Scânteia, aprilie 1945 (Anul 2, nr. 185-212)

1945-04-01 / nr. 185

r­ 8­?-' v­ânturile roşiile la Conferin|a Prefecţilor | armata poporului nai i ai eari ft it* paff, l~t­) unei înțelegeri țt) «piu­­eetfl tTitre autorității« «Wto din Nordul Ardealului, a_ st aolutdl practic« pontm I®’ diferrendelor, rua arr-*ri p«netul de v«ler© tame«*-** tor respective i*”'*­rreia mbusterul manual tiuMlustrici şi svmnertltoî, astăzi prefecţii din­­finalul Ardealului vor avea întrevederi ca titularii departamentelor agricul­turii, educaţiei naţionale şi «1 ».pr«rdrfo­nării. Dup* amtasă confesiinta va conti­nua, diapittiaidu­a* problemei© tn le­gătură cu Justiţia. U­tuch­id crea conferinţei­lov. mi­nistru Teohari Georgescu va vorbi prefecţilor, concretizând hotlririle lutate­­a reacţiunei a cărui exponent era Maniu. Guvern­u­l de astăzi a feteler să cheme în conferinţă Prefecţii şi să discute cu dânşii toate problemele mari ale Ardealului. Guvernul de astăzi a înţeles să precizeze categoric că toate autori­tăţile constitui­te în perioada de l­a eliberarea Ardealului şi până as­tăzi, rămân mai departe pe loc, ur­mând ca orice schimbare să se facă prin consultarea autorităţilor exis­tente. Guvernul de astăzi a înţelles să precizeze as tărie că scopul său este să creeze condiţiile posibile unei bune înţelegeri şi armonii în­tre naţionalităţile conlocuitoare, a­­cordându-se toate libertăţile, toate drepturile, tuturor, fără nici o deo­sebire de rasă, limbă sau origină etnică. Guvernul de astăzi a înțeles să dea tot ajutorul Ardealului de Nord, pentru ridicarea sa economi­că greu sdruncinată pe de o parte datorită războiului, pe de altă par­te politicei criminale a fostului Gu­vern. Iată de ce problemele care se vor discuta și anume: problemele fi­nanciare, economice, sanitare, ar­mistiţiului, culturale, a ordinei de­mocrate, urmăresc rezolvarea cât mai urgentă a acestor probleme. Dacă politica anti-naţională şi de rem­u­ţire a lui Maniu, împreună cu cercurile reacţionare din jurul său, a dus la izolarea Ardealului de Nord de România—o politică de a­devărată trădare a Ardealului,—­po­litica gu­vern­ului de astăzi, guvern cu adevărat democratic, prin atitu­­i­itiea sa profund naţională, a reuşit să risipească orice neîncredere, re­dobândind reintegrarea Ardealului în cadrul unei Românii libere, de­mocratice şi prospere. Orice încercare din partea elementelor fasciste reacţio­nate, fie că se numesc ele gar­diste, moniste sau hortiste, de­ a turbura sub orice formă con­vieţuirea paşnică a popoarelor conlocuitoare ca şi turburarea siguranţei spatelui frontului, se va isbi de hotarîrea Guvernu­lui şi a Ministerului de Inter­ne, din a sfărâma cu toată ener­gia orice încercare de aseme­nea natură, ea primejduind unirea Ardealului, va fi tratata ca o atitudine duşmănoasă faţă de popor.ci trădătoare. Cu aceste cuvinte declar des­chisă prima conferinţă a Pre­fecţilor din Ardealul de Nord, urându-vă din toată inima unult spor la muncă în rezolvarea problemelor pentru care v­ crm convocat DOMNILOR MINIŞTRI, PRIETENI, Sunt ferferit că am putut asista la deschiderea acestei conferinţa cu prefecţii din partea de Nord a Ar­dealului, subliniez Îndeosebi o parte din cuvântarea d-lui ministru de In­terne care vă îndeamnă să colaboraţi cu toţii, ca să eliminăm din sânul nostru tot ce este rău, tot ce repre­zintă ura din trecut tot ceea ce re­prezintă lumea veche, pe care noi vrem să o vedem dărâmată şi defi­nitiv lichidată. (Aplauze prelungite). Nu este o sarcină uşoară, o ştiţi foarte bine, o ştim şi noi. Românii, o ştiu şi prietenii maghiari democraţi, să înlături prejudecăţile înrădăcinate în urma unei educaţii greşite, în ur­ma falsificării permanente a istoriei. Dar noi nu ne temem de sarcinile grele, mergem înainte. Noi suntem democraţi, idealul nostru este uman, el este superior oricărui ideal: creia­­rea unei paşnice convieţuiri între toţi cetăţenii acestei ţări, ca şi între toa­te popoarele de pe acest, pământ. (Vii apl­auze). Vom aduce toate argumentele pen­tru a deștepta lumea. Posturile noas­tre de radio să difuzeze zilnic, ceas de ceas, ideile noastre democrate, să propage dragostea între noi. Dacă noi, prin munca noastră te­meinică, hotărîtă, vom putea sădi în suflete ceva din această dragoste, a­­tunci am făcut un mare pas îna­inte, fiindcă această sămânţă arun­cată da noi şi prinsă în inimi va da roade. Păturile muncitoare sunt prea chinuite de tot ceea ce au păţit din cauza fascismului şi nu se vor lăsa intoxicate de sentimentele reac­­ţiunii. Sunt sigur că noi avem ajutorul acestor masse muncitoreşti şi vom putea astfel păşi spre o înţelegere in­tre oameni şi popoare. Condiţiunile ne sunt foarte favorabile in­titl­ata’TGS muncii noastre. Acum să-mi daţi voe să trec la câteva chestiuni de ordin practic. Mai întâi mă gândesc că se apro­pie Paştele catolic, Duminică fiind ziua I-a. Să colaboraţi cu toţii, pentru a determina o triere a celor închişi în lagărele de concentrare, în lagărele de muncă. Să trimitem acasă pe aceia care zac în aceste lagăre, pentru motivul că s’au născut maghiari. Cu­nosc personal maghiari internaţi încă de pe vremuri pentru bănuiala că aveau, în aparenţă, anumite tendinţe în fapt ei sunt buni democraţi dar au păcătuit prin naştere, că mint ma­ghiari. Să rămână internat­ doar aceia care merită să stea aceia, care sunt fascişti, cari sapă la teme­lia paşnicei noastre Înţelegeri prin iredentismul lor. (Aplauze). O altă chestiune, pe această ordi­ne de idei, ete privitoare la coloa­nele de muncă. Eu cunosc realităţile, le-am cercetat pe decursul ultimilor ani şi luni şi ştiu că sunt mari ne­dreptăţi. Sunt oameni care lucrează la aceste coloane de muncă de multă vreme, mnii de ani de zile, în timp ce alţii nu au făcut nici o lună pres­taţia de muncă ce datorau. JANDARMERIA ŞI POLIŢIA O altă chestiune asupra căreia tre­­bue ei insistaţi dvs. este aceia pri­vitoare la jandarmerii şi poliţie. De­sigur sunt necesare aceste două ins­tituţii, fiindcă ordinea în stat nu se poate fără ele,­însă nu aşa cum s’a făcut până acum, cu aceleaşi ele­mente netriate. Poliţia şi jandarmeria să rămână la atributele pe care le au, să nu se mai amestece în fel de fel de ches­tiuni administrative, fiind apoi ten­tate la anumita beneficii cu totul ne­­pe­rmise. Supraveghiaţi mai întâi poliţia lo­cală şi faceţi, pe cât posibil, ca din aceia a gărzilor cetăţeneşti să se or­ganizeze poliţia adevărată şi discipli­nată. Ca încheiere, afişaţi lozinca sim­plificării administrative, eliminaţi birocratismul, gândiţi-vă cum dis­­poziţiunile venite de aici să se exe­cute mai repede, cum dorinţele de sine, după consultarea lor serioasă, deesem­end să vină cât mai repede s iert, să capete forma concretă, ca s­­por sa se poată aplica pe teren. Duşmanul nu doarme. El va inter­veni cât va putea. Vă rog să puneţi la punct pe a­­cela care calcă legea noastră demo­cratică fără nici o considerare la în­cadrarea "lui. Luaţi seama, pentru­ că agenţii a­­ceştia urmăresc ceva şi în spatele­ lor lucrează jeacţiunea. Să aplicăm de acum înainte legile cu stricteţe. Când se doreşte ceva de cei de jos să se intervină sus, să se găsească forme concrete, legale, căci de acea, suntem noi aici, ca să fa­cem legătura cu poporul. Noi suntem cu braţele deschise şi aşteptăm sugestiile dvs. cu toată dragostea, ca să le executăm fără re­zervă când pare cazul. (Aplauze pu­ternice). (D. preşedinte al Consiliului adre­sează apoi câteva cuvinte în ungu­reşte reprezentanţilor maghiari din Ardealul de Nord), la tetenţhmea rest lumii. Dori împletire» elementelor vechi Pi marKA sS » reîntoarcă, cu ele ntoii, ridicate te ultimul timp, cred ei este singura politică re trobu*­si « fare««. Munca efectiv prestartă este scale care tateresează. Pentru că această muncă prestată să fie într’adevăr da calitate are nevoie de epuraţie, selecţionare şi îmbina­rea elementelor vechi cu elementele noul, pentru maximum da folos în interesul populaţiei din Transilvania de Nord. Cred că luând acest criteriu, vom duce o politică te slujba interesului public şi vom putea înarma cu ele­mentele necesare aparatul de Stat şi în Ardealul de Nord. In acest spirit vă ure* »por in munca Dvs. Cuvântarea tov. V. Pogă­ceanu, prefect aî judeţu­lui Cluj Domnul» Prim Ministru, Domnilor Miniștri, Populaţia din Ardealul de Nord, reîntoarsă acum la ţara-mamă, după a­cest răstimp în care a fost supusă la multe încercări, vă este b­oirte re­cunoscătoare şi îndeosebi bravelor armate române şi sovietice, care i-au dort posibilitatea să se bucure din plin de regimul de libertate introdus de guvernul domnului dr. Petru Groza. Noi dorim, alături de Dvs., epu­rarea aparatului de Stat de elemen­tele pro-fasciste şi reacţionare care nutresc duşmănia între naţ­ionalită­­ţile conlocuitoare. Astăzi populaţia din Nordul Ardea­lului doreşte să participe cu toată energia la această operă de purifi­care a vieţii publice şi politice. In numele prefecţilor din Nordul Ardealului îi mulţumim Domnului Prim Ministru şi onoratului guvern pentru cuvintele calde adresate po­pulaţiei din această regiune şi afir­măm cu hotărâre că dorim să ne în­cadrăm în timpul cel mai scurt şi du­h punct de vedere administrativ, şi din punct de vedere politic, la a­­ceastă mare operă a Dvs., ca să a­­vem un moment mai devreme o Ro­mânie puternică democratică, liberă şi independentă. Toată dorinţa noastră este de a ne însuşi linia politică a guvernului, pentru că numai astfel suntem con­vinşi că populaţia din Nordul Ar­dealului va putea sa primească acel sprijin de care are nevoe, fără să se orneze ca în trecut greutăţi popu­laţiei maghiar®. In numele prefecţilor din Ardealul de Nord facem o declaraţie solem­nă, că am înţeles dorinţa guvernului şi anume de a se simţi până la ul­timul sat străduinţa aceasta a con­ducătorilor de a realiza numai bi­nele. In numele populaţiei din Ardealul de Nord, eu strig cu glas tare: Să trăiască guvernul de largă con­centrare democratică în frunte cu Domnul Prim Ministru Petru Groza. (Aplauze prelungite). Cuvântul eMuî Szfegy le»« naţie, prefectul judeMui CMorft©! Domnule Prim Ministru, Domnilor Miniştri, In numele populaţiei maghiare să-mi permiteţi să salut guvernul democratic român, despre care po­porul maghi­ar ştie că e un guvern care reprezintă cu adevărat poporul şi aspiraţiile sale. Poporul maghiar ştie că timpurile s’au schimbat, că s’a dus vremea când conducătorii ambelor popoare, maghiar şi român, aţâţau unul contra altuia. Poporul maghier ştie că s’a du® timpul când un popor putea să sugrume pe altul care nu era de aceiaşi naţionalitate. Poporul maghiar ştie că trebue să lupte contra fascismului şi la acea­stă luptă vrea să ia parte şi el, ast­fel încât popoarele noastre democra­tice să poată merge înainte, alături de celelalte popoare europene. Prin urmare, în manele poporului maghiar declar că ne încadrăm în regimul statului democratic român din tot suflend, devenind astfel o parte folositoare si acestui stet şi tm aventarea tov, Teohari Georgescu, ministrul afaceri­or interne fecţi al potvorului şi vă urez şi eu­­ aţi fost puşi acolo la fruntea '­ade­spor 1* muncă, în aed spirit în «Bre­­­ţeffior respectiva. (ApUuz» prelungH»). Cuvântarea d-lui dr. Petru Groza, Preşe­dintele Consiliului de miniştri girist fov-frit să deschid pil*®* nţâ B prefecţilor din Arde»­­Nord, despărţit de 4 ani «1« ^tU, în urm» dic­tatului id a consecința und politici tră­­iaţă rlo poporul român. "Negrarei* Ardealului la fco­, nu nr fi fost posibilă fără­­sari­ci a i­ti torul nemărginit dat către Guvernul U.R.S.S. și n­irlurator­ului său, Marcalul XT*­»ifura eliberarea României de im­ ^ hitlerist. Ardealul nu a putut­­fc­re sub autoritatea rotnito«»*­­_ Atorită politicei șovine de atâ­­„ popoare lur conlocuitoare din ^r»lul de Nord, a politicei (le ^ -t I n a re introdusă prin bande "^-»»te. sur» denumirea de gărzi Maniu“. -- ‘ _,j rnal venirea guvernului demo­­ T­i­c" în frunte cu d. Fetru Groi», ^x-gria țării, a putut să capete în-1»»_»^» rea guvernului U.R.S.S., ti aat-12 Martie 1945, Guvernul Ro- - ~ în frunte cu M. S. Regele » ^cu­* participa în Capitala Ardea- Ji 1« actul istoric de trecere sub Tk*^*l3^fcj0,rjtatea românească. Câtă deopo­­** între prima intrare a mitorită-Mib fostul guvern în Ardealul pierd­ui cea de a doua! j „ Noembrie. Guvernul de atunci, . *-vevin ru reacționari, a făcut pri­­,v*l pas pentru Ardealul de Nord, ^-1« trimiterea, fură nici o alegere, nici un control a aparatului de «Vto*» BVa-ea$* elemente dinainte ce t ^©40- rare prin atitudinea lor şovină­­ împiedicat incontimiu sudura în­­®re popoarele conlocuitoare. tâlhăreşti lufiu ftter*?« prim» grijă a fostului Guvern a Mffifit să trimită Jandarmii ţi politic, nftplectându-i cu g» trite ..Tuliu »asiu“, a căror barbarie o cunoaş­te**» toţi*. Guvernul prerie)»* de d. Fetru f-'Y&'zn. expresia unei larg! concen­­t+fxi democratice, din prima zi n in­­■ r&ri Ard­ealului aub autoritate» ro­­^gnească, șî-a precizat atitudinea gr înțel«gâ«d aă o»h tot ajutorul Ardealului, pentru a-fi rezolva *»nîtffie sale probleme. Guvernul din Noembrie trimisese prefecţi numiţi la Bucureşti. A­ceşti r­edfecţi sprijiniţi pe gărzile tSabă-­teşti „Meniu“, au readus în con­ştiinţa meseelor şi popoarelor con­sercutinare, regimurile de teroare anti-democratice, fasciste şi rasiale din trecut, întreg poporul ardelean, toate na­ţionalităţile conlocuitoare, toţi pa­trioţii cinstiţi şi progresişti s’au ri­dicat în contra acţiunei criminale de învrăjbire, făurindu-şi i o adminis­traţie proprie, respingând cu vigoa­re şi hotărî­re acţiunea provocatoare noastră să facem c­ . Civân­area d-lui profesor Constantin­escu Iaşi m­nistrul propagandei în calitate de ministru al Propa­gandei am o deosebită satirafacţ»­e» a vedea pe reprezentanţii fireşti ai populaţiilor. Ptin judeţele astăzi de­finitiv legate de ţara noastră, reuniţi cu toţii aici. Vreau să-mi exprim, în afară de această mulţumire, şi un angajament, în ce priveşte resortul propagandei, în legătură cu nevoile dvs. Ţinuturile pe care le reprezentaţi, ca şi restul ţării, au fost, supuse unei anumite propagande. Şi în Nordul Ardealului (deşi ter­menul nu e potrivit, pentru că nu există un Ardeal de Nord şi un Ar­deal de Sud­ (aplauze) şi în partea aceia din Nordul Ardea­ului aţi su­ferit propaganda fascistă, fie că a fost făcută în limba maghiară, fie că a fost făcută în limba română. Rostul Ministerului Propagandei, nou creat de guvernul de concentra­re democrată este de a răspunde a­­cestei propagande fasciste, iar noi, de fapt, ne-am numi Ministerul con­tra propagandei, în sensul că avem datoria şi menirea înaltă de a curăţa terenul, de a dezintoxica sufletele a­­celora cari s’au lăsat prinşi de pro­paganda ticăloasă, fascistă, la care a fost supusă populaţia. După ce arată situaţia grea şi fe­lul cum preeetează întrebuinţarea mijloacelor de propagandă, clasa con­tinuă, dacă odată îmi exprim marea sa­tisfacţie de a vă vedea aici ca repre­zentanţii cei mai fireşti ai popu­laţiei din acea regiune. Noi ştim că printre cei dintâi reprezentanţi ad­ministrativi ai judeţelor din ţar­ă, dvs. aţi fost pe această linie nouă, ca şi colegii dvs. mai demult aleşi din Moldova. Reprezentaţi, din vre­murile cele mai­ grele, voinţa popu­lară şi noi vedem în dvs. pe adevă­raţii prefecţi ai poporului. Să spus între altele şi în pasto­rala Patriarhului că avem la cârma ţării un Guvern al poporului. Salut în dvs. pe adevăraţii pre­ I L - Plugari, să nu rărmână nîc! © pálmád© párnám ©es©mánafá! Numa! cin© î­nsâmânţeaiâ prîmâvaifjî ©re cm s­á sstráncsá teamna ! PliMSpart, num elfi eu s©t© pământul! 1 al vostr­u. Feme© d® plugar, ©I 213 de ouă proas­pete? Nu le vinde. Pune-le sub cloşcă, şî vel avea ş! păsări şi ©uă, Nu tăiaţi purceii. Crefteţî-î cu prîîă Şl îngrăşaţi-l, Grăsimea !©i va con­­strui hrana şi sănătatea familiilor Viţelul d© axî e vîta Hmn muncă şi vaca cu lapte, di mâine. Cine uită aceasta uită datoria lui de plugar. Plugari, nu aveţi grăsime nici voi nici orăşenii. Cultivaţi dîn plin floarea soarelui şi vom avea toţi grăsime destulă. Plugari, cultivaţi sfecla de zahăr. Ţara va avea un preţios aliment şi voi câştiguri frumoase. „8 C­A­N­T11 A" Cuvântarea tov. mlnitru Liftereţu­­ Pătrăşcanu Doom»"« Prim Ministru, Domn­lor Miniştri, Domnilor, Problemele pe cari le naşte rein­tegrarea Ardealului de Nord între hotarele României sunt fără doar şi poate multiple şi importante. Simt sigur că Dvs. le veţi discuta cu domnul Ministru de interne şi veţi aduce soluţii­« cele mai bune. Eu vrem­ să insist­, în special asu­pra spiritului care trebui să prezi­deze la aceste toate operaţiuni pe cari le începem astăzi. Este o încadrare administrativă pe care noi o facem­, este o încadrare politică, este o încadrare naţională. Dacă la această triplă încadrare nu va prezida într’adevăr — şi a­­ceasta trebue să fie clar pentru fie­care din Dvs. — spiritul unei reale democrații, examenul istoric, pe ca­­re-l trecem astăzi , vom pierde. Pentru că, domniilor, nu este vorba de a face o operație mecanică, de a face o simplă sudare între Ardealul de Nord, între Transilvania de Nord şi restul , României. La baza acestui act, la baza acestei reîntoarceri în hotarele României, trebue într’adevăr să stea câteva idei călăuzitoare isvo­­râte din dorinţa realizării unei de­mocraţii reale. Ce înţeleg prin aceasta ? Dacă în Transilvania de Nord ca şi în restul ţării vor rămâne aceleaşi sisteme în practice Dvs., domnilor prefecţi aceiaşi tendinţă de a înlătura întradevăr elementul popular să de­vină element politic activ, element a­­tras în mod direct în treburile publi­ce, democraţia va rămâne o vorbă goală. România poate să trăiască şi va trăi numai dacă va fi o Românie de­mocratică. Dimi­raţia exclud© şovinismul Democraţia exclude şovinismul. Noi am combătut şi nu vom osteni să combatem, toate tendinţele şovi­­niste. Dar şovinismul trebue combă­tut sub orice formă se manifestă. Există dorinţa noastră şi domnul Prim Ministru nu o singură dată a accentuat cât dorim ca să se stabi­lească armonia deplină între popoa­rele Maghiar şi Român. Bunăvoinţa trebue să vină din ambele părţi. Şo­vinismul trebue c­esarmat, indiferent dacă vine cu marea românească sau cu marca maghiară, (aplauze puter­nice). Spiritul democraţiei din acest punct de vedere este egalitar. Şi fie­care din Dvs., în regiunile Dvs. tre­bue să-şi dea osteneala ce într’ade­văr frăţietatea între popoarele con­locuitoare să devină o realitate, com­bătând oriunde se produc, asemenea tendinţe de duşmănie naţională. De ce insist, asupra acestui lucru ? Pentru că realităţile sunt mai tari de­cât dorinţele. Nobil­imea maghiară şi chiar mica burghezie maghiară, a dus o politică, nu o singură dată, de neînţelegere a spiritului de conlucrare cu românii. Elementele reacţionare române, moşierimea română, dementele din aparatul de Stat român, au încurajat duşmănia antimaghiară. Am asistat astfel la o colaborare criminală din partea tuturor acestor oameni ceri speculau şi foloseau duşmănia ma­ghiară şi română. Acest l­ucru trebue să înceteze. Domnilor, până rând dvs. în sfe­ra de activitate pe care o aveţi nu veţi elimina tot ce a fost fascist, hitlerist, legionar, putred, netreb­nic, corupt, şovin în aparatul vechi de Stat,­­ nu vom avea posibilita­tea de a şti de ce aveţi nevoie şi ce trebue să vă trimitem noi de ani. Deaceia prima lucrare a Dvs. este ca pe baza unui examen critic, cin­stit să indicaţi ceea­ ce credeţi Dvs. că sub nici o formă nu trebue să se în­toarcă în Ardealul de Nord. Deci este vorba de o epuraţie ge­nerală şi de o autoepuraţie a ele­mentelor care au lucrat pe ultimul timp. Aici criteriul alegerii este sin­gurul just. Dvs. trebuie să indicaţi cine credeţi că sunt cei mai capabili şi meritoşi din aparatul cu care lu­craţi. Şi iarăşi, pentru că mă refer la De­partamentul meu, voi primi cu bu­curie acest material informativ pen­trucă nu­ se poate sub nici un motiv elimina oameni cari efectiv au lucrat și s’au dovedit capabili de spirit de sacrificiu în acest răstimp. Nu este D. g-ral C. Vaatmu Răşcanu, minis­tru de război, a dat un comunicat prin care fare cunoscut că vor fi re­vizuite toate scutirii© de concentrare. Este o măsură, care face parte din programul de democratizare ali arma­tei şi ea a fost aşteptată cu nerăbdare de miile de soldaţi şi ofiţeri. In timpul perioadei de concentrări, chiar începând din anul 1939 s-au fă­cut nenumărate abuzuri cu ordinele de chemare la concentrare. Muncito­rii şi ţăranii săraci erau ţinuţi cu a­­nii în unităţi, pe când unii din cei bo­gaţi, nici nu mai ştiau unde este ca­zarma regimentelor lor. Pe listele celor scutiţi de concentrare ale făbricilor şi ale altor instituţii, fi­gurau oameni care nu au lucrat nicio­dată acolo, ci aveau alte îndeletniciri, ca: negustori, profesionişti liberi, etc. Sistemul şperţului ajunsese la o aşa de mare valoare, incât cei ce obţineau scutiri In acest mod, nici nu se sin­chiseau de ceilalţi oameni săraci şi cinstiţi, ci din contra işi băteau joc de ei. La unele birouri de mobilizare, a­­ceste abuzuri se făceau chiar cu şti­rea comandanţilor de unităţi, care luau şi ei partea lor. Au fost ofiţeri şi subofiţeri, care începând de la 1939 încoace, prin astfel de, fapte necin­stite au putut să-şi facă case şi averi, pe când alţii nu aveau ca­re să-şi hrănească şi să-şi îmbrace copiii. In coloanele ziarului nostru, am combătut cu energie aceste plăgi ale armatei noastre ,care au fost şpriţul şi favoritismul. Noi am cerut încă de atunci, ca fostul ministru de război, să dea dispoziţii de revizuire a tuturor ordinelor de scutire de concentrare, dar nu am fost luaţi în seamă Foştii miniştri, care s-au perindat pe la departamentul războiului, până la 6 Martie a. c., au refuzat cu îndârjire să ia în seamă glasul miilor de ostaşi care cereau dreptate. Comunicatul d.lui g.ra.­ Vâslii« Păş­ea­nu ,ministru de război, arată că d-sa este hotărit să meargă intr’ade­­văr, în linia democratizării armatei. D. g-rai Răşcanu, în comunicatul său, face apel la toţi cetăţenii de bu­nă credinţă să aducă la cunoştinţă minis­terului ,orice abuz făcut cu ordinele de chemare şi să demaşte pe toţi acei care se sustrag de la datoria de cetă­ţeni ai ţării. Dacă în timpul războiului dus ală­turi de hitlerişti contra Uniunii Sovie­tice, sustragerile de la prezentarea la unităţi erau acte antihitleriste şi pa­triotice, astăzi când ducem un război in interesul întregului popor, aceste acte sunt condamnabile. Ele dovedesc din partea celor re­le reunit ori con­vingeri reacţionare contrare spiritului democratic de azi, ori o complectă lip­să de patriotism. Acei cari spun că îşi iubesc patria, dar totuşi prin diferite manevre şi căi lăturalnice încearcă să se eschiveze de la datoria de ostaşi,— care este o da­torie sfântă pentru oricare cetăţean — sunt demagogi şi mincinoşi. Nu poate fi bun patriot acela care pune intere­sele sale şi ale familiei — orişicât de mari ar fi ele — mai presus decât da­toria de ostaş, de lupta cu arma în mână ,pentru nimicirea hitterismului, duşman al întregii omeniri. Comunicatul ministerului de război In încheiere spune : „In acest scop rugăm pe această cale ca să se semnaleze în scris di­rect, pe adresa ministerului de război cabinet toate cazurile de sustragere de la îndatoririle militare, se va păstra toată discreţiunea, asupra tuturor sem­natarilor. Nu se vor lua în considerare comu­nicările anonime’’. De aici reede că d. g-ral Răşcanu nu vrea ca această dispoziţie să rămâ­nă o simplă formalitate bi­rocratică, ci ea a şi fost pusă în practică ime­diat, iar de înfăptuirea ei d-sa se o­­cupă personal prin şeful său de cabi­net. Abuzurile cu ordinele ilegale de scu­tire de concentrare, privite din altă latură, cauzează o stare de deprimare în rândurile ostaşilor noştri şi pentru aceasta problema are o importanţă cu mult mai mare, decât dacă am privi-o numai la suprafaţă. Un ostaş, care vede că un altul a obţinut un ordin de scutire sau amânare ilegal, dând «perţ nu mai are aceiaş dragoste de muncă, în serviciul pe care îl face, ca atunci când ordinele ar fi egale pentru toţi şi superiorii lui ar lucra legal. Nouile măsuri luate de ministerul de război pentru îndreptarea situaţiei din armată ,vor contribui enorm de mult, la ridicarea moralului şi spiritului de combativitate ale armatei noastre Atât cetăţenii democraţi cât şî osta­şii ,subofiţerii şi ofiţerii, trebue să dea tot concursul lor ministerului de răz­boi pentru a putea aduce la îndepli­nire aceste măsuri care sunt de o mare importanţă pentru interesele patriei şi ale întregului popor. Armata, noastră a pornit pe o cale nouă, este calea democraţiei şi orişi­care om care o iubeşte trebuie să-i dea tot concursul său pentru a putea mer­ge înainte. Armata nu mai este a reacţionari­lor, duşmanii poporului, ea este a noa­stră, a poporului şi noi poporul trebue s’o ajutăm din toate puterile noastre. VASITJE NEOOITA INFORMAŢII Distribuitori cu fără bicicleta cu salariu fix şi remîiă angajează zia­rul „Scânteia”. A se adresa ad­ninis /traţiei ziarului, strada Domniţa Anastasia 6 et URI. V . S.,la Părintele C. Burduce®, Mi­nistrul Cultelor, desminte cate­goric informaţia greşită şi tenden­ţioasă apărută astăzi în ziarul „Mo­mentul”, privitoare la persoana P­­S. S. Mitropolitul Bălan, despre care Părintele Ministru al Cultelor n’a făcut nici un fel de declaraţie ★ Ani a apărut Nr. 79 al ziarulu­i GRAIUL NOU“ Ziar al Direcţiunii Politice de Front a Armatei Roşii. Cu nu­meroase articol© documentare despre stările reale di® Uniunea Sovietică, studii asupra opera­ţiunilor militare, xmjBUMus «__ siov reportaje din element de descompunere, servind în 17'°R®le de luptă şi ultimele ştir acest mod fericirea patriei (aplauze I de pe toate fronturile, puternice) a României democratice,­­ libere şi Independenţe. In acest scop, poporul maghiar do-­­ reşte să muncească alături de popo­rul democratic român, cu forţe în­cordate, astfel ca necazurile şi dis­trugerile cauzate de război să se şteargă cu un ceas mai devreme, şi­­ să se poată aşeza ţara democratică românească pe temeliile unui viitor paşnic. In numele poporului maghiar îmi exprim credinţa că guvernul ro-­­ mân democratic vt» conduce • patria fără a face nici o deosebire între I popoarele care locuiesc acest terito- [ riu (aplauze). Dl. Prim -Ministru Groza a în­cheiat mulţumind în numele gu­vernului pentru ■ atenţia şi spiri­tul de muncă şi de perfectă înţelegere cu care a fost urmă­rită deschiderea conferinţei, şi urând tuturor spor la muncă. Concursul de afişaj organizat d© ARLUS se închide Sâmbătă, 31 Mar­tie, modelele se mai primesc până în seara acestei zile. Concursul „Cum vede tineretul prietenia cu U. R. S. S.”, organizat de ARLUS, în cadrul săptămânii ti­neretului, se sfârşeşte tot Sâmbătă, 31 Martie. In cursul acestei zile se m­ai pot depune lucrările. ★ Ultimele două Concerte ale Maeştrilor Artei d­in U.R.S.S. vor fi Sâmbătă şi Duminică la orele 18, în sala cinematografului ARO. La acestea la parte în­treg ansamblul­. ★ Uniunea Patrioţilor Sectorul­ui Albastru, anunţă conferinţa cercului de studii, Sâmbătă 31 Martie a. c. ora 18,30 la sediul sectorului III Al­bastru str. Bibescu Vodă n­r. 10. Va conferenţia d. prof. Stanciu Stoian despre „Problema agrară în România”. Toţi cei care au asistat la conferinţele anterioare sunt ru­gaţi să ia parte. ★ La impozitele pe salarii se va hotărî o degrevare de fiscalitate care atinge cota de 33,3 la sută pentru salariile medii­ şî descreşte apoi pentru a ajunge la cotele ve­chi pentru salariile ce depăşesc su­ma de 600 mii lei lunar. Luni 2 Aprilie a. c. la orele 16 precis va avea loc în sala Funda­ţiei Carol I (str. Wilson, în faţa Pa­­latului Regal) o nouă adunare a Polonezilor cu participarea Dele­gatului Guvernului Provizoriu Po­lon. ...... .... Preşedinţia Consiliului de Miniştri face cunoscut că pe viitor nu mai în­registrează şi nu mai transmite nici un fel de petiţie destinată altui mi­nister. Aceste cereri vor fi trimise de către petiţionar­ direct departamen­tului de resort. Totodată se face cunoscut că­­ prim ministru nu acordă, sub nici un motiv, audienţe pentru chestiuni care privesc alte departamente, pen­tru chestiuni cu caracter particular sau personal şi pentru intervenţii. Colegiul Medicilor anunţă pe d-nii medici cari doresc a ocupa posturi la Tobani şi Braşov, să se prezinte la Secretariatul Colegiului pentru in­formaţii. La Tobani sunt trei posturi vacante pentru următoarele specialităţi: gine­cologie, boli venerice şi stomatolo­gie, iar la Braşov un post de medic radiolog. Uniunea Patrioţilor sectorul I Gal­ben, secţia Cultural-Politică organi­zează Duminică 1 Aprilie crt., oreia 10 dim. „O întâlnire între artişti şi public” la care vor da concursul o seamă de artişti din cei mai apre­ciaţi. Liga Operelor Sociale are nevoe, pentru Preventoriul Timişul de Jos, de o profesoară de educaţie fizică; 3 supraveghetoare, 1 pedagog; 1 lizi­­­eră croitoreasă şi un mecanic. Cererii« se vor adresa la sediul Ligii, direcţia Operelor Sociale, atr. Roma nr. 32—34, orele 8—14 a. m. In „Monitorul Oficial“ din 20 Mar­tie a apărut decretul lege Nr. 20* pentru deschiderea unor credite su­plimentare şi extraordinare pe seama ministerelor, Finanţelor, Afacerilor Interne, Justiţiei, Afacerilor Străine, Agriculturii şi Domeniilor, Sănătăţii şi Asistenţei Sociale, Muncii, Econo­miei Naţionale, Lucrărilor Public© şi Comunicaţiilor, Educaţiei Naţionale, Cultellor şi Artelor şi Subsecretaria­tului de Stat al Aprovizionării. In acel­aş număr a apărut: Legea Nr. 214 pentru asigurarea producţiei necesar© refacerii Căilor Ferate Ro­mâne ; Legea Nr. 215 privitoare la majorarea bugetului Regiei Autono­me C. F. R. pe exerciţiul 1944—945. Comerciantul Mişu Zvorişteanu (iar nu M Weinstein, cum din eroare a apărut în ziare) din b-dul Ferdi­nand 108, fiindu-i devalizat magazi­nul de tâlhari şi furându-i-se măr­furi de peste 4 milioane lei, roagă stăruitor pe cei cari ar putea da cea mai mică indicaţiune asupra răufăcă­torilor să-i comunice la adresa de mai sus, contra bună recompensă. : . „Arlus” comunică : Sectorul „PETROL”, al Secţiei Economice, a fost constituit în ziua de 24 Martie a. c. Au luat parte un mare număr de reprezentanţi ai societăţilor pe­trolifere, ingineri, technicieni, funcţionari, etc. S-a ales următorul comitet de conducere: Ion Costinescu, Fred Gartner, V. Georgescu, ing. M. E­lias, dr. Filorianu, S. Lazarsons, A. Millman, Petre Petrişor, Mihai­ Pi­­zanty, Cezar Popescu, ing. Nic. Tănăsescu și G. Weinberg. ★ D­­ »Apărarea P­atr ic­♦ tică“ vă invită la inau* gurarea Bazarului „To­­­tul pentru front, totul ♦ pentru victorie“ ce va! “avea loc Duminică 1 A»­­prilîe 1945, orele 17 a., e m­., in Saloanele Cercu-‘ ului Militar,­­ Comitetul Central

Next