Scânteia, decembrie 1944 (Anul 1, nr. 70-96)

1944-12-01 / nr. 70

r 2 A 24-ei aniversare a­ Republei Socialiste Sovieticei an Armeniei Astăzi 29 Noembrie mă împlinesc. 24 de ani dela întemeierea Re­publice! Socialiste Sovietice a Armeniei. In cadrul organizaţiei sale de stat, poporul armean s’a putut desvolta, ajungând la o înflorire economică şi culturală încă necunoscută în istoria sa atât de dra­mati­că. După încetarea celui dintâi război mondial, îndată după sem­­­narea armistiţiului din Noembrie 1918, treburile publice din Arme­nia erau conduse de un guvern numit taşnaghist. Guvern slab, fără autoritate şi fără mijloace care să corespundă sarcinilor ce le avea de Îndeplinit Dominat pe deasupra eie ,un sentiment de falsă mândrie naţională, nu era în stare nici să se opună invaziei străine, nici nu chema în ajutor marea putere sovietică. Teritoriul republicei era me­reu invadat de vecinii georgieni şi turci, iar guvernul nu le putea opune vreo rezistenţă militară serioasă. Numai când Turcii ajunseră până la Alexandropol şi ocupară până şi portul Kars, guvernul taş naghist a cerut în chip formal aju­tor armat sovietic. Poporul armean declară Armenia Republică Socialistă Sovietică, câştigându-şi astfel dintr-o singură lovitură şi neatârnarea naţională şi libertatea socială în vederea unei nestingherite des­volt­ări econo­mice şi culturale. Preşedintele presadhimului suprem al Armeniei, Matag Bahian, a trasat în câteva rânduri istoria s­buciumată a poporului armean. „Diferiţi cotropitori străini st­ăpâneau Armenia, care trecea din mâna unui invadator în a celuilalt. Asupritorii stăpâneau ţara, tăi­au şi spânzurau, făceau să curgă şiroaie de sânge, dar nu au reuşit să îngenunchieze poporul armean, să strivească voinţa lui“. Sub regimul sovietic poporul armean deveni stăpân pe soarta sa. Progresele realizate în domeniul electrificării, al construcţiei, in­dustriei socialiste ca şi al cre­ării de şcoli, licee, universităţi, cine­matografe, teatre, muzee, depăşesc prevederile cele mai optimiste ce s’ar fi putut face. Numai oraşul Erevan capitala Armeniei, care era un orăşel oare­care provincial, având o populaţie de circa 37.000 de locuitori, nu­mără astăzi sute de mii de locuitori şi prin construcţiiile sale, prin viaţa trepidantă ce-l însufleţeşte, a devenit un adevărat oraş modern. In timpul Marelui Război Patriotic pe care îl duce Uniunea So­vietică împotri­a cotropitorului, po­porul armean a dat întreaga sa contribuţie. In rândurile Armatei Roşii fiii poporului armean au lup­tat cu eroism pentru alungarea hoardelor hitleriste de pe teritoriul Uniunii şi luptă şi acum pentru definitiva sdrobire a fascismului, întreg poporul din urm­e, din fabrici, de pe ogoare, a muncit ca sf o - reducă cât mai mult pentru susţinerea frontului la fel cu toate popoarele înfrăţite în lupta comună pentru fericirea şi progresul tn­­tregei omeniri. Un popor car© n’a cunoscut decât martirajul, în trecutul său­­buciumat, cunoaşte astăzi o viaţă liberă, demnă şi asigurată împo­triva înrobirii. Poporul armean şi-a putut şi îşi poate dedica întreaga sa putere de muncă în direcţia culturii. La aniversarea celor 24 de ani a Independenței reale a Armeniei, poporul român salută Republica So­cialistă Sovietică a Armeniei. *=■-■■r ,‰==gs5g;=g‰T » ■. 1 ) . Sunt momente în Viaţa poporului, când el poate fi văzut în toată măre­ţia, când operele lui se ridică înain­­te-i, luminate de o puternică şi stră­lucitoare lumină. Cuvintele conducă­torului sunt astfel de momente di­n viaţa poporului sovietic. Fiecare cuvânt al Marelui Stalin îmbogăţeşte gândul, înarmează su­fletele. Cuvântarea istorică a lui Sta­lin este Un mare eveniment în Viaţa ideilor poporului nostru. De pe înăl­ţimea pe care îi ridică pe oamenii sovietic, conducătorul lor, se deschid perspective largi. In ziele sărbători­lor Marelui Octombrie am văzut şi mai limpede calea, străbătută de po­porul nostru. Am văzut toată ţara noastră, am văzut patria noastră, şi mai tare au început să bată inimile noastre, mnei puteri că a devenit iu­birea noastră de patrie — al cărei chip luminos ne însufleţeşte în zilele păcii ca şi in zilele războiului. Iub­rea pentru patria noastră sovie­tică este izvorul succeselor poporului nostru. Ea însufleţeşte munca lucră­torului, a ţăranului, a intelectualului, in spatele frontului. Ea îl însoţeşte pe luptătorul din Armata Roşie pe front, în luptă pe viaţă şi pe moarte. Ea dă c­nului bărbăţia în luptă cu greută­ţile şi Ipsurile din timpul războiului. Ea ajută să poată fi stăpânită dure­rea provocată de pierderea celor iu­biţi şi apropiaţi. Toate sforţările noas­tre, toate jertfele noastre, toate vic­toriile noastre sunt înfăptu­te în nu­mele Patriei. In numele Patriei sale sovietice poporul nostru se pregăteşte acum pentru ultima bătălie cu mâr­şavul inamic. Poporul nostru va căş­­t­­a şi această luptă. Sent­mentul iubirii faţă de Patrie a­­ fost propriu totdeauna omului sovie­tic, precum i-a fost propriu şi sen­timentul mândriei sale. Sentimentul de mândrie naţională s’a întărit în epoca noastră, când în ţara noastră a biruit­­aleea Marei Re­voluţii Socialiste, s’a construit socie­tatea socialstă, când poporul sovietic s’a aşezat în m­intea luptei cu barba­rii fascişti, când în această luptă el a adunat în juru-i pe toţi oamenii cin­stiţi din lume şi cu drept şi-a atras laude de popor-erou. Imperial­ştii Germaniei au pornit împotriva Ţării Soviet­ce armate for­midabile, înarmate după ultima cerin­ţă a tehnicei de războiu, bine echipaţi, muştruluiţi, stăpânind arta militară. Imperialişt­i germani au pornit contra Ţării Sovietice şi cu ideologia lor, pe care ei o socoteau nu mi puţin pu­ternică, decât tunurile Krupp. Ei au proclamat poporul german „rassa su­perioară“, care e chemată să domine celelalte popoare. Pe drapelele lor ca­­fenii au desenat lozincile unui naţio­­nalism animale, împreună cu tancu­rile şi avioanele, lozincile au contribuit la înarmarea hoardelor fasciste, care, mişeleşte, pe neaşteptate au năvălit peste graniţele Patriei noastre socia­­liste. Astăzi aceste hoarde tâlhăreşti au luat calea întoarsă. Milioane de sol­daţi nemţi, şi-au găsit mormântul pe pământul nostru. Şesurile şi pădurile noastre s’au prefăcut in c­­i­tire gi­gantice pentru armamentul fasciştilor Poporul Sovietic. Armata lui Roşie au sdrobit armata hitlerista în lupta a cărei asemănare nu poate fi găsită în istorie. Uniunea Sovietică s’a arătat şi economiceşte mai puternică, decât statul fascist. Tehnica noastră a în­trecut pe cea nemţească. Armele noastre sunt mai puternice, decât cele duşmane. Gândirea noastră militară a învins şcoala m­­itară nemţească. Ina­micul a suferit o înfrângere în toate domeniile şi noi putem vorbi acum cu bună dreptate despre victoria statu­lui sovietic în cea mai grea­­ aspră încercare. Mare şi glorioasă este victoria noas­tră economică în războiul contra Ger­maniei hitleriste. Nu mai puţin glo­rioasă şi mare este fi Victoria noas­tră politico-morală. „In cursul răz­boiului hi­­ier­ati, au şufera­t nu numai o înfrângere militară dar ,­ politico­­morală. Ideologia, înrădăcinată în ţara noastră, die egalitate a tuturor raselor şi naţiilor, ideologi® am c ţie: între popoare a învins cu totul ideologa naţionalismului şi a urei între rase a hitler şi lor“. (I. Stalirt). Noi am smuls din mâinile duşma­nului arma pe care hitleriştii contau foarte mult. Ei n’au găsit la noi te­ren prielnic pentru ideologia lor. Concepţia progresistă a oamenilor so­vietici exclude duşmănoasele „teorii“ şi „idei“, care sunt fundamentul na­ţionalismului nemţesc animalic. Po­litica de ură rasistă este izvorul slă­biciunii interne şi izolării politico-ex­­ternă a statului germano-făscist. Cli­ca hitleristă cu politica ei canibalică a ridicat contra Germaniei toate po­poarele lumii Aşa zisa „rasă aleasă a germanilor“ a devenit obiectul urii generale. Politica de fiară a naţionalismului fascist este urâtă de toţi oamenii so­vietici, educaţi în spiritul patriotis­mului sovietic, unde d­ragostea pen­tru poporul propriu se împleteşte cu stima pentru drepturile şi indepen­denţa celorlalte popoare. Chiar şi în războiul impus nouă de Germania hitleristă, noi nu ne-am înjosit până la sentimentul josnic de ură faţă de nemţi, ca faţă de oameni de altă rasă. Oamenii sovietici urăsc pe co­tropitorii germani, nu fiindcă sunt oameni de altă naţie, ci fiindcă ei au adus poporului nostru şi tuturor po­poarelor iubitoare de libertate nenu­mărate dureri şi chinuri. Morala noastră e înaltă şi nobilă. Ea este o forţă etform­ă care va zdrobi ideolo­gia fascismului. Intemeetoru­l statului nostru, ma­rele Lenin, în primele zile ale Marei Revoluţii Socialiste din Octombrie chema „să dărâmăm trecutul acela învechi­t, sângeros şi murdar, când Rusia capitaliştilor­ asupritori juca rolul călăului faţă de celelalte po­poare". Din acest trecut n’a mai ră­mas nimic. Ca nişte umbre întune­coase, duse in nefiinţă, se arată omu­lui sovietic imperialiştii, colonizatorii şi surovocatorii de pogromuri, care prefăcuseră Rusia veche în închisoare a popoarelor. Calculul hitleriştilor că vor reuşi să aţâţe popoarele statului nostru sovietic multinaţional, le vor d­esbina, vor desmembra statul nos­tru, s’a prăbuşit. Cotropitorii ger­­mano-fascişti s’au isb­it de forţe, pa­triotismului sovietic tare ca oţelul ba­zat de prietenie între popoarele sale. „Forţa patriotismuluii sovietic con­stă în faptul că el «’are la bază pre­judecăţi rasiste şi naţionaliste, ci este profund credincios patriei sale so­vietice şi o prietenie frăţească leagă pe muncitorii tuturor naţiilor din ţa­ra noastră It.­ patriotismul sovietic se îmbină armonios tradiţiile naţio­nale ale popoarelor ca şi interesele vitale comune ale tuturor muncitori­lor Uniunii Sovietice. Patriotismul sovietic nu desbimnă, ci, dimpotrivă, uneşte toate naţiile şi popoarele ţării noastre într’una singură şi frăţească familie. In acestea trebue să vedem bazele unei prietenici indestructibile şi tot mai mult crescânde a popoare­lor Uniunii Sovietice”. (I. Stalin). Ca un singur om s’au ridicat la chemarea Patriei în groaznicul ceas al războiului ruşii şi ucrainienii, be­­loruşii, georgienii şi armenii şi fiii tu­turor popoarelor Uniunii Sovietice, toţi cetăţenii cu drepturi egale ai Ţă­rii Sovietice. Tuturor le este la fel de scump pământul ţării noastre, ei toţi respiră aerul ei dătător de viaţă, toţi se folosesc în măsură egală de bine­facerile ei. Ei văd ţara lor, minunat transformată de munca creatoare a milioanelor de oameni sovietici. Ce tânără şi nouă a devenit viaţa pe pă­mântul ţării noastre, ce noui şi pu­ternice culori au intrat în peisajul ei, ce măreţe şi frumoase au devenit oraşele ei, cum au înflorit satele ei, căt de sus spre cer au svăcnit fur­nalele industriilor ei gigantice. Ce palate şi monumente noui a zidit pu­t­ernicul popor, care a pus stăpânire pe toate bogăţiile pământului său, care a căpătat putinţa să lucreze pen­tru nevoile sale, pentru statul său­­... La gloria generaţiilor trecute, la glo­ria strămoşilor săi străluciţi, oame­nii sovietici au adăugat una nouă, gloria socialistă. Sentimentul de iu­bire faţă de o patrie transformată este mai profund, mai puternic. Acest sentiment naşte eroi în zilele războiului. Eroismul a devenit o nor­mă de purtare a oamenilor sovietici pe front ca şi în interior. Omul nu se mai mulţumeşte să îndeplinească datoria sa cetăţenească, jurământul dat­ Patriei. El năzueşte la fapte eroice, şi recorduri în muncă, sa. Mare e familia eroilor Uniunii Sovie­tice ! Dar luptătorul care a câştigat titlul acesta înalt şi onorabil, vrea să fie erou de două orri, de trei ori. Ma­rea putere a iubirii pentru Patrie ri­dică pe oamenii sovietici la înălţimi strălucitoare de eroism. Niciodată în istoria poporului nostru sau în istoria lumii nu au existat exemple, când erotismul a devenit un fenomen de massă, când fapta eroică nu mai a­­parţine unor personalităţi singuratice ci aparţine multor mii de oameni. Infanteristul care acoperă cu cor­pul său deschizătura cazematei duş­mane, aviatorul care se repede asu­pra inamicului, tanchistul care pri­meşte atacul celor cinci sau şapte maşini nemţeşti, partizanul care a­­runcă de pe spânzurătoare în faţa inamicului ultimele cuvinte, pline de o mândră demnitate, — cu astfel de viteji­e slăvit eroicul popor sovietic. In epopeea tuturor timpurilor sunt pu­ţine pagini, consacrate unor asemenea dovezi de iubire faţă de patrie. Cu evlavie şi admiraţie vor frunzări ur­maşii paginile letopiseţului Războiu­lui Patriotic, care vorbesc despre vi­tejia luptătorilor şi comandanţilor­­ Armatei Roşii, despre bărbăţia fără asemănare a apărătorilor oraşelor­­eroi. La patrioţii timpurilor noastre, la eroii şi eroinele lor, vor învăţa ei cum trebue să-ţi iubeşti Patria, cum să iubeşti poporul tău, cum trebue să lupţi pentru libertatea lui, cinstea şi independenţa lui.­­ In lupte aprige şi sângeroase, oa­menii sovietici au sdrobit pe vrăj­maş, i-au isgonit pe ocupanţii nemţi din graniţele patriei noastre. Răz­boiul de pe teritoriul noastru a fost transferat pe teritoriul duşmanului. Ostaşii Armatei Roşii luptă azi pe pă­­mănt nemţesc. Ei au trecut pe pă- ~ mănt nemţesc ca judecători necruţă­tori, ca răzbunători pentru chinurile şi strădaniile poporului lor. Ei au trecut pe acest pământ ca să salieze civilizaţia Europei de fasciştii provo­catori ai pogromurilor. Ostaşii Arma­tei Roşii vor duce misiunea lor isto­rică până la sfârşitul ei victorios. Marea forţă a patriotismului duce pe luptătorii Armatei Roşii în ultima lor luptă cu fiara fascistă. Patriotis­mul inspiră munca oamenilor sovie­tici în zilele războiului. Patriotismul încheagă pe toţi oamenii sovietici de pe toată întinderea nemărginită a statului nostru într’o singură şi fră­ţească familie. Frăţia sacră a popoarelor sovietice e cimentată de sângele vărsat în lup­te. Această frăţie e mândria noastră,­­u­ speranţa noastră. Această frăţie este­­ chezăşia, că va învinge definitiv cau­za noastră dreaptă și mare, pe care noi o apărăm în acest război. Va în­vinge marea cauză a lui Levin­ Stalin’ (Dia „Pravda"! NOTE­ S*a deschis sala princi­pală a bibliotecii de Stat publice „Saltâcov­ Scedrin” După o întrerupere de trei ani «’s deadhis iar sala principal* a b txUote­­cii pu­blice „Saltâcov Scedrin”. Această Sală e cunoscută miUHwr generaţii de intelectuail rus. Aici ştie scris ca­rtea sa despre „Desrvoltarea Capitalismului în Rusia”, Lenin. Aici au lucrat oameni mari de ştiinţă şi li­tere şi oameni politică ca: Secenov, Timireaev, Pavlov, Demăzevsky, Do­broliubov şi alţii. In timpul blocadei Leningradului au căzut câteva bombe peste clădirea un­de se păstrează cărţii», dar biblioteca nu şi-a încetat activitatea; predarea cărţilor se făcea în adăpost. La solemnitatea deschiderii sălii a vorbit tovarăşa Egorencova, despre opera celei mai mari biblioteca din Rusia care număra 9 jumătate mi­lioane de volume. Toţi acei cari mun­cesc în bibliotecă au fost salutaţi de cei mai bătrâni cititori ai ei: profeso­rul Tverdahlebov care vizitează bi­blioteca de 45 de ani şi prof. Param­­­in, cititor aci de 57 de ani, precum şi alţii... Şcoala veche—Şcoala nouă O şcoală primar din Capitală a deschis zugle acestea o expoziţie care ridică o serie de probleme de cea ma­i mare actualitate. Expoziţia şi-a pus ca temă princi­pală: „Şcoala veche—şcoala nouă". Şcoala în genere şi şcoala primară in special este şi mai ales trebuie să fie o şcoală a masselor. O şcoală in care păturile largi ale poporului să poată lua contact cu valorile cultu­rale ale omenirii şi să deschidă fie­cărui cop­­ drumul câte o cultură tech­­nică, care să-l ajute în viaţa practică, dându-i în mână instrumentul cunoş­tinţelor elementare de care are nevoie zi de zi. Trebuie să­ maii dea dra­gostea de carte, de cunoaştere, inte­resul pentru Cultură fi valorile ei fi nu cunoştinţe moarte. Şcoala de ieri n’a ştiut să-i dea co­piului pregătirea technică necesară, pentru că era străină de realităţile vieţii. Preda cunoştinţe „în stine”, el e dragul cunoştinţelor. Era o şcoală abs­tractă nu vie. Se preda „fizica“ de ex., dar o fizică în care copilul tre­buia să înveţe, de obicei pe de rost şi fără să le priceapă, „legile naturii“ din cărţi terise intrio limbă, pcurt pentru el era de cele mai multe ori o păsărească. In Urc să-l facă pe copil să trăiască legile naturii c­ari în ia­­tură, în atelier, în laborator. In con­tact direct cu ele, să le vadă „la lu­cru” am spune, el trebuia să le „to­cească“ de frica notei sau a pedepsei ce-l aşteptă­ acasă sau la şcoală. Re­zultatul : după teză sau examen le uita pe toate. Rigiditatea, mecanizarea, Opee de personalitate şi interes, dezorientarea, iată numai câteva din rezultatele acestei educaţii. Şi era firesc să fie aşa. Dar şcoala veche ar* fi tot cusur; îi lipseşte elanul şi atmosfera educa­tivă, dorul de, cultură fi de creaţie fi înălţare a întregii societăţi, a între­­gului mediu încon­jurător. Opera edu­cativă nu se poarte face sub clopotul de sticlă al laboratorului. Ea ne pe­trece în viaţă, nn societate şi este oglinda ei. In societatea actuală, amorfă, copiii vin la şcoală pentru că aşa trebuie, aşa d e obiceiul şi aşa-l obligă legea . Marea trmasă a poporu­lui este împiedecată să participe ac­tiv în acest proces cultural al şcolii, învăţătura, ştiinţa, este ceva, abstract , străin poporului. Ba, pe cât poate poporul în urma greutăţilor, pe care trebue să le înfrunte, „trage cium­a“ de la şooailă. Şi cei interesaţi se stră­duiesc, fac tot ce pot să-i amate popo­rului că progresul prin ştiinţă ruu-i de nasul lui. Descoperirea sufletului copilului, punerea momentului educativ pe pri­mul plan (ca să nu le pomenim decât de acestea­) sunt cuceriri definitive ale pedagogiei noul, aşa cum te aplică mai cu seamă in şcoala vie, inţe­legă­­toare din U. R. S. S. Expoziţia instalată în „librăria Prb­enii Cărţi­. “ din strada Domniţa Anastasia nr. 8 (în dosul prefecturii de poliţie) dovedeşte nicâodată că nu­mai Intr’o democraţie Sinceră valorile noul educative pot deveni creatoare. Dar ea este extrem de interesantă fi Instructivă — mai cu seamă pentru părinți — fi merită vizitată. rj-j­a asr­rthuaBHe^gg^ Cliti $î răspândiți sa­j­i M­ocantea VwvvWtVVVVvWWVVVvtVVvv SPESTICELE TEATRE OPERA ROMANA: Rigoletto. STUDIO T. NATIONAL: Decanul TEATRUL NOSTRU : „OSlătari* cel mare”. COLORADO : Comabis lul Noe. MUNICIPAL : Omul care a văzut moartea. MIC : Fraţii Karamazoff. MUNCITORESC : Punctul negru. BARASE­UM : Potoul. PALADIUM: Circu Tanase. ALHAMBRA : 101 Melody. GIOCONDA : Aliaţii Gecondel. ATLANTIC : Stroe In Atlantic. STUDIO BARESEUM : Dele Faraon la Poligon. BULEVARD : Melodia Bulevardului. A.B.C. : Un băiat de viaţă. CIXEMATOfIRA BE ARO : A 8-a nevastă a lui Ba­rbă-Al­bastră. CAPITOL : Palermo. SCALA : Ultimii© evenimente. TRIANON : Păcatul. FANTASIO : Iubirea lor. REGAL : Cavalerul misterios. FEMINA : Emirul din Buhenfi. SELECT : Ultima totfflndre. CORSO : Veninul. VICTORIA : Nopţi argentiniane şi Ba­letul „Pasărea de aur”. CASANDRA : La răscruce de vântu­l BULEVARD PALAS­: Copilaşul domni­şoarei. OMNIA : Sudan şi trupa de reviste. FRANKLIN : Eşti un Înger şi jurnal. AIDA : Elisa­beta Regina Angliai şi com­pania die reviste. ALCAZAR : Stăp­initoril Mărilor şi trupa de reviste. ASTORIA : Aventurile celor I muşche­tari şi canapanta Valeriu Moron*. CARMEN­ SYLVA : Vin ploile şi trupa de reviste. CARMEN : Saden. CLASIC : Agentul mascat şi conoplec­­tare. COLORADO : Orice fată se mărită o diată şi juntei. CRÂNG­AŞI: Căpitanul strwnicaso*. DIANA : Diligenta ta sângenată şi tru­pa de reviste. DACIA: Un cântec pentru tine. ELISEE : EUsabet şi Esex şi trupa de revistă. FLORIDA : Femei la Lanţuri şi com­pa­­niia Fănică Georgescu. GLORIA : Danses pentru tine. IZBANDA : Curcubeul. ILEANA : Eşti un Înger şi trupa de reviste. MILANO : Groaza din Shanghai şi tru­pa de revista. MARCONI : Fadul varde şi compania de reviste. MARNA: Geronlina şi revistă. MODERN : Femei şi trupa de reviste. MODEL: Femei şi trupa de reviste. MIORIŢA : Insula, ocnaşilor. NERO : Singură pe lume şi revistă. NONI­­JOL Sâmbă­tă şi Duminică: Ham­let şi Of­el­ia. ODEON: Seducătorul. PACKE: Johnny Apollo şi revistă. PAMIS: Misiunea secretă şi trupa de reviste. ROMA : Doamna şi meriul şl trupa da revista HEX . QsntaLetd* eroic*. SPLENDID : Femei in Lanţuri şl cum­pănii» Făuiei Georgescu. TOMIS : Sworov. VOLGA : Epopei» dai» BteMmgrad. VENUS : Aţipi frânte, complectwre şi revistă. VERGU: Johnny Apollo şl *upa de re­viste. UNIREA : Agentul nwscM st rretsta UNIC: Andy Randy Mfitorifer St­ok*n­­ptodtara CONVOCĂRI ♦««a şşşşşş •♦♦♦ o «.« ♦*♦♦♦♦♦ Studenţii Facultăţii de Drept, căminişti, necăminişti, buradeaA, mxnt incitaţi • lua parte la con­sfătuirea colegial­ă în ziua de Joi 30 Noemb­rie ora 10 dinu, la Fa­cultatea de Drept în Amfiteatrul Anului EL pentru discutarea pro­blemelor importante în legătură cu: Deschiderea cursurilor; Des­chiderea căminelor şi cantinelor; Scutirea de taxe; Acordarea de burse; Amânări pentru studii; etc. In vederea creerii Sindicatului Pro­fesorilor de Cultură Fizică, a Ins­tructorilor şi Antrenorilor de Sport sunt convocaţi pentru Sâmbătă 2 Decembrie, orele 4 d. a. în Str. Gogu Cantacuzino Nr. 38, Etaj I, toţi profesorii, profesoarele, mae­ştrii, antrenorii şi instructorii — cu sau fără diplome — de gim­nastică, football, box, înnot, scrimă, ski, patinaj, atletism, lupte, tennis, rugby, etc. * * * Sindicatul maiştrilor mne­tari şi civili bugetari din armată, face cu­noscut turturor maiştrilor înscrişi în sindicat că Duminică 3 Decem­vrie a­ c, ora 12:16 are loc o a­­dunare generală pentru alegerea Comitetului de conducere şi orga­nizare a Sindicatelor. Prezenţa e obligatorie. COMITETUL * * * di C­A­W­T­r ’ 7". (Strângerea it-S.-junior de prietenie cu fenea Sovietici Constituirea Sectei „Literatură şi Filozofie“ în cadrul Asociaţ­ei Române pentru strângerea legăturilor cu U. R. S. S. (A. R- L U. S.) Er a a avut loc la sediul Asocia­­ţiei şedinţa de constituire a sec­ţiei „Literaturii şi Filonofie“. Au fost prezenţi o seamă din autorii noştri cei mai cunoscuţi. D. Dr. Oeriu, secretarul general al Asociaţiei, a vorbit despre ne­cesitatea de a cunoaşte mai bine Uniunea Sovietică. A arătat că li­teratura vecinilor noştri de la ră­sărit a luat o desvoltare de nebă­nuit în ultimii ani şi este datoria noastră să ne punem In curent cu această desvoltare. Vom avea grija să se traducă şl să se difu­zeze căt mai prabnic operele de seamă din literatura da astăzi a Uniunii Sovietice şl de asemenea vom îngriji să facem cunoscute In această ţară operele reprezenta­tive ale literaturii noastre.­­ După ce d. Beniuc a citit statu­tele Asociaţiei, s’a ales următorul comitet: Preşedinte : M. Sadoveanu ; vice­preşedinţi : I M. Halea şi Perpesi­­cius ; secretari : Philippide şi Ta­laz ; bibliotecar: Petraşincu ; mem­bri : Bertiuo, Camil Petrescu şi co­lonel Kialtopol. D. Dr. Oeriu propune un minut de reculeseră In amintirea mari­lui poet Iosif Utkin, mort recent. D. colonel Maltopol citeşte din „Graiul Nou“ despre viaţa şi opera lui Utkin. D. Lesnea citeşte versurile „De vei fi rănit iubite, undeva in bă­tălie“, de Utkin. Sa hotărăşte pe şedinţa viitoare I­aă albe loc Miercuri, la orele 16,30. Constituirea Sindicatului învăţătorilor din judeţul Ilfov In dos de 12 Noembrie a. c., a avut Ioc­­ şcoala de fete No. 12 Buc. adunarea generală a asociaţiei învă­ţătorilor din Judeţul Ilfov, adunare făcută de Comitetul asociaţiei, care înţelegând imperativul vremurilor actuale şi-a prezentat demisia, pen­­tru ca să dea posibilitatea colegilor să se organizeze pe o nouă bază, care să satisfacă în Întregime revendi­cările învăţătorilor. Se formează un birou pentru con­ducerea desbaterilor adunării — Pre­şedinte al adunării este ales d. Foc­­şineanu secondat de doi secretari: d-nii Ion Dumitru, D. Stroescu şi d. Radu Constantinescu. D. Focşăneanu, preşedintele adu­nării arată rolul Sindicatului In viaţa nouă a Învăţătorilor, după care a fost ales un comitet format din: Gheorghe Dumitru-Boliwain, Du­mitru Focşăneanu Brătaneşti Clo­­clea, Radu Constantinescu-Izvoarele ,Nicolae Ionescu-Afumaţi, Nicu Tu­­dor-Grădinari, Alexandru Popescu, Olteniţa, Grigore Grigoriu-Cuibăneşti, D. Stroe­cu,Creţeşti, Ion Dumitru- Floreşti, Gh. Constantinescu-Ciocăne­şti, Ion Tudoracea. Siliştea, Stan Şte­­fan-Bol­otin, d­in Atena Paleologu. Se dă cetire următoarei moţiuni: L Dizolvarea asociaţiei. 2. Alegerea unui comitet sindical in persoana celor de mai sus. 1. Să se pornească imediat la acţi­une pentru ca învăţământul primar să devină cu adevărat o şcoală a po­porului. Pentru aceasta este nevoe de o reformă integrală a legislaţiei şi a programelor şcolare şi luarea de mă­suri ca învăţământul să fie absolut gratuit, înţelegând ca sărăcia să nu constitue o piedică în calea culturii masselor populare. 4. Să se ceară defascizarea com­plectă a Învăţământului de toată zgura fascistă şi epuraţia totală fără menajamente a aparatului de control de legionari şi fascişti. 5. îmbunătăţirea situaţiei materiale a Corpului Didactic Primar printr’o salarizare corespunzătoare Indicelui de scumpete şi într’un raport de echilibru cu celelalte categorii munci­toreşti. 6. Cultură universitară pentru învă­ţători. 7. Locuinţe pentru învăţători. 8. In toate chestiunile privind În­văţământul primar, să fie consultaţi şi reprezentanţi ai sindicatelor învă­ţător­eşti. ARTA POPORULUI AMAN In decursul multor secole, Arme­nia a fost arma a nenumărate răz­boaie sângeroase, i-a fost dat po­porului arm­ean să înfrunte năvă­litori ca­ Griffet-Han, Tamerlan, legiunile romane, arabi, perşii, tă­tarii, turcii etc. In multe rânduri ţara înfloritoa­re a armenilor a fost cotropită de năvălitori Veacuri dearăndul bi­serici­­i palate au fost ruinate. Nu departe de Erevan — capita­la Armeniei actuale — se ridică zi­durile vechei mănăstiri Ecimiatin, clădită in veacul al V-lea. Aci sunt păstrate valoroase colecţii de vechi manuscrise armeneşti, împodobite cu fine miniaturi. Monumentele arhitecturii arme­ne — palate şi biserici — sunt ui­mitoare prin nobleţă liniei şi prin simplicitatea construcţiei. Unul din modelele de epopee naţională create de poporul ar­mean este „David din Sasun", care se situiază intre capodoperile fol­­klorului universal precum sunt: „Prinţul Igor“, ,,Nibelungii“, „Ka­levala“, etc. De curând s-a sărbă­torit în Armenia milenarul epopeei „Sasunţi David“. Istoria poporului armean este păstrată în basme, legende şi cân­tece. Cântăreţii populari numiţi ,,aşugh“ (în limba arabă înseamnă îndrăgostit), un fel de trubaduri, au păstrat în cântecele lor aminti­rea trecutului eroic al poporului armean. Cel mai vestit „aşugh“ armean a fost Saiat-Nova, care a trăit în veacul al XVIII-lea. Acest extra­ordinar talent de poet, cântăreţ şi muzicant, ajunse, din calfă de pos­tăvar, „aşugh". Cântecele de liber­tate ale lui Saiat-Nova n’au fost pe placul domnitorului feudal. Domnitorul l-a exilat intr’o mă­năstire. Acolo a zăcut 25 ani, aşu­­ghul între straniile ziduri mănăs­tireşti. Dar şi aci el a rămas acelaş cântăreţ mândru, îndrăgostit de viaţă, filosoful umorist, crainicul luptei pentru libertate. Alt aşugh celebru a fost Givani, care a mu­rit în anul 1909. Vechea artă a aşughilor a renăs­cut in ultimii ani cu o nouă pu­tere. încă in trecutul îndepărtat, în epoca regatului Araratian, pe pieţele publice se dădeau mari ser­bări cu caracter teatral, întovără­şite de coruri şi dansuri în massă. In timpurile noastre pe la sfâr­şitul veacului al XIX-lea şi la în­ceputul secolului nostru, Armenia a dat o serie de valoroşi compozi­tori, cari au creiat admirabile com­poziţii pe teme folkloristice. Pentru iubitorii de muzică sunt cunoscute numele compozitorilor armeni: Komitas, Kara Murza, Romanos Melikian, Spiridon Melikian, Spen­­diarian şi Haciaturian. Să pomenim în treacăt că Ar­menia are o populaţie de 1.400.000 locuitori. La Erevan, capitala Ar­meniei, sunt astăzi 25 de teatre, un conservator şi o monumentală o­­peră, care poartă numele compo­zitorului Spendiarian, autorul ope­rei „Almast". In repertoriul Operei de stat „Spendiarian" figurează trei opere originale armeneşti şi anume: „Al­mast“ de Spendiarian, „Anus“ de Tigranian“, „Lusabatin“ de Haro Stepanian și noul balet „Fericire“ de Haciaturian. scânteia tineretului © «•♦♦♦.»♦ee*‘♦♦♦♦♦♦ir* i »♦»»♦♦♦♦»»♦♦ Serbarea tinerească dela sala Izbânda OSsmisuS­iov. Uniunea Tineretului Comunist de la fabricile „Gralex“ și „Talpa“ au organizat o serbare în ziua de 25 Noembrie a. c. ora 6 seara, unde a participat un număr impresio­nant de tineri și tinere muncitoare. Serbarea se începe cu executarea marşului ,,Păşiţi înainte tovarăşi şi Imnul Tinereţii". In cuvântul de deschidere tova­răşul Ciurezu spune că in sală se află încercatul luptător EM. BOD­­NARAŞ din partea Comitetului Central al Partidului Comunist din România. Primit cu aplauze îndelungate tov. Em. Bodnăraş arată că deşi noi este vorba de o serbare, o petre­cere, după o zi de muncă, totuşi evenimentele politice importante ne obligă să intrerupem oarecum pro­gramul serbării şi să ne lămurim asupra situaţiei de azi. In conti­nuare spune că, deşi au trecut trei săptămâni de când s’a constituit actualul guvern de coaliţie, s'a con­statat că elementele naţional-ţără­­niste şi liberale din guvern sabo­tează aplicarea Armistiţiului. Con­stată că este o deosebire mare în linia politică urmată de partidele aşa zise „istorice" şi „Frontul Na­ţional Democrat", în fruntea căruia se află Partidul Comunist din Ro­mânia. Ţara are nevoie de un guvern ca expresie a tuturor forţelor cin­­ em Bodiu oraş state democratice, expresie a F N.D. Pentru clasa muncitoare şi întregul popor se pun ca sarcini următoa­rele : epurarea aparatului de stat, reforma agrară, democratizarea ar­matei, naţionalizarea băncilor şi întreprinderilor de bază, impozite directe şi progresive. Cuvântarea tov. Bodnăraş a fost urmată de aplauzele furtunoase ale Tineretului însufleţit. Un alt candidat la epuraţie Primim din partea unui cetitor ur­mătoarele rânduri: , Am rămas uimit când pe tarta e­­puraţilor din S. S. R. n’am găsit şi numele prietenului şi fratelui Intru ortodoxie huliganloo-asasină a M­itohlfor Crainic, doctorul V. Voicu- Icbov. A uitat comisia d® epuraţie versurile publicata în Septem­brie a­­nul trecut în „Gândirea”, care sună : „Cu sufletul, cu zborul lor eu relian, Tălăzuind dintr’un hotar în altul Feciori semeţi cad iarăşi din belşug. Scriind, hrisov, cu sângele lor clisa, Toţii laolaltă, să’mplinească scrisa Cei dela Olt cu cei născuţi la Tisa Uniţi mor­tal cu frunţile pe Bug”. In loc să răzbune p® fraţii toc morţi pe Tisa, se duceau să moară pe Bug. Şi fapte asta o preamărea doctorul Voiculescu”. Su­pUhem Societtăţii Scriitorilor Ro­mâni şi cazul poetului V. Voiculescu. 0 şezătoare la „Set D­iscursul tov Nea©u Andrei Sâmbătă 88 Noembrl® a. c. la orele 7,80, Sindicatul Muncitorilor a orga­­nizat o şezătoare. Din partea Partidului Comunist a orbit tov. Neagu Andrei, care spune­a rezumat: In guvernul actual sunt două fe­­uri de democraţi: acei cari au rămas­ă continue politica şi manevrele lui Udea şi acei democraţi cari se stră­­lue din răsputeri să aducă la Inde­­,Unire condiţiile generosului Armis­­tiţiu acordat de Naţiunile Unite — miniştrii Frontului Naţional Demo­nit, sabotaţi, Intenţionat, de primii. Tâlharii pe cari li apără prona­­oiştic din actualul guvern după ce au trădat bogăţii din Uniunea Sovietică, n timpul răsboiului criminal al lui Ud­v şi Anteriescu, caută să ştear­­gă urmele crimelor lor nelegiuite, urcând şi înstrăinează valori, distrug naş­tur şi unelte, şterg semnele fabri­cilor sovietice de pe tractoare sau orice alte motoare şi Instalaţiini p® cari le-au demontat în mod barbar şi le-au adus în România. Armistiţiul nu este respectat. Radio Moscova a relatat acest fapt. Muncitorii de la Malaxa, S. T. B., Gaz şi Electricitate şi din alte părţi fac epurarea singuri, înlăturând pe hitlerişti şi alegând unşi conducători dintre oamenii cinstiţi, cu dragoste şi respect faţă de muncitori. Tineretul a suferit cumplit sub dic­tatura trădătorului Antonescu Au murit cu sutele de mii pentru răz­boiul criminal. Tineretul muncitoresc să se organi­zeze, să fa­că propagandă in fabrici şî la sate — căci mulţi sunt feciori de ţărani — să ajute ca ţăranii să capete pământ bre După discursul tov. Neagu Andrei­a au urmat coruri, recitări, din Mihail Beatric, Dumitru Corbea, etc. . De la­­Uniunea Patrioţilor“ -t * &4* \ : ***•♦*♦**•♦♦©♦*: ' : *■ ' '.*♦ Membrii circ. 35 a U. P. sunt ru­gaţi a trece p® la sediul str. Ştefan Iulian nr. 19, pentru a se înscrie în cooperativa „Victoria“. Lămuriri şi înscrieri Intre orele 16-80 In fiecare zi. ★ De asemenea anunţăm pe membrii şi simpatizanţii noştri, că s’a pus baza unei biblioteci. In interesul tuturor vă rugăm să donaţi cărţi pentru ri­dicarea culturală a acelor care n’au avut posibilităţi pentru aceasta. Bi­blioteca funcţionează zilnic între o­­rele 16-20. Gruparea femeilor din sectorul IV Verde invită toţi prietenii şi priete­nele din sectorul Verde la o şeză­toare urmată de dans ce va avea loc. Duminecă 3 Decembrie a. c. ora 4 d. m. la sediul sectorului, In şos. Jianu nr. 48. ★ Circumscripţia 31 anunţă membrii şi simpatizanţii, că secretariatul, plata cotizaţiilor, bibliotecă, funcţio­nează zilnic între orele 8-11 şi 3-5. Şedinţa de comitet se ţine în fie­care Miercuri la or­e 3. Şedinţa secţiei femei se ţine fiecare Vineri la ora 4,30. Pentru cooperativă, înscrieri şi in­forma­ţiuni zilnic la orele mai sus a­­rătate. * Circ. 17 U. P. sect. Negru convoacă pe toţi membrii funcţionari pentru Joi 30 Nov, ora 19 la adunarea săptă­mânală, la sediul din str. Avram Ian., cu nr. 1-★ Uniunea Patrioţilor or. 18 a ini­ţiat o acţiune pentru satisfacerea do­leanţelor văduvelor de răsboi şi so­ţiilor de concentraţi. Informaţii zilnic la sediul din b-dul Ferdinand 118 orele 8­ 7 (deasupra cinematografului­­Florida). „Uniunea Patrioţilor" circ. 15 anun­ţă pe toţi membrii şi simpatizanţii ci cursurile educative gratuita au loc după cum urmează : Marţi la ora 18 cursul de limba rusă, Marţi la ora 19 cursul de limba franceză, Miercuri la ora 17,30 cursul educativ pentru ma­me predat de doamna Trude Weigel Beraru­. Cursurile se predau In cal. Călăraşi 61. Rugăm toate prietenele şi simpati­zantele „Uniunii Patrioţilor" din circ. 16 Sectorul 2 Negru să participe la şedinţa grupului femeilor, ce va a­­vea loc Miercuri 30 crt. ora 6,30 p.m. * *

Next