Scînteia Tineretului, februarie 1989 (Anul 45, nr. 12337-12360)
1989-02-01 / nr. 12337
PROPRIETATEA SOCIALISTĂ - CADRU OPTIM PENTRU SPORIREA SI MODERNIZAREA IN RITMURI INAITE A FORTELOR DE PRODUCŢIE, PENTRU DEZVOLTAREA ARMONIOASĂ SI ECHILIBRATĂ A ECONOMIEI Temelia trainică, de nezdruncinat a succeselor obţinute in dezvoltarea economico-socială a României, in ridicarea necontenită a nivelului de trai material şi spiritual al poporului o constituie proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producţie. Ocupind un loc central şi jucind un rol determinant in cadrul sistemului relaţiilor de producţie, exprimind relaţia de apropriere colectivă de către producătorii uniţi a mijloacelor de producţie, proprietatea socialistă reprezintă condiţia fundamentală a existenţei şi dezvoltării economiei socialiste. Proprietatea socialistă a creat , condiţiile necesare lichidării într-o perioadă relativ scurtă a înapoierii economicosociale lăsate moştenire de vechiul regim şi ale ridicării României la un nivel de dezvoltare care să permită satisfacerea intr-un grad mereu mai înalt a necesităţilor materiale şi spirituale ale întregului popor, afirmarea şi împlinirea multilaterală a personalităţii umane. Pe aceste baze, România s-a transformat dintr-o ţară slab dezvoltată, predominant agrară, intr-o ţară industrial-agrară, cu o industrie modernă şi o agricultură in plin progres. Strategia şi tactica dezvoltării economico-sociale a României, a proprietăţii socialiste, s-a bazat, de la Congresul al XX-lea, din iniţiativa şi cu decisiva contribuţie ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pe industrializarea socialistă, ca formă de dezvoltare accelerată şi de modernizare rapidă a structurii producţiei industriale. Dobîndeşte o semnificaţia programatică faptul că, încă din Raportul la proiectul de Constituţie al R.S. România, din 20 august 1963, deci la scurtă vreme de la Congresul al IX-lea al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia : „Făurind proprietatea socialistă, oamenii muncii, creatorii tuturor bunurilor materiale, au devenit singurii deţinători ai bogăţiilor ţării, pe care le folosesc in interesul bunăstării întregului popor, al Înfloririi patriei“. Viaţa, practica revoluţionară a acestor aproape două decenii şi jumătate au confirmat pe deplin justeţea şi validitatea acestei opţiuni istorice, demonstrind că numai proprietatea socialistă „creează posibilitatea dezvoltării planificate a economiei naţionale, utilizării raţionale a resurselor materiale şi de muncă, îmbinării activităţii diferitelor ramuri intr-un tat unitar. Pe baza ei se înfăptuieşte consecvent principiul socialist de retribuire — repartiţia după cantitatea şi calitatea muncii“. Rolul determinant dinacest punct de vedere a fost atribuit acumulării socialiste, prin alocarea unei însemnate părţi din venitul naţional (circa 1/3 în ultimii 23 de ani) pentru dezvoltare, pentru promovarea progresului tehnico-ştiinţific şi sporirea eficienţei economice. In prezent, România dispune, ca urmare a acestor eforturi, de o industrie înaintată, modernizată şi diversificată, cu un rol hotărîtor în dezvoltarea complexului economic naţional, capabilă să realizeze produse de un înalt nivel tehnic şi calitativ. Agricultura, a doua ramură de bază a economiei, a cunoscut de asemenea o dezvoltare puternică impetuoasă, producţia agricolă crescînd in anul 1988 faţă de anul 1945 de peste 9 ori. Construcţiile, transporturile, telecomunicaţiile şi celelalte ramuri ale producţiei materiale au atins niveluri considerabil mai mari comparativ cu cele din trecut. Odată cu sporirea şi modernizarea producţiei materiale a fost realizată o mai justă repartizare a forţelor de producţie, a industriei pe întreg teritoriul ţării, a avut loc o creştere a eficienţei economice, o valorificare superioară a resurselor umane, materiale şi financiare. Au luat un deosebit avînt ştiinţa, învăţămintul şi cultura, în perioada actuală, ca urmare a rezultatelor obţinute în dezvoltarea economico-socială, conţinutul material al proprietăţii socialiste este radical deosebit, ca volum şi structuri fsţă de cel din anii de început ai construcţiei socialiste. Pe baza dezvoltării generale a forţelor de producţie, avuţia naţională a ajuns la sfîrşitul anului 1988 la peste 5100 miliarde lei, iar fondurile fixe productive la circa 2 500 miliarde lei. Faţă de anul 1945, venitul naţional a cunoscut o creştere de peste 36 de ori, iar fondul de retribuire generală de circa 75 de ori, 80 la sută din aceste creşteri fiind realizate după istoricul Congres al IX-lea al partidului. Realitatea social-economică demonstrează astfel, fără putinţă de tăgadă, că proprietatea socialistă constituie cadrul optim pentru o sporire şi modernizare în ritmuri inalte a forţelor de producţie, pentru dezvoltarea armonioasă şi echilibrată structural a economiei, pe ramuri şi în profil teritorial. în acest sens, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta, că „se impune să avem permanent în vedere că proprietatea socialistă de stat şi cooperatistă reprezintă singura bază trainică pentru progresul economico-social şi făurirea cu succes a socialismului şi comunismului". Evidenţiind faptul că in făurirea şi dezvoltarea proprietăţii socialiste trebuie să se pornească de la condiţiile obiective, de la cerinţele concret istorice, acţionînd pe baza legii concordanţei relaţiilor de producţie cu nivelul şi caracterul forţelor de producţie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta, de asemenea, că este necesar să fie respinse cu hotărîre tezele care susţin o oarecare diminuare a rolului şi importanţei proprietăţii comune a oamenilor muncii şi stimularea, sub o formă sau alta, a unor forme de proprietate particulară. Analizînd structura sistemului nostru de proprietate asupra fondurilor fixe, inclusiv pămintul, secretarul general al partidului arăta, in expunerea sa la şedinţa comună a Plenarei C.C. al P.C.R., a organismelor democratice şi organizaţiilor de masă şi obşteşti din 28 noiembrie 1988, căacesta cuprinde proprietatea întregului popor, dată în folosinţă fiecărui colectiv de oameni ai muncii, care reprezintă circa 65 la sută, proprietatea cooperatistă din toate domeniile, care reprezintă circa 27 la sută, şi proprietatea personală, inclusiv participarea la fondul DORIN ALDEA (Continuare in pag. a V-a) Opera social-politică şi filosofică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, strălucită contribuţie la dezvoltarea teoriei şi practicii revoluţionare, magistrală călăuză în acţiune pentru partid, pentru tînăra generaţie, pentru întregul nostru popor. întrecerea utecistă — factor dinamizator în educarea şi formarea personalităţii elevilor Liceul Industrial nr. 7 din Galaţi unde elevii se iniţiază în meseriile specifice industriei alimentare este o grupare şcolară masivă (liceul numără 1 076 elevi repartizaţi in 30 de clase), care an de an s-a situat pe locul I în întrecerea utecistă a liceelor industriale, ceea ce presupune transpunerea cu succes în practică a unei serii de exigenţe metodice educaţionale, organizatorice moderne, cu o mare eficacitate. — Colectivul de cadre didactice, ne spune profesorul Ştefan Nedu, director adjunct cu probleme educative, are în vedere in activitatea sa realizarea mai multor obiective, in conformitate cu etapa actuală a dezvoltării societăţii noastre. Un prim succes al activităţii didactice complexe îl reprezintă faptul că cei 450 de elevi care locuiesc in internatul liceului se numără printre fruntaşi. Aceasta presupune întîi de toate că in internat au fost create condiţiile necesare normale de viaţă şi studiu, că s-a obţinut o îmbinare armonioasă intre timpul afectat studiului individual, activităţilor şcolare curente şi timpul liber, că viaţa in internat se caracterizează printr-o atmosferă de muncă, de seriozitate, de disciplină. Pe de altă parte, faptul că elevii căminişti sunt fruntaşi la învăţătură, în activitatea practicii productive, faptul că ei sunt activi în viaţa organizaţiei de tineret, a condus la existenţa unui număr mare de clase cu promovare integrală, cu nota maxime la purtare, cu rezultate dintre cele mai bune la disciplinele tehnice şi practice, cum sunt clasele a IX-a B, a X-a G, a XII-a A şi C. Este în plus demnă de a fi evidenţiată clasa a X-a A, care a cucerit locul I în întrecerea utecistă dintre clase, al patrulea trimestru consecutiv. Ce presupune de fapt acest loc fruntaş, aveam să aflu de la secretara organizaţiei U.T.C. a acestei clase, Alina Ţîru. — In primul rînd, ne spune ea, acest lucru înseamnă că 36 de elevi au medii generale peste 7, că nu există absenţe nemotivate, că toţi avem medii de 9 şi 10 la activităţile productive, că viaţa organizaţiei noastre este plină de evenimente dintre cele mai variate activităţi cultural-artistice, sportive şi turistice, uri dialog organizat, care în colectivul nostru a devenit o obişnuinţă, între noi, părinţi şi cadrele didactice. Lucrurile nu au fost chiar atît de simple de la bun început, pentru că a trebuit să „luptăm“ in primele săptămini, în primele luni de şcoală cînd de-abia de- CRISTIAN POPESCU (Continuare in pag. a IV-a) Calitatea învăţămîntului depinde, în primul rînd, de noi Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST „Cu fapta şi cu gîndul noi cinstim Partidul, Ceauşescu, România" — volume omagiale dedicate tovarăşului Nicolae Ceauşescu Mobilizatoare chemări la întrecere ■ Viaţa culturală a localităţilor patriei ANUL XLV SERIA II Nr. 12 337 6 PAGINI 50 BANI MIERCURI 1 FEBRUARIE 1989 Reperele actualitafii agricole ŞTIINŢA DE A FACE PĂMÎNTUL SA DEA RECOLTE BOGATE Intr-o zonă, situată in imedia vom folosi in perspectivă. De la apropierea Munţilor Făgăraş, cu terenuri acide, avinct un potenţial productiv redus, preocupările specialiştilor, inclusiv în aceste zile de iarnă, converg spre găsirea unor soluţii optime pentru a creşte nivelul recoltelor, mai ales la plantele care întrunesc, totuşi, un minimum de condiţii favorabile. Or, din acest punct de vedere, pentru lucrătorii din C.A.P. Berivoi, judeţul Braşov, cele mai mari speranţe le dă cultura cartofului. Toamna, la vremea strînsului recoltei, Constanţa Furdui, inginera şefă a unităţii, aprecia că există o anumită creştere a nivelului producţiei faţă de anii precedenţi, fără a fi însă mulţumită de realizări. „Putem obţine mai mult — ne spunea tînăra specialistă — dacă fiecare verigă tehnologică este respectată cu strictețe, astfel incit să reducem cit mai mult dependenta de factorii naturali. Tocmai de aceea, gîndim de pe acum un amplasament cit mai judicios al noilor culturi, pentru a valorifica eficient atit avantajele asolamentului, cit şi fertilizarea anterioară a unor terenuri. Ţinem, de asemenea, sub observaţie cartofii de sămînţă, verificăm şi Întreţinem utilajele pe care le GH. CRIŞAN (Continuare in pag. a V-a) altfel, această orientare este valabilă şi pentru celelalte culturi, căci iarna este doar în aparenţă o perioadă mai liniştită, acum punîndu-se, de fapt, temelii trainice viitoarelor recolte“. Ne-am convins de asemenea afirmaţii constatînd la faţa locului demersurile pentru a asigura bunul mers al fiecărei activităţi. Aşa, de pildă, in zootehnie, in cele două ferme ce adăpostesc aproape 2 mii de bovine şi acelaşi număr de ovine se realizează furajarea din belşug a animalelor, pentru aceasta fiind disponibilizate peste 1 300 tone de fin (obţinute, mai ales, din primele două coase), cit şi întregul necesar de suculente şi grosiere. Reţinem aici şi starea corespunzătoare a construcţiilor, dovadă a calităţilor de vrednici gospodari ale celor ce muncesc în acest domeniu. în acelaşi timp, remarcăm şi atenţia acordată continuării fertilizării solului cu îngrăşăminte organice, acţiune desfăşurată cu maximă seriozitate începînd încă din 1985, zilnic transportîndu-se în cîmp, cu ajutorul atelajelor, însemnata cantităţi de gunoi de TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe V. A. Medvedev, membru al Biroului Politic, secretar al C. C. al P. C. U. S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi, 31 ianuarie, pe tovarăşul V. A. Medvedev, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C.U.S., care, la invitaţia C.C. al P.C.R., a efectuat o vizită in ţara noastră. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost transmise, cu acest prilej, din partea tovarăşului Mihail Gorbaciov, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., un cald salut, împreună cu urări de succes in întreaga activitate. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat tovarăşului Mihail Gorbaciov salutul său şi cele mai bune urări de succes in întreaga activitate. In timpul întrevederii, au fost subliniate relaţiile de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, dintre România şi Uniunea Sovietică, dintre popoarele celor două ţări, care, în spiritul înţelegerilor convenite cu prilejul întîlnirilor la nivel înalt, cunosc o continuă dezvoltare. S-au relevat, de asemenea, posibilităţile existente pentru extinderea, pe mai departe, a conlucrării românosovietice pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific şi în alte sectoare de interes comun In acest cadru, a fost evidenţiată însemnătatea intensificării contactelor şi a schimburilor de experienţă, a amplificării colaborării dintre cele două partide,in toate domeniile. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că intensificarea raporturilor bilaterale, precum şi a contactelor cu celelalte partide din ţările socialiste trebuie să ducă la sporirea contribuţiei acestora la rezolvarea problemelor ce privesc construcţia noii orînduiri, la progresul tuturor popoarelor. S-a apreciat că dezvoltarea şi mai puternică a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două partide şi ţări este în folosul şi spre binele popoarelor român şi sovietice, al cauzei generale a socialismului, păcii, Înţelegerii şi cooperării internaţionale. La primire a participat tovarăşul Constantin Olteanu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. A fost de față E. M. Trajelnikov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. În spiritul orientărilor şi indicaţiilor trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu ÎN AFIRMAREA MĂRCII SUCCESUL PORNEŞTE ÎNTOTDEAUNA DE LA OAMENI Suntem in biroul inginerului Gheorghe Călin, directorul Întreprinderii de încălţăminte „Dîmboviţa“ şi subiectul discuţiei este unul cit se poate de actual : ce se face, cum se face pentru a cîştiga un renume, ce se face, cum se face pentru a intări acest prestigiu. De ce această direcţie a dialogului ? Dintr-un motiv foarte precis. Ultimii trei ani au marcat, fiecare in parte, un nivel ascendent al activităţii pe toate planurile, iar 1938, recent încheiat, este pe drept cuvînt perioada de virf. Avem în vedere, repetăm, atît indicatorii cantitativi, de eficienţă, cit mai ales pe cei calitativi. Consemnăm, prin urmare, că expresia acestui ultim aspect — exportul — arată că pe relaţia C.T.S. planul a fost îndeplinit şi depăşit in proporţie de 107 la sută, iar la D.C. nivelul a fost de 112 la sută. „Nu este nimic neobişnuit, nu declară conducătorul unităţii. Zic eu că este în firea lucrurilor să aspiri spre virf, spre nivelul maxim al posibilităţilor, după cum este normal să cauţi şi să găseşti mereu soluţii multiplelor probleme, mereu mai diversificate, specifice muncii noastre“. La un moment dat, inginerul Gheorghe Călin deschide uşa şi cere secretarei să-i aducă un text tipărit pe un carton. Ni-l pune pe masa din faţa biroului său şi mai înainte de a ne edifica asupra conţinutului ne spune că avem, practic, de-a face cu „doctrina“ ce stă la baza muncii colectivului de aici. Ce citim ? Obişnuinţa, rutina, inerţia, conservatorismul sunt principalele piedici in calea progresului. Lipsa de informare duce la ignoranţă care se poate agrava transformindu-se in incompetentă. Lipsa de metodă gindeşte şi găseşte idei ; învaţă să investighezi pentru a găsi cele mai bune idei. Atitudinea cea negativă este cea mai periculoasă dacă abordăm problemele cu convingerea că nu le putem rezolva. Lipsa de efort , chiar dacă obstacolele anterioare au fost trecute, nu uita că foarte frecvent mai pot apărea comoditatea şi dezinteresul premature. Inţelegînd deci că ne aflăm în faţa gîndirii concentrate privind direcţiile de acţiune pentru un nivel mereu mai înalt al activităţii, îl rugăm pe interlocutorul nostru să se refere mai în amănunt la ceea ce înseamnă mai exact toate aceste obiective. „Să subliniez mai întîi că la realizările menţionate mai sus s-a ajuns printr-un efort deosebit al colectivului care a înţeles că numai o atitudine responsabilă, de adîncă implicare în rezolvarea operativă şi eficientă a problemelor producţiei poate determina . rezultate de prestigiu. Ce vreau să demonstrez ? A realiza încălţăminte pare ceva banal, dar este tocmai invers. Mulţi produc, dar puţini sunt cei cu firmă, iar noi dacă am reuşit să pătrundem in state din Europa, Asia, America este firesc să facem tot ce ne stă în puteri pentru a ne menţine clienţii şi de a-i atrage şi pe alţii cu produsele noastre. Putem afirma cu mîndrie că, nu de puţine ori, o serie de firme străine, prezentîndu-se la întreprinderea de comerţ exterior specializată, au subliniat în mod expres că doresc să le fie executată comanda de către unitatea noastră. Aşa s-a ajuns ca aproximativ 80 la sută din totalul fabricaţiei să fie destinată exportului, toată această cantitate de marfă fiind, fireşte, la nivel mondial ridicat. Dar, revenind la aspectele concrete ale muncii, mă opresc iată la faptul că în drumul spre aceste succese oamenii n-au ezitat nici un moment să-şi perfecţioneze pregătirea. Şi avem in vedere absolut pe toată lumea. Adăugaţi la aceasta o febrilă preocupare pentru înnoirea tehnologică, a dotării tehnice şi veţi obţine vectorul eficienţei acestei unităţi. La exigenţele de azi ale producţiei nu se mai poate lucra cu nivelul de ieri al cunoştinţelor. Este nevoie de chimie, de fizică, de matematică (pentru calculele de eficienţă), de estetică etc. Tocmai de ,aceea nu considerăm rezultatele de pînă acum decit ca o premisă pentru fapte de muncă superioare. Mă refer la situaţia că deşi Întreprinderea noastră are un grad de integrare de peste 70 la sută, acesta poate şi trebuie să crească. Şi va creşte. Prin ideile specialiştilor noştri a demarat o investiţie ce va aşeza pe baze noi, optime, o seamă de fluxuri de producţie, scurtîndu-se o serie de drumuri interoperaţionale. De ce acest efort ? Pentru că eficienţa, reflectată şi în preţ, este şi ea un criteriu de apreciere a calităţii de ansamblu a muncii, care vorbeşte deopotrivă despre competenţă şi seriozitate“. Intr-adevăr, marca „Dîmboviţa“ este apreciată şi pentru ceea ce se cheamă respectarea cu rigurozitate a cuvîntului dat. Au fost numeroase situaţiile cînd din lipsa unor materii prime ori datorită sosirii cu întirziere a altora a trebuit să se lucreze contracromometru. Dar în asemenea situaţii nimeni nu a părăsit unitatea şi clienţii au putut să-şi ridice marfa la timp şi chiar în devans. Cu modestie, directorul unităţii consideră că nu este necesară reproducerea in ziar a diferitelor scrisori de apreciere a calităţii serviciilor oferite de „Dîmboviţa“. Motiv pentru care îi propunem să ne vorbească in continuare despre ceea ce numeam mai sus implicare. „Spuneam că nimeni dintre noi, de la director plnă la muncitor, nu s-a dat de-o parte cînd a fost vorba să invete. Am tri- ALEXANDRU STROH (Continuare in pag. a V-a) La Întreprinderea de Aparataj Electric Auto si Motoare Electrice din Sfintu Gheorghe • Foto V. TANASOF Imagine din Miercurea Ciua Foto 2 MIHAI CUCU