Scânteia, octombrie 1944 (Anul 1, nr. 14-41)

1944-10-04 / nr. 14

ANUL­ 1. Nr. 14 Miercuri 4 Octombrie 1944 6 pagini — 10 lei Proletari din toate ţările uniţi-vă PARTIDUL COMUNIST DIN ROMANIA ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL al P.C.R. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA , Str. Belvedere Nr. 6 Et. V, Tel. 5.54.82. PURIFICAREA ŞI DEHOCRATIZAREA ARMATEI II Sporurile ce s'au acordat soldelor nu atingeau nivelul scumpetei. Problema s'a soluţionat prin măsura completării soldelor ofiţerilor cu avantagii în na­tură, constând în : — dreptul de a primi echi­pament, alimente (carne, zar­zavat, etc), lemne, prin cazar­mă. — dreptul de a se folosi de Prima criză. In­ timpul eliefele şi lucrătorii unităţi­loiului 1916/1921 un (croitori, cismari, zidari, etc. predlabil de ofiţeri generali­­ etc), superiori — circ 30Q — s­au — dreptul de a întreţine şi făcut vinovaţi ‘ eilt© nu­ creşte vaci, oi, porci, etc. pe fracţiuni: fu:­ c/buz ; pu-! 16? gă cazărmi. - dreptul de a construi lo­­niţe cu lucrători militari, spl­iţi de corvoadă şi vehicule­­ transport ale armatei­­de beastă măsură au beneficiat texe, jafuri etc. Toate aceste in­frr­ţi au fost bine stabi­­lie ne­te şi­ cer r­e­cm și •ui vinate în dosare ce aş­­• ■ tu doar ca justiţia să se v nte. Vinovaţii trebuiau ArOii.cέ țiau1 «t, prin aceasta, Jcosi Ok cadrele armatei. 1 Condu^orjj tici, din c,a yTem&i au s vt însă ct­­iesvalcund ac Infracţiuni Qpj .;ănd s țiunile legale;. tl iovu Iprestigiul corpH Q^teresc Spiritul îngust castâ [teresei© de mome­nte o conducătoare, au ry,ina­­­supra necesităţii de v a [n­atului un organism if băţos, dela aceste laptele săvâr^ te i majoritate ofiţeri generali şi uperiori). O importantă parte a Corpu­ri Ofiţeresc a refuzat să pri­­mească aceste avantagii, con­­siderându-le incompatibile cu autoritatea morală şi presti­giul de care ofiţerul trebue să se bucure în faţa soldaţilor săi. Mulţi ofiţeri însă, copleşiţi de greutăţi materiale, având de întreţinut o familie nume­roasă, au fost forţaţi să le ac­cepte cu o amară resemnare. Şi iarăş, mulţi ofiţeri, încurajaţi de stările ce caracterizează prima criză, au uzat din plin de aceste avantagii. Şi cum c­a­­zul lor era în practică impo­­tenţi- ^bii de controlat şi limitat, ca-1 spre abuz era larg deschi­lo| iKeq adc'-GO-Vîo&ns fa-QdiouVt Ofiţeresc era legite-1 tt în criză, a fost provo­cări de blocarea sistemului de­­atare.1 Prin masivele înainta­te s'au făcut în tim­pul răpiului. Soluţia adop­tată a st aceea a măririi pro­­porţiei înaintărilor la alegere faţă dvechime. Măsa aceasta venită în condinile de criză schiţate mai­­ a încurajat evident tavolimul şi servilismul, o nouăroilă venită să descom­­pun corpul ofiţeresc adânc zdrum­at de primele două crize Crecinţa acestei măsuri s'a inifestat în mari nemul­ţumi cam­ deseori au avut eco­in presă şi în parlament, unul din ofiţeri pierzând încre­der în spiritul de dreptate al şefii şi comandamentelor lor. In cadrul acestui articol vom examina epoca dela începutul raboiului 1916-1921, pană la a­­nul 1930 — din punct de vedere al:__ crizelor mai importante ce s'au ivit în legătura cu mora­­lul şi disciplina armatei. — soluţiilor ce li s'au dat. __ rezultatelor la can s a a­juns prin apucarea acelor so­luţii. • ” * ’ z . T. : ,•:•• bimm' ' • iân­c*t­ec crizelor din armată a fost­­his făta posibilitcri© de reală împotrivire din partea idre­lor de ofiţeri şi subofiţeri. Nes­farşitele incidente disciplinare în unităţile prin cari infractorii nesancţionaţi au trecut, n au marcat decât convulsiunile or­ganismului militar fiare încerca să se apere de o boală grava, injectată chiar la temelia e­­xistenței sale organice: maB°ddTua'Criză: *-*«­­«p cănd pe Picior ^^ £ pSi reduc- J a‘°0'"i« de războile articolelor de primă usitate se urcau vertiginos. (Va urma) Delaturnu Marele Sfat Major al Armatei COMUNICAT asupra operaţiunilor din ziua de 2 octombrie 1944 In Transilvania de Centru, trupele noastre au executat mai multe atacuri locale la Nord de Mureşul mijociu, realizând noui progrese, după înfrângerea unor puternice r­ezisenţe inamice. In Transilvania de Vest şi Ungarii, lupte în cu forţe germano-maghiare. asupra eparaţiunilor din Ardeal, Banat şi Ungaria După succesele remarcabile din zilele precedente, obţinute de tru­pele noastre în strânsă legătură cu forţele aliate ruse, în Ardealul de curs cu importanţe lianţilor unei divizi localitatea Miceşti, dârjire de inamic, tante m­ostese -anterio­a­tă cu în­­ut impor-t ’­­itali­ IN ACEST NUMĂR: Pag. 2-a Viaţa Mareşalului Stalin. Pag. 3-a Marinarii din Constanţa se 5-a Execuţia Zoei Anato-Pag. 6-a Armata Roşie Eliberatoare se înfrăţeşte cu armata populară a mareşalului Tito. Pag.­lievna. „Taxa poştală plătită In numerar adresei Direcţiei generale P. T. 116.578 din 26 Sept. 1944" confor­ T. Nr. Ce fel de guvern vrem! întreaga opinie publică este preocupată de problema guvernă­rii. Unele ziare de dimineaţă şi de după amiază fac ample presupu­neri, conjecturi şi chiar prevestiri asupra chestiunilor guvernamen­tale. Acestor svonuri, dintre cari cele mai multe nu au nici un temei real, este necesar să li se răspun­dă cu o clarificare pentru ca între­gul popor să cunoască adevăratele aspecte ale vieţii noastre politice din ultimul timp. Cu mult înainte de 23 August Partidul Comunist din România a cerut încheerea unui larg front de concentrare a forţelor democra­tice şi patriotice în lupta pentru doborîrea guvernului trădător an­­tonescian, pentru oprirea războiu­lui de jaf şi cotropire contra Uniu­nii Sovietelor şi pentru isgonirea hoardelor hitleriste. Timp înde­lungat această unire în luptă nu a fost înfăptuită. Abea în ultimele luni, de la 20 iunie după 3 ani de răsboi criminal, în urma marilor victorii ale Armatei Roşii şi sub presiunea masselor această con­centrare a fost făcută, dar nu în măsura în care era necesar. For­ţele democratice ale României au voit înainte de 23 August să se constitue un larg Front Naţional- Democratic care să cuprindă toate grupările luptătoare pentru liber­tate, independenţă şi democraţie. Acest lucru nu a fost acceptat. Frontul larg Naţional-Democra­­tic a fost redus la un bloc Naţio­­nal-Democratic compus din patru partide şi în care nu erau repre­zentate organizaţii dintre cele mai combative precum Uniunea Patrio­ţilor şi Frontul Plugarilor. Partidul Comunist din România a acceptat acest filoc numai pentru a pu­ne capăt războiului, de jaf şi cotropire, pentru a porni lupta de eliberare a Patriei de sub jugul hit­­lerist-antonescian şi pen­tru libertăţile democra­tice. Dar Partidul Comunist din România na renunţat nici o clipă, chiar după în­cheerea Blocului, la acţi­unea de concentrare a tu­turor forţelor democrati­ce şi naţionale, care era imperios necesară pen­tru a forma un guvern ca­pabil să-şi îndeplinească misiunea. Trebuia să avem barem un gu­vern al Blocului, care să fie ex­presia forţelor politice care îl com­pun. Am avut şi avem un guvern cu alt caracter. Acesta nu este în măsură să înfăptuiască sarcinile ce-i stau în faţă. 1. Aplicarea riguroasă şi loială a armistiţiului cu U. R. S. S. şi Na­ţiunile Unite; 2. Ducerea războiului just de e­­liberare naţională cu hotărîrea ne­cesară şi democratizarea Armatei; 3. Curăţirea vieţii publice şi pri­vate de agenţii hitlerişti şi legio­nari — democratizarea ţării; 4. Reconstrucţia economică a în­tregului popor. Ceea ce forţele de­mocratice au voit înainte de 20 Iu­nie şi 23 August, ceea ce n’au în­cetat să voiască şi după încheierea Blocului, cer astăzi: Un guvern de Front Naţional Democratic. Şi îl cer cu puterile întărite, cu asentimentul masselor largi de muncitori, ţărani şi intelectuali, a­­vând drept bază Proectul de Plat­formă elaborat de Comitetul Cen­tral al Partidului Comunist din România. II cere cu fermitate nu numai Partidul Comunist şi Partidul So­cial-Democrat care au ajuns la un acord principial, îl cer şi Uniunea Patrioţilor, Sindicatele Unite, Fron­tul Plugarilor, Societatea Scriitori­­rilor Români şi alte organizaţii. Vrem un Front Naţional Demo­cratic care să cuprindă pe toţi cei ce luptă pentru ducerea hotărîtă a războiului de eliberare şi pentru democratizarea Ţării, vrem un gu­vern care să exprime acest Front şi să-şi împlinească cu energie şi consecvenţă sarcinile. Orice fel de „pregătire în culise a noului cabinet“ şi orice „chestiu­ne a portofoliilor“ nu-şi au sen­sul. Nu combinaţii de culise şi po­liticianism mărunt ci politica in­tereselor poporului. La lumina zilei, în faţa norodu­lui cerem o lărgire a Blocului Na­ţional Democratic într’un Front Naţional Democratic care să cu­prindă toate forţele sincer demo­cratice. Nu putem crede că Partidul Na­ţional Ţărănesc şi Partidul Naţio­nal Liberal ar avea interes să nu accepte pe toţi muncitorii, ţăranii şi intelectualii în această Unire a forţelor care ar duce nu la o slă­bire a democraţiei ci la o întărire a ei şi i-ar da un caracter activ, luptător. Cine are d­at la libertate Tca etnica, 1 ana: . I ut ţară cu ade rat . atică, tre­bue ca: ,­ Să fie asigurat exerciţiul liber­tăţii cuvântului presei, a întru­nirilor şi a dreptului de organi­zare. Libertăţile democratice insă nu trebue să servească duşmanilor democraţiei. Organizaţiile fasciste şi profas­ciste să fie cu desăvârşire lichi­date. Orice activitate a fasciştilor, duşmani ai poporului, trebue să fie urmărită şi pedepsită cu toată rigoarea legii”. art. 4 al. e. Platformă. Rezultatele atât de dezastroase, cu care s’au soldat pentru Ţară, regi­murile dictatoriale ce ne-au guver­nat în ultimii ani, fac evidenţă pen­tru toţi imposibilitatea oricărei în­cercări de refacere a economiiei na­ţionale, fără lichidarea radicală a ră­măşiţelor fasciste şi fără instaurarea unui regim de largă democraţie. Numai într’un regim în care cetă-întrucât prin ele cetăţeanul poa­teanul e lipsit de orice drept au fost exercita un control permanent asu­­posibile toate tranzacţiile făcute ddP'r© activităţii organelor de guvernă­­dictatori pe spinarea Ţării începând mant, iar acestea la rândul lor, îşi *—v»r»rfQ+îiir\n zaî ci formi pot organiza activitatea în concor­înstrăinarea bogăţiilor ei şi termi­nând cu cedarea Transilvaniei - Nord şi cu târârea României într’o războiu contrariu intereselor sale. Numai într’un regim de încătuire a presei libere, a fost posibilă ,ca campanie ticăloasă de ponegrire a U­niunii Sovietice, numai într’un în care dreptul de asociaţie eir®' zervat susţinătorilor dictaturii, f li­bertatea învăţământului era £mi)* ciună, Poporul Român a putra P' nut în starea de adâncă i^ran*® care face din noi poporul cu;i mai mare număr de analfabeţi £u mai mare mortalitate infara “in Europa. , Pr n actul dela 23 Augu­sUtian­­du-se capăt regimului cring S1 an­­tinaţional al lui Antonesc®a re­ve* n­it la vechile principii e înscrise în Consti­tuţiile n 19­3 î1 1866. .. .. . .. ARTICOLUL 5 al Cultu*lei din 1923, prevede că-' . „Românii. f^ră deosee de ongi­bucură "de libertatea le­gea presei, de libertate libertăţile [ legi“. Aceste fundametnala­­“"înscrise în legea statului nu constitui­esc simite enunțări de principii, ci ca toate celelalte dispoziţii constituţio­nale sunt menite să formeze baza ju­ridică a viitoarei activităţi legisla­ti­ve. Staid democratic nu se poate men ■ţme­icât prin aplicarea integrală şi sinceă a tuturor acestor libertăţi, pentu că democraţia presupune cola­­bor­ea tuturor straturilor sociale la opea de guvernare, presupune con­­cernarea tuturor energiilor pentru rezlvarea problemelor sociale cu ex­­clilerea bineinţeleasă a celor ce au a ci va­t sau continuă să activeze îm­pra-va democraţiei însăşi. ... — ________­Libertăţile arătate, constituesc pen-1 *3ue s? socoteală în primul rând fu democraţie o necesitate imperioe- |­be opiniile guvernaţilor nu numai de a celor ce guvernează. Aceasta însă nu înseamnă că liber­tatea trebue să fie întrebuinţată ori­cum şi de oricine. Libertăţile democratice nu pot şi nu trebue să servească pentru distru­gerea lor înşine. Libertatea trebue să fie folosită pentru popor, de cei ce au luptat pentru ea, o ocrotesc şi veghează per­manent la păstrarea ei. Fasciştii, profasciştii şi toţi cei cari au lucrat împotriva celor mai elemen­tare interese ale poporului român, cei cari prin activitatea lor criminală au participat la împingerea României în criminalul războiu hitlerist, nu trebue să se bucure de libera exercitare a unor drepturi împotriva cărora au luptat şi la a căror suprimare au con­tribuit şi ei. Datoria primordială a guvernării nţe Ube, "unim" .­ De toate stabilite pr­i clanţă cu­­voinţa populară exprimată prin presă, prin organizaţiile de par­tid sau prin organizaţiile profesiona­le ,ci culturale existente. Pentru guvernarea democrată nu e indiferentă posibilitatea exercitării de către toţi cetăţenii a libertăţilor în­­crise în pactul său fundamental. Democraţia se menţine num­ai prin exercitarea tuturor libertăţilor de că­tre toţi cei ce sunt chemaţi să suporte 4 intu­aţi ia m­enp.. .im care le asigură guverna voinţei şi intereselor y* ‚ ♦ , v® s·‡' conform lor. Ori aceste libertăţi, nu trebue să­­ amare simple posibilităţi fără nici o încercare practică de realizare. Pentru ca libertatea presei să nu ră­mână o vorbă goală trebue ca şi zia­rul ce exprimă voinţa unei categorii sociale şi a întregului popor să aibe posibilitatea unei regulate apariţii prin intervenţia salutară a Statului , lupta de concurenţă pe care aces­ta o duce cu marile trusturi. Pentru ca libertatea de întrunire să nu fie un simplu deziderat, trebue ca guvernul democrat să dea celor ce vor să exprime opinia autorizată a unor mase de cetăţeni, posibilitatea de a o exprima — chiar punând la dispoziţia acestora sălile necesare , pentru că guvernarea democrată tre­ea Copiii generalului Mihailovici de partea lui Tito LONDRA, 2 (Rador). — Postul de ra­dio Iugoslavia Liberă a anunţat că fiica generalului Mihailovici a intrat în rândurile forţelor Mareşalului Tito. Acum câteva zile, acelaşi post de radio a anunţat că fiul generalului Mihailovici a trecut de partea pa­trioților. \ Țăranii din corn. Săpunari - jud. Ialomița -in­ M I T„ „ . a • * .1 vKî'-i MAREŞALUL STALIN Citiţi în pag. II-a viaţa Iui Armatele bulgare din Tracia sub comanda lui Tito SOFIA, 2 (Rador). — Ministrul bulgar al propagandei Cazaroff a a­­nunţat că a fost instituit un nou re­gim provizoriu în Tracia de vest şi în Macedonia de răsărit, pân­ă când a­­liaţii vor ajunge la o hotărîre refe­ritoare la regimul final al acestor te­ritorii. Până atunci armatele bulgare vor rămâne acolo ca forţe armate principale, fiin­d puse sub comanda mareşalului Tito, sub a cărui coman­dă au trecut de la 17 Septembrie. 5B Comunicatul sovietic Succese sovietice în toate sectoarele MOSCOVA, 2 (Rador). — Comu­nicatul militar sovietic dat de Bi­roul de Informaţiuni comunică ur­mătoarele asupra operaţiunilor din ziua de 1 Octombrie: In cursul zilei de 1 Octombrie, I­­TWKSmS ciul V. Oîl î/i ii UcTb iLtjp—­ând înaintarea pe teritoriul Iugo­slaviei, la sud de oraşul românesc Turnu-Severin şi au ocupat loca­lităţile Capuzişte, Mihailovaţ, Du­şanovaţ, Prahovo, Miloşavo, Vidro­­vaţ, Mocrania, Ricica, Gradscovo şi Vrajoganaţ. In celelalte sectoare ale frontu­lui, activitate de patrule, iar în um­nele părţi lupte de importanţă la­­ cursul zilei de 30 Septembrie,­­ lupte aeriene şi prin tirul arti­leriei anti-aeriene au fost doborîte 46 de avioane inamice. Proect de revendicări speciale pentru femei Prin actul istoric dela 23 Au­gust, prin care s’a pus capăt dic­taturii fasciste, poporul român a trecut în rândul popoarelor iubi­toare de libertate. In faţa noastră, a femeilor, stă sarcina de a mobiliza toate for­ţele în: a) războiul de eliberare, pe care armata română îl duce cot la cot cu Armata Roşie, Marea Bri­­tanie, U. S. A., şi celelalte ţări progresiste; b) pentru curăţirea aparatului de stat; c) pentru înfăptuirea celor mai largi libertăţi democratice, pen­tru realizarea căror doborîrea dictaturii fasciste a deschis de a bea drumul. In faţa activiştilor noştri stă sarcina unei mobilizări largi a femeilor la lupta generală a po­porului român-Importanţa pe care o prezintă munca între femei, rezultă: 1. Din situaţia specială de mi­zerie, înapoiere şi degradare în A fostaor­oare fascismul şi războiul hid­e­distruse toate organizaţiile fasciste şi w- adus ieme,a- Această si­­profasciste, duşmane ale poporului, ■ “a­le. speciala cere deci şi o pentrucă ele reprezintă focare de ma- I muncă specială de mobilizare a si naţii reacţionare împotriva demo-­ femeii, oraţiei şi a apărătorilor săi. I 2. Femeile alcătuesc în urma pierderilor de război majoritatea poporului român. 3. Numărul femeilor în pro­ducţie este foarte ridicat şi în­trece pe acela al bărbaţilor, în­­tr’o serifi Ili* TÎITM11ITÎ Vo­teze resorturi speciale pentru munca între femei. Aceste resorturi vor duce munca în cadrul organizaţiilor profesionale şi patriotice exis­tente, în cadrul resorturilor spe­ciale de femei ale acestor orga­­nizaţiuni. Activistele noastre trebue să ducă lupta pentru unirea organi­zaţiilor feminine existente­ în front unic pentru cucerirea li­bertăţilor, drepturilor integrale ale femeilor, pentru încadrarea acestor organizaţii în lupta ge­nerală a poporului român. .. În toate secţiunile şi organiza­ţiile femenine, trebuiesc duse : 1. Munca de mobilizare a fe­meilor pentru războiul de elibe­rare ; 2. Munca de mobilizare a fe­meilor în curăţirea aparatului de stat de elementele fascisto-hitle­­riste; 3. Munca de mobilizare a tutu­ror femeilor din România într-o acţiune­­ largă pentru câştigarea drepturilor politice ale femeilor, pentru dreptul de a alege şi de a fi alese, pentru dreptul la orice profesiune şi funcţie. 4. Munca de mobilizare a fe­meilor împotriva speculei şi scumpetei, îndărătul căreia se ascunde sabotajul elementelor fascisto-hitler­iste. 5. Pentru salarii egale cu al© barbatie la murips

Next