — 8,22 m ; 400 m garduri : Danny Harris — 48” 64/100 ; 110 m garduri : Roger Kingdom — 13”20/100. • CU O RUNDA înainte de încheierea turneului internaţio­nal de şah de la Bela Crkva (Iugoslavia), in clasament, pe primele locuri se află Gunavan şi Cvitan — cu cite 8 puncte, urmaţi de Kotronias, Vaslukov și V­uiad­inoviei — cu este 7.1 puncte, în runda # 10-a, Cvitan a ciștigat Ia Maximoviei, Lernet a pierdut la Gunavan, iar Ko­tronias a remizat cu Briliaka. întreprinderea de Contactoare Buzău Fotó : O. PLECAN „Am crescut copiii asa cum ridici cu palmele o casă in soare" Bolintinul din Vale este un s at renumit. Toate satele sint in felul lor cunoscute pentru ceva anume ce I* sporeşte faima şi dă oamenilor de acolo mîndrie. Unii sint foarte buni grădinari, alţii se laudă cu livezile de pomi. Pentru unii viaţa nu ar avea rost dacă nu ar creşte cu­ mai mulţi copii. Cei din Bolintinul din Vale sunt renumiţi pentru in­­deminarea lor de constructori. Echipele de zidari de la Bolintin au trecere oriunde in ţară, iar la Bucureşti ei au demult certificatul de măiestrie luat in probe dintre cele mai grele ; ca să-ţi dai seama de munca lor nu ai decit să priveşti casele, cu soare In ferestre. Era de înţeles că ajun­gind la Sorintinul din Vale nu aveam cum să nu întîlnesc oameni de-ai zidăriei, cum ți se zice pe aici. Am găsit chiar mai mult decit atit. Am avut norocul să pot sta de vorbă cu o mamă de meșteri-zidari. Fănica Leana este o femeie corpolentă, dar nu putere la cei 68 de ani. — Cum este, cum a fost via­ța dumneavoastră 7 — Muncită. De dimineața pînă seara, iarna și vara, pe soare, pe vint... — Vi se pare greu acest lu­cru de a munci tot timpul 7 — Nu mi se mai pare. Mă uit la copii, la nepoţi. Te apu­că bucuria numai cum te uiţi la copiii care ştiu să vadă cit fo­los e cu o bătrină pe lingă casă. — Clţi copii aveţi ? — Trei. Pe Tănase, om la patruzeci de ani. Pe Alexan­dru, cu patru ani n­ai mare. Pe Fănica, între ei, la doi anii, a­­dicâ are acum 38. — Nepoţi 7 — Toţi copiii mei au copii. Tănase are două fete. Alexan­dru, două, iar fata mea are un băiat. — Cum l-aţi crescut ? — Cum ! Cu palmele i-am ţhălţat şi i-am scos la liman. Muncă de femeie singură. — De ce spuneţi „singură“ 7 — Pentru că am rămas vfi- Principalul educator — munca tftivS, de la­­13 de ani , arh dus tot greul vieţii, rti-am luptat Să-i fac oameni pe cei trei copii, pe Tănase, Alexan­dru, Fănica. Mi-a murit bărba­tul. Şi eu a trebuit să fiu şi mamă şi tată. Nu e uşor. N-am fost neam de oameni înstăriţi. Am muncit şi iar am muncit, şi aşa s-au făcut mari şi s-au făcut cu rostul lor şi copiii mei. De la muncă i se trage omului toată bucuria. — Ce meserii au băieţii ? — Zidari. Fratele meu a fost zidar şi l-a în­văţat mese­rie mai întii pe băiatul mai mare, pe Alexandru. După el a mers şi Tănase. Sunt amin­­doi muncitori pricepuţi şi har­nici. Cu palmele muncesc acum şi ei, ca şi mine, ca să-şi ducă in viaţă copiii lor, mărişori şi ei, că timpul trece, trece, şi dacă nu te ţii dună el rămîi fără nici un căpătîi. — Unde locuiţi 7 — La Tănase. Cel care ara două fete, Aura, de e în clasa a X-a, şi Roxana, mai mică, în a VÎI-a. — Nepoatelor ie place mun­ca . — Dacă asta au văzut la mine şi la părinţii lor, musai să le plecă, dar acum copiii sunt altfel, au de toate, însă de muncă nici un tânăr nu tre­buie să se ferească, că numai şi numai, cum am mai zis adi­neauri, numai şi nu­mai din rpuncă omul poate să iasă în lume şi să fie cineva, să-i zici „biină ziua“ cu respect. Am muncit la timp, la C.A.P., am muncit in grădină, de bucătă­rie nu mai vorbesc, şi nicio­dată nu m-am plîns că e greu, că am obosit, că mai ştiu eu ce. Doar dacă nu munceşti, a­­tunei oboseşti uşor, aşa să scrii acolo la ziar. — Aşa o să scriu, şi am sâ a­­dau­g ci aceste vorbe le-a spus o mamă a trei copii şi o buni­că a cinci nepoţi, căreia eu acum ii urez viaţă lungă şi să­nătate. —Şi eu îţi mulţumesc, maică. CAROLINA N­ICA BULETIN RUTIER TRAVERSAREA SI MIJLOACELE DE TRANSPORT IN COMUN Deplasările pietonilor, înde­osebi in centrele urbane, sunt frecvent legate de utilizarea mijloacelor de transport în co­mun. Siguranţa unor astfel de deplasări este, deci, condiţiona­tă şi de traversarea corectă a arterelor rutiere la coborîrea şi uneori chiar la urcarea in autobuze, tramvaie, troleibuze. Un mare număr de accidente rutiere datorate imprudenţei pietonilor se produc ca urmare a traversării incorecte a dru­murilor prin imediata apropiere a vehiculelor transportului în comun oprite ori staţii, fără a se aştepta, mai m­tic, plecarea acestora. Evitarea unor aseme­nea situaţii neplăcute este lă­sată astfel numai pe seama automobiliştilor care, aflaţi în depăşirea vehiculului staţionat, au, ce-i drept, obligaţia de a reduce substanţial viteza. Insă, a lăsa numai pe seama celui de la volan grija de a-l pro­teja constituie pentru pieto­nul respectiv o mare impru­denţă. Unor asemenea greşeli i-au căzut victime un pieton, in localitatea Cerna, judeţul Tulcea, şi un altul in virstă de 80 ani, la Breaza, judeţul Pra­hova. Ambii au fost surprinşi de autovehicule in timp ce tra­versau neregulamentar, după coborirea din mijloacele de transport. Mulţi dintre pietonii accidentaţi in felul acesta sunt copii. în municipiul Sibiu, un băieţel de z­aţii care a ţişnit în traversare din vecinătatea unui autobuz oprit in staţie, nu a mai putut fi evitat de con­ducătorul unui autoturism. Multe asemenea drame rutiere ar putea fi prevenite dacă şo­ferii mijloacelor de transport în comun ar atrage atenţia pa­sagerilor ca la coborirea din autovehicul să aştepte mai in­til plecarea maşinii din staţie şi abia după aceea să proce­deze la efectuarea traversării. Pentru conducătorul auto care transportă persoană, asigurarea securităţii pasagerilor nu se li­mitează numai la conducerea şi oprirea corectă a autovehi­culului, ci trebuie să cuprindă şi atitudinea preventivă faţă de cei pe care îi transportă, iar in acest sens, gestul apa­rent lipsit de însemnătate de a atrage atenţia asupra unor eventuale pericole capătă sem­nificaţii şi trebuie să devină obişnuinţă permanentă, ca un corolar al unei atitudini uma­ne, atente faţă de cei din jur. VEHICULE PE DOUA ROTI Vehiculele pe două roţi au ciştigat teren, datorită, mai ales, comodităţii şi accesibili­tăţii oferite tuturor, îndeosebi tinerii agreează în mod deose­bit aceste mijloace de depla­sare, deşi ele nu sunt ocolite nici de către virstnici, însă e­­chilibrul precar în timpul mer­sului trebuie să pună celor care le folosesc pe drumurile publice, serioase probleme de conduită preventivă, adeseori neglijate. Cele mai frecvente greşeli ale bicicliştilor sunt vi­rajele pripite, fără o asigurare prealabilă, tăind calea unor autovehicule şi expunâdu-se riscului accidentelor. La fel, pătrunderea m­oninată in inter­secţii. Imprudenţe care creează pericol in traficul rutier. Pe biciclistul Ion Cazacu, din Bu­zău, care, ignorind semnificaţia indicatorului de prioritate, a pătruns într-o intersecţie fără să se asigure, tăind calea auto-Informaţii de la Inspectoratul General al Miliţiei — Direcţia circulaţie specialei 32-IS-774, l-a salvat numai precauţia omului de la volan. Folosirea în siguranţă a bicicletei pe drumurile publice reclamă cunoaşterea şi respec­tarea strictă a normelor ru­tiere, ba mai mult, evitarea si­tuaţiilor neplăcute datorate unor greşeli ale partenerilor de drum. Ca toţi conducătorii de vehicule, şi bicicliştii trebuie să circule pe partea dreaptă a drumurilor, cit mai aproape de bordură sau acostamente, iar acolo unde sunt amenajate pis­te speciale, să le folosească în exclusivitate. Deşi pista ame­najată pe o şosea din apro­piere de Orăştie ii oferea si­guranţă sporită in deplasare, biciclistul Octav Mihăileanu a ocolit-o, circulind pe mijlocul şoselei, in condiţiile unui tra­fic intens de autovehicule şi doar întimplarea ori precau­ţia partenerilor de drum au fă­cut să nu fie accidentat, în lo­calitatea Ciumbrud, judeţul Al­ba, un biciclist care circula ne­­regulamentar pe partea stingă a drumului, sesizind pericolul la apropierea din sens opus a autoturismului 2­AB-7808, con­dus de Aurel Boján, a încercat să treacă pe dreapta, dar cel de la volan, dorind să-l evite, a schimbat şi el direcţia de mers. A urmat coliziunea fron­tală, in urma căreia biciclistul a fost grav rănit. Nu numai conducerea bicicletei, ci şi a motoretei sau motocicletei pre­supune îndeminare şi mai ales prudenţă. Pe o şosea din jude­ţul Prahova, o triftră în virstă de 20 ani, din Plopeni, a con­dus cu viteză excesivă pe ploaie motocicleta 46-PH-1677 şi a derapat într-o curbă, iz­­bindu-se de un alt autovehicul, accident in urma căruia şi-a pierdut viaţa. O intimplare care trebuie sa stea în atenţia tuturor tinerilor cărora temeri­tatea caracteristică virstei ie dă uneori prea mult curaj. COPIII­­ SA-I FERIM DE ACCIDENTE Participanţi activi la traficul rutier, copiii constituie, mai ales în primele zile de va­canţă, o prezenţă numeroasă. Comportarea copiilor în circu­laţie ascunde adeseori surprize, fapt care trebuie să stea in permanenţă in atenţia celor de la volan. Aceştia trebuie să reducă substanţial viteza, sa anticipeze situaţiile critice şi să-şi asigure spaţiul de ma­nevră necesar la nevoie, ori de cite ori observă copii in apro­pierea căii de rulare ori cu bi­cicleta. Aşa cum a procedat la Sovata, Elisabeta Sonea, care, observind un grup de copii, a redus viteza autoturismului 1- MS-6630, fapt care i-a permis să evite lovirea unui băieţel. Alexandru Simon, care s-a luat in întrecere cu maşina, traver­­sind apoi în fugă prin faţa a­­cesteia. La Sibiu, un copil s-a dezechilibrat cu bicicleta într-o intersecţie şi a căzut sub roţile remorcii unui tractor, tocmai cind acesta pleca de pe loc. Tragedii ce nu s-ar petrece dacă cei din jur, adulţii, ar veghea cu mai multă grijă asu­pra comportării copiilor pe stradă, unde greşelile nu ră­­min niciodată fără urmări, fie şi din simplul motiv că ele, re­petate, formează copiilor de­prinderi rutiere nepreventive, periculoase pentru ei. Suntem­ datori cu toţii, indiferent, de virstă şi preocupări, ca ori de câte ori observăm copii îrn locuri şi situaţii ce presupun riscul accidentelor, să le atra­gem atenţia, să-i protejăm, să le apărăm viaţa. Nu trebuie uitat faptul că bunele deprin­deri în circulaţia rutieră sunt dobândite de copii de la per­soanele adulte, deprinderi de care depinde în mare măsură comportarea lor in traficul ru­tier și mai tirziu cind vor crește mari. Onorarea sarcinilor la export Oamenii muncii din cadrul întreprinderii Mecanice din Cugir acţionează cu toate forţele pentru onorarea in cele mai bune condiţii a obligaţiilor contractuale asumate faţă de partenerii externi. O dovadă concludentă a rodniciei efor­turilor depuse in acest sens o constituie depăşirea planului semestrial la export cu 70 milioane lei. O contribuţie în­semnată la obţinerea acestui succes — datorat, in principal, preocupării pentru diversificarea gamei de produse şi spo­rirea gradului lor de prelucrare, gospodărirea judicioasă a resurselor materiale şi energetice, creşterea productivităţii muncii — şi-au adus constructorii de maşini-unelte pentru prelucrarea metalelor prin aşehiere, precum şi producătorii de maşini electrice de uz casnic. (Agerpres) (Urm­are din pop. 1) cialişti orice localitate a patriei işi defineşte statutul său prin­­tr-o grijă permanentă pentru continua sa dezvoltare şi înflo­rire. în fruntea obştii sunt aleşi oameni destoinici, cu o pregă­tire profesională adecvată, cu dragoste pentru locurile unde au crescut şi s-au format. Ma­ria Hincu este primăriţa comu­nei din 1914.Născută tot intr-o aşezare vasluiana, Bogdana, a lucrat, după absolvirea Liceului de Petrol şi Chimie din Orăştie, ca operator chimist, la Fabrica de Antibiotice din Iaşi. A urmat apoi cursurile de un an de con­tabilitate din Vaslui, s-a căsă­torit şi a venit cu soţul la Tu­­tova, fiind el tu­toreah de ori­gine. Acum familia Hincu este respectată şi cunoscută in co­mună prin seriozitatea .?i dra­gostea de muncă : soţul este şef de secţie la S.M.A.-ul din co­mună, fiul este vicepre­şedintele C.P.A.D.M.-ului, căsătorit, tată a doi copii, fetiţa este elevă in clasa a Xll-a. Cind am cunoscut-o pe ener­gica primăriţă tutoveanca, am înţeles de ce este salutată la fiece pas. Odată cu fiecare bi­neţe, Măria Hincu adresa oa­menilor cite o intrebare în le­gătură cu familia celui pe care l-a intilnit sau cu o anumită problemă comună a obştii, după cum era cazul. „Pe toate le ştiţi, tovarăşă primar ?“ „N-aş putea zice că ştiu totul, dacă nu ar fi oamenii să mi le spună la timpul lor. La primă­rie avem stabilite ore de audienţă pentru oamenii din co­mună. Dar ca să aştepţi să vină ei, ar însemna să-i cunoşti nu­mai parţial. Nu este nici o greutate ca atunci cind merg la spitalul comunal, sau la sediul C.P.A.D.M., ca acum, să mă opresc să văd cum merg lucru­rile la grădiniţă sau la şcoală, că tot mă aflu pe drum in a­­ceastă direcţie. Cinci minute pe care le­­pierd» acum mă ajută să «recuperez» zile din viaţa comunei şi să rezolv probleme care nu necesită neapărat o şe­dinţă sau o plenară de comitet. Oamenii ştiu aceste lucruri şi de aceea nu li se pare că ar «deranja­ cind mă opresc pe drum şi-mi spun: «Tovarăşa primar, am primit materialul de construcţie pentru noile blocuri» «...Tovarăşa primar, cind se rezolvă cu...» «Tovarăşa primar, azi mi se căsătoreşte bă­iatul, cred că n-aţi uitat ?­­» Şi fiindcă veni vorba, să mergem la consiliu că am de oficiat o nouă căsătorie şi vă voi arăta in drum şi ce măi este nou In noi“. De la una din gările comunei (pentru că aici sunt două gări : Tutova şi Dragalina-haltă, îtt satul Bădeana), mergem pe un drum asfaltat, de fapt este dru­mul naţional Iaşi — Bucureşti, care străbate pe 11 kilometri comuna Tutova. Lăsăm in urma noastră Complexul de Prestări Servicii, cochet şi dină o notă de inedit de cum cobori din tren, complex cu secţie de împleti­turi coşuri din răchită pentru export unde muncesc peste ISO de lucrători, cu secţii de cro­itorie şi tricotaje, reparaţii uz casnic, timplerie, frizerie, unde planul de producţie s-a realizat, anul trecut in proporţie de 112 la sută. Apoi, rind pe rind, ca o trecere in revistă, femeia volu­bilă şi cu zimbetul cald pe fata bronzată, ne arată spitalul cu 110 paturi (cu secţii de interne, pediatrie şi distrofici), dispensa­rul uman, farmacia (menţionind că mai sint incă trei puncte farmaceutice in satele comunei). Si subliniind că datorită îngriji­rilor celor cinci medici si 14 ca­dre medii, aici, in Tutova, mor­talitatea infantilă este zero si a crescut foarte mult natalitatea, o mare mîndrie pentru toti tu­­tovenii. Ne oprim in centrul comunei unde, lingă sediul con­siliului popular, se ridică liceul cu profil mecanic şi agricol (treapta I) dotat, după cum am văzut, cu laboratoare moderne şi material didactic ce nu sunt mai prejos decit ale unei şcoli orăşeneşti, in apropiere aflin­­du-se şi internatul şcolar, curat şi bine îngrijit. Mai aflăm că există încă trei şcoli generale, cu clasele I —VIII, şapte şcoli generale clasele I—IV, şase grădiniţe cu program prelungit. Tot aici, in centru­, mai este şi unul din cele şase cămine cul­­turale, care are o bibliotecă do­tată cu 25 de mii de volume, (pe lingă celelalte biblioteci volan­te din sate), iar in cadrul că­minelor culturale sunt şi patru săli de cinema. Am lăsat inten­ţionat la urma enumerării, cu toate că trecusem pe lingă ele înainte de a ajunge la primă­rie, cele trei blocuri de locuin­ţe cu 20 de apartamente, pre­cum şi Casa Specialistului cu patru apartamente şi încă un bloc de locuinţe cu 12 aparta­mente, cu spatii comerciale si farmacie la parter, ultimele două obiective urmind să fie fi­nalizate în acest an. Tot in 1983 vor mai fi date in folosin­tă incă patru blocuri de locuin­ţe pentru muncitorii de la A.E.I.H. şi Complexul de Tauri­ne. Sunt noile investiţii care schimbă harta comunei şi de care vor beneficia locuitorii celor trei sate ce vor intra in proce­sul de resistematizare a locali­tăţii, redindu-se totodată agri­culturii 40 de hectare de terén■ După ceremonia căsătoriei ce­lor doi tineri din comună, con­tinuăm discuţia cu Maria Hin­cu, cum se obişnuieşte in sediul unei primării, intre apelurile insistente ale telefonului şi so­licitările oamenilor, care ştiu că uşa biroului unui prima­­poate fi in orice clipă deschisă dacă acesta se află la sediu „Avem in comună două coope­rative agricole de producţie - Pochidia şi Dragalina, aparte­­nind de C.U.A.S.C. Tutova, un I.A.S. cu fermă vegetală, pomi­colă şi animală, o întreprindere socialistă pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor, o asociaţie economică industrială de creş­tere şi ingrăşare a taurinelor, n Asociaţie economică industrială horticolă, un S.M.A. cu cinci secţii de mecanizare, atelier de reparaţii, vulcanizare, atelier de recondiţionare, reîncepe discutia Maria Hincu, intr-o enumerare vertiginoasă a obiectivelor eco­nomice, în C.A.P. sunt­­ 250 de membri, pe totalul comunei, forţa de muncă tinără reprezin­tă 30 la sută, credem noi pro­cent destul de bun. Unind cont de apropierea de numai 15 kilo­metri a Birladului. Şi fiindcă este vorba de tineretul comunei, ne mindrim cu cei 23 de stu­denţi plecaţi din sat şi, sperăm că vor reveni tot aici, ca mulţi alţii. Peste 100 de tineri au ab­solvit cursurile unor instituţii de invăţămint superior in ulti­mii ani. S-a redus fenomenul «navetei» de la aproximativ 700 de oameni prin ’82—'83, la 300 în prezent şi prin eforturile noastre comune de a face să crească veniturile membrilor co­operatori şi de a mări numărul locurilor de muncă pentru ti­nerii cu specializări in domeniul industriei. Comuna Tutova este deţinătoare a locului I pe ţară şi a Ordinului Muncii clasa a IlI-a in anii 1986 şi 1987. Acest lucru se datorează şi muncii locuitorilor ei. Concludentă este în acest sens producţia globală (72 milioane lei in prezent) care a crescut de peste 10 ori in cei douăzeci de ani de cind a fost reorganizată in noua sa structu­ră. Timpul se scurge in matca lui mai aprig sau mai domol, după cum percep oamenii eve­nimentele, dar tot ei, oamenii, silit datori să facă în aşa fel ca trecerea timpului să fii marca­tă prin fapte de muncă şi viaţă demne de a rimine viitorului. Tutova, comună de pe vremea muşatinilor, înscrie azi in iro­nicul ei certitudinile luminoase ale socialismului“. Fapte în contul viitorului VINERI 1 IULIE 1988 Calitatea invatamintului depinde, in primul rind, de noi DE LA MUNCA SUSTINUTA LA FORMANTA SCOLARA Pe directorul LICEULUI IN­DUSTRIAL NR. 1 din CRA­IOVA, Burduşel Iamandei, îl găsesc în cabinetul său de lu­cru. Este ora la care profesori și elevi se pregătesc pentru e­­venimente deosebite. Deopotri­vă, îşi conectează energiile pen­tru orele acestei veri încărcate de examene, de emoţii, de foi de matricolă. Ne străduim, avea să ne spună directorul li­ceului , să avem un climat ci­vilizat de muncă, de dăruire faţă de colectivul nostru, de responsabilitate faţă de elevi. Preocupările noastre se cuvin printre cele dinţii stimulate, amplificarea şi intensificarea lor generează o puternică ambianţă educativă. Suntem­ conştienţi de misiunea care ne revine ca edu­catori, în tot ceea ce facem­ pu­nem un accent deosebit pe ca­litate şi performanţă şcolară. Renumele liceului nostru am vrea, fără fals orgoliu, să fie dus mai departe de elevii noş­tri. Şi asta in primul rinel prin nivelul de cunoştinţe acordate elevilor, prin rapida lor inte­grare socio-profesională. Ajutată de Burduşel Iamandei şi Nicolae Cojocaru, directorul educativ, aflu amănunte de bază despre cele trei profiluri ale li­ceului : aeronautica, electro­nica, mecanica. Amănunte nu lipsite de importanţă pentru că, şi prin acestea, bunul renume al liceului a fost demult asigurat. Astfel, aeronautica are ca spe­cialitate electronica de aviaţie, elevii fiind pregătiţi in meseria de lăcătuşi — construcţii aero­nave. Un profil care a înregis­trat rezultate deosebite la con­cursul pe meserii din aeronau­tică desfăşurat la Bacău, echi­pajul care s-a prezentat obţi­­nind trei premii I şi patru men­ţiuni. Trebuie menţionat gradul intens de pregătire a elevilor ; munca depusă la clasă dă rezul­tate finale dintre cele mai fru­moase. Astfel, in anul şcolar trecut au fost admişi in invă­­ţămintul superior 30 de elevi din 36 ; ultima medie la admi­tere in treapta a 11-a a fost de 0.70 la electronica de aviaţie. Acest fapt nu este un exemplu izolat. Un succes care i-a bucu­rat pe toţi, profesori şi elevi, a fost participarea elevilor la concursul naţional care a avut loc la Constanţa şi de unde e­­cuipajul liceului s-a întors cu titlul de vicecampioni naţionali. Profesorul Radu Berceanu, unul din profesorii îndrăgiţi de elevi, conducătorul cercului de navo­­modele din liceu, a demonstrat cu câţiva dintre elevi dorinţa ridicării activităţii la niveluri de cunoştinţe tot mai înalte. Un premiu care priveşte perspec­tiva, şi nu va fi singurul obţi­nut. Tot în primăvara acestui an, la concursul pe meserii care a avut loc la Alexandria, elevii clasei a IX-a s-au situat pa locul II. La profilul mecanică au fost, obţinute alte două pre­mii trei la faza naţională a a­­celuiaşi concurs pe meserii. „La întrebarea dv. — imi răspunde directorul liceului , cu ce re­zultate vom finaliza acest an şcolar faţă de anul şcolar tre­cut, vă pot oferi câteva cifre re­velatoare. Dacă în anul şcolar trecut au fost înregistrate 82 de premii la faza judeţeană şi 5 premii şi menţiuni la faza na­ţională, anul acesta a fost în­registrat un frumos salt : 107 premii la faza judeţeană şi 12 premii şi menţiuni pe ţară. Noi, cadrele didactice, suntem in si­tuaţia de a pune mereu un pa­riu cu noi înşine, de a scoate o generaţie de elevi cit mai bine pregătită şi care să răspundă exigenţelor societăţii noastre. Vorbim nu o dată despre o nouă calitate a invăţămintului. Ce presupune ea ? Sigur, înainte de toate, o nouă atitudine faţă de muncă, o incredere neclintită în posibilităţile actuale, in­eficien­ţa muncii depuse, in­formarea unei educaţii a muncii, bazată pe un spirit de colectivitate. Şi noi, dar şi elevii noştri, au o mare pondere in formularea de propuneri înnoitoare. Ei sunt apţi, prin propunerile lor, să determina climatul existent în liceu, un climat de învăţătură, de muncă, de exigenţă şi res­ponsabilitate. Să mai amintim că lucrul in echipă cu elevii, după o tematică pusă la dispo­ziţie la Începutul anului Şcolar a dat bune rezultate. Ne-am do­rit să-i pregătim pe elevi cu atmosfera, un pic mai specială, aceea de concurs. Am implicat şi familiile lor in aceste ac­ţiuni, elevii fiind premiaţi în careu, iar succesele lor la dife­rite concursuri fiind difuzate prin staţia de amplificare. Ele­vii­ din clasele terminale le-au adus celor din clasele mai mici la cunoştinţă ce au reprezentat pentru ei cei patru ani de liceu şi, dacă vreţi, chiar cheia suc­cesului lor în diferitele activi­tăţi şcolare şi extraşcolare“. Nu, nu este o dorinţă de a, vina re­zultate bune cu orice chip, ci un drum firesc de obţinere a lor. Şi asta, pentru că nimeni nu s-a sustras drumului spre per­formanţe, pentru ca toţi au pus un umăr serios în acest Sens. O generaţie de elevi care a inţe­­les să apere numele liceului prin amplificarea unor rezultate bune pe care acesta le-a obţi­nut de-a lungul timpului. Re­zultatele lor se înscriu firesc, nu fac altceva decit să demon­streze receptivitatea, să con­vertească întregul flux de idei, de iniţiative personale in acţiuni cu un inart grad de funcţionali­tate. „Tinerilor noştri le-am a­­cordat încrederea spre noi că­utări — adaugă Nicolae Cojo­caru­. Problema încrederii în ei este reală in măsura îrt care li se incredinţează sarcini mobili­zatoare, dar in concordanţă cu priceperea lor, in măsura in care sunt angrenaţi în colective bine închegate, li se stimulează ambiţia şi orgoliul, li se dă cale liberă , sub îndrumarea noas­tră directă spre noi şi majore căutări. Nu o dată, de-a lungul acestui an şcolar, ideile lor au fost dezbătute, au fost alese cele mai bune soluţii de rezol­vare“. Ce s-ar mai putea spune des­pre Liceul industrial nr. 1 din Craiova . A obţinut locul 1 între liceele industriale şi locul 3 printre liceele din judeţ. El îşi pregăteşte elevii nu numai pen­tru ziua de azi, dar şi pentru cea de miine. Pregătirea pe care o oferă şcoala este multilatera­lă , elevii se pregătesc nu nu­mai la obiectele de specialitate, dar şi la obiectele de cultură generală. Proiectele acestora sunt o demonstraţie excelentă a modului in care se reflectă pregătirea lor interdisciplinară matematică, fizică, chimie, gin­­dire economică. în curind, un liceu va avea loc un alt con­curs „Brăţara de aur". Un nou prilej de testare a cunoştinţe­lor elevilor, de verificare a po­sibilităţilor lor. „Noi credem — ne spuneau cei doi directori ai liceului —­ că la bunul mers al Întregii noastre activităţi contribuie şi atmosfera firească, colegială a cadrelor didactice. Fiecare ca­tedră caută să fie cit mai bine situată“. Aşadar, lupta pentru o nouă calitate a procesului in­­structiv-educativ reprezintă ca­lea cea mai însemnată de în­făptuire a planurilor şi proiec­telor stabilite de şcoală şi elevi. O activitate didactică modernă, eficientă şi flexibilă, o tradiţia a unei şcoli tinere, care va îm­plini in curind 22 de ani —, iată doar două dintre atributel« Liceului industrial nr. 1 din Craiova. ARETA ŞANDRU

Next