Scânteia, martie 1945 (Anul 2, nr. 153-184)

1945-03-01 / nr. 153

I ., Or­ig rg laitisk­i, ci împotriva lor M­ aaacml organiza» fi condit­iU Rădescu, Maniu, Neguleanu şi ceilalţi călăi ai poporului a ascuţit la maximum situaţia poli­tică din România. Acest masacru a canalizat ne­putinţa disperată a bandiţilor fas­cişti într’o obrăznicie agresivă sus­ţinută deschis, oficial fi Înarmat, fie către Rădescu. Pe de altă parte insă el a îndârjit şi mai mult po­porul care a pornit să cucerească o viaţă mai bună şi demnă, i-a că­lit şi a înfierbântat voinţa sa de luptă cu sângele cald al celor jert­fiţi pentru cauza democraţiei. Intre ma­sa largă a poporului şi clica neagră fascistă, prinse în vâl­toarea unei lupte necruţătoare, luptă care va da naştere unei vieţi libere şi fericite pentru cei mulţi, se ridică vocea deznădăjduită şi în­­şelătoare a „împăciuitorilor umani­tari“. Aceştia sunt, în parte, agenţii a­­coperiţi ai reacţiunii, cari dându-şi seama de înfrângerea inevitabilă a fascismului caută să-i prelungească agonia, să înduplece forţele demo­cratice, pentru ca să „colaboreze“ cu fascismul, sau „măcar“ să aibă o poziţie mai „îngăduitoare“ faţă de el. Aceştia sunt acei­ cari vor să educăm“ pe hi­tlerişti, pe tâlharii şi criminalii de profesie cari au supt­ură şi sânge odată cu ideolo­gia fascistă. Intre aceştia, mai sunt acei cari nu au înţeles în toată profunzimea şi amploarea ei lupta neînfricată ce se dă pentru înfrângerea definitivă a fascismului. Ei nu au putut *ă înţeleagă, fiindcă nu sunt legaţi cu mii de fire vii şi de nesdruncinat cu poporul, pentruca să poată dă­rui — dacă trebue — totul pentru interesele poporului, pentru dra­gostea faţă de popor. Ei nu au în­văţat să urască cu hotărîrea vrăj­maşului de moarte, fascismul, pen­­truci sfi poată plăti dacă trebue şi ea viaţa lor, moartea fasciştilor. Toţi aceştia, văzând hotătrtrea Crescândă a poporului in lupta faţă de banditismul huliganic şi dispe­rat al fascismului — îşi ridică gla­­nta lor tânguitor şi înşelător, vor­bind despre „cuminţenie“ „înţele­gere“ şi „unire". Nimeni nu vede mai clar decât­­cei ce simt cu poporul, cari au luptat şi luptă cu ce mai mare de­votament pentru interesele popo­rului nostru şi pentru interesul lu­mii progresiste în general, necesita­tea înţelegerii şi unirii, necesitatea ordinei democratice şi a efortului comun extins la straturile cât mai rel ale poporului. Dar aici se pune Întrebarea: în­ţelegere şi unire da. Insă cu eine şi împotriva col? înţelegere şi unire ca reacţionarii şi taooişti împotriva poporului, la afară de marea fa­­milie ■ naţiunilor ce dan­sau­ in lupta împotriva hitleris­ului, cu Înţelegere şi mare a tuturor forţe­lor democratice, patriotice ale Ro­mâniei, alături de popoarele dori­toare de pace şi libertate pentru înfrângerea şi stârpi­rea fascismu­lui ? Este clar că trebue să existe uni­re. Unirea tuturor acelor ce sunt pentru popor şi vor să lupte pentru un viitor fericit şi liber al Româ­niei. Este cert, că Frontul Naţional Democrat trebue să cuprindă şi va cuprinde toate forţele şi elemen­tele patriotice doritoare de pro­gres, indiferent de apartenenţa lor de partid politic, de situaţia lor so­cială, de naţionalitatea lor,­­ va cuprinde pe toţi acei ce sunt ho­tărâţi să lupte împotriva fascis­mului. Dar tot atât de sigur este d­­in această unire nu au ce căuta for­ţele negre ale reacţiunii şi ale fas­cismului. Nu au eş căuta cei care, şase luni de zile, au jupuit poporul prin întronarea unei politici de speculă sângeroasă, cei ce au vrut să împiedice ţăranii să stăpânească glia pe care o fac să producă prin truda lor, cei cari au pus stavilă condamnării criminalilor de război, cei ce au acoperit, au grupat şi au aruncat în stradă pe huliganii fas­cişti, cei ce au organizat şi condus împuşcarea poporului in massă. In această unire nu are ce căuta urletul despre „Înstrăinaţi“ al şa­calului fascist Rădescu încolţit, se­tos de pradă şi de sânge popular. In această unire nu au ce căuta a­­de­ cam­ şase luni de zile ne-au le­gat de iftini şi de picioare, ne-au ţinut în loc, ne-au acoperit obrazul cu ruşinea practicilor dictatoriale şi cari încearcă să ne Împingă Îna­poi în braţele dictaturii fasciste şi să ne aşeze alături de Germania hitleristă la masa păcii. Massele de muncitori, ţărani, căr­turari şi toţi cetăţenii patrioţi uniţi in gândul şi voinţa lo­r de luptă pentru o Românie democrată pri­vesc cu o scârbă şi o ură nestăvilită pe toţi aceştia şi nu vor să ştie des­pre niciun fel de „unire“ cu ei. AVEM NEVOE DE UNIRE, O FACEM ŞI O VOM FACE, DAR NU CU FASCIŞTII! AM FACUT-O ŞI O VOM FACE ÎMPOTRIVA ACESTORA, PANA LA STARPIREA ULTIMEI SA­­MANTE, PANA LA ÎNĂBUŞIREA ULTIMEI SUFLĂRI FASCISTE. Iosif Ardeleanul In cadrul şedinţei Con­siliului F. N. D. s-a exami­nat in amănunţime situa­ţia politică determinata de atacul brutali şi provo­cator al lui Rădescu cu sprijinul direct al reacţio­narilor In frunte cu Me­niu. Socotindu-se criza poli­tică declarată, consiliul F. N. D. apreciază ca ne­continuarea hotă­­râtă şi fără rezerve a lup­tei pare să ducă la demi­sia lui Rădescu şi forma­rea unui guvern pe baza programului de guverna­re F. N. D., singurul care poate scoate ţara din situaţia catastrofală în care se găseşte. Consiliul F. N. D. con­stată unitatea şi coeziu­nea cea mai perfectă în­tre toate partidele şi organizaţiile componente ale F. N. D.-ului, in ciuda tuturor insinuărilor. De această unitate se vor izbi toţi fasciştii şi o­­crotitorii lor. F. N. D-ul unit cu întregul popor va nimici fără cruţare bestii­le fasciste. Moarte fasciştilor 1 Consiliul F N. D. „F. I D.m­urit ca mir­esii ponor n minei mn cruțare tem fascist C­omunicatul Consiliului F. N. D. ANUL II.—Nr. 153 1 '•*• c. 6 aag. 20 lei Proletari din toate ţările, uniţi-vă! PART I PUC COMUNIST PIN ROMANIA ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL al P. C. R. Telefon­­ Redacţia 5.94.82 - Administraţia 5.10.78 — Mr. Belvedere No. 8 Et. V. Frate care taci­ pe front, Scrisoarea aceasta ţi pentru tine, frate care lupţi pe front, care dorrmi aţipind pe după un zid sau într’o groapă, acum în mijlocul ier­nii, cu mâna strânsă pe puşcă sau grenadă, tresărind la fiecare explo­zie de obuz şi părându-ţi fiecare voce un ţipăt de om care merge vijelios înainte, nepăsându-i de moarte, care moare şi strigă la ai săi să-l răzbune. Ii pentru tine şi pentru cei de-acasă. Ii pentru cei de-acasă, căci viaţa ta este viaţă de viteaz, viaţă de erou care înfrăngi orice în cale şi nimiceşti balaurul cu nouă capete din basme, alături de neînvinsele Armate Roşii. Aţi retezat rând pe rând din capetele balaurului şi acum mergeţi pe dâra de sânge pe care a lăsat-o spre as­cunzătoarea lui, unde s’a retras şi urlă cu disperare, căci mai are un singur cap şi-i pe moarte. Aşa vă văd acei de-acasă, neves­tele şi copiii voştri. Şi pentru voi scrisă, căci vă vor­besc de-acasă, din ţară. Când am venit prima oară în mijlocul vostru, voi v’aţi adunat în jurul meu ca’n jurul unui neam din­­satul fiecărui. Mi-aţi pus sute şi sute de totrşbdri» In felurite chi­puri M’aţi întrebat despre moşieri şi pământuri, despre semănături şi vite, despre pensiile şi ajutoarele care se cuvin nevestelor voastre, despre negustorii speculanţi şi îm­bogăţiţi de războiu, despre reforma agrară, confiscarea averilor şi tra­gerea la răspundere a vinovaţilor de dezastrul ţării. Ce puteam să răspund la toate întrebările voas­tre ? Puteam să mint . Datoria mea era să vă informez de tot ce se pe­trece în ţară. Voi purtaţi pe obrazele voastre urmele unor suferinţi negrăite, pur­taţi umilinţa la care aţi fost supuşi de trădătorii fascişti din ţară, pur­taţi faptele de glorie de acum din munţii Matra, din munţii Tatra Mică din Cehoslovacia sau din Bu­dapesta. In numele suferinţelor din trecut şi a faptelor voastre de arme de as­tăzi, voi aveţi dreptul nu numai să vă interesaţi şi să aflaţi ce se pe­trece în oraşele şi satele voastre, dar aveţi datoria de-a pretinde, de­ a continua lupta alături de fra­ţii voştri muncitori pentru a vă câştiga, pentru voi şi pentru fami­liile voastre, viaţa pe care o cre­deţi mai bună, pe care o meritaţi din pin. V-am văzut de multe ori amărâţi, d­eperaţi, cu suflete­le şi inimic pline de otravă. In mintea voastră se învârtesc, alandala, o mulţime de fapte şi întâmplări, încât nu mai ştiţi cum să le daţi de capăt. Poate că acela, ofiţer care te-a înjurat fi lovit cu cravaşa peste obraz în Ucraina sau Caucaz, te în­jură şi te loveşte şi astăzi în Ceho­slovacia sau Ungaria. Înaintarea neasemuită a Armatei Roşii, istoria, a schimbat ceva in lume şi voi simţi şi acest lucru şi’n numele acestor schimbări vă învio­raţi şi luaţi avânt, iar ei vor să se ia cu gândul că nu s’a schimbat ni­mic, că totul a rămas ca mai înain­te. Peste ei trece, necruţătoare, is­toria şi noroadele. Aceşti puţini ofiţeri şi coman­danţi care se mai găsesc printre voi, au conştiinţele neîmpăcate, li-i frică şi simt că trebue să dea soco­teală cuiva pentru ce au făptuit în Ucraina, sau poate au pe conştiin­ţele lor asasinarea miilor de femei şi copii din Bucovina, Moldova şi Basarabia. Li-i frică de răspundere și continuă opera de minare și te­roare asupra voastră. După ce vă înjură sau vă lovesc, încearcă să se apropie de voi cu vorbe de „prie­teni sfătuitori de bine”, pentru a Dumitru Corb­ea (Continuare în pag. 4­ a) Moşie de 56 mii hectare a prinţului Sturze a fost împărţită la 10 mH ţă- Citiţi tn pag. 4-4 ) Pag. S-n i De ce trebuese mărite Cum s’a făcut epuraţia şi pedepsirea trădătorilor în Franţa Un popor care se scutură cu hotărîre de anii negri ai ocupaţiei Metodele criminale hineruie, o­­glindite în toate manifestările răz­boiului total, au răscolit sentimen­tele tuturor popoarelor care au su­ferit ocupaţia militarismului pru­sac. Franţa, aruncată In prăpastia trădărilor şi înfrângerilor de clica vândută spionului Abetz, în frunte cu Petain, Laval, de B­rin­on, Deat, Doriot, etc., cari au deschis dru­murile ocupaţiei bandelor hitlerista, s’a trezit din coşmar, in momentul când cizma prusacă o împingea spre pierre. Hitler urmărea distrugerea mo­rală şi materială a duşmanului său secular, cum afirma deschis în „Mein Kampf, când vorbea de poporul francez. Niciodată in istoria sa, Franţa li­bertăţilor democratice şi a dreptu­rilor omului, n’a suferit o astfel de opresiune şi ruşine naţională. Dar în afară de latura sa morală, poporul francez a suferit material­mente, de pe urma ocupaţie» hitle­­riste. Bogăţiile sale trimise să in­­graşe armata de criminali, uzinele sale la dispoziţia magnaţilor din Berlin, tineretul său deportat în lagărele de muncă forţată sau în urm­ele morţii; 150.000 de patrioţi, fiii săi cei mai cinstiţi, cei mai cu­rajoşi, împuşcaţi, spânzuraţi sau arşi de vii; zeci de sate distruse în expediţie punitive, urmate de toată gama torturilor „civilizaţiei" hitleriste. Trădătorii, de la Pétaim până la Doriot, «lupii« ştia regim de jaf, recrutau elementele lor printre scursorile mahalalelor şi criminalii de rând care, erau eliberaţi din în­chisori, pentru « ingroşa rândurile mnlîHţiei franceze — „ucigaşii ltd Damand", a doriotişHlor, a franciş­­ti­lor, etc. Sete cunoscut faptul popularizat de Radio Londra, că garda personală a ministrului Hen­­riot „Quebbessett francez" (ea for­mată du­m­ 3 criminali condamnaţi la muncă silnică pe viaţă şi scoşi din închisoare pentru că au semnat un angajament în miliţia franceză flanaiţii legionari din Franţa). Poporul francez, guvernul său în frunte cu generalul de Gaulle, au exclus încă din luna iunie 1940, din cânul comunităţii franceze pe toţi (Contnuarm in pag. 6-a) I NOI ADEZIUNI H atom MMM­WMirimsc de din judeţul Argeş l­up­tei şi muceniciei lui Dobrescu Argeş — şi-a Însuşit chemarea Co­mitetului de iniţiativă «la Bucu­reşti de a lupta pentru Îndrumarea partidului Naţional-Ţărănesc pe li­nia hun firească şi de a conc­­ucra cu partidele politice democrate în Frontul Naţional Democrat. Organizaţia de Argeş este re­prezentată prin cei trei vicepreşe­dinţi d. Th. Simionescu, prefectul judeţului, dr. Erbaşcu, av. C. Chi­riac şi secretarul organizaţiei, avo­cat St. Nicolescu. Fruntaşi ai Armatei se desolidarizează de acţiunea Faţă de declaraţiile d-lui Prim Ministru, G-rai N­c­u­­lae Rădescu, făcute în seara de 24 Februarie 1945 la pos­turile de radio, declaraţii prin care d-sa încearcă să an­gajeze Armata Ţării într’o acţiune politică personală a d-sale, noii General de Divizie Constantin Vasiliu Răşcanu. Co­mandantul Corpului V Teritorial; General de Brigadă Ilie Creţulescu, subşef al M. Stat Major; General de Brigadă Ştefan Bardan, subşef M. St. M.­ General de Brigadă Septimus Pretorian, din M. St M.­ General de Brigadă Constantin Popescu. Comandan­tul Pieţii Bucureşti; General de Brigadă Adjutant Dumitru Dămăceanu, fost adjutant regal; Colonelul Adjutant Radu Rusescu, fost adjutant re­gal Colonel Alexandru Ba­teu, a­jutor comandant al Pieţii Bucureşti; Colonel Ion Lupaşcu, de la Comenduirea Pieţii Bucu­­reşti. Maior Popescu Nicolae, din Marele Stat Major, declarăm că ne desolidarizăm de acţiunea şi de declara­ţiile d-lui G-ral Rădescu Nicolae, considerându-le pe a­­mândouă dăunătoare intereselor Armatei şi ale ţării. Suntem şi rămânem devotaţi M. S. Regelui Mihai I şi poporului Român, căruia i-am jurat credinţă. ss. G-ral de Div. Constantin Vasiliu Răşcanu ss. G-ral de Brigadă Ilie Creţulescu ss. G-ral de Brigadă Ştefan Bardan ss. G-ral de Brigadă Septimiu Pretorian ss. G-ral de Brigadă Constantin Popescu ss. G-ral de Brigadă Adj. Dumitru Dămăceanu ss. Col. Adj. Radu Rusescu ss. Col. Alexandra Baten ss. Col. Ion Lupaşcu ss. Maior Popescu Nicolae, București, 26 Februarie 1948. A­RMATA va fi alaturi de popor Rădescu şi claca lui reacţionară, în scopul de a împiedica reforma agrară şi democratizarea ţării, au mizat pe sprijinul armatei. Pentru acest motiv nici până astăzi nu a fost făcută epuraţia la această in­stituţia, au fost acoperiţi şi prote­jaţi criminalii de războiu din ar­mată şi elementele fasciste, unele dintre ele fiind puse chiar în pos­turi de conducere, pentru ca în fe­lul acesta săi poată înăbuşi un sânge lupta pentru libertate şi democra­ţie a întregului popor. Aceasta o dovedeşte chiar dis­cursul lui, ţinut la Radio în seara de 24 Februarie, în care a spus că armata este cu el, contând desigur pe reacţionarii din ea. Să analizăm puţin realitatea as­pră a ultimelor evenimente petre­cute în ţară şi vom vedea în ce măsură armata „va susţine“ pe ge­neralul Rădescu şi clica sa de mo­şieri reacţionari, în lupta lor con­tra poporului. La T.-Mägurd«, In xhia de 22 Februarie, armata care a asediat prefectura a primit ordin să nu lase pe nimeni să intre în prefec­tură și să tragă în acel ce va în­cerca să intre. Ordinul nu s’a exe­cutat, și pentru acest motiv căpi­tanul Dorneanu a fost schimbat dela comanda companiei garnizoa­nei, împreună cu locotenentul Du­­mitriu, şi au fost ameninţaţi că­­ se vor face acte de trimitere în judecata Curţii Marţiale, pentru lipsă de vigilenţă. Desigur că aceşti ofiţeri nu au fost lipsiţi de vigilenţă, ci din contră au fost pătrunşi de conştiinţa că nu trebuie să tragă în acei care cer un drept al lor. In ziua de 24 Februarie, la Cra­iova, a fost o mare manifestaţie de stradă, unde mulţimea, după ce s’a încolonat în cea mai perfectă oră Vasîle Negoiţă (Continuare în pag. 9­ a) TELEGRAME PRIMITE DE IOVA­SNA PAUKER $1V. LUCA Atacurile făţişe ale reacţiunii împotriva celei maii reprezentative apărătoare a democraţiei şi libertăţii, Ana Pauker, întăresc şi mai mult lupta pe care Gruparea Inginerilor Agronomi Democraţi o du­ce pentru nimicirea duşmanului poporului. Preşedinte, Dr. Virgil Econom­u Secretar, Ing. Gheorghe Vodă ★ Gruparea Inginerilor Agronomi Democraţi, faţă de atentatele fă­ţişe ale reacţiunei împotriva D-voastră, se consideră mobilizată şi vă asigură că va continua lupta cu puteri înzecite. Preşed. Dr. Virgil Economu Secretar, Ing. Gh. Vodă al Partidului Social-Democrat adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Faţă de atacurile împotriva tovarăşilor LUCA, de către Preş­niştri, Comitetul Cel Democrat, exprimă­­ra acestei încercări rasiste îndreptate direct ANA PAUKER şi VASILE lîntele Consiliului de Mi­­al al Partidului Social întreaga sa revoltă «son­de reînviere a spiritului hitlerist, precum şi solidaritatea şi simpatia pentru c­ei doi încercaţi luptători ai clasei muncitoare. Comitetul Central al P­artidului Social Democrat

Next