Scânteia, aprilie 1945 (Anul 2, nr. 185-212)
1945-04-01 / nr. 185
r 8?-' vânturile roşiile la Conferin|a Prefecţilor | armata poporului nai i ai eari ft it* paff, l~t) unei înțelegeri țt) «piueetfl tTitre autorității« «Wto din Nordul Ardealului, a_ st aolutdl practic« pontm I®’ diferrendelor, rua arr-*ri p«netul de v«ler© tame«*-** tor respective i*”'*rreia mbusterul manual tiuMlustrici şi svmnertltoî, astăzi prefecţii dinfinalul Ardealului vor avea întrevederi ca titularii departamentelor agriculturii, educaţiei naţionale şi «1 ».pr«rdrfonării. Dup* amtasă confesiinta va continua, diapittiaidua* problemei© tn legătură cu Justiţia. Utuchid crea conferinţeilov. ministru Teohari Georgescu va vorbi prefecţilor, concretizând hotlririle lutatea reacţiunei a cărui exponent era Maniu. Guvernul de astăzi a feteler să cheme în conferinţă Prefecţii şi să discute cu dânşii toate problemele mari ale Ardealului. Guvernul de astăzi a înţeles să precizeze categoric că toate autorităţile constituite în perioada de la eliberarea Ardealului şi până astăzi, rămân mai departe pe loc, urmând ca orice schimbare să se facă prin consultarea autorităţilor existente. Guvernul de astăzi a înţelles să precizeze as tărie că scopul său este să creeze condiţiile posibile unei bune înţelegeri şi armonii între naţionalităţile conlocuitoare, acordându-se toate libertăţile, toate drepturile, tuturor, fără nici o deosebire de rasă, limbă sau origină etnică. Guvernul de astăzi a înțeles să dea tot ajutorul Ardealului de Nord, pentru ridicarea sa economică greu sdruncinată pe de o parte datorită războiului, pe de altă parte politicei criminale a fostului Guvern. Iată de ce problemele care se vor discuta și anume: problemele financiare, economice, sanitare, armistiţiului, culturale, a ordinei democrate, urmăresc rezolvarea cât mai urgentă a acestor probleme. Dacă politica anti-naţională şi de remuţire a lui Maniu, împreună cu cercurile reacţionare din jurul său, a dus la izolarea Ardealului de Nord de România—o politică de adevărată trădare a Ardealului,—politica guvernului de astăzi, guvern cu adevărat democratic, prin atituiitiea sa profund naţională, a reuşit să risipească orice neîncredere, redobândind reintegrarea Ardealului în cadrul unei Românii libere, democratice şi prospere. Orice încercare din partea elementelor fasciste reacţionate, fie că se numesc ele gardiste, moniste sau hortiste, de a turbura sub orice formă convieţuirea paşnică a popoarelor conlocuitoare ca şi turburarea siguranţei spatelui frontului, se va isbi de hotarîrea Guvernului şi a Ministerului de Interne, din a sfărâma cu toată energia orice încercare de asemenea natură, ea primejduind unirea Ardealului, va fi tratata ca o atitudine duşmănoasă faţă de popor.ci trădătoare. Cu aceste cuvinte declar deschisă prima conferinţă a Prefecţilor din Ardealul de Nord, urându-vă din toată inima unult spor la muncă în rezolvarea problemelor pentru care v crm convocat DOMNILOR MINIŞTRI, PRIETENI, Sunt ferferit că am putut asista la deschiderea acestei conferinţa cu prefecţii din partea de Nord a Ardealului, subliniez Îndeosebi o parte din cuvântarea d-lui ministru de Interne care vă îndeamnă să colaboraţi cu toţii, ca să eliminăm din sânul nostru tot ce este rău, tot ce reprezintă ura din trecut tot ceea ce reprezintă lumea veche, pe care noi vrem să o vedem dărâmată şi definitiv lichidată. (Aplauze prelungite). Nu este o sarcină uşoară, o ştiţi foarte bine, o ştim şi noi. Românii, o ştiu şi prietenii maghiari democraţi, să înlături prejudecăţile înrădăcinate în urma unei educaţii greşite, în urma falsificării permanente a istoriei. Dar noi nu ne temem de sarcinile grele, mergem înainte. Noi suntem democraţi, idealul nostru este uman, el este superior oricărui ideal: creiarea unei paşnice convieţuiri între toţi cetăţenii acestei ţări, ca şi între toate popoarele de pe acest, pământ. (Vii aplauze). Vom aduce toate argumentele pentru a deștepta lumea. Posturile noastre de radio să difuzeze zilnic, ceas de ceas, ideile noastre democrate, să propage dragostea între noi. Dacă noi, prin munca noastră temeinică, hotărîtă, vom putea sădi în suflete ceva din această dragoste, atunci am făcut un mare pas înainte, fiindcă această sămânţă aruncată da noi şi prinsă în inimi va da roade. Păturile muncitoare sunt prea chinuite de tot ceea ce au păţit din cauza fascismului şi nu se vor lăsa intoxicate de sentimentele reacţiunii. Sunt sigur că noi avem ajutorul acestor masse muncitoreşti şi vom putea astfel păşi spre o înţelegere intre oameni şi popoare. Condiţiunile ne sunt foarte favorabile intitlata’TGS muncii noastre. Acum să-mi daţi voe să trec la câteva chestiuni de ordin practic. Mai întâi mă gândesc că se apropie Paştele catolic, Duminică fiind ziua I-a. Să colaboraţi cu toţii, pentru a determina o triere a celor închişi în lagărele de concentrare, în lagărele de muncă. Să trimitem acasă pe aceia care zac în aceste lagăre, pentru motivul că s’au născut maghiari. Cunosc personal maghiari internaţi încă de pe vremuri pentru bănuiala că aveau, în aparenţă, anumite tendinţe în fapt ei sunt buni democraţi dar au păcătuit prin naştere, că mint maghiari. Să rămână internat doar aceia care merită să stea aceia, care sunt fascişti, cari sapă la temelia paşnicei noastre Înţelegeri prin iredentismul lor. (Aplauze). O altă chestiune, pe această ordine de idei, ete privitoare la coloanele de muncă. Eu cunosc realităţile, le-am cercetat pe decursul ultimilor ani şi luni şi ştiu că sunt mari nedreptăţi. Sunt oameni care lucrează la aceste coloane de muncă de multă vreme, mnii de ani de zile, în timp ce alţii nu au făcut nici o lună prestaţia de muncă ce datorau. JANDARMERIA ŞI POLIŢIA O altă chestiune asupra căreia trebue ei insistaţi dvs. este aceia privitoare la jandarmerii şi poliţie. Desigur sunt necesare aceste două instituţii, fiindcă ordinea în stat nu se poate fără ele,însă nu aşa cum s’a făcut până acum, cu aceleaşi elemente netriate. Poliţia şi jandarmeria să rămână la atributele pe care le au, să nu se mai amestece în fel de fel de chestiuni administrative, fiind apoi tentate la anumita beneficii cu totul nepermise. Supraveghiaţi mai întâi poliţia locală şi faceţi, pe cât posibil, ca din aceia a gărzilor cetăţeneşti să se organizeze poliţia adevărată şi disciplinată. Ca încheiere, afişaţi lozinca simplificării administrative, eliminaţi birocratismul, gândiţi-vă cum dispoziţiunile venite de aici să se execute mai repede, cum dorinţele de sine, după consultarea lor serioasă, deesemend să vină cât mai repede s iert, să capete forma concretă, ca spor sa se poată aplica pe teren. Duşmanul nu doarme. El va interveni cât va putea. Vă rog să puneţi la punct pe acela care calcă legea noastră democratică fără nici o considerare la încadrarea "lui. Luaţi seama, pentru că agenţii aceştia urmăresc ceva şi în spatele lor lucrează jeacţiunea. Să aplicăm de acum înainte legile cu stricteţe. Când se doreşte ceva de cei de jos să se intervină sus, să se găsească forme concrete, legale, căci de acea, suntem noi aici, ca să facem legătura cu poporul. Noi suntem cu braţele deschise şi aşteptăm sugestiile dvs. cu toată dragostea, ca să le executăm fără rezervă când pare cazul. (Aplauze puternice). (D. preşedinte al Consiliului adresează apoi câteva cuvinte în ungureşte reprezentanţilor maghiari din Ardealul de Nord), la tetenţhmea rest lumii. Dori împletire» elementelor vechi Pi marKA sS » reîntoarcă, cu ele ntoii, ridicate te ultimul timp, cred ei este singura politică re trobu*si « fare««. Munca efectiv prestartă este scale care tateresează. Pentru că această muncă prestată să fie într’adevăr da calitate are nevoie de epuraţie, selecţionare şi îmbinarea elementelor vechi cu elementele noul, pentru maximum da folos în interesul populaţiei din Transilvania de Nord. Cred că luând acest criteriu, vom duce o politică te slujba interesului public şi vom putea înarma cu elementele necesare aparatul de Stat şi în Ardealul de Nord. In acest spirit vă ure* »por in munca Dvs. Cuvântarea tov. V. Pogăceanu, prefect aî judeţului Cluj Domnul» Prim Ministru, Domnilor Miniștri, Populaţia din Ardealul de Nord, reîntoarsă acum la ţara-mamă, după acest răstimp în care a fost supusă la multe încercări, vă este boirte recunoscătoare şi îndeosebi bravelor armate române şi sovietice, care i-au dort posibilitatea să se bucure din plin de regimul de libertate introdus de guvernul domnului dr. Petru Groza. Noi dorim, alături de Dvs., epurarea aparatului de Stat de elementele pro-fasciste şi reacţionare care nutresc duşmănia între naţionalităţile conlocuitoare. Astăzi populaţia din Nordul Ardealului doreşte să participe cu toată energia la această operă de purificare a vieţii publice şi politice. In numele prefecţilor din Nordul Ardealului îi mulţumim Domnului Prim Ministru şi onoratului guvern pentru cuvintele calde adresate populaţiei din această regiune şi afirmăm cu hotărâre că dorim să ne încadrăm în timpul cel mai scurt şi duh punct de vedere administrativ, şi din punct de vedere politic, la această mare operă a Dvs., ca să avem un moment mai devreme o Românie puternică democratică, liberă şi independentă. Toată dorinţa noastră este de a ne însuşi linia politică a guvernului, pentru că numai astfel suntem convinşi că populaţia din Nordul Ardealului va putea sa primească acel sprijin de care are nevoe, fără să se orneze ca în trecut greutăţi populaţiei maghiar®. In numele prefecţilor din Ardealul de Nord facem o declaraţie solemnă, că am înţeles dorinţa guvernului şi anume de a se simţi până la ultimul sat străduinţa aceasta a conducătorilor de a realiza numai binele. In numele populaţiei din Ardealul de Nord, eu strig cu glas tare: Să trăiască guvernul de largă concentrare democratică în frunte cu Domnul Prim Ministru Petru Groza. (Aplauze prelungite). Cuvântul eMuî Szfegy le»« naţie, prefectul judeMui CMorft©! Domnule Prim Ministru, Domnilor Miniştri, In numele populaţiei maghiare să-mi permiteţi să salut guvernul democratic român, despre care poporul maghiar ştie că e un guvern care reprezintă cu adevărat poporul şi aspiraţiile sale. Poporul maghiar ştie că timpurile s’au schimbat, că s’a dus vremea când conducătorii ambelor popoare, maghiar şi român, aţâţau unul contra altuia. Poporul maghier ştie că s’a du® timpul când un popor putea să sugrume pe altul care nu era de aceiaşi naţionalitate. Poporul maghiar ştie că trebue să lupte contra fascismului şi la această luptă vrea să ia parte şi el, astfel încât popoarele noastre democratice să poată merge înainte, alături de celelalte popoare europene. Prin urmare, în manele poporului maghiar declar că ne încadrăm în regimul statului democratic român din tot suflend, devenind astfel o parte folositoare si acestui stet şi tm aventarea tov, Teohari Georgescu, ministrul afacerior interne fecţi al potvorului şi vă urez şi eu aţi fost puşi acolo la fruntea 'adespor 1* muncă, în aed spirit în «Breţeffior respectiva. (ApUuz» prelungH»). Cuvântarea d-lui dr. Petru Groza, Preşedintele Consiliului de miniştri girist fov-frit să deschid pil*®* nţâ B prefecţilor din Arde»Nord, despărţit de 4 ani «1« ^tU, în urm» dictatului id a consecința und politici trăiaţă rlo poporul român. "Negrarei* Ardealului la fco, nu nr fi fost posibilă fărăsarici a iti torul nemărginit dat către Guvernul U.R.S.S. și nirluratorului său, Marcalul XT*»ifura eliberarea României de im ^ hitlerist. Ardealul nu a pututfcre sub autoritatea rotnito«»*_ Atorită politicei șovine de atâ„ popoare lur conlocuitoare din ^r»lul de Nord, a politicei (le ^ -t I n a re introdusă prin bande "^-»»te. sur» denumirea de gărzi Maniu“. -- ‘ _,j rnal venirea guvernului demo Tic" în frunte cu d. Fetru Groi», ^x-gria țării, a putut să capete în-1»»_»^» rea guvernului U.R.S.S., ti aat-12 Martie 1945, Guvernul Ro- - ~ în frunte cu M. S. Regele » ^cu* participa în Capitala Ardea- Ji 1« actul istoric de trecere sub Tk*^*l3^fcj0,rjtatea românească. Câtă deopo** între prima intrare a mitorită-Mib fostul guvern în Ardealul pierdui cea de a doua! j „ Noembrie. Guvernul de atunci, . *-vevin ru reacționari, a făcut pri,v*l pas pentru Ardealul de Nord, ^-1« trimiterea, fură nici o alegere, nici un control a aparatului de «Vto*» BVa-ea$* elemente dinainte ce t ^©40- rare prin atitudinea lor şovină împiedicat incontimiu sudura în®re popoarele conlocuitoare. tâlhăreşti lufiu ftter*?« prim» grijă a fostului Guvern a Mffifit să trimită Jandarmii ţi politic, nftplectându-i cu g» trite ..Tuliu »asiu“, a căror barbarie o cunoaşte**» toţi*. Guvernul prerie)»* de d. Fetru f-'Y&'zn. expresia unei larg! concent+fxi democratice, din prima zi n in■ r&ri Ardealului aub autoritate» ro^gnească, șî-a precizat atitudinea gr înțel«gâ«d aă o»h tot ajutorul Ardealului, pentru a-fi rezolva *»nîtffie sale probleme. Guvernul din Noembrie trimisese prefecţi numiţi la Bucureşti. Aceşti redfecţi sprijiniţi pe gărzile tSabă-teşti „Meniu“, au readus în conştiinţa meseelor şi popoarelor consercutinare, regimurile de teroare anti-democratice, fasciste şi rasiale din trecut, întreg poporul ardelean, toate naţionalităţile conlocuitoare, toţi patrioţii cinstiţi şi progresişti s’au ridicat în contra acţiunei criminale de învrăjbire, făurindu-şi i o administraţie proprie, respingând cu vigoare şi hotărîre acţiunea provocatoare noastră să facem c . Civânarea d-lui profesor Constantinescu Iaşi mnistrul propagandei în calitate de ministru al Propagandei am o deosebită satirafacţ»e» a vedea pe reprezentanţii fireşti ai populaţiilor. Ptin judeţele astăzi definitiv legate de ţara noastră, reuniţi cu toţii aici. Vreau să-mi exprim, în afară de această mulţumire, şi un angajament, în ce priveşte resortul propagandei, în legătură cu nevoile dvs. Ţinuturile pe care le reprezentaţi, ca şi restul ţării, au fost, supuse unei anumite propagande. Şi în Nordul Ardealului (deşi termenul nu e potrivit, pentru că nu există un Ardeal de Nord şi un Ardeal de Sud (aplauze) şi în partea aceia din Nordul Ardeaului aţi suferit propaganda fascistă, fie că a fost făcută în limba maghiară, fie că a fost făcută în limba română. Rostul Ministerului Propagandei, nou creat de guvernul de concentrare democrată este de a răspunde acestei propagande fasciste, iar noi, de fapt, ne-am numi Ministerul contra propagandei, în sensul că avem datoria şi menirea înaltă de a curăţa terenul, de a dezintoxica sufletele acelora cari s’au lăsat prinşi de propaganda ticăloasă, fascistă, la care a fost supusă populaţia. După ce arată situaţia grea şi felul cum preeetează întrebuinţarea mijloacelor de propagandă, clasa continuă, dacă odată îmi exprim marea satisfacţie de a vă vedea aici ca reprezentanţii cei mai fireşti ai populaţiei din acea regiune. Noi ştim că printre cei dintâi reprezentanţi administrativi ai judeţelor din ţară, dvs. aţi fost pe această linie nouă, ca şi colegii dvs. mai demult aleşi din Moldova. Reprezentaţi, din vremurile cele mai grele, voinţa populară şi noi vedem în dvs. pe adevăraţii prefecţi ai poporului. Să spus între altele şi în pastorala Patriarhului că avem la cârma ţării un Guvern al poporului. Salut în dvs. pe adevăraţii pre I L - Plugari, să nu rărmână nîc! © pálmád© párnám ©es©mánafá! Numa! cin© însâmânţeaiâ prîmâvaifjî ©re cm sá sstráncsá teamna ! PliMSpart, num elfi eu s©t© pământul! 1 al vostru. Feme© d® plugar, ©I 213 de ouă proaspete? Nu le vinde. Pune-le sub cloşcă, şî vel avea ş! păsări şi ©uă, Nu tăiaţi purceii. Crefteţî-î cu prîîă Şl îngrăşaţi-l, Grăsimea !©i va construi hrana şi sănătatea familiilor Viţelul d© axî e vîta Hmn muncă şi vaca cu lapte, di mâine. Cine uită aceasta uită datoria lui de plugar. Plugari, nu aveţi grăsime nici voi nici orăşenii. Cultivaţi dîn plin floarea soarelui şi vom avea toţi grăsime destulă. Plugari, cultivaţi sfecla de zahăr. Ţara va avea un preţios aliment şi voi câştiguri frumoase. „8 CANT11 A" Cuvântarea tov. mlnitru Liftereţu Pătrăşcanu Doom»"« Prim Ministru, Domnlor Miniştri, Domnilor, Problemele pe cari le naşte reintegrarea Ardealului de Nord între hotarele României sunt fără doar şi poate multiple şi importante. Simt sigur că Dvs. le veţi discuta cu domnul Ministru de interne şi veţi aduce soluţii« cele mai bune. Eu vrem să insist, în special asupra spiritului care trebui să prezideze la aceste toate operaţiuni pe cari le începem astăzi. Este o încadrare administrativă pe care noi o facem, este o încadrare politică, este o încadrare naţională. Dacă la această triplă încadrare nu va prezida într’adevăr — şi aceasta trebue să fie clar pentru fiecare din Dvs. — spiritul unei reale democrații, examenul istoric, pe care-l trecem astăzi , vom pierde. Pentru că, domniilor, nu este vorba de a face o operație mecanică, de a face o simplă sudare între Ardealul de Nord, între Transilvania de Nord şi restul , României. La baza acestui act, la baza acestei reîntoarceri în hotarele României, trebue într’adevăr să stea câteva idei călăuzitoare isvorâte din dorinţa realizării unei democraţii reale. Ce înţeleg prin aceasta ? Dacă în Transilvania de Nord ca şi în restul ţării vor rămâne aceleaşi sisteme în practice Dvs., domnilor prefecţi aceiaşi tendinţă de a înlătura întradevăr elementul popular să devină element politic activ, element atras în mod direct în treburile publice, democraţia va rămâne o vorbă goală. România poate să trăiască şi va trăi numai dacă va fi o Românie democratică. Dimiraţia exclud© şovinismul Democraţia exclude şovinismul. Noi am combătut şi nu vom osteni să combatem, toate tendinţele şoviniste. Dar şovinismul trebue combătut sub orice formă se manifestă. Există dorinţa noastră şi domnul Prim Ministru nu o singură dată a accentuat cât dorim ca să se stabilească armonia deplină între popoarele Maghiar şi Român. Bunăvoinţa trebue să vină din ambele părţi. Şovinismul trebue cesarmat, indiferent dacă vine cu marea românească sau cu marca maghiară, (aplauze puternice). Spiritul democraţiei din acest punct de vedere este egalitar. Şi fiecare din Dvs., în regiunile Dvs. trebue să-şi dea osteneala ce într’adevăr frăţietatea între popoarele conlocuitoare să devină o realitate, combătând oriunde se produc, asemenea tendinţe de duşmănie naţională. De ce insist, asupra acestui lucru ? Pentru că realităţile sunt mai tari decât dorinţele. Nobilimea maghiară şi chiar mica burghezie maghiară, a dus o politică, nu o singură dată, de neînţelegere a spiritului de conlucrare cu românii. Elementele reacţionare române, moşierimea română, dementele din aparatul de Stat român, au încurajat duşmănia antimaghiară. Am asistat astfel la o colaborare criminală din partea tuturor acestor oameni ceri speculau şi foloseau duşmănia maghiară şi română. Acest lucru trebue să înceteze. Domnilor, până rând dvs. în sfera de activitate pe care o aveţi nu veţi elimina tot ce a fost fascist, hitlerist, legionar, putred, netrebnic, corupt, şovin în aparatul vechi de Stat, nu vom avea posibilitatea de a şti de ce aveţi nevoie şi ce trebue să vă trimitem noi de ani. Deaceia prima lucrare a Dvs. este ca pe baza unui examen critic, cinstit să indicaţi ceea ce credeţi Dvs. că sub nici o formă nu trebue să se întoarcă în Ardealul de Nord. Deci este vorba de o epuraţie generală şi de o autoepuraţie a elementelor care au lucrat pe ultimul timp. Aici criteriul alegerii este singurul just. Dvs. trebuie să indicaţi cine credeţi că sunt cei mai capabili şi meritoşi din aparatul cu care lucraţi. Şi iarăşi, pentru că mă refer la Departamentul meu, voi primi cu bucurie acest material informativ pentrucă nu se poate sub nici un motiv elimina oameni cari efectiv au lucrat și s’au dovedit capabili de spirit de sacrificiu în acest răstimp. Nu este D. g-ral C. Vaatmu Răşcanu, ministru de război, a dat un comunicat prin care fare cunoscut că vor fi revizuite toate scutirii© de concentrare. Este o măsură, care face parte din programul de democratizare ali armatei şi ea a fost aşteptată cu nerăbdare de miile de soldaţi şi ofiţeri. In timpul perioadei de concentrări, chiar începând din anul 1939 s-au făcut nenumărate abuzuri cu ordinele de chemare la concentrare. Muncitorii şi ţăranii săraci erau ţinuţi cu anii în unităţi, pe când unii din cei bogaţi, nici nu mai ştiau unde este cazarma regimentelor lor. Pe listele celor scutiţi de concentrare ale făbricilor şi ale altor instituţii, figurau oameni care nu au lucrat niciodată acolo, ci aveau alte îndeletniciri, ca: negustori, profesionişti liberi, etc. Sistemul şperţului ajunsese la o aşa de mare valoare, incât cei ce obţineau scutiri In acest mod, nici nu se sinchiseau de ceilalţi oameni săraci şi cinstiţi, ci din contra işi băteau joc de ei. La unele birouri de mobilizare, aceste abuzuri se făceau chiar cu ştirea comandanţilor de unităţi, care luau şi ei partea lor. Au fost ofiţeri şi subofiţeri, care începând de la 1939 încoace, prin astfel de, fapte necinstite au putut să-şi facă case şi averi, pe când alţii nu aveau care să-şi hrănească şi să-şi îmbrace copiii. In coloanele ziarului nostru, am combătut cu energie aceste plăgi ale armatei noastre ,care au fost şpriţul şi favoritismul. Noi am cerut încă de atunci, ca fostul ministru de război, să dea dispoziţii de revizuire a tuturor ordinelor de scutire de concentrare, dar nu am fost luaţi în seamă Foştii miniştri, care s-au perindat pe la departamentul războiului, până la 6 Martie a. c., au refuzat cu îndârjire să ia în seamă glasul miilor de ostaşi care cereau dreptate. Comunicatul d.lui g.ra. Vâslii« Păşeanu ,ministru de război, arată că d-sa este hotărit să meargă intr’adevăr, în linia democratizării armatei. D. g-rai Răşcanu, în comunicatul său, face apel la toţi cetăţenii de bună credinţă să aducă la cunoştinţă ministerului ,orice abuz făcut cu ordinele de chemare şi să demaşte pe toţi acei care se sustrag de la datoria de cetăţeni ai ţării. Dacă în timpul războiului dus alături de hitlerişti contra Uniunii Sovietice, sustragerile de la prezentarea la unităţi erau acte antihitleriste şi patriotice, astăzi când ducem un război in interesul întregului popor, aceste acte sunt condamnabile. Ele dovedesc din partea celor rele reunit ori convingeri reacţionare contrare spiritului democratic de azi, ori o complectă lipsă de patriotism. Acei cari spun că îşi iubesc patria, dar totuşi prin diferite manevre şi căi lăturalnice încearcă să se eschiveze de la datoria de ostaşi,— care este o datorie sfântă pentru oricare cetăţean — sunt demagogi şi mincinoşi. Nu poate fi bun patriot acela care pune interesele sale şi ale familiei — orişicât de mari ar fi ele — mai presus decât datoria de ostaş, de lupta cu arma în mână ,pentru nimicirea hitterismului, duşman al întregii omeniri. Comunicatul ministerului de război In încheiere spune : „In acest scop rugăm pe această cale ca să se semnaleze în scris direct, pe adresa ministerului de război cabinet toate cazurile de sustragere de la îndatoririle militare, se va păstra toată discreţiunea, asupra tuturor semnatarilor. Nu se vor lua în considerare comunicările anonime’’. De aici reede că d. g-ral Răşcanu nu vrea ca această dispoziţie să rămână o simplă formalitate birocratică, ci ea a şi fost pusă în practică imediat, iar de înfăptuirea ei d-sa se ocupă personal prin şeful său de cabinet. Abuzurile cu ordinele ilegale de scutire de concentrare, privite din altă latură, cauzează o stare de deprimare în rândurile ostaşilor noştri şi pentru aceasta problema are o importanţă cu mult mai mare, decât dacă am privi-o numai la suprafaţă. Un ostaş, care vede că un altul a obţinut un ordin de scutire sau amânare ilegal, dând «perţ nu mai are aceiaş dragoste de muncă, în serviciul pe care îl face, ca atunci când ordinele ar fi egale pentru toţi şi superiorii lui ar lucra legal. Nouile măsuri luate de ministerul de război pentru îndreptarea situaţiei din armată ,vor contribui enorm de mult, la ridicarea moralului şi spiritului de combativitate ale armatei noastre Atât cetăţenii democraţi cât şî ostaşii ,subofiţerii şi ofiţerii, trebue să dea tot concursul lor ministerului de război pentru a putea aduce la îndeplinire aceste măsuri care sunt de o mare importanţă pentru interesele patriei şi ale întregului popor. Armata, noastră a pornit pe o cale nouă, este calea democraţiei şi orişicare om care o iubeşte trebuie să-i dea tot concursul său pentru a putea merge înainte. Armata nu mai este a reacţionarilor, duşmanii poporului, ea este a noastră, a poporului şi noi poporul trebue s’o ajutăm din toate puterile noastre. VASITJE NEOOITA INFORMAŢII Distribuitori cu fără bicicleta cu salariu fix şi remîiă angajează ziarul „Scânteia”. A se adresa adninis /traţiei ziarului, strada Domniţa Anastasia 6 et URI. V . S.,la Părintele C. Burduce®, Ministrul Cultelor, desminte categoric informaţia greşită şi tendenţioasă apărută astăzi în ziarul „Momentul”, privitoare la persoana PS. S. Mitropolitul Bălan, despre care Părintele Ministru al Cultelor n’a făcut nici un fel de declaraţie ★ Ani a apărut Nr. 79 al ziarului GRAIUL NOU“ Ziar al Direcţiunii Politice de Front a Armatei Roşii. Cu numeroase articol© documentare despre stările reale di® Uniunea Sovietică, studii asupra operaţiunilor militare, xmjBUMus «__ siov reportaje din element de descompunere, servind în 17'°R®le de luptă şi ultimele ştir acest mod fericirea patriei (aplauze I de pe toate fronturile, puternice) a României democratice, libere şi Independenţe. In acest scop, poporul maghiar do- reşte să muncească alături de poporul democratic român, cu forţe încordate, astfel ca necazurile şi distrugerile cauzate de război să se şteargă cu un ceas mai devreme, şi să se poată aşeza ţara democratică românească pe temeliile unui viitor paşnic. In numele poporului maghiar îmi exprim credinţa că guvernul ro- mân democratic vt» conduce • patria fără a face nici o deosebire între I popoarele care locuiesc acest terito- [ riu (aplauze). Dl. Prim -Ministru Groza a încheiat mulţumind în numele guvernului pentru ■ atenţia şi spiritul de muncă şi de perfectă înţelegere cu care a fost urmărită deschiderea conferinţei, şi urând tuturor spor la muncă. Concursul de afişaj organizat d© ARLUS se închide Sâmbătă, 31 Martie, modelele se mai primesc până în seara acestei zile. Concursul „Cum vede tineretul prietenia cu U. R. S. S.”, organizat de ARLUS, în cadrul săptămânii tineretului, se sfârşeşte tot Sâmbătă, 31 Martie. In cursul acestei zile se mai pot depune lucrările. ★ Ultimele două Concerte ale Maeştrilor Artei din U.R.S.S. vor fi Sâmbătă şi Duminică la orele 18, în sala cinematografului ARO. La acestea la parte întreg ansamblul. ★ Uniunea Patrioţilor Sectorului Albastru, anunţă conferinţa cercului de studii, Sâmbătă 31 Martie a. c. ora 18,30 la sediul sectorului III Albastru str. Bibescu Vodă nr. 10. Va conferenţia d. prof. Stanciu Stoian despre „Problema agrară în România”. Toţi cei care au asistat la conferinţele anterioare sunt rugaţi să ia parte. ★ La impozitele pe salarii se va hotărî o degrevare de fiscalitate care atinge cota de 33,3 la sută pentru salariile medii şî descreşte apoi pentru a ajunge la cotele vechi pentru salariile ce depăşesc suma de 600 mii lei lunar. Luni 2 Aprilie a. c. la orele 16 precis va avea loc în sala Fundaţiei Carol I (str. Wilson, în faţa Palatului Regal) o nouă adunare a Polonezilor cu participarea Delegatului Guvernului Provizoriu Polon. ...... .... Preşedinţia Consiliului de Miniştri face cunoscut că pe viitor nu mai înregistrează şi nu mai transmite nici un fel de petiţie destinată altui minister. Aceste cereri vor fi trimise de către petiţionar direct departamentului de resort. Totodată se face cunoscut că prim ministru nu acordă, sub nici un motiv, audienţe pentru chestiuni care privesc alte departamente, pentru chestiuni cu caracter particular sau personal şi pentru intervenţii. Colegiul Medicilor anunţă pe d-nii medici cari doresc a ocupa posturi la Tobani şi Braşov, să se prezinte la Secretariatul Colegiului pentru informaţii. La Tobani sunt trei posturi vacante pentru următoarele specialităţi: ginecologie, boli venerice şi stomatologie, iar la Braşov un post de medic radiolog. Uniunea Patrioţilor sectorul I Galben, secţia Cultural-Politică organizează Duminică 1 Aprilie crt., oreia 10 dim. „O întâlnire între artişti şi public” la care vor da concursul o seamă de artişti din cei mai apreciaţi. Liga Operelor Sociale are nevoe, pentru Preventoriul Timişul de Jos, de o profesoară de educaţie fizică; 3 supraveghetoare, 1 pedagog; 1 lizieră croitoreasă şi un mecanic. Cererii« se vor adresa la sediul Ligii, direcţia Operelor Sociale, atr. Roma nr. 32—34, orele 8—14 a. m. In „Monitorul Oficial“ din 20 Martie a apărut decretul lege Nr. 20* pentru deschiderea unor credite suplimentare şi extraordinare pe seama ministerelor, Finanţelor, Afacerilor Interne, Justiţiei, Afacerilor Străine, Agriculturii şi Domeniilor, Sănătăţii şi Asistenţei Sociale, Muncii, Economiei Naţionale, Lucrărilor Public© şi Comunicaţiilor, Educaţiei Naţionale, Cultellor şi Artelor şi Subsecretariatului de Stat al Aprovizionării. In acelaş număr a apărut: Legea Nr. 214 pentru asigurarea producţiei necesar© refacerii Căilor Ferate Române ; Legea Nr. 215 privitoare la majorarea bugetului Regiei Autonome C. F. R. pe exerciţiul 1944—945. Comerciantul Mişu Zvorişteanu (iar nu M Weinstein, cum din eroare a apărut în ziare) din b-dul Ferdinand 108, fiindu-i devalizat magazinul de tâlhari şi furându-i-se mărfuri de peste 4 milioane lei, roagă stăruitor pe cei cari ar putea da cea mai mică indicaţiune asupra răufăcătorilor să-i comunice la adresa de mai sus, contra bună recompensă. : . „Arlus” comunică : Sectorul „PETROL”, al Secţiei Economice, a fost constituit în ziua de 24 Martie a. c. Au luat parte un mare număr de reprezentanţi ai societăţilor petrolifere, ingineri, technicieni, funcţionari, etc. S-a ales următorul comitet de conducere: Ion Costinescu, Fred Gartner, V. Georgescu, ing. M. Elias, dr. Filorianu, S. Lazarsons, A. Millman, Petre Petrişor, Mihai Pizanty, Cezar Popescu, ing. Nic. Tănăsescu și G. Weinberg. ★ D »Apărarea Patr ic♦ tică“ vă invită la inau* gurarea Bazarului „Totul pentru front, totul ♦ pentru victorie“ ce va! “avea loc Duminică 1 A»prilîe 1945, orele 17 a., e m., in Saloanele Cercu-‘ ului Militar, Comitetul Central