Scânteia, iunie 1945 (Anul 2, nr. 239-262)

1945-06-01 / nr. 239

ntul PUTAIPAMID Muncitorimea din Braşov sprijină guvernul în acţiunea de refacere şi democratizare a In­sula „Aro“ din Braşov a a­­vut loc o întrunire a muncitorilor şi funcţionarilor din uzinele I. A. R. convocată de organizaţia jude­ţeană a Partidului Comunist din România. La această întrunire au luat parte foarte mulţi salariaţi ai uzinelor. In balconul central a luat loc corul I. A. R.-ului, care a impre­sionat foarte mult, prin executarea minunată a marşului muncitorilor de la I. A. R. întrunirea a fost prezidată de Iov. Perie Ioan, membru al orga­nizaţiei de Partid de la L. A. R. El a arătat că această adunare a fost convocată pentru a se discuta pro­blemele la ordinea zilei. Cuvântul îl are tov. Gavriliuc, care a arătat cum comuniştii în decursul anilor trecuţi şi în special pe timpul dicta­turii legionaro-anitonesciene au fost bătuţi, schingiuiţi, condamnaţi la ani grei de închisoare sau închişi în lagăre pentru că au înţeles şi atunci să stea în fruntea luptei împotriva rea­cţiunei şi a fascismului şi să mobilizeze forţele patriotice şi­­cin­stite la această luptă de eliberare a poporului. In continuare, tov. Gavriliuc vorbeşte despre unitatea clasei muncitoare care nu trebue să fie adâncită, căci reacţiiarea şi fas­cismul s’au folosit de lipsa acestei unităţi a clasei muncitoare, pentru a prăda ţara şi a o da pe mâinile hitleriştilor jefuitori. Astăzi aceeaş reacţiune încearcă să saboteze a­­plicarea reformelor şi legilor aduse de guvernul Groza, însă prin uni­tatea sa, clasa muncitoare împreu­nă cu massele populare, va reuşi să stârpească elementele duşmănoase, rămăşiţele fasciste. «Ridicarea producţiei, respectarea măsurilor luate de către guvern şi aplicarea lor cinstită duc la grăbi­rea refacerii economie© a ţării noastre. De aceasta trebuie să-şi dea seama toţi cetăţenii cinstiţi, dornici de a contribui la clădirea unei Românii prospere» Partidul Comunist sprijină ac­ţiunea guvernului poporului şi în rândurile partidului pot intra toţi acei cari în mod hotărât înţeleg să susţină această luptă dusă în inte­resul poporului. A vorbit apoi inginerul Găină, care a arătat care sunt cele 3 pro­bleme care preocupă pe muncitorii de la I. A. R. 1. Refacerea halelor şi a instalaţiunilor distruse; 2. Aducerea din locurile de dispersare a maşinilor, instalaţiunile şi montarea acestora. 3. Producţia fabricii propriu zise. D-sa relevă munca pe care o de­pun muncitorii şi străduinţele ne­cesare şi de acum înainte în spri­jinirea producţiei. D. Ing. Găină, încheie cu cuvin­tele : „Am convingerea că fiecare dintre dvs. simte o legitimă mân­drie când vede că uzinele I. A. R. se reconstruesc şi maşinile capătă din nou viaţă. Elementele cinstite, care au dat şi dau tot sprijinul muncii constructive, vor şti să eli­mine din rândul salariaţilor pe di­versioniştii şi sabotorii care vor să zădărnicească roadele acestei munci“. Tov. Nica Maria, din partea fe­meilor comuniste din uzină îşi ex­primă adânca mulţumire pe care o resimte ca femeie muncitoare de a fi fost primită în rândurile Parti­dului Comunist, avantgarda clasei muncitoare, Partid care duce lupta consecventă şi hotărâtă pentru re­facerea ţării şi binele tuturor ce­tăţenilor cinstiţi, în rândul organizaţiei femeile la fel ca şi tovarăşi bărbaţi muncesc şi luptă în spiritul Partidului pen­tru cauza clasei muncitoare, pen­tru libertatea poporului, pentru viitorul fericit al copiilor. „Să luăm exemplu de la tovarăşa Ana Pauker, vajnica luptătoare care ne luminează calea" — spune în încheiere tov. Nica Maria, în mijlocul aplauzelor adunării. Mai vorbeşte tov. Mititiuc, din partea tineretului, tov. Ion Motro­­nea, secretarul organizaţiei jude­ţene şi alţii. Muncitorii scot din mijlocul lor pe cei necinstiţi Muncitorimea organizată în sin­dicate a înţeles din primul mo­ment să scoată din mijlocul ei­­ şi să demaşte, elementele necinstite şi sabotoare. Cei ce nu înţeleg să­­şi facă datoria şi se dedau la acte nepotrivite cu demnitatea munci­torească, aceia nu merită să facă parte din marea familie a munci­torilor conştienţi. In luna ianuarie 1945 la­­ tipo­grafia „Helicon“ din Timişoara, hitleristul Neducin Cornel a fost prins pe când încerca să strice o maşină offset. El a căutat să mai convingă pe un muncitor de a face la fel, însă acesta a povestit cazul comitetului de fabrică. Hitleristul Neducin a fost exclus din Sindica­tul Grafic și de la tipografia „He­licon“. El a plecat la Sibiu, unde a în­cercat să se angajeze la o tipogra­fie, dar muncitorii de-acolo cunos­când ce fel de element este, au re­fuzat angajarea lui. Sindicatul Unit al Muncitorilor din Industria Grafică Timişoara roagă toate comitetele de fabrică din tipografii să nu angajeze pe hitleristul Neducin Cornel, pentru a fi astfel pus în imposibilitate de a-şi duce la îndeplinire opera sa de distrugere.­ ­ La fabrica „Leonida“ din Capi­tală în cadrul unei adunări gene­rale, tov. secretar P. Bengescu a expus cazul muncitorilor Bucur Si­­mion şi Diniş Ioan care au furat bani din cassa economatului şi sa­lopetele celorlalţi muncitori. Muncitorii de la Leonida au ho­­tărît eliminarea din fabrică a lui Dim­iş Ioan şi Bucur Simion şi au dat un sever avertisment muncito­rului Dragnea Ion de la secţia strungărie, pentru faptul că a ve­nit la lucru în stare de ebrietate. Muncitorii scot din mijlocul lor pe cei necinstiţi, ei nu pot tolera şi nu pot ascunde pe acei cari pă­tează demnitatea muncitorească. ­il­­e Decretul-Lege pentru organizarea unui serviciu de rea accidentelor de muncă In „Monitorul Oficial“ Nr. 120 din 20 Mai 1945 au apărut câteva legi­ aduse de ministerul Asigurărilor so­ciale, care cuprind dispoziţiuni deo­sebit de importante pentru munci­tori. Una din acele legi este aceea prin care se organizează serviciul de pre­venire a accidentelor, ca un servi­ciu independent, cu importanta mi­siune de a aduce micşorarea numă­rului accidentelor. Acest serviciu va avea următoarele atribuţiuni: 1. Educarea masselor muncitoreşti pentru prevenirea accidentelor, prin broşuri, afişe ilustrate, conferinţe, expoziţii, etc. 2. Controlarea modului cum se a­­plică prescripţiile de prevenirea ac­cidentelor, stabilite de Ministerul A­­sigurărilor, prin inspecţii la între­prinderi. 3. Anchetarea cauzelor care au pro­dus accidentele, pentru stabilirea răs­punderilor şi aplicarea sancţiunilor legale. ... . 4. Stabilirea de relaţii intre diferi­tele organizaţii muncitoreşti şi insti­tuţii publice din ţară, pentru coordo­narea activităţii de prevenire şi 5. Luarea de contact cu diferitele organizaţii din străinătate având a­­celaş scop, precum şi luarea oricăror alte măsuri pentru prevenirea acci­dentelor din câmpul muncii. Serviciul va fi condus de un direc­tor, recrutat dintre inginerii cari au activat in acest sector şi posedă o pregătire specială. Prin noua organizare a­ acestui ser­Prin­trio altă lege se desfiinţează pe data de 1 Iunie 1945, limita supe­rioară a salariilor pentru cuprinde­rea în asigurarea obligatorie, urmând ca toţi salariaţii cuprinşi în art 2, 4 Deoarece dispoziţiile legale exis­tente până în prezent nu asigurau­­ o bună conducere şi administrare a că­minelor de ucenici cum constată expunerea de motive a legii tov, mi­nistru Lotar Stădăceanu , s’au adus acelor măsuri o serie de modifi­cări cuprinse într’un nou text de lege. Prin dispoziţiunile noului decret se fixează modul de recrutare a ad­ministra­toril­or şi subadministratori­­lor de cămine şi se stabileşte în ca­şi 5 din Legea Asigurărilor Sociale să fie asiguraţi în mod obligatoriu. Prin această dispoziţiune, toţi sa­lariaţii vor putea beneficia de avan­­tagiile Asigurărilor Sociale. ctarea lor în tabelele de salarizare ale Codului Funcţionarilor Publici. Legea precizează condiţiile cerute pentru a fi administrator sau subad­­ministrator la aceste cămine. Datorită acestor dispoziţiuni, vor putea fi numiţi în astfel de slujbe numai cetăţenii ce se vor bucura de o moralitate nediscutabilă, vor fi cu­noscători în problemele de educaţie şi gospodărie şi vor avea o pregătire specială, preveni­ până în prezent, prin lărgirea atribu­ţiilor sale, importanţa şi independen­ţa ce legea i-o acordă,l­i se dă puţin­viciu ce funcţiona cu totul defectuos ca să exercite o salutară activitate. Decret-Lege pentru desființarea plafo­nului de salariu pentru asigurarea obligatorie Decretul-Lege pentru modificarea unor dispoziţiuni din Legea de pregătire profesionala „SCÂNTEIA» 11 §­ şi cei vinovaţi de dezastrul ţării“ **18 cerut in şedinţa Sindicatului salariaţilor CF. La Stadionul Giuleşti, a avut loc o adunare a Sindicatului C. F. R., unde s’au discutat o serie de importante probleme, printre care aceea a cri­minalilor de război. Tovarăşul BAGXI, preşedintele sin­dicatului, a dart cuvântul tov. ing. Re­­panovici care a făcut o expunere concisă a bestialităţilor comise de criminalii de războiu. Sala întreagă, indignată, a strigat într’un singur glas: „Moarte criminalilor de răz­boiu !'­ Tovarăşa ILIUŢESCU, dela Atelie­rele Bucureşti-Triaj, luând cuvântul din partea femeilor ceferiste, a expus o parte din problemele specific femi­nine şi a invocat exemplul femeilor din Uniunea Sovietică. Tov. LUNCA ION a vorbit despre legile economice ale guvernului şi a­cordul economic încheiat cu U.R.S.S. Tov. MARZA a îndemnat pe mun­citori să muncească fără preget pen­tru mărirea producţiei. Tov. MAURICIU, din partea mun­citorilor de la Malaxa, a adus salutul muncitorilor pe care-i reprezintă şi a propus ceferiştilor să ia parte şi ei la adunările de la Malaxa, realizăin­­du-se astfel o apropiere mai mare în­tre diferitele categorii de muncitori. Tov. POPA ILIE, secretarul sin­dicatului, a înfăţişat atitudinea anti­democratică şi criminală a ingineru­lui Virgil Ionescu, arătând că acesta a luat în timpul bombardamentelor o serie de măsuri ce au avut ca rezul­tat să provoace moartea a sute de muncitori. Deasemenea povesteşte cum acest criminal a bătut pe me­canicul de la trenul de dispersare, pentru că a plecat cu trenul cu 10 mi­nute înainte de bombardament, spre a salva viaţa celor din tren. In încheiere tov. BAGU, aplaudat de întreaga asistenţă, cere pedepsirea tuturor criminallor de război, şi a vi­novaţilor de dezastrul ţării. S’a votat o moţiune în acest sens. Au mai luat cuvântul în acest sens mai mulţi tovarăşi de la C. F. R, tra­tând şi despre diferitele probleme de ordin organizatoric. Enumerăm printre vorbitori pe tov. Mateescu dela Griviţa-Vagoane, Teo­­cherescu dela Griviţa-Locomotive, Ti­­măr Paul dela Depoul Triaj, Nicolae Constantin dela Atelierul Griviţa, Desagă Constantin d­ela Depoul B. C., Daliei dela Griviţa-Locomotive. „Tribunalul poporului să meargă mai departe pe calea dreptăţii" cere moţiunea adunării Sindicatului salaries­­ţilor din ministerul Afacerilor Strrine In ziua de 28 Mai a. c. a avut loc adunarea membrilor Sindica­tului din ministerul Afacerilor Străine, la care au luat parte d-nii dr. Şerban şi Al­ D. Atanasiu, din partea Confederaţiei Generale a Muncii, Comisia de Organizare a Sindicatelor de salariaţi publici, ai ministerelor şi Corpului Didactic. Deschizând întrunirea, Consilie­rul de Legaţie d. Mircea Babeş, preşedintele sindicatului, a făcut o expunere asupra realizărilor de până acum, îndeosebi, în ceia ce pri­veşte aprovizionarea cu alimente. In acelaş timp d-sa a relevat că în rândurile funcţionarilor din mi­nisterul Afacerilor Străie a înce­put să se simtă un curent mai ac­centuat de solidarizare profesio­nală şi socială. Astfel, membrii sindicatului au oferit suma de 237.200 lei în cadrul acţiunei „To­tul pentru front, totul pentru vie­Lucrătorii şi funcţionarii tipo­grafiei „LUCEAFĂRUL“ s-au în­deasemeni salariaţii Societăţii de Gate şi Electricitate din Bucu­reşti, întruniţi în adunare extra­torie“ şi au strâns un mare număr de pachete cu daruri pentru ostaşii răniţi. In continuare, preşedintele Sin­dicatului a relevat activitatea Co­misiei informative de epurare de pe lângă ministerul Afacerilor Străine, care pregăteşte lucrările în vederea hotărârilor pe care le va lua, conform legii, d. ministru Gh. Tătăresc­u, vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri. Colegul T. Dan a vorbit apoi despre „Democratizarea aparatului de Stat“ r­evând importanţa aces­tei probleme şi soluţile practice ce se impun, iar colegul T. Cristu­­reanu a făcut un expozeu în legă­tură cu recentele negocieri econo­mice de la Moscova, cu urmări atât de binefăcătoare pentru falia noa­stră. La sfârșit, colegul Atanasiu, Se­cretar al Comisiei de organizare a ordinară, pe centre, astăzi 20 Mai 1045 . In urma discuțiunilor asupra procesului celui de al doilea lot al criminalilor de război „gazeta­­rii“, pe care muncitorimea în­treagă îi consideră autorii morali ai tuturor fărădelegilor săvârşite în timpul lui Antonescu, cere ca toţi cei vinovaţi să fie aspru pe­depsiţi, pentru ca odată cu a­­ceasta, presa românească să fie curăţită de neghina fascistă, care a otrăvit minţile, şi ca să-şi în­sindicatelor, a făcut o strălucită expunere despre activitatea desfă­şurată de Tribun­alul Poporului, ca expresie a voi». ,ei întregei naţiuni. Adunarea votează apoi următoarea moţiune adresată Tribunalului Po­porului : „Adunarea generală a salariaţi­lor publici din ministerul Afaceri­lor Străine transmite Tribunalului Poporului aprobarea unanimă pen­tru dreapta pedepsire a primului lot de criminali de răsboi, aceşti odioşi asasini, care au pătat nu­mele de om, aducând atingere, prin crimele şi masacrele făptuite de ei, numelui bun al poporului nostru nevinovat. „Adunarea îndeamnă Tribunalul Poporului să meargă mai departe pe calea dreptăţii şi să sancţioneze fără cruţare ş­i fără întârziere pe toţi criminalii, asasinii şi vinovaţii de răsboi“. Au luat cuvântul tovarăşii Va­sile Roman şi Simon Ernest, care au a­­rătat faptele mârşave ale ziariştilor criminali de război­ şi vinovaţi de dezastrul ţării, deplinească adevărata sa misiune de lămurire şi luminare a între­gului popor. Cerem cu toată energia pe­deapsa maximă pentru toţi acei cari au otrăvit sufletul poporului român, abătându-l dela drumul spre progres şi intârziindu-l dela realizarea năzuinţelor sale. Trăiască Tribunalul Poporului ! Moarte criminalilor de război !­­a ocnă cu fasciştii din presa românească ! Muncitorii şi funcţionarii din tipografii infiereazâ pe ziariştii criminali de război trunit în ziua de 30 Mai crt. In a­­dunare generală» Tov. Iordăchescu Gheo­rghe des­chide seria cuvântărilor înfierând pe ziariştii criminali de război. La „Luceafărul“ Vorbesc apoi tov. Ghenescu Şte­fan şi tov. Constantin Constanti­­nescu. La urmă se primeşte cu mare însufleţire următoarea moţiune Personalul Institutului de Arte Grafice „Luceafărul“ întrunit în adunare generală în ziua de 30 Mai 1945 şi luând cunoştinţă de al doilea lot de criminali de răsboi, al căror proces a început, înfie­rează cu indignare activitatea ziariştilor fascişti puşi în solda lui Hitler şi Mussolini, activitate de tră­dare faţă de neam şi faţă de ţară, propagând ura de rasă, îndemnând la asasinate şi în special învrăj­bind massele populare, prin propaganda hitlerista, în contra paşnicului şi marelui nostru vecin U. R. S. S.î şi cere aspra lor condamnare. Asigurăm Tribunalul Poporului de toată simpatia noastră şi-l vom sprijini din toate puterile pentru că să cureţe ţara de toţi criminalii de răsboi. La „Dacia Traiană“ Miercuri 30 Mai 1945, muncitorii şi muncitoarele de la întreprinderea de arte grafice ,„DACIA TRAI­AN­A” au ţinut o adunare de fabrică în ca­drul căreia şi-au manifestat indig­narea faţă de actele criminale co­mise prin scris de ziariştii fascişti şi antonescieni şi şi-au exprimat încrederea în sentinţa dreaptă ce o va da Tribunalul Poporului. La „Rotativa“ „Subsemnaţii muncitori şi funcţionari din tipografia „ROTATIVA“, cerem, ca toate aceste vipere cari nu au făcut altceva decât să semene vrajbă şi ură, să ne împin­gă la răsboiu contra U. R. S. S. şi aliaţilor noştri, prin scrisul şi prin presa pe care au condus-o şi să ne arunce în ghiarele fascisto-h­it­­leriste, să fie condamnaţi cât mai aspru, pentru ca să nu mai poată otrăvi sufletele tineretului nostru, nici prin scris şi nici prin grai“» De la Sindicatul Ziariştilor Profesionişti In cursul lunei Iunie se vor elibera legitimaţiile de membri ai Sindi­catului Ziariştilor Profesionişti. In conformitate cu hotărî­rea Comitetu­lui costul este de lei 500 de carte de membru. Vor fi eliberate numai membrilor cari sunt la curent cu plata cotiza­ţiilor. Se aduce la cunoştinţa membrilor cooperativei că pentru ridicarea co­telor care urmează a fi distribuite este necesară prezentarea chitanţei de plată la zi a cotizaţiei către Sin­dicat. Casieria este deschisă zilnic între orele 10—12 şi 16—18. Duminică 10 iunie orele 10 dimi­neaţa are loc o adunare a membrilor sindicatului la care sunt invitaţi şi membrii activi şi pensionari ai Casei de pensii a ziariştilor. Cu acest pri­lej comisia interimară a Casei de pensii va prezenta anteproectul legii Casei de Asigurare a Ziariştilor. La 4 iunie se va pune la dispoziţia interesaţilor textul tipărit al ante­­pr­ectului. Orice propunere de modi­ficare se va depune în scris, până joi 7 iunie la sediul Sindicatului sau al Casei de Pensii (Bul. Carol 33), urmând ca în adunare pentru uşu­rarea lucrărilor, să se ia în discuţie exclusiv propunerile scrise. Aceste vor fi cartate pe articole, de către Comisia interimară, în zilele de 8 şi 9 Iunie 1945. Ultimele înscrieri pentru lemne se mai fac până azi după amiază. Pentru complectarea definitivă a tabloului, cei cari s’au înscris sau se înscriu azi sunt obligaţi să achite co­tizaţiile la zi. D-nii membri ai Cooperativei sunt rugaţi ca, începând de Joi 31 Mai a. c. să-şi ridice cota de alcool alb. Acei ce n’au depus sticle monopol, vor aduce o sticlă de un litru spre a fi umplută. Răspândiţi Scânteia fi Marica era U. R. R. § Peste 49 de mari centrale electrice au fost repuse în funcţiune MOSCOVA 29 (Rador). — D. Dro­­bisev, vice-comisar al poporului pentru centralele electrice ale URSS-ului, a de­clarat următoarele, corespondentului ziarului IZVESTIA: Centralele electrice distruse de cotro­pitorii germani sunt pe cale de a fi re­puse în funcţiune pe întregul teritoriu care se întinde de la Groszny şi Stalin­grad şi până la frontierele occidentale ale URSS-ului. Nici o centrală electrică nu a rămas neatinsă pe teritoriul ocu­pat de germani, iar cele mai importante centrale electrice, cum spre pildă ar fi cele de la Stalinogorsk, Sakhiv, Sterovka şi de la Krivoirog, au fost complet dis­truse. Până acum, peste 40 de mari centrale electrice au fost repuse in funcţiune. Puterea tot depăşeşte cu mult puterea tuturor centralelor electrice din Rusia de dinainte de revoluţie. Mai multe tur­­bo-generatoare de 50.000 kilowaţi func­ţionează de pe acum la centrala hidro­electrică de la Zolevka care furnizează energie electrică industriei de cărbuni şi celei metalurgice din bazinul Doneţu­­lui. Centrala electrică din Stalingrad a fost distrusă în timpul luptelor pentru oraş. Personalul ei a reuşit insă, graţie unor sforţări eroice, să salveze o parte din maşini. Unele dintre aceste maşini, cu toate că erau grav avariate, au fost repuse în funcţiune încă din Aprilie 1943. Mai multe mii de kilometri de linii de transmisiuni precum şi sute de staţiuni auxiliare de repartiţie de înaltă tensiune, au fost restabilite. Centralete electrice de la Groszny şi de la Stalingrad vor fi în curând com­­plet reparate, iar puterea lor va atinge din nou potenţialul de dinainte de răz­boiu. Uzina de turbo-generatoare de la Harcov şi uzina „Elektrosila“ de la Le­ningrad, au ajutat foarte mult la repa­rarea maşinelor distruse de explozii. Trebue să reamintim că muncitorii uzi­nei „Electrosila“ au început aceste re­paraţii, imediat după străpungerea în­cercuirii Leningradului şi că lucrătorii dela Harkov au reînceput lucrul imediat după eliberarea oraşului, aceasta cu toate că uzina însăşi era aproape numai ruine. Majoritatea căldărilor erau dis­truse sau avariate, fiind dinamitate de cotropitori. S’a găst însă un procedeu fericit pentru sudarea cilindrilor dete­rioraţi de explozii. Graţie modernizării materialului s'a putut obţine o sporire a randamentului. Astfel, la centrala de la Zuevka s’a putut obţine o sporire a potenţialului de circa 20 la sută, în raport cu cel de dinainte de război. Staţiunile electrice mobile, a căror putere atinge 1.500 kw., au fost folosite cu mare succes pentru restabilirea eco­nomiei energetice. Rolul lor a fost deo­sebit de important la început, atunci când centralele nu produceau propria lor energie. Peste 20 de staţiuni mobiî® au fost construite şi trimise în zonele eliberate. Una dintre ele funcţionează şi acum la Krivoirog. Altele se mai află în Crimeea, in republicele baltice şi în Bielorusia. Numeroase centrale au fost repuse în funcţiune graţie acestor sta­ţiuni mobile. «SINDICALE La Wagons-Lits a fost ales noul comitet de fabrică al muncitorilor şi funcţionarilor, care se compune din următorii: Geller Iosif, Vasile Stoica, Albulescu Nicolae, Anton Nicolae, Tănase Petre, Gheorghe Reveland, Buruc Anghel, Zicu Teo­dor, Dorothea Bainglas. Biroul de comitet s-a format din următorii: Stanciu Cojocea, Tănase Petre, Zicu Teodor, Albulescu Nicolae şi Bain­glas Dorothea. ★ Resortul ceasornicari, giuvaergii, argintari şi fotografi din Sindica­tul Metalo Chimic convoacă pe toţi tinerii şi tinerele şi pe toţi cei ce doresc să practice diferite sporturi şi cam­ din diferite motive nu s’au înscris încă pentru sporturi, să treacă în orice zi, între orele 15,30- 20 pe la sediul Sindicatului din str. Izvor nr. 4, Etaj I (intrarea prin stradă) pentru a se înscrie, adu­când tot­odată şi două fotografii pentru carnet. La Galaţi a avut loc în sala de festivităţi a Şantierelor Navale o şedinţă a Sindicatului Metalo-Chi­­mic, secţia S- N. G., pentru alegerea unui nou comitet de fabrică. După cuvântările rostite de tov. Matei Ion, Rai­nici Iile, Bărbuceanu, Amorţilă, Const. Vasilean şi Sandu Cristea, se trece la alegerea comitetului. Din cei 51 de candidaţi au fost aleşi următorii: Matei Ion, Socotiu Du­mitru, Grandariu Simion, Gunghină Zamfir, Văleanu Constantin, Pe­trescu Petre, ing. Vasilean, Bernard Alexandru, S. Andone, Năzărâmbă D., Elena Bogdan, K. Rudolf, Vârlan Gh., Stere® Franga şi Co­roangă Mihail.­­ La întrunirea ce a avut loc la Iaşi, inginerii şi conducătorii de rs­­­­­ii ist­oteă. sindicală. Viaţa muncitorească Muncitorii din Valea Jiului în sprijinul ţăranilor — Prin telefon de la trimisul nostru —„ Muncitorii uzinelor or I. A. R.-Bra­şov, răspund cu entuziasm chemării guvernului Petru Groza pentru ri­dicarea producţiei şi refacerea ţării. Astfel cei de la atelierele M. A. şi­­au luat angajamentul ca în decurs de 17 zile să ducă la bun sfârşit o serie de lucrări în materie de repa­raţii de autovehicule. Ei au termi­nat întocmai această lucrare com­pusă din: reparaţia complectă la 7 autovehicule, rodajul la 3, confecţi­onarea a trei şasiuri complecte şi DEVA, 29.­­ Muncitorii con­ştienţi nu precupeţesc munca lor pentru refacerea ţârii. Astfel muncitorii Drăguţ Petre, Mun­­teanu Nicolae, Ranca Ion şi Fechete Ştefan „ toţi din Valea Jiului, însoţiţi de câţiva munci­tori din Craiova, au plecat în judeţul Arad pentru a ajuta la muncile agricole. Aceşti muncitori au dus odată cu ei 8 tractoare din judeţul Hu­nedoara, cu ajutorul cărora ai reuşit să însămânţeze 400 ha., reparaţia * 8 motoare. Deasemeni, 19 muncitori au prestat gratuit un număr de 300 de ore înţelegând greutatea vremurilor de azi, muncitorii uzinelor I A. R.­­Braşov contribuie la refacerea ţării. * Muncitorii tuturor întreprinderilor din Sibiu au răspuns cu entuziasm la apelul Comisiei locale a Sindica­telor pentru strângerea unui fond destinat amenajării unui cămin cultural pentru muncitori, în diferite comune ale județului Arad. WScânteia‘ Str. Belvedere Mr. 6. Centre*^ Tri.«Cfonică 3.5P 20 ABONAMENTE­ Capitală 3S luni 2.000 Provincie 3 luni 2.IQQ ­I Numărul zilelor de spitalizare la „Filantropia” a crescut în modul ur­mător: In Septembrie 1944 erau 1077 zile de spitalizare dintre cari 1174 gratui­te, iar în Aprilie 1945 s’au numărat 8214 zile de spitalizare dintre cari 3120 gratuite. HELSINKI, 30 (Rador). — O re­zol­uţiune a Confederaţiei Centrala a Sindicatelor Finlandeze, relevă că numărul celor car® fac parte din sindicate a depăşit, în cursul ultimelor luni cifra de 200.000. COJOCARI Deoarece şedinţele ce aveau loc In fiecare Vineri seara in sala de festivităţi a Confederaţiei, nu vor mai avea loc, toate comitetele de fabrică, aparţinând Sectorului III Albastru, sunt convocate pentru aceiaşi zi, adică Vineri orele 6 p. m., in sala fabricei A. S. A. M. Fi­­laret din str. Hainei. „ Comitetul ales în adunarea de con­stituire a Sindicatului „Pălărieri şi Mode” în ziua de 27 c.­­este convo­cat în şedinţă de comitet azi 31 Mai orele 16:30, în str. Sf. Apostoli No. 14. * Sindicatul Artiştilor Instrumentişti anunţă că vechile carnete eliberate până la 23 August nu mai sunt va­labile. Nu se mai consideră membri ai sindicatului decât cei ce posedă nouile carnete. :­ Toţi instructorii de coruri, fanfare, şi orchestre sunt convocaţi la Co­misia Culturală Locală din str. Ca­­lomfirescu nr. 8, pe data de 5. iunie a. c. la orele 8,30 dimineaţa, pentru alcătuirea programului de muncă.

Next