Scânteia, decembrie 1944 (Anul 1, nr. 70-96)
1944-12-01 / nr. 70
ANUL I. Nr. 70 A. « jis&eiATtmm» * Vineri I Decembrie 1944 & PAGINI 15 W Proletari din toate ţările uniţi-'vă PARTIDUL COMUN8Ty DIN ROMANIA Scânteia ORBAN AL COMITETULUI CENTRAL al P.C.R. Telefon Redacţia B.B4.82 — Administrația 5.10.79. — Str. Belvedere No. 6, Et. V. IN ACEST NUMĂR, pag. 2-a i Puterea patriotismului sovietic. Pag. 3-a i Marea întrunire a muncitorilor din industria grafică. Pag. 4-a i Nu-i pământ pentru împroprietărirea ţăranilor ! Pag. 6-a i Cum e sacul şi peticul sau Louis de Fur şi « «Făr» căşanu de Miron Constantinescu. »Taxa poştală plătită în numerar conform adresei Direcției generale P. T. TNr. 116.578 din 26 Sept. 1944" oameni au înfierat odioasa crimă săvârşită împotriva din Corn. Apărătorii patrioţilor Patriei O zi sumferă E burniţă. Un vânt aspru, tăios, menit să îndârjească şi mai mult revolta cuprinsă în inimile muncitorilor, bate peste străzile oraşului. In haine subţiri, uneori cu picioare goale, truditorii de fiece zi ai uzinelor se încolonează în pâlcuri şi se adună apoi la răscruci de străzi în fluvii nesfârşite de oameni ce se scurg spre Piaţa Victoriei, locul unde vor fi demonstraţia şi ceremonia. La catafalcul lui Corea Catafalcul aceluia care a fost luptătorul sindicalist Cozea Ion se află la sediul Comisiei Sindicale, pe strada Calomfirescu. Acolo, prin faţa cadavrului, mii de muncitori au ţinut să aducă tovarăşului răpus de gloanţele ucigaşe ale călăilor fascişti, ultimul lor salut tovărăşesc. Feţele lor se înăspresc, în ochii lor luceşte o voinţă neclintită de răsbunare. Din nou duşmanii muncitorimii au asasinat mişeleşte doi tovarăşi iubiţi. Din nou au căzut victime nevinovate din rândurile proletare. De astădată ei vor fi răsbunaţi. Se citeşte în toată atitudinea lor demnă, sobră, acest jurământ. „Vă vom răstuna tovarăşi !“ Mormântul tovarăşului Cozea, acoperit de flori, cuprinde inscripţii pline de durere, fără lamentaţii, fără iscusinţă protocolară; simplu, ele afirmă acolo o înteţire a luptei, o dorinţă neînfrântă de a termina — odată pentru totdeauna — cu călăii clasei muncitoare. „Vă vom răsbuna tovarăşi!“ stă scris pe panglică roşie. Patru preoţi oficiază serviciul religios. Neclintiţi, stau de strajă tovarăşii de la Apretura, garda de onoare muncitorească a unei victime a fascismului. Tovarăşul Săracu, din partea Comisiei locale şi prietenul avocat Bunaciu, din partea Apărării Patriotice, iau cuvântul pentru a aduce familiei victimelor salutul lor îndurerat. Se aud sunetele internaţionalei. Corul ospătarilor intonează apoi un marş funebru din închisori. Cântec de reţinută revoltă, legământ de răzbunare nemiloasă. ■Şi apoi cortegiul porneşte spre Piaţa Victoriei... O perspectivă imensă de capete La ora 1 circulaţia e întreruptă pe toate arterele laterale ce duc spre Piaţa Victoriei. Speakerul, cu o voce tunătoare, cere oamenilor de ordine F. N. D. să asigure circulaţia, să încoloneze mulţimea, încep să sosească în rânduri compacte, ordonate, coloanele de muncitori: Asam-Pipera, Ford*Româna... înaintează dinspre şoseaua Basarab, impunător, masiv, C. F. R.-ul. Pancarte înălţate semeţ, steaguri roşii, tricolore, aliate se ridică deasupra capetelor. Lozinci de luptă, lozinci de răsbunare stau înscrise pe ele, mobilizând populaţia Capitalei la acţiune pentru sdrobirea fascismului, a asasinilor şi călăilor poporului român. „JOS ASASINUL PENESCU! „CEREM PE TEOHARI GEORGESCU LA INTERNE“ Tineretul şi-a înscris o nouă lozincă : „CEREM DESFIINŢAREA PREMILITARIEI!“ Trebuie să se termine şi cu această organizaţie fascistă, de terorizare a tineretului ţărănesc, de siluire a conştiinţei democratice a tineretului muncitoresc, de înveninare şi întunecare a tineretului cărturar. Soseşte „Malaxa“ Dinspre bulevardul Catargiu înaintează în coloană densă, disciplinaţi, muncitorii de la Malaxa. Sunt aclamaţi îndelung. Fapta lor a ridicat nivelul luptei clasei muncitoare. Svârlirea stăpânirii fasciste şi instaurarea unei direcţii democratice care va colabora strâns cu comitetul de fabrică pentru mărirea producţiei, este un exemplu ce trebue urmat peste tot unde mai sunt cuibărite elementele odioase antonesciene sau legionare. S. T. B. ocupă intrarea spre Jianu. Muncitorii setebişti sunt mândri de primele realizări construte Spre Legaţia Sovietică După terminarea discursurilor, moţiunea este aclamată de întreaga asistenţă-Legământul de luptă şi de răsbunare se va împlini. Au jurat muncitorii şi patrioţii şi aşa va fi. In perfectă ordine, mulţimea se încolonează cu C. F. R.-ul în frunte spre Legaţia Sovietică, pentru a saluta pe strălucitul reprezentant al guvernului sovietic, d. Andrei Ianuarevici Vâşinski şi pentru a-şi arăta şi cu acest prilej, dorinţa unei apropieri mai strânse cu marele popor sovietic. In faţa Legaţiei, d. Vâşinski salută pe reprezentanţii Sindicatelor şi mulţumeşte pentru aclamaţiile entuziaste prelungite. Este primit cu un ropot puternic de aplauze. Cetăţenii Capitalei au ţinut să-şi afirme dorinţa de luptă hotărîtă pentru îndeplinirea loială a condiţiunilor Armistiţiului, desolidarizăndu-se de trădători, de sabotori şi angajându-se că vor înlătura toate aceste burueni din calea frăţiei de luptă ce se încheagă între poporul sovietic şi cel român. O puternică manifestaţie de simpatie s-a făcut apoi în faţa Palatului Comisiei Interaliate de Control. Jurământul stăruie în conştiinţa muncitorimii Spre seară, după uriaşa manifestaţie, muncitorimea şi cetăţenii patrioţi cari au participat, se despart ori după amiază, domnul general locotenent Vinogradov, vice-preşedintele Comisiei Aliate de Control şi ajutorul său, domnul contraamiral Bogdenko, au binevoit să primească o delegaţie alcătuită din preşedinţii tuturor sindicatelor afiliate Sindicatelor Unite din România, care au adus salutul lor Uniunii Sovietice şi Mareşalului Stalin. Delegaţii au declarat că şi-au luat angajamentul să lupte şi să muncească pentru îndeplinirea reală şi punctuală a clauzelor Convenţiei de Armistiţiu. Răspunsul d-lui genera locotenent Vinogradov Mulţumesc delegaţilor muncitorilor pentru salutul adus Uniunii Sovietice şi Mareşalului Stalin. Muncitorii pot să ajute la împlinirea clauzelor Armistiţiului. In primul rând, trebue să vă gândiţi la mărirea producţiei şi aceasta din trei motive : 1. Astfel veţi ajuta Armata Roşie şi Armata Română ca să continue războiul până la nimicirea definitivă a hitlerismului. 2. Vor fi împlinite clauzele economice ale Convenţiei de Armistiţiu. 3. Se va îmbunătăţi situaţia economică a ţării şi se va ridica nivelul de viaţă al populaţiei. In al doilea rând, trebue îmbunătăţită aprovizionarea populaţiei. Specula trebue suprimată. Numai sporirea salariilor nu este îndeajuns pentru îmbunătăţirea populaţiei. Trebue să se obţină şi o anumită stabilizare a preţurilor. Altfel va începe o întrecere în care salariile nu vor ajunge niciodată preţurile. In al treilea rând, puteţi contribui cu mare folos la lichidarea tuturor rămăşiţelor fasciste, hitleriste şi pro-hitleriste, care împiedică îndeplinirea reală şi punctuală a clauzelor Convenţiei de Armistiţiu. In al patrulea rând, muncitorii din sindicate pot contribui cu mare folos la restituirea bunurilor jefuite din Uniunea Sovietică. Dv. ca muncitori vă puteţi închipui situaţia muncitorilor sovietici din Ucraina, cari, întorşi la căminurile lor, nu şi-au mai găsit nici fabricile, nici uneltele, nici avutul lor propriu şi mulţi dintre ei, nici chiar familia- Inaipoind bunurile jefuite, noi dăm de lucru muncitorilor noştri. Dv. puteţi indica locurile unde se află bonurile jef' ’ din Uniunea Sovietică. IflsitBciforBsirBea» Capitalela împotriva duşmanilor pornit in piei poporulani Coloanele se strâng spre centrul tive, de când au înlăturat pe savieţii şi de acolo se îngroaşe mereu, botori, până se adună o imensă mulţime... 200 de mii de oameni. O perspectivă imensă de capete Vorbesc tovarăşii Chivu Stoica.. . \ vorbesc tovaraşii umvu stoica se deschide in faţa balconului Păstroe, Băgu ,Vasile, prietena Liveatului Sturza, unde stau conducă- zeanu, tov. Ghiţă Apostol, Simion tarii iubiţi ai clasei muncitoare, ai R.ştei Burcă, Ciocan şi Pătraşcu poporului român, acei cari cu ani ! Toţi subliniază rolul criminal pe glasul luptei care l-a jucat. penescu în acest în urmă au ridicat antifasciste : Tovarăşii Ana Pauker, V. Luca, Gheorghiu-Dej, Georgescu Teohari. Se apropie cortegiul. Pumni vânjoşi se ridică înalt ca o ameninţare. Lozincile de luptă mârşav atac împotriva muncitorilor din Apărătorii Patriei. Penescu este autorul moral al crimei. Tov. Gheorghiu-Dej — salutat cu urale nesfârşite timp de mai multe minute — arată, insă, diai lucrurile nu încep dela Penescu. Se strigă lozincile sub semnuli Vinovat de starea economică cărora clasa muncitoare deschide gravă, de asasinate și mai înainte lupta întregului popor român: *între 1940-44 — de sprijinire a trădătorului Antonescu — este d. Vrem arestarea lui Pejiuim Maniucrescu ! ! Tov. Gheorghiu-Dej arată în dis-Jos Penescu ! || cursul său rolul nefast jucat în ul-Afară cu hitleriştii din Armată ! Vrem un guvern al F N. D. ! Vrem pe generalul V. Răşeanu ca ministru de războiu ! Vrem aplicarea cinstită a Armistiţiului ! Cernim desfiinţarea presnîntăriri ! Trăiască prietenia poperului român cu poporul sovietic ! Trăiască Armata Roşie Eliberatoare ! Trăiască frăţia de arme româno-sovietîcă ! Trăiască Mareşalul Stalin ! Trăiască alianţa anglosovieto-faimerîcarîă ! cu jurământul de răsbunare a tovarăşilor ucişi de duşmanii clasei muncitoare, cu jurământul rostit în faţa conducătorilor săi iubiţi. Silviu Brucan In pag. 5-a 3 Cuvântările tov. Chivu Stoica, Pătraşcu, Ghiţă Apostol, Stroe, Burcă, Bâgu, Simion Ştefan, Ciocan şi prietenei Plena Livezeanu „»mii m a sale se mm continue leimei e unei Men intre idinia si 1.1 s. §.“ importante declaraţii făcute de d. general locotenent Vinogradov delegaţiei Sindicatelor Unite din România Cuvântările Sunt de acord cu dv. că îndeplinirea reală a Convenţiei de Armistiţiu poate să introducă condiţiunile favorabile unei apropieri între România şi Uniunea Sovietică şi unei păci durabile între popoarele noastre. Guvernul nostru îşi dă cea mai sinceră şi caldă silinţă pentru raporturi de bună vecinătate cu România. Noi socotim că fără raporturi de bună vecinătate între Uniunea Sovietică pe deo parte şi vecinii ei — România, Polonia şi Finlanda — pe de altă parte, nu suntem garantaţi împotriva unei noui aventuri care să atragă din nou în război ţările noastre. Dar dacă vom trăi în raporturi de bună vecinătate şi prietenie, va fi greu să fim atraşi în război. De aceea dorinţa mea este să vă apucaţi de această muncă pentru crearea de raporturi de bună vecinătate şi de prietenie cu U. R. S. S. şi cu celelalte Naţiuni Unite. întrevederea, care a durat o oră şi jumătate, a decurs într-o atmosferă cordială. D. general locotenent Vinogradov s a interesat personal de numele şi calitatea fiecăruia dintre delegaţi. La despărţire, d-nui general locotenent Vinogradov şi contra-amiral Bogdenko au strâns călduros mâna delegaţilor şi le-au urat spor la muncă. »♦^♦oo^**********«,*********^^^^^^ ****** In pag. 5-a: Discursul tov. ministru Gh. Gheorghiu-Dej Vorbeşte tovarftţiul ministru GH. GHEORGHIU-DEJ ! Poporul a venit să-şi spună cuvântul împotriva Împilatorilor şi asasinilor săi Tov. CHIVU STOICA timii ani de acest reacţionar al politicii româneşti. În Fiara Victoriei mulţimea nesfârşită de muncitori păstrează un minut de tăcere, în faţa cortegiului funebru HM CNBDmnUit surra «al Armatei Roşii Moscova No. 0374 1° Noembrie 1944 Diviziei l-a Infanterie română de voluntari ..TUDOR VLADIMIRESCU“, care s’a evidenţiat în luptele pentru cucerirea oraşului Debreţin, i se acordă denumirea „DEBREŢIN“ şi de azi înainte ea se va numi: DIVIZIA l-a INFANTERIE ROMÂNĂ DE VOLUNTARI TUDOR VLADIMIRESCU-DEBREŢIN, Comandantul Suprem al Armatei Roşii Mareşalul Uniunii Sovietice I. V. STALIN D. vice-comisar al Poporului pentru Afacerile Străine A. I. Vâşinschi a primit o delegaţie a Sidicatelor Unite La 28 Noembrie 1944, primul Comisar-adjunct al poporului pentru afaceri străine al U. R. S. S., A. AI. Vâşinschi, a primit o delegaţie a Sindicatelor Unite, care au participat la demonstraţia din Piaţa Victoriei. Delegaţia a fost compusă din circa 50 de muncitori, conducători ai celor mai mari sindicate, activişti ai organizaţiilor profesionale, muncitori de rând. In fruntea delegaţiei a fost tov. Chivu Stoica, membru al Comisiei de organizare a sindicatelor unite din România. In cuvântarea d-sale rostită în numele delegaţiei, tov. Chivu Stoica a declarat: „Noi suntem o delegaţie a sindicatelor din Bucureşti şi reprezentanţi ai sindicatelor din întreaga Românie. Vă aducem salutul tuturor muncitorilor din România şi asigurăm poporul Sovietic şi pe Mareşalul Stalin, că suntem hotărîţi să ducem lupta alături de Uniunea Sovietică până la sdrobirea definitivă a fascismului. Adunându-ne astăzi pentru această demonstraţie, noi am vrut să ne exprimăm şi protestul nostru împotriva crimelor săvârşite de hitlerişti în România. Muncitorii din România şi în trecut au luptat pentru democraţie alături de celelalte popoare. Dar duşmanii celor ce muncesc şi ai poporului român , legionarii şi antidemocraţii au înecat în sânge toate manifestările ce purtau un caracter democrat. Faptul că putem astăzi în mod liber să ne demonstrăm sentimentele noastre îl datorăm în primul rând glorioasei Armate Roşii, care ne-a salvat ţara de hoardele germano-hitleriste. In România încă mai există mulţi duşmani interni profascişti, sabotori, legionari. Crimele lor, dirijate împotriva muncitorilor, se comit şi datorită faptului că anumiţi oameni politici suspuşi, conducătorii aşa ziselor partide „istorice“, în frunte cu Maniu, susţin şi acoperă pe asasini. Poporul român întotdeauna a nutrit sentimente de prietenie faţă de Uniunea Sovietică. Astăzi poporul român este pus în imposibilitate de a-şi îndeplini datoria faţă de Aliaţi, deoarece şi în actualul guvern se găsesc oameni cari împiedică aceasta. Dar poporul român doreşte să câştige încrederea popoarelor aliate şi, în special, a poporului sovietic In lupta sa, democraţia adevărată, poporul român e sigur de sprijinul popoarelor aliate. Toţi muncitorii români, organizaţi în sindicate, se obligă să lupte până la distrugerea definitivă a tuturor fasciştilor din România“. Tov. Chivu Stoica a arătat că sindicatele îşi pun sarcina de a urmări neobosit exacta îndeplinire a Convenţiei de Armistiţiu, să depus toate sforţările pentru ca să organizeze în mod exemplar producţia de război, transporturile, aprovizionarea populaţiei şi să înfăptuiască reforma agrară şi naţionalizarea băncilor. In încheiere tov. Chivu Stoica a rugat pe d. Vâşinschi să transmită salutul şi recunoştinţa clasei muncitoare şi a tuturor muncitorilor din România guvernului sovietic şi Mareşalului Stalin. Răspunsul cui ve©comisar al Poporului pecttru Afacerii© Străine, A. I. Vâşinschi In scurtul răspuns la această cuvântare, d. Vâşinschi a mulţumit delegaţiei pentru salmul adus şi a promis să-i comunice guvernului Sovietic, Mareşalului Stalin şi Comisarului Poporului pentru Afaceri Străine, ct-lui Molotov. D. Vâşinschi a subliniat că actualmente baza relaţiilor sovieto-române o constitue Convenţia de Armistiţiu. Semnarea acestei Convenţii a deschis României calea în familia Naţiunilor Unite. Relaţiunile mutuale între ţările noastre — Uniunea Sovietică şi România, depind de modul în care vor fi îndeplinite condiţiile Armistiţiului de România. Toate punctele Convenţiei trebuesc îndeplinite şi este inadmisibilă orice tărăgănare. Principala sarcină constă în aceia de a duce până la capăt răsboiul victorios împotriva Germaniei şi Ungariei. Intru atingerea acestui scop trebue să se unească toate forţele cu adevărat naţionale şi democratice ale ţării. Delegaţia l-a asigurat pe d. Vâşinschi că poporul român va întreprinde tot ce-i necesar pentru a sprijini îndeplinirea Convenţiei de Armistiţiu. Conversaţiile au continuat aproape o oră şi au decurs într-o atmosferă caldă şi prietenească. (WM -- ----------