Scânteia, decembrie 1944 (Anul 1, nr. 70-96)

1944-12-01 / nr. 70

ANUL I.­­ Nr. 70 A. « jis&eiATtmm» * Vineri I Decembrie 1944 & PAGINI 15 W Proletari din toate ţările uniţi-'vă PARTIDUL COMUN8­T­y DIN ROMANIA Scânteia ORBAN AL COMITETULUI CENTRAL al P.C.R. Telefon­­ Redacţia B.B4.82 — Administrația 5.10.79. — Str. Belvedere No. 6, Et. V. IN ACEST NUMĂR, pag. 2-a i Puterea patriotismului sovietic. Pag. 3-a i Marea întrunire a munci­torilor din industria grafică. Pag. 4-a i Nu-i pământ pentru îm­proprietărirea ţărani­lor ! Pag. 6-a i Cum e sacul şi peticul sau Louis de Fur şi « «Făr» căşanu de Miron Con­­stantinescu. »Taxa poştală plătită în numerar conform adresei Direcției generale P. T. T­­Nr. 116.578 din 26 Sept. 1944" oameni au înfierat odioasa crimă săvârşită împotriva din Corn. Apărătorii patrioţilor Patriei O zi sumferă E burniţă. Un vânt aspru, tăios, menit să îndârjească şi mai mult revolta cuprinsă în inimile muncitorilor, bate peste străzile oraşului. In haine subţiri, uneori cu picioare goale, truditorii de fiece zi ai uzinelor se încolo­nează în pâlcuri şi se adună apoi la răscruci de străzi în fluvii nesfârşite de oameni ce se scurg spre Piaţa Victoriei, locul unde vor fi demonstraţia şi ceremonia. La catafalcul lui Core­a Catafalcul aceluia care a fost lup­tătorul sindicalist Cozea Ion se află la sediul Comisiei Sindicale, pe strada Calomfirescu. Acolo, prin faţa cadavrului, mii de muncitori au ţinut să aducă to­varăşului răpus de gloanţele uci­gaşe ale călăilor fascişti, ultimul lor salut tovărăşesc. Feţele lor se înăspresc, în ochii lor luceşte o voinţă neclintită de răsbunare. Din nou duşmanii mun­citorimii au asasinat mişeleşte doi tovarăşi iubiţi. Din nou au căzut victime nevinovate din rândurile proletare. De astădată ei vor fi răsbunaţi. Se citeşte în toată atitudinea lor demnă, sobră, acest jurământ. „Vă vom răst­una tovarăşi !“ Mormântul tovarăşului Cozea, a­­coperit de flori, cuprinde inscripţii pline de durere, fără lamentaţii, fără iscusinţă protocolară; simplu, ele afirmă acolo o înteţire a luptei, o dorinţă neînfrântă de a termina — odată pentru totdeauna — cu călăii clasei muncitoare. „Vă vom răsbuna tovarăşi!“ stă scris pe panglică roşie. Patru preoţi oficiază serviciul re­ligios. Neclintiţi, stau de strajă tovară­şii de la Apretura, garda de onoare muncitorească a unei victime a fas­cismului. Tovarăşul Săracu, din partea Co­misiei locale şi prietenul avocat Bunaciu, din partea Apărării Pa­triotice, iau cuvântul pentru a a­­duce familiei victimelor salutul lor îndurerat. Se aud sunetele internaţionalei. Corul ospătarilor intonează apoi un marş funebru din închisori. Cântec de reţinută revoltă, legă­mânt de răzbunare nemiloasă. ■Şi apoi cortegiul porneşte spre Piaţa Victoriei... O perspectivă imensă de capete La ora 1 circulaţia e întreruptă pe toate arterele laterale ce duc spre Piaţa Victoriei. Speakerul, cu o voce tunătoare, cere oamenilor de ordine F. N. D. să asigure circulaţia, să încoloneze mulţimea, încep să sosească în rânduri compacte, ordonate, coloanele de muncitori: Asam-Pipera, Ford*Româna... înaintează dinspre şoseaua Basa­rab, impunător, masiv, C. F. R.-ul. Pancarte înălţate semeţ, stea­guri roşii, tricolore, aliate se ri­dică deasupra capetelor. Lozinci de luptă, lozinci de răs­bunare stau înscrise pe ele, mobi­lizând populaţia Capitalei la ac­ţiune pentru sdrobirea fascismului, a asasinilor şi călăilor poporului­­ român. „JOS ASASINUL PENESCU! „CEREM PE TEOHARI GEOR­­GESCU LA INTERNE“ Tineretul şi-a înscris o nouă lo­zincă : „CEREM DESFIINŢAREA PRE­­MILITARIEI!“ Trebuie să se termine şi cu a­­ceastă organizaţie fascistă, de tero­rizare a tineretului ţărănesc, de si­luire a conştiinţei democratice a ti­neretului muncitoresc, de înveni­­nare şi întunecare a tineretului căr­turar. Soseşte „Malaxa“ Din­spre bulevardul Catargiu înaintează în coloană densă, dis­ciplinaţi, muncitorii de la Malaxa. Sunt aclamaţi îndelung. Fapta lor a ridicat nivelul luptei clasei muncitoare. Svârlirea stăpâ­nirii fasciste şi instaurarea unei direcţii democratice care va cola­bora strâns cu comitetul de fabri­că pentru mărirea producţiei, este un exemplu ce trebue urmat peste tot unde mai sunt cuibărite ele­mentele odioase antonesciene sau legionare. S. T. B. ocupă intrarea spre Jia­­nu. Muncitorii setebişti sunt mân­dri de primele realizări construte Spre Legaţia Sovietică După terminarea discursurilor, moţiunea este aclamată de întreaga asistenţă-Legământul de luptă şi de răsbu­nare se va împlini. Au jurat muncitorii şi patrioţii şi aşa va fi. In perfectă ordine, mulţimea se încolonează cu C. F. R.-ul în frun­te spre Legaţia Sovietică, pentru a saluta pe strălucitul reprezentant al guvernului sovietic, d. Andrei Ia­­nuarevici Vâşinski şi pentru a-şi arăta şi cu acest prilej, dorinţa u­­nei apropieri mai strânse cu ma­rele popor sovietic. In faţa Legaţiei, d. Vâşinski sa­lută pe reprezentanţii Sindicatelor şi mulţumeşte pentru aclamaţiile entuziaste prelungite. Este primit cu un ropot puternic de aplauze. Cetăţenii Capitalei au ţinut să-şi afirme dorinţa de luptă hotărîtă pentru îndeplinirea loială a condi­­ţiunilor Armistiţiului, desolidari­­zăndu-se de trădători, de sabotori şi angajându-se că vor înlătura toate aceste burueni din calea fră­ţiei de luptă ce se încheagă între poporul sovietic şi cel român. O puternică manifestaţie de sim­patie s-a făcut apoi în faţa Pala­tului Comisiei Interaliate de Con­trol. Jurământul stăruie în con­ştiinţa muncitorimii Spre seară, după uriaşa manifes­taţie, muncitorimea şi cetăţenii pa­trioţi cari au participat, se despart ori după amiază, domnul general locotenent Vinogradov, vice-preşedin­­tele Comisiei Aliate de Control şi aju­torul său, domnul contra­amiral Bog­­denko, au binevoit să primească o delegaţie alcătuită din preşedinţii tu­turor sindicatelor afiliate Sindicate­lor Unite din România, care au adus salutul lor Uniunii Sovietice şi Ma­reşalului Stalin. Delegaţii au declarat că şi-au luat angajamentul să lupte şi să muncească pentru îndeplinirea reală şi punctuală a clauzelor Con­venţiei de Armistiţiu. Răspunsul d-lui genera locotenent Vinogradov Mulţumesc delegaţilor muncito­­­rilor pentru salutul adus Uniunii Sovietice şi Mareşalului Stalin. Muncitorii pot să ajute la împli­nirea clauzelor Armistiţiului. In primul rând, trebue să vă gândiţi la mărirea producţiei şi aceasta din trei motive : 1. Astfel veţi ajuta Armata Roşie şi Armata Română ca să continue războiul până la nimicirea defini­tivă a hitlerismului. 2. Vor fi împlinite clauzele eco­nomice ale Convenţiei de Armis­tiţiu. 3. Se va îmbunătăţi situaţia eco­nomică a ţării şi se va ridica ni­velul de viaţă al populaţiei. In al doilea rând, trebue îmbu­­­nătăţită aprovizionarea populaţiei. Specula trebue suprimată. Numai sporirea salariilor nu este înde­ajuns pentru îmbunătăţirea popu­­­laţiei. Trebue să se obţină şi o a­­numită stabilizare a preţurilor. Alt­fel va începe o întrecere în care sa­lariile nu vor ajunge niciodată preţurile. In al treilea rând, puteţi contri­bui cu mare folos la lichidarea tu­turor rămăşiţelor fasciste, hitleriste şi pro-hitleriste, care împiedică în­deplinirea reală şi punctuală a clau­zelor Convenţiei de Armistiţiu. In al patrulea rând, muncitorii din sindicate pot contribui cu mare folos la restituirea bunurilor je­fuite din Uniunea Sovietică. Dv. ca muncitori vă puteţi închipui si­tuaţia muncitorilor sovietici din U­­craina, cari, întorşi la căminurile lor, nu şi-au mai găsit nici fabri­cile, nici uneltele, nici avutul lor propriu şi mulţi dintre ei, nici chiar familia- Inaipoind bunurile jefuite, noi dăm de lucru muncito­rilor noştri. Dv. puteţi indica locu­rile unde se află bonurile jef' ’ din Uniunea Sovietică. IflsitBciforBsirBea» Capitalel­a împotriva duşmanilor pornit in pi­ei poporulani Coloanele se strâng spre centrul tive, de când au înlăturat pe sa­vieţii şi de acolo se îngroaşe mereu, botori, până se adună o imensă mulţime... 200 de mii de oameni. O perspectivă imensă de capete Vorbesc tovarăşii Chivu Stoica.. . \ vorbesc tovaraşii umvu stoica se deschide in faţa balconului Pă­­stroe, Băgu ,Vasile, prietena Live­­atului Sturza, unde stau conducă-­ zeanu, tov. Ghiţă Apostol, Simion tarii iubiţi ai clasei muncitoare, ai R.ştei Burcă, Ciocan şi Pătraşcu poporului român, acei cari cu ani ! Toţi subliniază rolul criminal pe glasul luptei care l-a jucat. penescu în acest în urmă au ridicat antifasciste : Tovarăşii Ana Pauker, V. Luca, Gheorghiu-Dej, Georgescu Teohar­i. Se apropie cortegiul. Pumni vânjoşi se ridică înalt ca o ameninţare. Lozincile de luptă mârşav atac împotriva muncitori­lor din Apărătorii Patriei. Penescu este autorul moral al crimei. Tov. Gheorghiu-Dej — salutat cu ura­le nesfârşite timp de mai multe minute — arată, insă, diai lucrurile nu încep dela Pen­escu­. Se strigă lozincile sub semnuli Vinovat de starea economică cărora clasa muncitoare deschide­­ gravă, de asasinate și mai înainte lupta întregului popor român: *între 1940-44 — de sprijinire a trădătorului Antonescu — este d. Vrem arestarea lui Pe­jiuim Maniu­­crescu ! ! Tov. Gheorghiu-Dej arată în dis-Jos Penescu ! || cursul său rolul nefast jucat în ul-Afară cu hitleriştii din Armată ! Vrem un guvern al F N. D. ! Vrem pe generalul V. Răşeanu ca ministru de răzb­oiu ! Vrem aplicarea cinstită a Armistiţiului ! Cernim desfiinţarea pre­­snîn­tăriri ! Trăiască prietenia po­perului român cu poporul sovietic ! Trăiască Armata Roşie Eliberatoare ! Trăiască frăţia de arme româno-sovietîcă ! Trăiască Mareşalul Sta­­lin ! Trăiască alianţa anglo­­sovieto-faimerîcarîă ! cu jurământul de răsbunare a to­varăşilor ucişi de duşmanii clasei muncitoare, cu jurământul rostit în faţa conducătorilor săi iubiţi. Silviu Brucan In pag. 5-a 3 Cuvântările tov. Chivu Stoica, Pătraşcu, Ghiţă Apostol, Stroe, Burcă, Bâgu, Simion Ştefan, Ciocan şi prietenei Plena Livezeanu „»mii m a sale se mm continue leimei e unei Men intre id­inia si 1.1 s. §.“ importante declaraţii făcute de d. general locotenent Vinogradov delegaţiei Sindicatelor Unite din România Cuvântările Sunt de acord cu dv. că înde­plinirea reală a Convenţiei de Ar­mistiţiu poate să introducă con­­diţiunile favorabile unei apropieri între România şi Uniunea Sovieti­că şi unei păci durabile între po­poarele noastre. Guvernul nostru îşi dă cea mai sinceră şi caldă si­linţă pentru raporturi de bună ve­cinătate cu România. Noi socotim că fără raporturi de bună vecină­tate între Uniunea­­ Sovietică pe deo parte şi vecinii ei — România, Polonia şi Finlanda — pe de altă parte, nu suntem garantaţi împo­triva unei noui aventuri care să a­­tragă din nou în război ţările noa­stre. Dar dacă vom trăi în rapor­turi de bună vecinătate şi priete­nie, va fi greu să fim atraşi în răz­­boi­. De aceea dorinţa mea este să vă apucaţi de această muncă pentru crearea de raporturi de bună ve­cinătate şi de prietenie cu U. R. S. S. şi cu celelalte Naţiuni Unite. întrevederea, care a durat o oră şi jumătate, a decurs într-o atmosferă cordială. D. general locotenent Vinogradov s a interesat personal de numele şi calitatea fiecăruia dintre delegaţi. La despărţire, d-nui general locotenent Vinogradov şi contra-amiral Bogdenko au strâns călduros mâna delegaţilor şi le-au urat spor la muncă. »♦^♦oo^**********«,*********^^^^^^ ****** In pag. 5-a: Discursul tov. ministru Gh. Gheorghiu-Dej Vorbeşte tovarftţiul ministru GH. GHEORGHIU-DEJ ! Poporul a venit să-şi spună cuvântul împotriva Împilatorilor şi asasinilor săi Tov. CHIVU STOICA timii ani de acest reacţionar al po­liticii româneşti. În Fiara Victoriei mulţimea nesfârşită de muncitori păstrează un minut de tăcere, în faţa cortegiului funebru HM CNBDmnUit surra «al Armatei Roşii Moscova No. 0374 1° Noembrie 1944 Diviziei l-a Infanterie română de voluntari ..TUDOR VLADIMIRESCU“, care s’a evidenţiat în luptele pentru cucerirea oraşului Debreţin, i se acordă denumirea „DEBREŢIN“ şi de azi înainte ea se va numi: DIVIZIA l-a INFANTERIE ROMÂNĂ DE VOLUNTARI TUDOR VLADIMIRESCU-DE­­BREŢIN, Comandantul Suprem al Armatei Roşii Mareşalul Uniunii Sovietice I. V. STALIN D. vice-comisar al Poporului pentru Afacerile Străine A. I. Vâşinsch­i a primit o delegaţie a S­idicatelor U­nite La 28 Noembrie 1944, primul Co­misar-adjunct al poporului pentru afaceri străine al U. R. S. S., A. A­­I. Vâşinschi, a primit o delegaţie a Sindicatelor Unite, care au partici­pat la demonstraţia din Piaţa Vic­toriei. Delegaţia a fost compusă din circa 50 de muncitori,­­ con­ducători ai celor mai mari sindi­cate, activişti ai organizaţiilor pro­fesionale, muncitori de rând.­­ In fruntea delegaţiei a fost tov. Chivu Stoica, membru al Comisiei de or­ganizare a sindicatelor unite din România. In cuvântarea d-sale rostită în numele delegaţiei, tov. Chivu Stoica a declarat: „Noi suntem o delegaţie a sindi­catelor din Bucureşti şi reprezen­tanţi ai sindicatelor din întreaga Românie. Vă aducem salutul tutu­ror muncitorilor din România şi a­­sigurăm poporul Sovietic şi pe Ma­reşalul Stalin, că suntem hotărîţi să ducem lupta alături de Uniunea Sovietică până la sdrobirea defi­nitivă a fascismului. Adunându-ne astăzi pentru acea­stă demonstraţie, noi am vrut să ne exprimăm şi protestul nostru împotriva crimelor săvârşite de hi­tlerişti în România. Muncitorii din România şi în trecut au luptat pentru democraţie alături de ce­lelalte popoare. Dar duşmanii celor ce muncesc şi ai poporului român , legionarii şi antidemocraţii au înecat în sânge toate manifes­tările ce purtau un caracter de­mocrat.­­ Faptul că putem astăzi în mod liber să ne demonstrăm sentimen­tele noastre îl datorăm în primul rând glorioasei Armate Roşii, care ne-a salvat ţara de hoardele ger­­mano-hitleriste.­­ In România încă mai există mul­ţi duşmani interni profascişti, sa­botori, legionari. Crimele lor, diri­jate împotriva muncitorilor, se co­mit şi datorită faptului că anumiţi oameni politici suspuşi, conducă­torii aşa ziselor partide „istorice“, în frunte cu Maniu, susţin şi aco­peră pe asasini. Poporul român în­totdeauna a nutrit sentimente de prietenie faţă de Uniunea Sovie­tică. Astăzi poporul român este pus în imposibilitate de a-şi îndeplini datoria faţă de Aliaţi, deoarece şi în actualul guvern se găsesc oa­meni cari împiedică aceasta. Dar poporul român doreşte să câş­tige încrederea popoarelor aliate şi, în special, a poporului sovietic In lupta sa, democraţia adevărată, po­porul român e sigur de sprijinul popoarelor aliate. Toţi muncitorii români, organizaţi în sindicate, se obligă să lupte până la distrugerea definitivă a tuturor fasciş­tilor din România“. Tov. Chivu Stoica a arătat că sindicatele îşi pun sarcina de a ur­mări neobosit exacta îndeplinire a Convenţiei de Armistiţiu, să depus toate sforţările pentru ca să orga­nizeze în mod exemplar producţia de război, transporturile, aprovizio­narea populaţiei şi să înfăptuiască reforma agrară şi naţionalizarea băncilor. In încheiere tov. Chivu Stoica a rugat pe d. Vâşinschi să transmită salutul şi recunoştinţa clasei mun­citoare şi a tuturor muncitorilor din România guvernului sovietic şi Mareşalului Stalin. Răspunsul c­ui v­e©­­comisar al Poporului pecttru Afacerii© Străine, A. I. Vâşinschi In scurtul răspuns la această cuvântare, d. Vâşinschi a mulţu­mit delegaţiei pentru salmul a­­dus şi a promis să-i comunice guvernului Sovietic, Mareşalului Stalin şi Comisarului Poporului pentru Afaceri Străine, ct-lui Mo­lotov. D. Vâşinschi a subliniat că actualmente baza relaţiilor so­­vieto-române o constitue Con­venţia de Armistiţiu. Semnarea acestei Convenţii a deschis Ro­mâniei calea în familia Naţiuni­lor Unite. Relaţiunile mutuale între ţările noastre — Uniunea Sovietică şi România, depind de modul în care vor fi îndeplinite condiţiile Armistiţiului de Ro­mânia. Toate punctele Convenţiei tre­­buesc îndeplinite şi este inadmi­sibilă orice tărăgănare. Princi­pala sarcină constă în aceia de a duce până la capăt răsboiul vic­torios împotriva Germaniei şi Ungariei. Intru atingerea acestui scop trebue să se unească toate forţele cu adevărat naţionale şi democratice ale ţării. Delegaţia l-a asigurat pe d. Vâşinschi că poporul român va întreprinde tot ce-i necesar pen­tru a sprijini îndeplinirea Con­venţiei de Armistiţiu. Conversaţiile au continuat a­­proape o oră şi au decurs într-o atmosferă caldă şi prietenească. (WM -- ----------­

Next