Scânteia, octombrie 1944 (Anul 1, nr. 14-41)

1944-10-14 / nr. 23

AHUI! ! Nr. 13 Sâmbătă 14 Oct. 1944 ’ 6 pagină — 10 fe! Proletari din toate ţările uniţi-vă PARTIDUL COMUNIST DIN ROMANIA Scânteia ORBAN AL COMITETULUI CENTRAL al P.C.R. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : Str. Belvedere Nr. 8 Et. V, TeL 5.54.82. Eliberarea Clujului Ministrul de interne contra poporul De la 23 August încoace, ţărăni­mea română începe să ia parte tot mai activ la viaţa politică a ţării. Participarea asta este altfel decât altădată. Ţăranii nu se mai mulţu­mesc să asculte, ca în trecut, cu­vântările rostite de trimişii diferi­telor partide şi să-i lase apoi pe a­­ceşt­ia să aibe grijă de nevoile lor. De data aceasta, ei trec la fapte, îşi aleg comitete, înlătură din frun­tea satelor pe oamenii lui Anto­­nescu. Trec la controlul gestiunii foştilor primari, numiţi de sus. Preiau, prin comitetele alese la a­­dunările obşteşti, conducerea co­munelor. Organizează paza. Se an­­gajează să sprijine războiul pentru dezrobirea Ardealului şi pentru ni­micirea fascismului. Organizează strângerea recoltei şi însămânţările de toamnă. Hotărăsc să administre­ze moşiile marilor proprietari, cari au fugit după 23 August, lăsând to­tul în părăsire. Toate acestea sunt fapte. Ele nu pot fi contestate de nimeni, fie prie­ten, fie duşman al ţărănimii. Ele dovedesc participarea ţărănimii la viaţa politică a ţării. Dar nu nu­mai atât. Hotărârile luate de ţă­rani la adunările obşteşti dovedesc maturitate politică. Ţăranii dove­desc că-şi cunosc nu numai pro­blemele, dar şi soluţiile probleme­lor. Şi aceste soluţii nu sunt uşu­­ratece. Din toate hotărîrile reese că ţăranii se ocupă nu numai de pro­blemele lor specifice, ci şi de pro­blemele politice generale ,de pro­blemele cari interesează întreg po­porul român. Cum răspunde guvernul la toate acestea? Ce at­tudine are el faţă de frământările ţărănimii? Ne-o arată comunicatul dtit de ministerul de interne, al cărui cu­prins îl redăm mai jos: „In presă au apărut informaţii în legătură cu diferite încercări ce s’au făcut de a instala la pri­măriile comunelor rurale oa­meni, cari — constituind o in­fimă minoritate — s’au dat drept exponenţii obştiilor.­­ „Cum aceste procedee sunt în contradicţie totală cu legile exis­tente, tinzând spre o încercare de a se micşora autoritatea sta­tului, se face cunoscut că s-au dat ordine categorice oştirii, or­ganelor poliţieneşti şi jandarme­riei ca să reprime asemenea acte cu cea mai mare severitate. „Tulburătorii liniştei şi impos­torii vor fi arestaţi şi trimişi în judecata Curţii Marţiale. „Nu vor fi recunoscuţi ca pri­mari şi membri ai sfaturilor co­munale decât persoanele înves­tite de autorităţile administra­tive legale“. Ministerul de interne socoteşte că sfaturile comunale alese de ţărani şi ţărance la adunările obşteşti re­prezintă numai o infimă minori­tate. Sfaturile alese în modul cel mai democratic sunt desconsiderate de ministrul de interne al guver­nului, ce este sprijinit de Blocul Naţional Democratic. Comunicatul susţine că alegerea şi instalarea acestor sfaturi este în contradicţie cu legile existente. Cari legi? Decretele trădătorului Antonescu? Aceste decrete, cu a­­jutorul cărora poporul român a fost subjugat, vândut Germaniei hitle­riste și trimis în războiul contra U­­niunii Sovietice, Angliei și Statelor Unite, nu pot fi recunoscute ca legi ale poporului român. Poporul le respinge, iar dacă ministrul de in­terne le recunoaşte totuşi , va trebui să plece şi el după trădăto­rul Antonescu. Comunicatul anunţă că ministe­rul a dat ordine oştirii, poliţiei şi jandarmeriei să reprime cu seve­ritate alegerea şi instalarea sfaturi­lor în fruntea comunelor. De ce? Pe cine apără ministrul de interne? Toţi agenţii lui Antonescu ,toţi acei cari au asuprit, au umilit, au batjocorit şi jefuit ţărănimea, tre­­buesc traşi la răspundere. Ţăranii îi scot din fruntea satelor şi cer a­­restarea lor. Ministrul de interne insă îi apără şi vrea să-i ţină mai departe în fruntea satelor­ El, care ar fi trebuit să ordone arestarea bandiţilor mari şi mici, le ia apă­rarea şi se ridică împotriva inte­reselor şi năzuinţelor poporului ro­mân ,a muncitorimii române, a ţă­rănimii române. Singurele sfaturi săteşti alese de obştie sunt socotite de ministrul de interne ca impostoare, iar membrii lor sunt ameninţaţi cu trimiterea în judecata Curţilor Marţiale. E­­xact ca în timpurile dictaturii fa­sciste a lui Antonescu. Sunt ameninţaţi ţăranii cu trimi­terea în faţa Curţilor Marţiale, pen­­tru că dau afară pe fasciştii din fruntea comunelor. Guvernul a votat o lege pentru curăţirea vieţii publice de fascişti. Ministrul de interne calcă în pi­cioare legea. El merge pe urmele lui Căpăţână. Ţăranii din România luptă îm­preună cu întregul popor, contra fascismului, sub orice formă s’ar manifesta. Ori, comunicatul mini­sterului de interne este una din formele de manifestare a fascis­mului. Ţărănimea, ca şi întreg po­porul român, nu poate recunoaşte un asemenea comunicat. Ea va con­tinua lupta contra agenţilor lui An­tonescu, pentru drepturile sale, pentru sfaturile comunale liber a­­lese. In felul acesta, ţărănimea luptă pentru întărirea statului şi nu pentru slăbirea lui. Comunicatul ministerului de in­terne este o pr°vocare la adresa poporului român. Guvernul nu se poate solidariza cu ministrul de in­terne. Armata, care luptă contra hoardelor naziste, nu poate da as­cultare unui nazist din guvern- Po­liţia şi jandarmeria, care trebue să apere poporul contra bandelor fas­ciste, nu trebue să execute ordinul unui fascist , chiar dacă acesta este în momentul de faţă ministru de interne. Acelaş domn Aldea, care acum câteva zile a ameninţat pe munci­tori, astăzi încearcă să intimideze pe ţărani. Nici unii nici alţii nu vor da însă înapoi. Vor strânge şi mai mult alianţa lor. Iar domnul Aldea va fi considerat de acum în­colo, precum este, duşman al po­­porului român! Iu­ „Alianţa cu Germania hitleristă a început prin vânzarea Ardealului, co­laborarea cu Uniunea So­vietică înce­pe prin elibe­rarea Clujului“. Lucreţiu Pătrăşcanu In­amieile Comitetului Central al Partidului Co­munist din România După patru ani de la actul sama­volnic al Dictatului de la Viena, prin care Ardealul a fost vândut grofilor hortişti, Clujul a­ fost eliberat de către glorioasa Armată Roşie ajutată de Armata Română. Aceasta este cea dintâi mare victorie Împotriva negrei stăpâniri hitler­isto,hortiste asuprra Ardealului de Nord, rezultat fericit al colaborării noastre cu Uniunea So­vietică. Mai mult de trei ani, armatele noastre, mânate de la spate de imperialismul unor cercuri criminale, au sângerat din greu pentru interesele tâlhăreşti ale Germaniei hitleriste. Trei ani, prin stepele îngheţate, pe povârnişu­rile Caucazului, pe ţărmurile de mări îndepărtate, în iadul de foc de la Sta­lingrad, soldaţii noştri au murit cu sutele de mii, înşelaţi şi minţiţi. Acum, prin poarta Cluju­lui, vom păşi cu mândrie şi demnitate pe pă­mântul Ardealului desrobit, unde ne vom întâlni cu spiritul nemuritor al tuturor eroilor luptelor pentru liber­tate de peste munţi. Vom duce cu noi legile democraţiei şi ale dreptăţii so­ciale. In locul reacţiunii sângeroase a grofilor hortişti şi a Nemţilor hitle­rişti, nu vom instaura un alt reacţio­narism tot atât de şovin şi de barbar, cum vor unii. Dreapta ură a poporu­lui român va urmări, vigilentă şi ne­cruţătoare, pe toţi călăii fascişti şi uneltele lor din Ardealul eliberat, dar nu se va revărsa nici­decum asupra poporului maghiar. De acum înainte va trebui să ne arătăm demn­ de ceea ce am reuşit să obţinem prin luptă dreaptă. Demnitatea noastră va trebui să fie demnitatea celui conştient de drep­tatea cauzei sale, întărit de camara­deria generoasă a celei mai puternice armate eliberatoare din lume, Armata Roşie. Să nu repetăm actele de josnică cruzime şi crimele ruşinoase pe cari le-am făcut dincolo de Prut. Şi poporul maghiar, la fel cu cel român înainte de 23 August 1944, a fost impins prin teroare şi înşelătorie într-o politică străină de interesele lui fundamentale. Noi avem avanta­jul de a ne fi trezit cu un ceas mai devreme. De aceea să nu ne lăsăm amăgiţi de diversiuni şovine, pierzând din vedere duşmanul împotriva că­ruia ducem lupta alături de Naţiunile Unite — hitlerismul. Cu un avânt îndoit, cu hotărire unanimă şi fără a precupeţi jertfele, vom duce războiul până la stârpirea definitivă a hitlerismului şi a spri­jinitorilor lui din afară şi dinăuntru. Iar Uniunii Sovietice şi Armatei Roşii, mereu victorioase, îi vom păstra o recunoştinţă şi dragoste veşnică. ÎŞI Războiul de eliberare eroif Fascismul german, grupând în jurul său şi fiind susţinut de cercu­rile cele mai reacţionare de pretu­tindeni, a pornit cea mai formida­bilă ofensivă pentru cucerirea lu­mii, pentru încătuşarea omenirii în­tregi. După ce a supus poporul ger­man la un regim de degradare fi­zică şi morală, el a dezlănţuit „răz­bolul lui fulger“ pentru asuprirea şi jefuirea celorlalte popoare. Flacăra „războiului total“ aprinsă de imperialismul german a mistuit în mizerie şi teroare milioane de oameni „Cotropitorii c­ermano­­fascişti jefuiesc ţara noa­stră, distrug oraşele şi sa­tele creiate prin munca muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor. Hoardele hitleriste omoară pe lo­cuitorii civili ai ţării noa­stre şi făptuesc silnicii împotriva lor, necruţând femei, copii şi bătrâni. Fraţii noştri gem sub ju­gul asupritorilor germani în regiunile cotropite de nemţi ale ţării noastre”. (Discursul Mareşalului Stalin la 7 Nov. 1941). Fasciştii germani nu au văzut în faţa lor altceva decât bogăţiile imense ale popoarelor sovietice care i-a vrăjit şi le-a excitat pof­tele nebuneşti de cucerire şi prădare. Au trecut peste vii şi morţi, peste toate adevărurile mo­rale şi de drept, au călcat în pi­cioare orice sentiment omenesc în goana lor după pradă şi teroare. Hoardele hitleriste — „SOTNIILE NEGRE“ nemţeşti ale zilelor noa­­tre — au dus un războiu care s’a inspirat din obiectivele hrăpăreţe, reacţionare şi cotropitoare ale cu­ceririlor urmărite de ele. Armatele fasciste şi toţi acei, care s’au încadrat în spiritul răz­boiului imperialist şi şovin al lui Hitler ,au supt împreună cu acesta otrava demoralizării şi descompu­nerii valorilor omeneşti. Răboiul nedrept de jaf şi cotropire, tâlhăria şi banditismul organizat şi neorga­nizat, nu pot să nască şi să crească decât tâlhari şi terorişti de profe­sie. „Ideia jefuirii şi cotro­pirii unei ţări străine, în numele căreia poartă toc­mai războiul lor nemţii, a trebuit să dea naştere şi dă într’adevăr naştere în sânul armatei germane, jefuitorilor de profesie”. (Discursul Mareşalului Stalin din V Nov. 1941). Cu toată sălbăticia, cu care au căutat fasciştii, să înfrângă arma­tele Naţiunilor Unite, să impună o tăcere mortală popoarelor cotro­pite — ei nu au reuşit şi nu au pu­tut să reuşească. Ei s’au lovit de ceva, ce nu pu­teau prinde cu mentalitatea lor de atentatori la libertatea şi progresul lumii. Ei s’au lovit de voinţa ho­­tărîtă şi rapid crescândă a popoa­relor, de a apăra viitorul lor de a­­suprire barbară. Ei s’au lovit în primul rând de popoarele sovietice, care într’o lup­tă plină de abnegaţie şi de eroism, au dovedit ce sunt în stare să facă popoarele libere ale unei ţări li­bere pentru apărarea Patriei lor. Apărătorii victorioşi — soldaţii ca şi populaţia — ai Leningradului, ai Mos­covei, eroii de la Stalin­grad şi Rostov, vor intra pentru totdeauna în isto­ria omenirii. Ei au servit prin lupta lor toate po­poarele doritoare de li­bertate, pentru care au devenit exemplu şi im­bold în luptă. (Discursul Mareşalului Stalin din, 7 Nov. 1941 ). Armatele aliate ale Angliei şi Statelor Unite nu au fost înfrânte nici un moment. Iar popoarele, care gemeau sub dizma teroristă a hit­­leriştilor, nu au încetat să lupte pentru izgonirea şi zdrobirea lor­­ pentru libertate şi independenţă. Această luptă, luptă plină de jertfe, de devotament pentru cau­za progresului, este diametral o­­pusă în conţinutul şi forma ei, a­­celeia a forţelor fasciste. Această luptă dreaptă se duce pentru sal­varea omenirii de coşmarul cel mai întunecos ce a cuprins viaţa ei vreodată. Se duce pentru doborî­­rea duşmanului de moarte al unui viitor fericit al omenirii. Ea se in­spiră din idealurile cele mai înalte, de totdeauna, ale veţii omeneşti. Această luptă a libertăţii, democra­­ţiei şi progresului a născut şi crescut pretutindeni eroi. „Nu încape îndoială, că ideia apărării Patriei, în numele căreia luptă toc­mai oamenii noştri, tre­buia să dea naştere şi în­­tr’adevăr dă naştere în sânul Armatei noastre, e­­roilor, care cimentează Armata Roşie”. (Discursul Mareşalului Stalin din 7 Nov. 1941). Războiul nejust al fascismului a împins massele înşelate în prăpas­tia celei mai crunte descompuneri şi decăderi morale. In schimb, războiul drept al po­poarelor doritoare de libertate a ri­dicat massele luptătoare la înălţi­mile idealurilor pentru care se bat, a ridicat din masse adevăraţi frun­taşi şi eroi ai luptei populare de eliberare. Radio România Liberă cere concentrarea tuturor forţelor democratice ROMANIA LIBERA.— Mobilizarea tu­tu­ror forţelor naţiunii pentru lupta con­tra hitlerismului este strâns legată de rezolvarea altor probleme, paralele cu prima. Numai prin concentrarea tuturor for­ţelor democratice într-un singur Bloc de guvernământ, se poate ajunge la totala eliberare a ţării. Cele 8 organizaţii: Uniunea Patriotică, Sindicatele Unite, Apărarea Patriotică, au dreptul la locul lor în guvern, căci acest drept ei şi l-au câştigat prin luptă şi prin jertfe. Ele au cu atât mai mult dreptul să-şi ocupe locul ce li se cuvine, cu cât ele reprezintă massele largi ale poporului. Posedăm numeroase documente care dovedesc că diverşi legionari notorii caută să-şi procure certificate de „bună purtare“ ascunsându-se în spatele di­verselor firme democratice de ultimă oră. Dace se tolerează aceste tentative? Cine are interes să menajeze aceste ma­nopere? Naţiunile Unite ne vor putea cere cu drept cuvânt socoteală. Pentru a putea continua lupta noastră de eli­berare ,este nevoie ca aparatul de Stat să funcţioneze normal Trebue deci să lichidăm în interesul nostru toate orga­nizaţiile camuflate ale canaliilor legio­nare. Cine nu-i combate este vinovat de complicitate. O serie de întreprinderi se mai găsesc m mâna nemţilor, la mâna unor indivizi care sabotează opera de re­facere a ţării şi luptă contra hitleris­mului. Să luăm exemplu de la Franţa şi să pornim la luptă pentru totala elibe­rare a Patriei. IN ACEST NUMĂR, l­ a I Canalia fascistă lucrează. Pag. 4-a i Şcoală gratuită penrtru co­­piii ţăranilor stracL Pag. 6-a i Cutm sunt batjocoriţi răni­ţii noştri la Spitalul Cen­tral. Pag. 6-a i Germania hitlerîstă sub lo­viturile primite din răsărit şi apus. „Taxa poştală plătită In nume­rar conform adresei Direcției generale P. T. T. Nr. 118.578 din 28 Sept. 1944" i. Liderii Pu­riuani, nm­it stat, în num­ele c. c. al p.d­ Tovarăşul Ministru de Stat Lu­creţiu Pătrăşcanu, în numele Co­mitetului Central al Partidului Co­munist din România, a făcut ur­mătoarea declaraţie: ROMANI. Armatele sovietice şi române au luat astăzi cu asalt Clujul. Alian­ţa cu Germania hitleristă a înce­put prin vânzarea Ardealului. Co­laborarea cu Uniunea Sovietică începe prin eliberarea Clujului. Capitala Ardealului, robită gro­filor maghiari de hitleriştii ger­mani şi români, a fost eliberată ,dp­ eroicii,soldaţi­­ai Amariei Roşii şi Române. Nimeni în lume nu ni-l va mai putea răpi. Avem cu noi Uniunea Sovietică şi voinţa noastră de luptă. Sunt garanţiile victoriei şi independenţei poporu­lui român. Armistiţiul dela Moscova a asi­gurat victoria dela Cluj. Acolo s’a hotărît lupta în comun pentru e­­liberarea Ardealului. Acolo s’au asigurat drepturile poporului ro­mân asupra Transilvaniei şi ma­rele ajutor al glorioasei Armate Roşii. Acolo s’au pus bazele elibe­rării noastre şi a fraţilor noştri. Sângele vărsat pe dealul Felea­cului de eroicii soldaţi sovietici şi români este martorul luptei co­mune. Bătălia Clujului este sim­bolul colaborării ruso-române. Lupta nu s’a terminat. Trebue să desrobim întreg Ardealul. Tre­­bue să eliberăm toţi Românii asu­priţi de grofii maghiari. Trebue să înfrângem hitlerismul în propria lui ţară. Răsboiul trebue dus pâ­nă la capăt, înfrângerea totală a duşmanului hitlerist este condiţia existenţei noastre ca popor liber. Pentru victorie nu precupeţiţi nicio sforţare, niciun sacrificiu. În­treg poporul să participe la „Wiftă pentru islofinda finală . . Numai bandă de trădători nemernici, le­gionari şi vânduţi nemţilor, în­cearcă să împiedice răsboiul Ar­dealului. Sabotajul deschis, rezis­tenţa pasivă, ura, ei le organizea­ză­ Ei pregătesc lovitura de pum­nal în spate. Fiţi necruţători! Scoateţi-i de oriunde se ascund, în palate sau hrube. Sunt duşmanii neamului românesc. Partidul Comunist vă chiamă la luptă împotriva hi­tleriştilor din afară şi dinăuntru. Susţineţi prin toate mijloacele armatele libera­toare sovietice şi române. CAMARADERIA RUSO - ROMANA Ofiţeri generali sovietici în vizită la regimentul de Garda Calare In timp ce pe front Uni­tăţile Române luptă ală­turi de Eroica Armată So­vietică împotriva unguri­lor cotropitori, în interio­rul României se făuresc tot mai multe legături de prietenie între cele două Armate aliate. Luni 9 octombrie 1941, ora 8,30, domnii generali din Armata Sovietică, AR­­CADIE IACOVLEV, LIO­­NOV şi IA­RŞOV, au vizitat Regimentul de Gardă Că­lare. La sosire, garda Regi­mentului a prezentat ar­mele într’o ţinută impe­cabilă, iar trompeţii au sunat onorul „la General“. După ce Comandantul Regimentului a prezentat pe ofiţeri, oaspeţii au fost conduşi direct la manej, unde li s-au prezentat cai de rasă dresaţi şi unde au putut admira sărituri la obstacole. La rândul lor Generalii Sovietici au încălecat şi au apreciat, cu multă, competenţă şi foarte elo­gios pregătirea cailor. După vizitarea cazărmei şi a grajdurilor, oaspeţii plăcut impresionaţi de or­dinea şi curăţenia din cu­prinsul Regimentului şi-au luat rămas bun de la camarazii români, mulţu­­mindu-le pentru căldu­roasa primire şi făgădu­ind că vor reveni mai des, pentru a strânge şi mai mult legăturile dintre cele două Armate aliate. Muncitorimea română ca şi întregul popor este mândră de faptul, că Dom­nii Generali din Armata Roşie au apreciat elogios pregătirea ostaşilor noş­tri, preoţii şi ordinea şi curăţenia care domnesc la Regimentul de Gardă Călare, de sub comanda d-lui Colonel Marcel Ol­­teanu. Dorim ca aceste relaţii să se strângă şi mai mult şi să ducă la o adân­că prietenie între popoa­rele sovietice şi poporul nostru, la o frăţie de ar­me de nesdruncinat între glorioasa Armată Roşie e- Hberatoare și Armata noastră. ^ Vizita ofițerilor sovietici la Reg­mentul de gardă călare al Ordinul de zi MareşaluluiStâlin­ Mareşalul Stalin a adre-­­ cerii oraşul Seghedin, im­“ " ----portant centru economic, politic şi administrativ al Ungariei. Unităţile şi formaţiuni­­le cari au luat parte la cu­cerirea celor două oraşe, vor purta numele de Cluj şi Seghedin. O serie de unităţi vor fi decorate. La ora 10 seara Moscova a salutat viteze­le trupe ale frontului­­ u­­crainean prin 20 salve de artilerie trase de 224 de tunuri. sat aseară Mareşalului Malinovsky un Ordin de zi, anunţând că trupele frontului al doilea ucrai­nean au repurtat ori vic­torii strălucite. Ordinul de zi anunţă : — Desvoltând ofensiva, trupele frontului al doilea ucrainean au cucerit as­tăzi 11 Oct. Capitala Tran­silvaniei, oraşul Cluj. Totodată trupele fron­tului al doilea ucrainean forţând râul Tisa­ru cu­ Radio Moscova anunţa: Mark­éle Staif -Major al Armatei COMUNICAT asupra operaţiunilor din ziua da 11 Octombrie 1944 In Transilvania de centru, tru­pele române, în legătură cu cele sovietice, au continuat înaintarea victorioasă, cu toate rezistenţele inamice şi cu toate greutăţile în­tâmpinate din cauza terenului des­fundat.. Forţele aliate sovietice împreună cu trupe de vâ­nători de munte române au desrobit capitala Ar­dealului — Clujul — şi au pus stăpânire pe înălţimi­le Nord şi Nord Vest de oraş. La est de Cluj, s’a trecut Some­şul Mic, ocupându-se înălţimile Nord Someşeni şi depăşindu-se nodul de cale ferată Apahida. Au fost desrobite, de asemenea, numeroase localităţi, printre care: Cămăraşul, Mociul, Căianai, Bă­­răii ((10 km. sud-est Bonţida) şi Jacul de Mijloc (4 km. nord-est Apahida, pe Someşul Mic). La vest de Oradea Mare, trupele aliate, în colaborare cu cele româ­ne, continuă bătălia cu inamicul care contraatacă. In cursul dimineţii de NI Octantefie oraşul Cluj, ca­pitala Transilvaniei a fost eliberată înaintarea neînfrântă a forţelor sovietice şi ro­mân© continuă către Hue­din, Zalău şi Dej. Reportaj asupra luptelor din Ardeal şi Ungaria Lupta pentru Cluj s’a sfârşit. O nouă strălucită biruinţă ostă­şească sfărâmă încă o verigă — cea mai gea — din lanţul greu al vremel­ni­cei robii maghiare. D. general de corp de armată ad­­jutant Mihail Gheorghe, şeful Mare­lui Stat Major al Armatei Române, care se găseşte în Ardeal, a raportat Maj­estăţii Sale Regelui Mihai I, ma­rea izbândă după cum urmează: ,,Raportez Majestăţii Tale elibera­rea Clujului de către trupele române, ruse în dimineaţa zilei de azi. Divi­zia 18 Munte pusă pentru aceste ope­raţiuni sub ordinele Corpului de Ar­mată sovietic, s’a acoperit de glorie — după comunicarea făcută mie per­sonal de către C­om­and­­a­mentul So­vietic". La acest raport telegrafic Majesta­­tea Sa Regele, Comandantul de Că­petenie al Oştirii Române a bine­voit să răspundă : Vă mulţumesc călduros pentru ştirea eliberării oraşului Cluj atât de scump întregului Neam Românesc. Transmiteţi Vă rog ofiţerilor, subofi­ţerilor şi trupei unităţilor ruse şi ro­mâne cari s’au acoperit de glorie în această vitejească acţiune, întreaga Mea recunoştinţă". După ce acum nouă zile, printriun atac impetuos bravii noştri vânători de munte, în strânsă legătură opera­tivă cu forţele aliate ruse au eliberat Târgul Mureş. După ce în zilele următoare, prin operaţiuni locale — mărunte privind harta, dar istovitoare privind terenul cucerit şi hotărîtoare pentru operaţiu­nile în pregătire — înălţimile dela Nord de Mureş şi Arieş au fost smulse una după alta din mâinile inamicului care le apăra cu înverşunare. După ce în fine — odată dispoziti­vul inamic dela Nord de cele două râuri dezorganizat — ofensiva gene­­rală a trupelor române între Târgul Mureş şi Turda, în legătură la dreapta cu aceia a forţelor aliate ruse — a reuşit în două zile de atac continuu pătrunderi pe adâncimi care variază între 25 până la 30 kilometri. In dimineaţa zilei de 11 octombrie, — neînvinsele trupe ale S tr­afei So­­vi­etice, în conlucrare operativă şi strânsă camaraderie de arme cu vi­teaza Divizie 18 Munte, au ocupat printr’o manevră iscusită în cadrul unui viguros atac oraşul Cluj — ceta­tea românească a Transilvaniei,, pe zidurile căreia după 4 ani de sufe­rinţă şi încredere, flutură din nou bi­­ruitor tricolorul românesc. Prin eliberarea Clujului — înce­pând de astăzi 11 octombrie, frontu­­rile de luptă din Transilvania de cen­tru şi Transsilvania de Vest — ali­­m­ate — sunt în plină mişcare spre Nord şi Vest — bravii noştri ostaşi şi nebiruitele trupe aliate ruse ur­mărind fără răgaz forţele germane, maghiare bătute pretutindeni, risipite sau anihilate, acolo unde cutează să înfiripe zadarnice împotriviri. In urma operaţiunilor ofensive de azi, după ocuparea importantelor lo­calităţi : Balta, Sărmăşel, Cămăraşul, Sâmboleni, No­iul Chişul, Caianul, Cojocna, Jucul de Jos, Bărăii, Gâdă- Uni, Apahida Someşeni, Baciul, Fio­­reşti, Suceagul şi Gilăul — localităţi prin ocuparea cărora pătrunderile au atins adâncimi variind între 30 până la 50 kilometri la Nord de Mureş şi Arieş — linia generală atinsă de tru­pele noastre şi cele sovietice în ur­mărire se găseşte la 16 kilometri Sitd de Gherla — 4 kilometri Sud Bon,­ţida — 3 până la 5 kilometri Nord de Cluj şi Gilău. înaintarea continuă spre Huedin Zalău şi Dej. In Ungaria. Mari Unităţi române de munte şi cavalerie, cooperând cu puternicele forţe aliate ruse, înain­tează cu vigoare pe comunicaţiuni­le din Pusta maghiară spre Tisa — tre­cută aproape peste tot de trupele aliate între Sölnok şi Dunăre. Zi cu zi, noi strălucite fapte de arme vin să confirme reala valoare combativă a bravei noastre oştiri şi desăvârşita camaraderie de arme cu oştire eliberatoare ruse — pe drumul desrobirii ■pământului românesc co­tropit, triumfului dreptății şi instau­rarea pretutindeni a libertății. ^

Next