Scînteia Tineretului, iulie 1988 (Anul 44, nr. 12155-12180)
1988-07-01 / nr. 12155
„SCINTEIA TINERETULUI" pag. 2 CU OAMENII NU DISCUTĂ LA BIROU, CI LA LOCUL LOR DE MUNCĂ — Tovarăşe Florin Sebea, ■inted secretarul Comitetului organizaţiei U.T.C. din Intreprinderea de Maşini Grele Bucureşti. Pentru început vă rog citeva cuvinte despre organizaţia pe care o reprezentaţi. •* Pe scurt, aproape telegrafic, organizaţia noastră poate fi prezentată astfel : 5 000 de membri, care formează 98 de organizaţii conduse de birouri in toate cele 4 mari fabrici ale întreprinderii. Tinerii de la noi sunt oameni de nădejde. Drept dovadă stau numeroasele locuri fruntaşe obţinute în întrecerea cu alte întreprinderi, cu alte organizaţii puternice din Capitală. în anul 1987 am ocupat locul I în întrecerea utecistă pe municipiu. Este un rezultat care ne bucură, dar care nu şi obligă să nu continuăm activitatea cel puţin la aceiaşi parametri. — Ce a determinat acest rezultat ? — Ocuparea acestui loc fruntaş are la bază, in principal, faptul că organizaţia de tineret de la I.M.G.B. a îndeplinit, anul trecut, planul la muncă patriotică in proporţie de 200 la sută. Fireşte este vorba şi de celelalte domenii. — Vorbiţi-ne despre iniţiativele care au condus la situarea dumneavoastră pe un loc fruntaş. — prima, în ordinea importanţei, a fost preluarea de către tineri a problemelor legate de buna gospodărire a spaţiilor unităţii. După cum vedeţi, întreprinderea noastră este ceea ce se numeşte, fără nici o exagerare, un colos industrial. Modul in care este îngrijită depinde in primul rind de noi. De aceea trebuie efectuate permanente operaţii de întreţinere, de înfrumuseţare. Astfel, începind de la repararea de balustrade şi înlocuiri de geamuri şi terminind cu repararea marilor poduri rulante din hale tinerii au preluat in grijă această a doua casă a noastră. O altă acţiune mare care s-a permanentizat la noi este recuperarea materialelor refolosibile rezultate în procesul de producţie. După cum aţi văzut, avem în fiecare secţie puncte speciale pentru colectarea spânului. Acesta nu este o cantitate neglijabilă. De măsurat, ca să vorbesc de unitatea de măsură, îl măsurăm cu vagoanele. Odată încărcate, acestea sunt dirijate prin gara uzinală către întreprinderea ce se ocupă de colectare. Din materialele recuperate căutăm să selecţionăm ce poate fi folosit aici. Tot cu o parte din aceste materiale refacem elementele de protecţie uzate ale maşinilor-unelte sau alte lucruri pentru asigurarea protecţiei muncii. De exemplu, am refacut paravanele folosite ln felurile de muncă in care îşi desfăşoară activitatea mai mulţi sudori. — Ce ne puteţi spune despre acţiunile desfăşurate pe linie profesională ? — Unitatea noastră este una dintre cele mai importante furnizoare de utilaj energetic pentru economie. Turbinele pe care le-aţi văzut, de dimensiuni cu adevărat gigantice, cer, numai pentru a vorbi despre aceste produse, o calitate ireproşabilă a execuţiei. Or, o asemenea calitate nu o putem obţine decit cu oameni bine pregătiţi profesional. întreprinderea noastră patronează două licee din care ne vin in fiecare an absolvenţi calificaţi In meseriile necesare aici. Totuşi, pentru o cit mai bună introducere in problemele concrete ale locului de muncă, s-a simţit nevoia unor cursuri speciale de scurtă durată. Le-am organizat in cadrul politehnicii muncitoreşti. Privim această formă de invăţămint in modul cel mai serios şi de aceea facem tot ce putem pentru a ridica cu mai mult calitatea cursurilor, începind cu locul de desfăşurare a acestora, modul de predare şi testare a cunoştinţelor şi terminind cu dotarea tehnico-didactică, de la planşe la retroproiectare, facem tot ce putem pentru a îmbunătăţi mereu această activitate. Rezultatele se văd in munca celor ce trec prin această formă de invăţămint. Creşte calitatea. La noi s-a implementat cu bune rezultate sistemul numit ,,asigurarea calităţii produselor“. Asta înseamnă că după efectuarea fiecărei operaţii importante lucrarea este controlată cu cea mai mare atenție. S-a ajuns ca, prin aplicarea acestei metode, să se ridice mult calitatea produselor executate aici. Indicatorul cel mai bun îl constituie aprecierile beneficiarilor care, Tribuna secretarului U.T.C. pentru a da doar un exemplu, firmele de peste hotare au reînnoit contractele cu noi. Revenind la politehnica muncitorească, trebuie să spun că această formă de pregătire cuprinde anual circa 2 000 de tineri. în afara acestei acţiuni avem partea noastră de contribuţie şi la buna desfăşurare a cursurilor de policalificare. — Am văzut că, în timp ce treceam prin diferite locuri de muncă, ați discutat cu mai mulți tineri despre probleme concrete, cum se zice un amănunt. — Da, obișnuiesc să fac des drumuri prin secții, pe la cele mai diferite locuri de muncă. Atit ziua, cit și noaptea. Trebuie să-ţi cunoşti colegii şi ei sâ te cunoască, să ştii ce îi frămintă, să-i asculţi şi să faci totul pentru a-i ajuta, în spatele produselor mai mult sau mai puţin sofisticate pe care le livrăm, în spatele modernelor maşini-unelte cu comandă program Care au uneori mărimea unei clădiri cu 3 sau 4 etaje stă Întotdeauna omul. F.1 are probleme legate de maşină, materiale, deci de producţie, dar şi de casă, şcoală, copii, Sănătate şi toate celelalte de care ne lovim în viaţă. Din discuţiile pe care le purtăm, caut să aflu problemele tinerilor şi încerc să le rezolv cum îmi stă în putere. Uneori au stîrnit mirare cunoştinţele mele exacte, la amănunt, privind cutare om sau problemă din secţie ori întrebările directe pe care le puneam celor care in primul rind ar fi trebuit să se ocupe de toate acestea. Deşi este greu, la un efectiv atît de mare de tineri, caut totuşi să cunosc tot ce ţine de viaţa şi munca celor cu care lucrez. — Cum trataţi şi cum rezolvaţi problemele legate de viaţa in afara întreprinderii a tinerilor de la I.M.G.B. 7 — Da, aţi atins o problemă mereu de actualitate. Pentru că ştim că o fisură in munca în acest domeniu poate avea şi urmări greu de îndreptat in viaţa unor tineri. Căutăm de aceea să-i atragem in activităţile noastre politico-educative sau cele ale asociaţiei sportive unde se practică 14 sporturi. In acest scop un coleg de-al nostru, Ionel Sporea, a gindit şi construit cu incă ciţiva tineri o maşină pentru executarea in cele mai complicate şi diferite moduri punerea mingii in joc la tenis de masă. Prezentată specialiştilor şi testată de sportivi de frunte, campioni, maşina noastră, ce e drept încă nu perfectă ca estetică, a stirnit efectiv uimirea specialiştilor, care au apreciat-o ca superioară celor similare fabricate de firmele cu tradiţie. In cele 6 cămine muncitoreşti pentru tineret avem şi cluburi dotate cu tot ce trebuie. Pentru că acolo tinerii citesc foarte mult avem grijă ca să rulăm periodic fondul de carte din bibliotecile care deservesc aceste cămine. Aici colaborăm foarte bine cu comitetul sindicatului. Pentru că vorbesc despre colaborare trebuie să spun că un sprijin efectiv, un ajutor permanent, primim din partea conducerii administrative a întreprinderii. Problemele tinerilor sunt privite aici cu toată atenţia şi seriozitatea şi de aceea ajutorul primit, îndrumările date au o eficienţă deosebită. Tot pe linia formării tinerilor, organizăm şi vizionarea in colectiv a unor spectacole (aţi văzut panourile din întreprindere cu afişele teatrelor), de vizitare a unor locuri importante pentru trecutul nostru istoric. — După ce am discutat despre colectivul de tineri, să vorbim nlţunni despre d■ avoastră. Cum vă organizaţi timpul pentru a face atitea lucruri ? — Pentru mine, ziua începe de obicei la 4 şi 30 de minute şi se termiftă seara tirziu. Uneori de abia am timp să trec pe acasă. Cu oamenii nu discuţi la birou, ci la locul lor de muncă și pentru că acestea sint peste tot in întreprindere, iar activitatea se desfăşoară in 3 schimburi, eu trebuie să urmez aceste ravoarte. — Adică Veniţi aici cu noaptea . — Da ! Nu o dată vin aici şi In schimbul de noapte. Caut să văd dacă problemele se rezolvă aşa cum trebuie. — Faceţi ce faceţi şi reveniţi la problemele celorlalţi ! — Vedeţi, ăsta ţine de om. Păi, dacă tinerii mi-au acordat această încredere, eu aşa ştiu că trebuie să fac : producţia şi celelalte probleme ale oamenilor nu au voie să fie neglijate pentru că, luaţi in totalitatea lor, oamenii de la I.M.G.B., printre care mă număr şi eu, trebuie să-şi facă, şi-şi fac, datoria aşa cum se cere , cu conştiinţă muncitorească ! GAVRILA INGA* 9 ASTAZI încep la poligoanele „Tunari“ şi „Dinamo“ din Capitală întrecerile unor tradiţionale competiţii internaţionale de tir — Campionatele internaţionale ale României, ajunse la a 35-a ediţie. „Marele Premiu Carpaţi" la talere (ediţia a 19-a) şi cea de-a 32-a ediţie a Campionatului ţărilor latine şi Greciei. La concursuri şi-au anunţat participarea sportivi şi sportive din Italia, Belgia, San Marino, Portugalia, Grecia, Monaco, Franţa, Spania, Indonezia, inugoslavia, Turcia, Cehoslovacia, R. D. Germană, Brazilia, U.R.S.S., Bulgaria, Cuba, Polonia şi România. In prima zi sunt programate probele de pistol liber, puşcă standard 60 focuri (poziţia culcat), pistol sport, puşcă 10 m (cu aer comprimat) masculin, precum şi primele manşe in întrecerile de talere. Competiţiile se incheie duminică. • IN ULTIMA ZI a turneului International feminin de baschet de la Wuhan, echipa României a întrecut cu scorul de 83—34 (30—32) formaţia Universităţii Stanford (S.U.A.). Competiţia a fost ciştigată de reprezentativa R.P. Chineze, care in meciul decisiv a dispus CU scorul de 82—64 (55—39) de selecţionata de tineret a U.I.S.S. Alte rezultate : Polonia — R.P. Chineză tineret 70—67 (35—40) ; Selecţionata provinciei Hubei — Japonia 81—68 (42—36). • PROBA DE 100 M PLAT femei din cadrul concursului international de atletism, desfăşurat in oraşul spaniol Jerez, a revenit sportivei olandeze Nelli Cooman, cu 11”30/160, urmată de recordmana mondială Evelyn Ashford (S.U.A.) — 11“31/100; în cursa de 400 m a Cistigat cubaneza Ann Quirot cu timpul de 50’55/100. Rezultate din concursul masculin : 100 m : Calvin Smith — 10”11/100 ; săritura in lungime : Larry Myricks — 8,22 m ; 400 m garduri : Danny Harris — 48” 64/100 ; 110 m garduri : Roger Kingdom — 13”20/100. • CU O RUNDA înainte de încheierea turneului internaţional de şah de la Bela Crkva (Iugoslavia), in clasament, pe primele locuri se află Gunavan şi Cvitan — cu cite 8 puncte, urmaţi de Kotronias, Vaslukov și Vuiadinoviei — cu este 7.1 puncte, în runda # 10-a, Cvitan a ciștigat Ia Maximoviei, Lernet a pierdut la Gunavan, iar Kotronias a remizat cu Briliaka. întreprinderea de Contactoare Buzău Fotó : O. PLECAN „Am crescut copiii asa cum ridici cu palmele o casă in soare" Bolintinul din Vale este un s at renumit. Toate satele sint in felul lor cunoscute pentru ceva anume ce I* sporeşte faima şi dă oamenilor de acolo mîndrie. Unii sint foarte buni grădinari, alţii se laudă cu livezile de pomi. Pentru unii viaţa nu ar avea rost dacă nu ar creşte cu mai mulţi copii. Cei din Bolintinul din Vale sunt renumiţi pentru indeminarea lor de constructori. Echipele de zidari de la Bolintin au trecere oriunde in ţară, iar la Bucureşti ei au demult certificatul de măiestrie luat in probe dintre cele mai grele ; ca să-ţi dai seama de munca lor nu ai decit să priveşti casele, cu soare In ferestre. Era de înţeles că ajungind la Sorintinul din Vale nu aveam cum să nu întîlnesc oameni de-ai zidăriei, cum ți se zice pe aici. Am găsit chiar mai mult decit atit. Am avut norocul să pot sta de vorbă cu o mamă de meșteri-zidari. Fănica Leana este o femeie corpolentă, dar nu putere la cei 68 de ani. — Cum este, cum a fost viața dumneavoastră 7 — Muncită. De dimineața pînă seara, iarna și vara, pe soare, pe vint... — Vi se pare greu acest lucru de a munci tot timpul 7 — Nu mi se mai pare. Mă uit la copii, la nepoţi. Te apucă bucuria numai cum te uiţi la copiii care ştiu să vadă cit folos e cu o bătrină pe lingă casă. — Clţi copii aveţi ? — Trei. Pe Tănase, om la patruzeci de ani. Pe Alexandru, cu patru ani nai mare. Pe Fănica, între ei, la doi anii, adicâ are acum 38. — Nepoţi 7 — Toţi copiii mei au copii. Tănase are două fete. Alexandru, două, iar fata mea are un băiat. — Cum l-aţi crescut ? — Cum ! Cu palmele i-am ţhălţat şi i-am scos la liman. Muncă de femeie singură. — De ce spuneţi „singură“ 7 — Pentru că am rămas vfi- Principalul educator — munca tftivS, de la13 de ani , arh dus tot greul vieţii, rti-am luptat Să-i fac oameni pe cei trei copii, pe Tănase, Alexandru, Fănica. Mi-a murit bărbatul. Şi eu a trebuit să fiu şi mamă şi tată. Nu e uşor. N-am fost neam de oameni înstăriţi. Am muncit şi iar am muncit, şi aşa s-au făcut mari şi s-au făcut cu rostul lor şi copiii mei. De la muncă i se trage omului toată bucuria. — Ce meserii au băieţii ? — Zidari. Fratele meu a fost zidar şi l-a învăţat meserie mai întii pe băiatul mai mare, pe Alexandru. După el a mers şi Tănase. Sunt amindoi muncitori pricepuţi şi harnici. Cu palmele muncesc acum şi ei, ca şi mine, ca să-şi ducă in viaţă copiii lor, mărişori şi ei, că timpul trece, trece, şi dacă nu te ţii dună el rămîi fără nici un căpătîi. — Unde locuiţi 7 — La Tănase. Cel care ara două fete, Aura, de e în clasa a X-a, şi Roxana, mai mică, în a VÎI-a. — Nepoatelor ie place munca . — Dacă asta au văzut la mine şi la părinţii lor, musai să le plecă, dar acum copiii sunt altfel, au de toate, însă de muncă nici un tânăr nu trebuie să se ferească, că numai şi numai, cum am mai zis adineauri, numai şi numai din rpuncă omul poate să iasă în lume şi să fie cineva, să-i zici „biină ziua“ cu respect. Am muncit la timp, la C.A.P., am muncit in grădină, de bucătărie nu mai vorbesc, şi niciodată nu m-am plîns că e greu, că am obosit, că mai ştiu eu ce. Doar dacă nu munceşti, atunei oboseşti uşor, aşa să scrii acolo la ziar. — Aşa o să scriu, şi am sâ adaug ci aceste vorbe le-a spus o mamă a trei copii şi o bunică a cinci nepoţi, căreia eu acum ii urez viaţă lungă şi sănătate. —Şi eu îţi mulţumesc, maică. CAROLINA NICA BULETIN RUTIER TRAVERSAREA SI MIJLOACELE DE TRANSPORT IN COMUN Deplasările pietonilor, îndeosebi in centrele urbane, sunt frecvent legate de utilizarea mijloacelor de transport în comun. Siguranţa unor astfel de deplasări este, deci, condiţionată şi de traversarea corectă a arterelor rutiere la coborîrea şi uneori chiar la urcarea in autobuze, tramvaie, troleibuze. Un mare număr de accidente rutiere datorate imprudenţei pietonilor se produc ca urmare a traversării incorecte a drumurilor prin imediata apropiere a vehiculelor transportului în comun oprite ori staţii, fără a se aştepta, mai mtic, plecarea acestora. Evitarea unor asemenea situaţii neplăcute este lăsată astfel numai pe seama automobiliştilor care, aflaţi în depăşirea vehiculului staţionat, au, ce-i drept, obligaţia de a reduce substanţial viteza. Insă, a lăsa numai pe seama celui de la volan grija de a-l proteja constituie pentru pietonul respectiv o mare imprudenţă. Unor asemenea greşeli i-au căzut victime un pieton, in localitatea Cerna, judeţul Tulcea, şi un altul in virstă de 80 ani, la Breaza, judeţul Prahova. Ambii au fost surprinşi de autovehicule in timp ce traversau neregulamentar, după coborirea din mijloacele de transport. Mulţi dintre pietonii accidentaţi in felul acesta sunt copii. în municipiul Sibiu, un băieţel de zaţii care a ţişnit în traversare din vecinătatea unui autobuz oprit in staţie, nu a mai putut fi evitat de conducătorul unui autoturism. Multe asemenea drame rutiere ar putea fi prevenite dacă şoferii mijloacelor de transport în comun ar atrage atenţia pasagerilor ca la coborirea din autovehicul să aştepte mai intil plecarea maşinii din staţie şi abia după aceea să procedeze la efectuarea traversării. Pentru conducătorul auto care transportă persoană, asigurarea securităţii pasagerilor nu se limitează numai la conducerea şi oprirea corectă a autovehiculului, ci trebuie să cuprindă şi atitudinea preventivă faţă de cei pe care îi transportă, iar in acest sens, gestul aparent lipsit de însemnătate de a atrage atenţia asupra unor eventuale pericole capătă semnificaţii şi trebuie să devină obişnuinţă permanentă, ca un corolar al unei atitudini umane, atente faţă de cei din jur. VEHICULE PE DOUA ROTI Vehiculele pe două roţi au ciştigat teren, datorită, mai ales, comodităţii şi accesibilităţii oferite tuturor, îndeosebi tinerii agreează în mod deosebit aceste mijloace de deplasare, deşi ele nu sunt ocolite nici de către virstnici, însă echilibrul precar în timpul mersului trebuie să pună celor care le folosesc pe drumurile publice, serioase probleme de conduită preventivă, adeseori neglijate. Cele mai frecvente greşeli ale bicicliştilor sunt virajele pripite, fără o asigurare prealabilă, tăind calea unor autovehicule şi expunâdu-se riscului accidentelor. La fel, pătrunderea moninată in intersecţii. Imprudenţe care creează pericol in traficul rutier. Pe biciclistul Ion Cazacu, din Buzău, care, ignorind semnificaţia indicatorului de prioritate, a pătruns într-o intersecţie fără să se asigure, tăind calea auto-Informaţii de la Inspectoratul General al Miliţiei — Direcţia circulaţie specialei 32-IS-774, l-a salvat numai precauţia omului de la volan. Folosirea în siguranţă a bicicletei pe drumurile publice reclamă cunoaşterea şi respectarea strictă a normelor rutiere, ba mai mult, evitarea situaţiilor neplăcute datorate unor greşeli ale partenerilor de drum. Ca toţi conducătorii de vehicule, şi bicicliştii trebuie să circule pe partea dreaptă a drumurilor, cit mai aproape de bordură sau acostamente, iar acolo unde sunt amenajate piste speciale, să le folosească în exclusivitate. Deşi pista amenajată pe o şosea din apropiere de Orăştie ii oferea siguranţă sporită in deplasare, biciclistul Octav Mihăileanu a ocolit-o, circulind pe mijlocul şoselei, in condiţiile unui trafic intens de autovehicule şi doar întimplarea ori precauţia partenerilor de drum au făcut să nu fie accidentat, în localitatea Ciumbrud, judeţul Alba, un biciclist care circula neregulamentar pe partea stingă a drumului, sesizind pericolul la apropierea din sens opus a autoturismului 2AB-7808, condus de Aurel Boján, a încercat să treacă pe dreapta, dar cel de la volan, dorind să-l evite, a schimbat şi el direcţia de mers. A urmat coliziunea frontală, in urma căreia biciclistul a fost grav rănit. Nu numai conducerea bicicletei, ci şi a motoretei sau motocicletei presupune îndeminare şi mai ales prudenţă. Pe o şosea din judeţul Prahova, o triftră în virstă de 20 ani, din Plopeni, a condus cu viteză excesivă pe ploaie motocicleta 46-PH-1677 şi a derapat într-o curbă, izbindu-se de un alt autovehicul, accident in urma căruia şi-a pierdut viaţa. O intimplare care trebuie sa stea în atenţia tuturor tinerilor cărora temeritatea caracteristică virstei ie dă uneori prea mult curaj. COPIII SA-I FERIM DE ACCIDENTE Participanţi activi la traficul rutier, copiii constituie, mai ales în primele zile de vacanţă, o prezenţă numeroasă. Comportarea copiilor în circulaţie ascunde adeseori surprize, fapt care trebuie să stea in permanenţă in atenţia celor de la volan. Aceştia trebuie să reducă substanţial viteza, sa anticipeze situaţiile critice şi să-şi asigure spaţiul de manevră necesar la nevoie, ori de cite ori observă copii in apropierea căii de rulare ori cu bicicleta. Aşa cum a procedat la Sovata, Elisabeta Sonea, care, observind un grup de copii, a redus viteza autoturismului 1- MS-6630, fapt care i-a permis să evite lovirea unui băieţel. Alexandru Simon, care s-a luat in întrecere cu maşina, traversind apoi în fugă prin faţa acesteia. La Sibiu, un copil s-a dezechilibrat cu bicicleta într-o intersecţie şi a căzut sub roţile remorcii unui tractor, tocmai cind acesta pleca de pe loc. Tragedii ce nu s-ar petrece dacă cei din jur, adulţii, ar veghea cu mai multă grijă asupra comportării copiilor pe stradă, unde greşelile nu rămin niciodată fără urmări, fie şi din simplul motiv că ele, repetate, formează copiilor deprinderi rutiere nepreventive, periculoase pentru ei. Suntem datori cu toţii, indiferent, de virstă şi preocupări, ca ori de câte ori observăm copii îrn locuri şi situaţii ce presupun riscul accidentelor, să le atragem atenţia, să-i protejăm, să le apărăm viaţa. Nu trebuie uitat faptul că bunele deprinderi în circulaţia rutieră sunt dobândite de copii de la persoanele adulte, deprinderi de care depinde în mare măsură comportarea lor in traficul rutier și mai tirziu cind vor crește mari. Onorarea sarcinilor la export Oamenii muncii din cadrul întreprinderii Mecanice din Cugir acţionează cu toate forţele pentru onorarea in cele mai bune condiţii a obligaţiilor contractuale asumate faţă de partenerii externi. O dovadă concludentă a rodniciei eforturilor depuse in acest sens o constituie depăşirea planului semestrial la export cu 70 milioane lei. O contribuţie însemnată la obţinerea acestui succes — datorat, in principal, preocupării pentru diversificarea gamei de produse şi sporirea gradului lor de prelucrare, gospodărirea judicioasă a resurselor materiale şi energetice, creşterea productivităţii muncii — şi-au adus constructorii de maşini-unelte pentru prelucrarea metalelor prin aşehiere, precum şi producătorii de maşini electrice de uz casnic. (Agerpres) (Urmare din pop. 1) cialişti orice localitate a patriei işi defineşte statutul său printr-o grijă permanentă pentru continua sa dezvoltare şi înflorire. în fruntea obştii sunt aleşi oameni destoinici, cu o pregătire profesională adecvată, cu dragoste pentru locurile unde au crescut şi s-au format. Maria Hincu este primăriţa comunei din 1914.Născută tot intr-o aşezare vasluiana, Bogdana, a lucrat, după absolvirea Liceului de Petrol şi Chimie din Orăştie, ca operator chimist, la Fabrica de Antibiotice din Iaşi. A urmat apoi cursurile de un an de contabilitate din Vaslui, s-a căsătorit şi a venit cu soţul la Tutova, fiind el tutoreah de origine. Acum familia Hincu este respectată şi cunoscută in comună prin seriozitatea .?i dragostea de muncă : soţul este şef de secţie la S.M.A.-ul din comună, fiul este vicepreşedintele C.P.A.D.M.-ului, căsătorit, tată a doi copii, fetiţa este elevă in clasa a Xll-a. Cind am cunoscut-o pe energica primăriţă tutoveanca, am înţeles de ce este salutată la fiece pas. Odată cu fiecare bineţe, Măria Hincu adresa oamenilor cite o intrebare în legătură cu familia celui pe care l-a intilnit sau cu o anumită problemă comună a obştii, după cum era cazul. „Pe toate le ştiţi, tovarăşă primar ?“ „N-aş putea zice că ştiu totul, dacă nu ar fi oamenii să mi le spună la timpul lor. La primărie avem stabilite ore de audienţă pentru oamenii din comună. Dar ca să aştepţi să vină ei, ar însemna să-i cunoşti numai parţial. Nu este nici o greutate ca atunci cind merg la spitalul comunal, sau la sediul C.P.A.D.M., ca acum, să mă opresc să văd cum merg lucrurile la grădiniţă sau la şcoală, că tot mă aflu pe drum in această direcţie. Cinci minute pe care lepierd» acum mă ajută să «recuperez» zile din viaţa comunei şi să rezolv probleme care nu necesită neapărat o şedinţă sau o plenară de comitet. Oamenii ştiu aceste lucruri şi de aceea nu li se pare că ar «deranja cind mă opresc pe drum şi-mi spun: «Tovarăşa primar, am primit materialul de construcţie pentru noile blocuri» «...Tovarăşa primar, cind se rezolvă cu...» «Tovarăşa primar, azi mi se căsătoreşte băiatul, cred că n-aţi uitat ?» Şi fiindcă veni vorba, să mergem la consiliu că am de oficiat o nouă căsătorie şi vă voi arăta in drum şi ce măi este nou In noi“. De la una din gările comunei (pentru că aici sunt două gări : Tutova şi Dragalina-haltă, îtt satul Bădeana), mergem pe un drum asfaltat, de fapt este drumul naţional Iaşi — Bucureşti, care străbate pe 11 kilometri comuna Tutova. Lăsăm in urma noastră Complexul de Prestări Servicii, cochet şi dină o notă de inedit de cum cobori din tren, complex cu secţie de împletituri coşuri din răchită pentru export unde muncesc peste ISO de lucrători, cu secţii de croitorie şi tricotaje, reparaţii uz casnic, timplerie, frizerie, unde planul de producţie s-a realizat, anul trecut in proporţie de 112 la sută. Apoi, rind pe rind, ca o trecere in revistă, femeia volubilă şi cu zimbetul cald pe fata bronzată, ne arată spitalul cu 110 paturi (cu secţii de interne, pediatrie şi distrofici), dispensarul uman, farmacia (menţionind că mai sint incă trei puncte farmaceutice in satele comunei). Si subliniind că datorită îngrijirilor celor cinci medici si 14 cadre medii, aici, in Tutova, mortalitatea infantilă este zero si a crescut foarte mult natalitatea, o mare mîndrie pentru toti tutovenii. Ne oprim in centrul comunei unde, lingă sediul consiliului popular, se ridică liceul cu profil mecanic şi agricol (treapta I) dotat, după cum am văzut, cu laboratoare moderne şi material didactic ce nu sunt mai prejos decit ale unei şcoli orăşeneşti, in apropiere aflindu-se şi internatul şcolar, curat şi bine îngrijit. Mai aflăm că există încă trei şcoli generale, cu clasele I —VIII, şapte şcoli generale clasele I—IV, şase grădiniţe cu program prelungit. Tot aici, in centru, mai este şi unul din cele şase cămine culturale, care are o bibliotecă dotată cu 25 de mii de volume, (pe lingă celelalte biblioteci volante din sate), iar in cadrul căminelor culturale sunt şi patru săli de cinema. Am lăsat intenţionat la urma enumerării, cu toate că trecusem pe lingă ele înainte de a ajunge la primărie, cele trei blocuri de locuinţe cu 20 de apartamente, precum şi Casa Specialistului cu patru apartamente şi încă un bloc de locuinţe cu 12 apartamente, cu spatii comerciale si farmacie la parter, ultimele două obiective urmind să fie finalizate în acest an. Tot in 1983 vor mai fi date in folosintă incă patru blocuri de locuinţe pentru muncitorii de la A.E.I.H. şi Complexul de Taurine. Sunt noile investiţii care schimbă harta comunei şi de care vor beneficia locuitorii celor trei sate ce vor intra in procesul de resistematizare a localităţii, redindu-se totodată agriculturii 40 de hectare de terén■ După ceremonia căsătoriei celor doi tineri din comună, continuăm discuţia cu Maria Hincu, cum se obişnuieşte in sediul unei primării, intre apelurile insistente ale telefonului şi solicitările oamenilor, care ştiu că uşa biroului unui primapoate fi in orice clipă deschisă dacă acesta se află la sediu „Avem in comună două cooperative agricole de producţie - Pochidia şi Dragalina, apartenind de C.U.A.S.C. Tutova, un I.A.S. cu fermă vegetală, pomicolă şi animală, o întreprindere socialistă pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor, o asociaţie economică industrială de creştere şi ingrăşare a taurinelor, n Asociaţie economică industrială horticolă, un S.M.A. cu cinci secţii de mecanizare, atelier de reparaţii, vulcanizare, atelier de recondiţionare, reîncepe discutia Maria Hincu, intr-o enumerare vertiginoasă a obiectivelor economice, în C.A.P. sunt 250 de membri, pe totalul comunei, forţa de muncă tinără reprezintă 30 la sută, credem noi procent destul de bun. Unind cont de apropierea de numai 15 kilometri a Birladului. Şi fiindcă este vorba de tineretul comunei, ne mindrim cu cei 23 de studenţi plecaţi din sat şi, sperăm că vor reveni tot aici, ca mulţi alţii. Peste 100 de tineri au absolvit cursurile unor instituţii de invăţămint superior in ultimii ani. S-a redus fenomenul «navetei» de la aproximativ 700 de oameni prin ’82—'83, la 300 în prezent şi prin eforturile noastre comune de a face să crească veniturile membrilor cooperatori şi de a mări numărul locurilor de muncă pentru tinerii cu specializări in domeniul industriei. Comuna Tutova este deţinătoare a locului I pe ţară şi a Ordinului Muncii clasa a IlI-a in anii 1986 şi 1987. Acest lucru se datorează şi muncii locuitorilor ei. Concludentă este în acest sens producţia globală (72 milioane lei in prezent) care a crescut de peste 10 ori in cei douăzeci de ani de cind a fost reorganizată in noua sa structură. Timpul se scurge in matca lui mai aprig sau mai domol, după cum percep oamenii evenimentele, dar tot ei, oamenii, silit datori să facă în aşa fel ca trecerea timpului să fii marcată prin fapte de muncă şi viaţă demne de a rimine viitorului. Tutova, comună de pe vremea muşatinilor, înscrie azi in ironicul ei certitudinile luminoase ale socialismului“. Fapte în contul viitorului VINERI 1 IULIE 1988 Calitatea invatamintului depinde, in primul rind, de noi DE LA MUNCA SUSTINUTA LA FORMANTA SCOLARA Pe directorul LICEULUI INDUSTRIAL NR. 1 din CRAIOVA, Burduşel Iamandei, îl găsesc în cabinetul său de lucru. Este ora la care profesori și elevi se pregătesc pentru evenimente deosebite. Deopotrivă, îşi conectează energiile pentru orele acestei veri încărcate de examene, de emoţii, de foi de matricolă. Ne străduim, avea să ne spună directorul liceului , să avem un climat civilizat de muncă, de dăruire faţă de colectivul nostru, de responsabilitate faţă de elevi. Preocupările noastre se cuvin printre cele dinţii stimulate, amplificarea şi intensificarea lor generează o puternică ambianţă educativă. Suntem conştienţi de misiunea care ne revine ca educatori, în tot ceea ce facem punem un accent deosebit pe calitate şi performanţă şcolară. Renumele liceului nostru am vrea, fără fals orgoliu, să fie dus mai departe de elevii noştri. Şi asta in primul rinel prin nivelul de cunoştinţe acordate elevilor, prin rapida lor integrare socio-profesională. Ajutată de Burduşel Iamandei şi Nicolae Cojocaru, directorul educativ, aflu amănunte de bază despre cele trei profiluri ale liceului : aeronautica, electronica, mecanica. Amănunte nu lipsite de importanţă pentru că, şi prin acestea, bunul renume al liceului a fost demult asigurat. Astfel, aeronautica are ca specialitate electronica de aviaţie, elevii fiind pregătiţi in meseria de lăcătuşi — construcţii aeronave. Un profil care a înregistrat rezultate deosebite la concursul pe meserii din aeronautică desfăşurat la Bacău, echipajul care s-a prezentat obţinind trei premii I şi patru menţiuni. Trebuie menţionat gradul intens de pregătire a elevilor ; munca depusă la clasă dă rezultate finale dintre cele mai frumoase. Astfel, in anul şcolar trecut au fost admişi in invăţămintul superior 30 de elevi din 36 ; ultima medie la admitere in treapta a 11-a a fost de 0.70 la electronica de aviaţie. Acest fapt nu este un exemplu izolat. Un succes care i-a bucurat pe toţi, profesori şi elevi, a fost participarea elevilor la concursul naţional care a avut loc la Constanţa şi de unde ecuipajul liceului s-a întors cu titlul de vicecampioni naţionali. Profesorul Radu Berceanu, unul din profesorii îndrăgiţi de elevi, conducătorul cercului de navomodele din liceu, a demonstrat cu câţiva dintre elevi dorinţa ridicării activităţii la niveluri de cunoştinţe tot mai înalte. Un premiu care priveşte perspectiva, şi nu va fi singurul obţinut. Tot în primăvara acestui an, la concursul pe meserii care a avut loc la Alexandria, elevii clasei a IX-a s-au situat pa locul II. La profilul mecanică au fost, obţinute alte două premii trei la faza naţională a aceluiaşi concurs pe meserii. „La întrebarea dv. — imi răspunde directorul liceului , cu ce rezultate vom finaliza acest an şcolar faţă de anul şcolar trecut, vă pot oferi câteva cifre revelatoare. Dacă în anul şcolar trecut au fost înregistrate 82 de premii la faza judeţeană şi 5 premii şi menţiuni la faza naţională, anul acesta a fost înregistrat un frumos salt : 107 premii la faza judeţeană şi 12 premii şi menţiuni pe ţară. Noi, cadrele didactice, suntem in situaţia de a pune mereu un pariu cu noi înşine, de a scoate o generaţie de elevi cit mai bine pregătită şi care să răspundă exigenţelor societăţii noastre. Vorbim nu o dată despre o nouă calitate a invăţămintului. Ce presupune ea ? Sigur, înainte de toate, o nouă atitudine faţă de muncă, o incredere neclintită în posibilităţile actuale, ineficienţa muncii depuse, informarea unei educaţii a muncii, bazată pe un spirit de colectivitate. Şi noi, dar şi elevii noştri, au o mare pondere in formularea de propuneri înnoitoare. Ei sunt apţi, prin propunerile lor, să determina climatul existent în liceu, un climat de învăţătură, de muncă, de exigenţă şi responsabilitate. Să mai amintim că lucrul in echipă cu elevii, după o tematică pusă la dispoziţie la Începutul anului Şcolar a dat bune rezultate. Ne-am dorit să-i pregătim pe elevi cu atmosfera, un pic mai specială, aceea de concurs. Am implicat şi familiile lor in aceste acţiuni, elevii fiind premiaţi în careu, iar succesele lor la diferite concursuri fiind difuzate prin staţia de amplificare. Elevii din clasele terminale le-au adus celor din clasele mai mici la cunoştinţă ce au reprezentat pentru ei cei patru ani de liceu şi, dacă vreţi, chiar cheia succesului lor în diferitele activităţi şcolare şi extraşcolare“. Nu, nu este o dorinţă de a, vina rezultate bune cu orice chip, ci un drum firesc de obţinere a lor. Şi asta, pentru că nimeni nu s-a sustras drumului spre performanţe, pentru ca toţi au pus un umăr serios în acest Sens. O generaţie de elevi care a inţeles să apere numele liceului prin amplificarea unor rezultate bune pe care acesta le-a obţinut de-a lungul timpului. Rezultatele lor se înscriu firesc, nu fac altceva decit să demonstreze receptivitatea, să convertească întregul flux de idei, de iniţiative personale in acţiuni cu un inart grad de funcţionalitate. „Tinerilor noştri le-am acordat încrederea spre noi căutări — adaugă Nicolae Cojocaru. Problema încrederii în ei este reală in măsura îrt care li se incredinţează sarcini mobilizatoare, dar in concordanţă cu priceperea lor, in măsura in care sunt angrenaţi în colective bine închegate, li se stimulează ambiţia şi orgoliul, li se dă cale liberă , sub îndrumarea noastră directă spre noi şi majore căutări. Nu o dată, de-a lungul acestui an şcolar, ideile lor au fost dezbătute, au fost alese cele mai bune soluţii de rezolvare“. Ce s-ar mai putea spune despre Liceul industrial nr. 1 din Craiova . A obţinut locul 1 între liceele industriale şi locul 3 printre liceele din judeţ. El îşi pregăteşte elevii nu numai pentru ziua de azi, dar şi pentru cea de miine. Pregătirea pe care o oferă şcoala este multilaterală , elevii se pregătesc nu numai la obiectele de specialitate, dar şi la obiectele de cultură generală. Proiectele acestora sunt o demonstraţie excelentă a modului in care se reflectă pregătirea lor interdisciplinară matematică, fizică, chimie, gindire economică. în curind, un liceu va avea loc un alt concurs „Brăţara de aur". Un nou prilej de testare a cunoştinţelor elevilor, de verificare a posibilităţilor lor. „Noi credem — ne spuneau cei doi directori ai liceului — că la bunul mers al Întregii noastre activităţi contribuie şi atmosfera firească, colegială a cadrelor didactice. Fiecare catedră caută să fie cit mai bine situată“. Aşadar, lupta pentru o nouă calitate a procesului instructiv-educativ reprezintă calea cea mai însemnată de înfăptuire a planurilor şi proiectelor stabilite de şcoală şi elevi. O activitate didactică modernă, eficientă şi flexibilă, o tradiţia a unei şcoli tinere, care va împlini in curind 22 de ani —, iată doar două dintre atributel« Liceului industrial nr. 1 din Craiova. ARETA ŞANDRU