Scînteia Tineretului, octombrie 1989 (Anul 45, nr. 12543-12568)

1989-10-14 / nr. 12554

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Sub semnul sentimentelor de aleasă dragoste şi preţuire ale locuitorilor Bucureştiului, asemenea întregii naţiuni, pentru deosebita grijă manifestată faţă de sporirea continuă a nivelului de trai al tuturor cetăţenilor patriei, ieri, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a efectuat o vizită de lucru in unităţi ale industriei alimentare din Capitală Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a efectuat, vineri, o vizită de lucru in unități ale industriei alimen­tare din Capitală. Incadrîndu-se în seria anali­zelor efectuate in ultimele zile in legătură cu cele mai impor­tante aspecte ale îmbunătăţirii aprovizionării Capitalei, noul dialog de lucru al secretarului general al partidului cu cadrele de conducere din ministerul de resort şi Consiliul popular mu­nicipal, cu colectivele unităţilor vizitate, s-a axat pe probleme­le prioritare ale dezvoltării şi modernizării industriei alimen­tare, cu deosebire in sectorul producţiei de carne şi prepara­telor c­n carne, sentimentele de aleasă dra­goste şi preţuire, pe care locui­torii Bucureştiului, asemenea întregii naţiuni, le poartă con­ducătorului partidului şi statu­lui nostru pentru grija deose­bită manifestată faţă de spo­rirea continuă a nivelului de trai al tuturor cetăţenilor patriei şi-au găsit o elocventă expresie in primirea călduroasă făcută tovarăşului Nicolae Ceauşescu în întreprinderile vi­zitate. O asemenea ambianţă en­tuziastă a­­ caracterizat intim­­pinarea secretarului general al partidului la Complexul de In­dustrializare a Cărnii Bucureşti, unde mii de oameni ai muncii au aplaudat şi ovaţionat cu în­sufleţire. O formaţiune alcătuită din membri ai gărzilor patriotice a prezentat onorul. Tineri şi tinere au oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu buchete de flori. Cei prezenţi au scandat cu putere numele partidului şi al secretarului său general, ca şi urarea, devenită expresie a voinţei întregului nostru popor, ca la Congresul al XIV-lea al partidului tovarăşul Nicolae Ceauşescu să fie reales in funcţia supremă de secretar general al partidului. In cursul vizitării noului abator construit în cadrul com­plexului, secretarului general al partidului i-au fost înfăţişa­te principalele caracteristici ale capacităţilor de producţie, mo­dul în care este organizat flu­xul de prelucrare şi procesul tehnologic, preocupările colecti­vului de oameni ai muncii pen­tru asigurarea unui înalt grad de mecanizare a lucrărilor. Pe parcursul vizitei s-a subliniat că toate utilajele sunt fabricate in tara noastră, că transportul cărnii se face în întregime me­canizat, prin linii de conveiere. Secretarul general al parti­dului a parcurs întregul flux de prelucrare, interesîndu-se îndeaproape de aspectele le­gate de sporirea productivi­tăţii muncii, de modul cum sunt asigurate condiţiile de igienă în care se desfăşoară fiecare­­ operaţie, de calitatea produselor ce vor fi realizate aici. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu­­a subliniat că se impune re­organizarea actualelor sectoa­re şi folosirea mai eficientă a spaţiului, instalarea unor noi maşini şi utilaje, pentru a se putea realiza aici şi o serie de preparate din carne. Pornind de la constatarea că în cadrul noului abator există spaţii ce nu sunt întrebuinţate integral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat să se ame­najeze încă o linie tehnologică pentru tăierea porcilor şi pre­pararea cărnii. Totodată, s-a cerut să se asigure sporirea ca­pacităţii de tăiere a oilor, sec­tor care să dispună de o linie specială, complet separată de sectoarele in care se prelucrea­ză carnea de porc şi cea de vită. Adresindu-se oamenilor mun­cii prezenţi, pe care i-a felici­tat pentru , moderna întreprin­dere construită aici, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le-a urat să obţină succese tot mai mari, să realizeze, în condiţii de igienă desăvirşită, produse de cea mai bună calitate, sporindu-şi ast­fel contribuţia la aprovizionarea corespunzătoare a populaţiei. în aceeaşi arie de preocu­pări s-a înscris şi dialogul con­ducătorului partidului şi statu­lui nostru cu colectivul Intre­­prinderii de Preparate şi Con­serve din Carne, unde in cen­trul atenţiei s-au situat pro­blemele creşterii volumului şi diversificării producţiei. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost înfăţişate măsurile aplicate în vederea îndeplinirii in condiţii cit mai bune a sarcinilor ce revin a­­cestei unităţi. In conformitate cu prevederile programelor de autoaprovizionare. Apreciind că şi la această în­treprindere există suficiente rezerve de sporire a produc­ţiei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că trebuie să se acţioneze pentru mai buna organizare a procesului tehnologic, atît la recepţiona­­rea cărnii şi la tranşare, cit şi în secţiile de preparare. S-a cerut ca, prin folosirea cu mai mult spirit gospodăresc a spa­ţiilor existente, să se creeze posibilitatea montării unei linii suplimentare de conveiere, care să­­ asigure sporirea simţitoare a capacităţii de producţie. In legătură cu diversele pre­parate­­ din carne fabricate de întreprinderea bucureşteană, secretarul general al partidului a indicat să se treacă la spe­cializarea pe grupe de produse a diferitelor unităţi, să se ac­ţioneze pentru lărgirea gamei sortimentale şi, îndeosebi, pen­tru realizarea unor mezeluri de foarte bună calitate. S-a subliniat, de asemenea, că şi aici, ca de altfel în toate în­treprinderile industriei ali­mentare, trebuie să se lucreze in condiţii de deplină ordine şi curăţenie, la un înalt nivel de igienă, să se acorde cea mai mare atenţie calităţii produse­lor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a insistat asupra necesităţii de a se acţiona astfel incit, prin măsurile tehnice şi organizato­rice, care vor fi luate, să se a­­sigure dublarea, încă din luna noiembrie, a producţiei actua­le şi livrarea ritmică a pro­ducţiei pentru desfacere. In continuare, s-a vizitat vechiul abator al Bucureştiu­­lui, care urmează să fie repro­filat ca unitate producătoare de preparate din carne. Au fost examinate la faţa locului, îm­preună cu specialiştii, starea clădirilor­ principale, a utilaje­lor şi instalaţiilor existente, precum şi principalele proble­me ale organizării activităţii în concordanţă cu noul profil. S-a apreciat că, bine con­cepută, în urma unor lucrări de amenajare şi modernizare, ve­chea construcţie va dobîndi o funcţionalitate corespunzătoare. Clădirile dispun de o bună ilu­minare naturală, de sisteme de ventilaţie, încăperile sunt bine întreţinute, ca şi toate instala­ţiile şi echipamentele. în legătură cu­ viitorul profil al unităţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că este ne­cesar ca­ pe lingă o mare uni­tate producătoare de mincăruri, aici să se realizeze şi impor­tante cantităţi de preparate din carne de pasăre, stabilindu-se, în acest sens, o strînsă coope­rare cu abatoarele crescătoriilor de păsări din jurul Capitalei. Secretarul general al parti­dului a cerut ca şi in acest sec­tor să se depună eforturi în vederea diversificării sortimen­tale, să se fabrice o gamă mai largă de specialităţi. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că trebuie mobilizate toate forţele pentru ca lucrările de reprofilare şi amenajare a acestei capacităţi să se încheie in cel mai scurt timp, astfel in­cit colectivul să poată raporta, in cinstea Congresului al XIV- lea al partidului, că această im­portantă unitate a industriei alimentare funcţionează din plin. Referindu-se, în încheierea vi­zitei, la însemnătatea reprofilă­rii­ fostului abator, conducătorul­­ partidului şi statului nostru a subliniat că oamenii muncii de aici, care au asigurate toate con­diţiile pentru a-şi desfăşura ac­tivitatea, trebuie să se an­gajeze, împreună cu con­structorii, in acest efort de executare a lucrărilor, să facă totul pentru ca această unitate să producă în cel mai scurt timp. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat întregului colectiv urarea de a realiza o întreprindere mo­dernă care să dea un volum mare de produse de bună cali­tate. Puternic mobilizaţi de aprecie­rile şi îndemnurile secretarului general al partidului, cei pre­zenţi şi-au manifestat, prin pu­ternice aplauze şi ovaţii, hotă­­rirea de a transpune neabătut în viaţă orientările şi indicaţiile primite cu prilejul vizitei, de a-şi îndeplini în cele mai bune condiţii sarcinile ce le revin. Prin concluziile desprinse in cursul acestei noi analize, prin măsurile concrete de valoare practică deosebită atît pentru în­treprinderile vizitate, cit si pen­tru întregul sector al industriei alimentare, noul dialog de lucru din această zi a pus în lumină preocuparea statornică a tova­răşului Nicolae Ceauşescu faţă de îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu bunuri de larg con­sum, faţă de creşterea neconte­nită a nivelului de trai al tutu­ror cetăţenilor patriei,­subliniind totodată puternica angajare a tuturor celor ce­ lucrează in a­­ceastă importantă ramură a eco­nomiei naţionale da a răspunde înflăcăratelor îndemnuri ale secretarului general al partidului prin noi fapte de muncă, de a întîmpina cu succese tot mai mari cel de-al XIV-lea Congres al partidului. SIMBATA 14 OCTOMBRIE 1989 ANUL XLV SERIA II Nr. 12 554 6 PAGINI 50 BANI in­ TELEGRAME ADRESATE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU _____________________________________ 2­­­ ­ Oamenii muncii din agricultură raportează încheierea recoltă­rii unor culturi şi obţinerea de producţii mari la hectar • Colective de oameni ai muncii din unităţi economice raportea­ză obţinerea unor însemnate succese în îndeplinirea sarcinilor de plan ÎN PAGINA A 5-A Idei-forţa ale devenirii noastre comuniste Omul nou - cea mai minunată creaţie a epocii noastre, figura centrală a întregii societăţi Grandioasele programe ale ascensiunii noastre pe drumul socialismului şi comunismului — marcate definitoriu de su­flul regenerator al istoricului Congres al IX-lea al partidu­lui, fundamentate temeinic pe o permanentă, susţinută rapor­tare a teoriei generale, a prac­ticii revoluţionare la experien­ţa şi condiţiile concrete şi, în acest context, pe stimularea unei implicări conştiente şi an­gajate a maselor de oameni ai muncii, a unui dialog deschis, constructiv, generator şi fina­­lizator al energiilor creatoare ale Întregului nostru popor, au avut drept rezultat impresio­nantele înfăptuiri ale acestor ani­ fără egal in multimilenara noastră istorie. Aceste izbinzi revoluţionare, înregistrate de întregul popor în luminoasa şi înfiorătoarea Epocă Nicolae Ceauşescu, constituie o confir­mare de netăgăduit a modului just, profund ştiinţific, curajos şi novator în care secretarul general al partidului, genialul ctitor de ţară şi istorie nouă, a conceput vasta şi complexa operă de ascensiune a Româ­niei la cotele cele mai înalte ale civilizaţiei materiale şi spirituale socialiste. In acelaşi timp, ele constituie un argu­ment de forţă pentru desfăşu­rarea şi afirmarea amplei stra­tegii a împlinirii unui nou tip de personalitate umană, chin­tesenţă­ a celor mai înalte va­lori morale şi politice ale so­cietăţii noastre, corespunzător, în datele sale definitorii, ma­rilor transformări pe care le cunoaşte societatea româneas­că. Cu alte cuvinte a fost insti­tuit şi promovat cu consecven­ţă, la iniţiativa şi cu contribu­ţia determinantă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, un cadru specific, pe deplin propice a­­firmării în practica socială a corelaţiei strînse dintre om şi societatea pe care o făureşte in mod conştient şi creator, manifestindu-se astfel deplina concordanţă între dezvoltarea societăţii şi afirmarea crescîn­­dă a personalităţii umane, ale cărei dimensiuni multilaterale îi permit o evidenţă şi o mai eficientă împletire perma­nentă a actului politic şi şti­inţific al înţelegerii tendinţe­lor procesualităţii istorice cu asumarea responsabilă a sar­cinilor, cu activismul social ca o trăsătură prioritară prin ex­celenţă. în acest sens se cu­vine subliniată cu tărie cerin­ţa formulată strălucit de par­tid, de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, anume de a se avea permanent in vedere în înfăptuirea pro­gramului strategic al partidu­lui, „necesitatea realizării unui umanism nou, revoluţionar, în care omul să se poată afirma plenar în strînsă legătură cu societatea, cu colectivitatea din care face parte“. Este cert, personalitatea o­­mului nou, departe de­­a fi un model abstract, un ideal si­tuat deasupra unei realităţi, vizează nemijlocit acţiunea practică a fiecărui om, ca su­biect şi, în acelaşi timp, obiect al istoriei făurite de el insuşi, conţinutul concret al unei acti­vităţi sociale gîndite şi înfăp­tuite la niveluri de exigenţă mereu sporite. Astfel, sursa permanentă, unică şi vitală care dinamizează şi stimulează acţiunea umană practică in sensul asimilării şi validării continue a valorilor moral-po­­litice specifice omului nou ră­­mine mereu activitatea socială utilă aflată intr-un permanent proces de perfecţionare. Iată de ce este si rămîne mereu actual raportul dintre existen­ţa socială şi conştiinţa socială, imperativul reflectării prompte şi nemijlocite în conştiinţele oamenilor a sistemului de va­lori specifice orînduirii noastre in toate sferele vieţii spiri­tuale, a acumulărilor şi muta­ţiilor din baza materială a so­cietăţii, din sfera de largă şi mereu actuală cuprindere a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii (Continuare în pag. a IV-a) ORDINEA ŞI DISCIPLINA, LA BAZA ÎNTREGII ACTIVITĂŢI PRODUCTIVE Istoria Sulinei a fost şi este intim legată de existenţa braţu­lui navigabil al Dunării. Fostă aşezare la mare, Sulina de azi rămîne încă o importantă poartă de intrare către centrul euro­pean. Navigaţia din perioadele antebelice îi dăduse o strălucire aparentă, caracterizată prin cosmopolitismul intereselor comer­ciale. Al doilea război mondial şi-a descărcat cu furie bombele peste localitatea aflată sub semnul hegustoriei mărunte. Mari­le a­strugeri produse de către război au dus la un exod al popu­laţiei şi, in consecinţă, de la 20 000 de locuitori, in Sulina au mai rămas doar cu puţin mai mulţi de 3 000. După 1944 au în­ceput regularizările, construcţia de locuinţe şi vechile ateliere de reparat bărci pescăreşti au căpătat oarecum statutul de ate­liere navale. în 1965 nu exista în Sulina nici un apartament. Congresul al IX-lea al partidului nostru, cel care a produs transformări radicale în întreaga viaţă politică şi economico-so­­cială din ţara noastră, s-a constituit şi pentru cea mai estică localitate a României în punct de referinţă. A început progra­mul de locuinţe moderne, s-a construit şi s-a pus in funcţiune Fabrica de Conserve din Peşte. In urma vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu din 1975, s-a înfiinţat Administraţia Portului Liber. Ca urmare a indicaţiilor date de către secretarul general al partidului, atelierele navale au devenit Şantier Naval care repară nave maritime şi fluviale. De asemenea, în urma indica­ţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, s-a înfiinţat la Sulina în­treprinderea de Exploatare Complexă a Resurselor Naturale din Delta Dunării, ale cărei activităţi sunt legate de piscicultura, pescuit, silvicultură, agricultură, recoltare a stufului şi papa­rei­ In urmă cu doi ani din domeniul apelor din sudul localităţii a fost asanată o suprafaţă de aproximativ 500 ha, zonă care a produs deja însemnate cantităţi de orz, porumb si orzoaică. Pentru programul de autoaprovizionare al localităţii, un rol deosebit îl vor juca cele aproximativ 100 ha cu legume. Localitatea actuală, aflată nu prin proces de transformări şi de dotări edilitare cu caracter modern, beneficiază, pentru cei 7 500 de locuitori ai săi, de un spital, de creşe, grădiniţe, şcoală ge­nerală şi liceu cu profil mecanic. Construcţii cu adevărat fru­moase iau locul unor vechi clădiri ridicate din materiale nere­zistente la scurgerea vremii, roase de igrasii şi umezeală. Ve­chea clădire cu un singur etaj numită cîndva „palat“ şi care adăposteşte acum Administraţia Fluvială a Dunării de Jos, este întrecută cu mult în frumuseţe de către noile construcţii. Am­prenta de neconfundat a unui timp dinamic şi eroic — pe care ii numim cu justificată mândrie patriotică „Epoca Nicolae Ceauşescu“ — se recunoaşte şi în noua tinereţe a acestui oraş milenar. Deplină încredere în viitorul luminos al patriei noastre Imediat după desfăşurarea lucrărilor Plenarei partidului nostru de la sfirşitul lunii iu­nie, odată cu adoptarea hotă­­r­irii de o deosebită importan­ţă pentru viitorul patriei noastre ca tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ctitor de ţară nouă, proeminentă personalitate a istoriei noastre naţionale. Erou între eroii neamului, să fie propus pentru a fi reales in înalta funcţie de secretar general al partidului la Con­gresul al XIV-lea, comitetul nostru orăşenesc de partid a întocmit un grafic şi a repar­tizat membrii săi, activiştii, instructorii, membrii grupului de propagandişti pe organi­zaţii de bază, unităţi econo­mice, puncte de lucru şi a a­­sigurat dezbaterea Tezelor şi a Proiectului de Program-Di­­rectivă pentru Congresul al XIV-lea într-un mod profund revoluţionar. Această activi­tate deosebită s-a continuat cu dezbaterea documentelor la nivelul organizaţiilor de masă şi obşteşti, fiind implicate Consiliul orăşenesc al sindica­telor. Comitetul orăşenesc al U.T.C., Comitetul orăşenesc al , femeilor. Organizaţia Demo­(Continuare în pag. a IV-a)

Next