Scânteia, octombrie 1944 (Anul 1, nr. 14-41)
1944-10-04 / nr. 14
ANUL 1. Nr. 14 Miercuri 4 Octombrie 1944 6 pagini — 10 lei Proletari din toate ţările uniţi-vă PARTIDUL COMUNIST DIN ROMANIA ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL al P.C.R. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA , Str. Belvedere Nr. 6 Et. V, Tel. 5.54.82. PURIFICAREA ŞI DEHOCRATIZAREA ARMATEI II Sporurile ce s'au acordat soldelor nu atingeau nivelul scumpetei. Problema s'a soluţionat prin măsura completării soldelor ofiţerilor cu avantagii în natură, constând în : — dreptul de a primi echipament, alimente (carne, zarzavat, etc), lemne, prin cazarmă. — dreptul de a se folosi de Prima criză. In timpul eliefele şi lucrătorii unităţiloiului 1916/1921 un (croitori, cismari, zidari, etc. predlabil de ofiţeri generali etc), superiori — circ 30Q — sau — dreptul de a întreţine şi făcut vinovaţi ‘ eilt© nu creşte vaci, oi, porci, etc. pe fracţiuni: fu: c/buz ; pu-! 16? gă cazărmi. - dreptul de a construi loniţe cu lucrători militari, spliţi de corvoadă şi vehicule transport ale armateide beastă măsură au beneficiat texe, jafuri etc. Toate aceste infrrţi au fost bine stabilie nete şi cer recm și •ui vinate în dosare ce aş• ■ tu doar ca justiţia să se v nte. Vinovaţii trebuiau ArOii.cÎ țiau1 «t, prin aceasta, Jcosi Ok cadrele armatei. 1 Condu^orjj tici, din c,a yTem&i au s vt însă ctiesvalcund ac Infracţiuni Qpj .;ănd s țiunile legale;. tl iovu Iprestigiul corpH Q^teresc Spiritul îngust castâ [teresei© de momente o conducătoare, au ry,inasupra necesităţii de v a [natului un organism if băţos, dela aceste laptele săvâr^ te i majoritate ofiţeri generali şi uperiori). O importantă parte a Corpuri Ofiţeresc a refuzat să primească aceste avantagii, considerându-le incompatibile cu autoritatea morală şi prestigiul de care ofiţerul trebue să se bucure în faţa soldaţilor săi. Mulţi ofiţeri însă, copleşiţi de greutăţi materiale, având de întreţinut o familie numeroasă, au fost forţaţi să le accepte cu o amară resemnare. Şi iarăş, mulţi ofiţeri, încurajaţi de stările ce caracterizează prima criză, au uzat din plin de aceste avantagii. Şi cum cazul lor era în practică impotenţi- ^bii de controlat şi limitat, ca-1 spre abuz era larg deschilo| iKeq adc'-GO-Vîo&ns fa-QdiouVt Ofiţeresc era legite-1 tt în criză, a fost provocări de blocarea sistemului deatare.1 Prin masivele înaintate s'au făcut în timpul răpiului. Soluţia adoptată a st aceea a măririi proporţiei înaintărilor la alegere faţă dvechime. Măsa aceasta venită în condinile de criză schiţate mai a încurajat evident tavolimul şi servilismul, o nouăroilă venită să descompun corpul ofiţeresc adânc zdrumat de primele două crize Crecinţa acestei măsuri s'a inifestat în mari nemulţumi cam deseori au avut ecoin presă şi în parlament, unul din ofiţeri pierzând încreder în spiritul de dreptate al şefii şi comandamentelor lor. In cadrul acestui articol vom examina epoca dela începutul raboiului 1916-1921, pană la anul 1930 — din punct de vedere al:__ crizelor mai importante ce s'au ivit în legătura cu moralul şi disciplina armatei. — soluţiilor ce li s'au dat. __ rezultatelor la can s a ajuns prin apucarea acelor soluţii. • ” * ’ z . T. : ,•:•• bimm' ' • iânc*tec crizelor din armată a fosthis făta posibilitcri© de reală împotrivire din partea idrelor de ofiţeri şi subofiţeri. Nesfarşitele incidente disciplinare în unităţile prin cari infractorii nesancţionaţi au trecut, n au marcat decât convulsiunile organismului militar fiare încerca să se apere de o boală grava, injectată chiar la temelia existenței sale organice: maB°ddTua'Criză: *-*««p cănd pe Picior ^^ £ pSi reduc- J a‘°0'"i« de războile articolelor de primă usitate se urcau vertiginos. (Va urma) Delaturnu Marele Sfat Major al Armatei COMUNICAT asupra operaţiunilor din ziua de 2 octombrie 1944 In Transilvania de Centru, trupele noastre au executat mai multe atacuri locale la Nord de Mureşul mijociu, realizând noui progrese, după înfrângerea unor puternice rezisenţe inamice. In Transilvania de Vest şi Ungarii, lupte în cu forţe germano-maghiare. asupra eparaţiunilor din Ardeal, Banat şi Ungaria După succesele remarcabile din zilele precedente, obţinute de trupele noastre în strânsă legătură cu forţele aliate ruse, în Ardealul de curs cu importanţe lianţilor unei divizi localitatea Miceşti, dârjire de inamic, tante mostese -anterioată cu înut impor-t ’itali IN ACEST NUMĂR: Pag. 2-a Viaţa Mareşalului Stalin. Pag. 3-a Marinarii din Constanţa se 5-a Execuţia Zoei Anato-Pag. 6-a Armata Roşie Eliberatoare se înfrăţeşte cu armata populară a mareşalului Tito. Pag.lievna. „Taxa poştală plătită In numerar adresei Direcţiei generale P. T. 116.578 din 26 Sept. 1944" confor T. Nr. Ce fel de guvern vrem! întreaga opinie publică este preocupată de problema guvernării. Unele ziare de dimineaţă şi de după amiază fac ample presupuneri, conjecturi şi chiar prevestiri asupra chestiunilor guvernamentale. Acestor svonuri, dintre cari cele mai multe nu au nici un temei real, este necesar să li se răspundă cu o clarificare pentru ca întregul popor să cunoască adevăratele aspecte ale vieţii noastre politice din ultimul timp. Cu mult înainte de 23 August Partidul Comunist din România a cerut încheerea unui larg front de concentrare a forţelor democratice şi patriotice în lupta pentru doborîrea guvernului trădător antonescian, pentru oprirea războiului de jaf şi cotropire contra Uniunii Sovietelor şi pentru isgonirea hoardelor hitleriste. Timp îndelungat această unire în luptă nu a fost înfăptuită. Abea în ultimele luni, de la 20 iunie după 3 ani de răsboi criminal, în urma marilor victorii ale Armatei Roşii şi sub presiunea masselor această concentrare a fost făcută, dar nu în măsura în care era necesar. Forţele democratice ale României au voit înainte de 23 August să se constitue un larg Front Naţional- Democratic care să cuprindă toate grupările luptătoare pentru libertate, independenţă şi democraţie. Acest lucru nu a fost acceptat. Frontul larg Naţional-Democratic a fost redus la un bloc Naţional-Democratic compus din patru partide şi în care nu erau reprezentate organizaţii dintre cele mai combative precum Uniunea Patrioţilor şi Frontul Plugarilor. Partidul Comunist din România a acceptat acest filoc numai pentru a pune capăt războiului, de jaf şi cotropire, pentru a porni lupta de eliberare a Patriei de sub jugul hitlerist-antonescian şi pentru libertăţile democratice. Dar Partidul Comunist din România na renunţat nici o clipă, chiar după încheerea Blocului, la acţiunea de concentrare a tuturor forţelor democratice şi naţionale, care era imperios necesară pentru a forma un guvern capabil să-şi îndeplinească misiunea. Trebuia să avem barem un guvern al Blocului, care să fie expresia forţelor politice care îl compun. Am avut şi avem un guvern cu alt caracter. Acesta nu este în măsură să înfăptuiască sarcinile ce-i stau în faţă. 1. Aplicarea riguroasă şi loială a armistiţiului cu U. R. S. S. şi Naţiunile Unite; 2. Ducerea războiului just de eliberare naţională cu hotărîrea necesară şi democratizarea Armatei; 3. Curăţirea vieţii publice şi private de agenţii hitlerişti şi legionari — democratizarea ţării; 4. Reconstrucţia economică a întregului popor. Ceea ce forţele democratice au voit înainte de 20 Iunie şi 23 August, ceea ce n’au încetat să voiască şi după încheierea Blocului, cer astăzi: Un guvern de Front Naţional Democratic. Şi îl cer cu puterile întărite, cu asentimentul masselor largi de muncitori, ţărani şi intelectuali, având drept bază Proectul de Platformă elaborat de Comitetul Central al Partidului Comunist din România. II cere cu fermitate nu numai Partidul Comunist şi Partidul Social-Democrat care au ajuns la un acord principial, îl cer şi Uniunea Patrioţilor, Sindicatele Unite, Frontul Plugarilor, Societatea Scriitoririlor Români şi alte organizaţii. Vrem un Front Naţional Democratic care să cuprindă pe toţi cei ce luptă pentru ducerea hotărîtă a războiului de eliberare şi pentru democratizarea Ţării, vrem un guvern care să exprime acest Front şi să-şi împlinească cu energie şi consecvenţă sarcinile. Orice fel de „pregătire în culise a noului cabinet“ şi orice „chestiune a portofoliilor“ nu-şi au sensul. Nu combinaţii de culise şi politicianism mărunt ci politica intereselor poporului. La lumina zilei, în faţa norodului cerem o lărgire a Blocului Naţional Democratic într’un Front Naţional Democratic care să cuprindă toate forţele sincer democratice. Nu putem crede că Partidul Naţional Ţărănesc şi Partidul Naţional Liberal ar avea interes să nu accepte pe toţi muncitorii, ţăranii şi intelectualii în această Unire a forţelor care ar duce nu la o slăbire a democraţiei ci la o întărire a ei şi i-ar da un caracter activ, luptător. Cine are dat la libertate Tca etnica, 1 ana: . I ut ţară cu ade rat . atică, trebue ca: , Să fie asigurat exerciţiul libertăţii cuvântului presei, a întrunirilor şi a dreptului de organizare. Libertăţile democratice insă nu trebue să servească duşmanilor democraţiei. Organizaţiile fasciste şi profasciste să fie cu desăvârşire lichidate. Orice activitate a fasciştilor, duşmani ai poporului, trebue să fie urmărită şi pedepsită cu toată rigoarea legii”. art. 4 al. e. Platformă. Rezultatele atât de dezastroase, cu care s’au soldat pentru Ţară, regimurile dictatoriale ce ne-au guvernat în ultimii ani, fac evidenţă pentru toţi imposibilitatea oricărei încercări de refacere a economiiei naţionale, fără lichidarea radicală a rămăşiţelor fasciste şi fără instaurarea unui regim de largă democraţie. Numai într’un regim în care cetă-întrucât prin ele cetăţeanul poateanul e lipsit de orice drept au fost exercita un control permanent asuposibile toate tranzacţiile făcute ddP'r© activităţii organelor de guvernădictatori pe spinarea Ţării începând mant, iar acestea la rândul lor, îşi *—v»r»rfQ+îiir\n zaî ci formi pot organiza activitatea în concorînstrăinarea bogăţiilor ei şi terminând cu cedarea Transilvaniei - Nord şi cu târârea României într’o războiu contrariu intereselor sale. Numai într’un regim de încătuire a presei libere, a fost posibilă ,ca campanie ticăloasă de ponegrire a Uniunii Sovietice, numai într’un în care dreptul de asociaţie eir®' zervat susţinătorilor dictaturii, f libertatea învăţământului era £mi)* ciună, Poporul Român a putra P' nut în starea de adâncă i^ran*® care face din noi poporul cu;i mai mare număr de analfabeţi £u mai mare mortalitate infara “in Europa. , Pr n actul dela 23 AugusUtiandu-se capăt regimului cring S1 antinaţional al lui Antonesc®a reve* nit la vechile principii e înscrise în Constituţiile n 193 î1 1866. .. .. . .. ARTICOLUL 5 al Cultu*lei din 1923, prevede că-' . „Românii. f^ră deosee de ongibucură "de libertatea legea presei, de libertate libertăţile [ legi“. Aceste fundametnala“"înscrise în legea statului nu constituiesc simite enunțări de principii, ci ca toate celelalte dispoziţii constituţionale sunt menite să formeze baza juridică a viitoarei activităţi legislative. Staid democratic nu se poate men ■ţmeicât prin aplicarea integrală şi sinceă a tuturor acestor libertăţi, pentu că democraţia presupune colaborea tuturor straturilor sociale la opea de guvernare, presupune concernarea tuturor energiilor pentru rezlvarea problemelor sociale cu exclilerea bineinţeleasă a celor ce au a ci vat sau continuă să activeze împra-va democraţiei însăşi. ... — ________Libertăţile arătate, constituesc pen-1 *3ue s? socoteală în primul rând fu democraţie o necesitate imperioe- |be opiniile guvernaţilor nu numai de a celor ce guvernează. Aceasta însă nu înseamnă că libertatea trebue să fie întrebuinţată oricum şi de oricine. Libertăţile democratice nu pot şi nu trebue să servească pentru distrugerea lor înşine. Libertatea trebue să fie folosită pentru popor, de cei ce au luptat pentru ea, o ocrotesc şi veghează permanent la păstrarea ei. Fasciştii, profasciştii şi toţi cei cari au lucrat împotriva celor mai elementare interese ale poporului român, cei cari prin activitatea lor criminală au participat la împingerea României în criminalul războiu hitlerist, nu trebue să se bucure de libera exercitare a unor drepturi împotriva cărora au luptat şi la a căror suprimare au contribuit şi ei. Datoria primordială a guvernării nţe Ube, "unim" . De toate stabilite pri clanţă cuvoinţa populară exprimată prin presă, prin organizaţiile de partid sau prin organizaţiile profesionale ,ci culturale existente. Pentru guvernarea democrată nu e indiferentă posibilitatea exercitării de către toţi cetăţenii a libertăţilor încrise în pactul său fundamental. Democraţia se menţine numai prin exercitarea tuturor libertăţilor de către toţi cei ce sunt chemaţi să suporte 4 intuaţi ia menp.. .im care le asigură guverna voinţei şi intereselor y* ‚ ♦ , v® s·‡' conform lor. Ori aceste libertăţi, nu trebue să amare simple posibilităţi fără nici o încercare practică de realizare. Pentru ca libertatea presei să nu rămână o vorbă goală trebue ca şi ziarul ce exprimă voinţa unei categorii sociale şi a întregului popor să aibe posibilitatea unei regulate apariţii prin intervenţia salutară a Statului , lupta de concurenţă pe care acesta o duce cu marile trusturi. Pentru ca libertatea de întrunire să nu fie un simplu deziderat, trebue ca guvernul democrat să dea celor ce vor să exprime opinia autorizată a unor mase de cetăţeni, posibilitatea de a o exprima — chiar punând la dispoziţia acestora sălile necesare , pentru că guvernarea democrată treea Copiii generalului Mihailovici de partea lui Tito LONDRA, 2 (Rador). — Postul de radio Iugoslavia Liberă a anunţat că fiica generalului Mihailovici a intrat în rândurile forţelor Mareşalului Tito. Acum câteva zile, acelaşi post de radio a anunţat că fiul generalului Mihailovici a trecut de partea patrioților. \ Țăranii din corn. Săpunari - jud. Ialomița -in M I T„ „ . a • * .1 vKî'-i MAREŞALUL STALIN Citiţi în pag. II-a viaţa Iui Armatele bulgare din Tracia sub comanda lui Tito SOFIA, 2 (Rador). — Ministrul bulgar al propagandei Cazaroff a anunţat că a fost instituit un nou regim provizoriu în Tracia de vest şi în Macedonia de răsărit, până când aliaţii vor ajunge la o hotărîre referitoare la regimul final al acestor teritorii. Până atunci armatele bulgare vor rămâne acolo ca forţe armate principale, fiind puse sub comanda mareşalului Tito, sub a cărui comandă au trecut de la 17 Septembrie. 5B Comunicatul sovietic Succese sovietice în toate sectoarele MOSCOVA, 2 (Rador). — Comunicatul militar sovietic dat de Biroul de Informaţiuni comunică următoarele asupra operaţiunilor din ziua de 1 Octombrie: In cursul zilei de 1 Octombrie, ITWKSmS ciul V. Oîl î/i ii UcTb iLtjp—ând înaintarea pe teritoriul Iugoslaviei, la sud de oraşul românesc Turnu-Severin şi au ocupat localităţile Capuzişte, Mihailovaţ, Duşanovaţ, Prahovo, Miloşavo, Vidrovaţ, Mocrania, Ricica, Gradscovo şi Vrajoganaţ. In celelalte sectoare ale frontului, activitate de patrule, iar în umnele părţi lupte de importanţă la cursul zilei de 30 Septembrie, lupte aeriene şi prin tirul artileriei anti-aeriene au fost doborîte 46 de avioane inamice. Proect de revendicări speciale pentru femei Prin actul istoric dela 23 August, prin care s’a pus capăt dictaturii fasciste, poporul român a trecut în rândul popoarelor iubitoare de libertate. In faţa noastră, a femeilor, stă sarcina de a mobiliza toate forţele în: a) războiul de eliberare, pe care armata română îl duce cot la cot cu Armata Roşie, Marea Britanie, U. S. A., şi celelalte ţări progresiste; b) pentru curăţirea aparatului de stat; c) pentru înfăptuirea celor mai largi libertăţi democratice, pentru realizarea căror doborîrea dictaturii fasciste a deschis de a bea drumul. In faţa activiştilor noştri stă sarcina unei mobilizări largi a femeilor la lupta generală a poporului român-Importanţa pe care o prezintă munca între femei, rezultă: 1. Din situaţia specială de mizerie, înapoiere şi degradare în A fostaoroare fascismul şi războiul hidedistruse toate organizaţiile fasciste şi w- adus ieme,a- Această siprofasciste, duşmane ale poporului, ■ “ale. speciala cere deci şi o pentrucă ele reprezintă focare de ma- I muncă specială de mobilizare a si naţii reacţionare împotriva demo- femeii, oraţiei şi a apărătorilor săi. I 2. Femeile alcătuesc în urma pierderilor de război majoritatea poporului român. 3. Numărul femeilor în producţie este foarte ridicat şi întrece pe acela al bărbaţilor, într’o serifi Ili* TÎITM11ITÎ Voteze resorturi speciale pentru munca între femei. Aceste resorturi vor duce munca în cadrul organizaţiilor profesionale şi patriotice existente, în cadrul resorturilor speciale de femei ale acestor organizaţiuni. Activistele noastre trebue să ducă lupta pentru unirea organizaţiilor feminine existente în front unic pentru cucerirea libertăţilor, drepturilor integrale ale femeilor, pentru încadrarea acestor organizaţii în lupta generală a poporului român. .. În toate secţiunile şi organizaţiile femenine, trebuiesc duse : 1. Munca de mobilizare a femeilor pentru războiul de eliberare ; 2. Munca de mobilizare a femeilor în curăţirea aparatului de stat de elementele fascisto-hitleriste; 3. Munca de mobilizare a tuturor femeilor din România într-o acţiune largă pentru câştigarea drepturilor politice ale femeilor, pentru dreptul de a alege şi de a fi alese, pentru dreptul la orice profesiune şi funcţie. 4. Munca de mobilizare a femeilor împotriva speculei şi scumpetei, îndărătul căreia se ascunde sabotajul elementelor fascisto-hitleriste. 5. Pentru salarii egale cu al© barbatie la murips