Scânteia, iulie 1945 (Anul 2, nr. 263-288)
1945-07-01 / nr. 263
A05lEI3 ” s«****^ Qm UuliW ^msCA 6 PAG. 30 LEI Proletari din toate țările, uniți-vă! PARTIDUL COMUNIST PIN ROMANIA ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL al P. C. R Tel. {centrala) 3.2H.2Q — str. Helve^f’rp ». Adm. et. 3; Rad. et. 3; Tip. tel. 4.84.4* Ţărănimea română şi partidele „istorice" Maniu şi a pamffilor săi, dela 23 August încoace, a risipit-o cu siguranţă. Fiindcă un Iupiu este limpede: dacă plugarii sunt astâzi stăpâni pe pământul pe ca pu îcesc, aceasta s'a înfăptuit nv tru că, prin lupta ţărănimii t Mă ' clasa muncitoare, rezistenţi, conducerii maniste a partidului naţion;**tăranesc a fost înfrântă. D. Petru Groza a evoca încercările pe care Partidul Coimunist şi Frontul Plugarilor şi celelalte organizaţiuni progresiste, le-au făi încă din 1933 pentru a atrage şi partidul naţionalţărănesc în lupta împotriva reacţiunii. Dar lurfa n’a fost cu putinţă decât în puţine''locuri şi chiar atunci ’*' ' durat decât până ce candidatul partidului naţional-ţărănesc şi-a văzut câştigat „mandatul“. După asta, şefii naţional-ţărănişti s’au întors întotdeauna la rosturile lor de oameni ai moşierimii. Experienţa s-a repetat şi după 23 August 1944, dar, de data aceasta, nu cu aceleaşi urmări. Partidul Comunist, Frontul Unic Muncitoresc, Frontul Plugarilor, organizaţiile democratice, au ştiut să folosească libertatea pe care a adus-o cu sine prăbuşirea tiraniei şi să deschidă ochii ţăranilor. Astăzi toţi văd, cum spunea primul ministru, că „domnii aceştia s’au desvăluit în adevărata lor formă, cu adevărata lor figură, s’au desvăluit că făcând parte dintr'un partid cu un titlu mincinos de ţărănesc dar. IN REALITATE DINTR’UN PARTID DE MOŞIERI ŞI DE BANCHERI care n’a avut în cursul acestor 23 ani, nici în clin nici în mânecă, nimic cu plugărimea“. Adevărata figură a acestui partid a mai ieşit încă odată la iveală cu prilejul recentei descoperiri din str. Maica Domnului. S’a văzut că sub firma manistă, se ascundeau în realitate agenţi legionari şi hitlerişti cari tipăreau şi răspândeau manifeste aţâţătoare împotriva democraţiei. Trinitatea Dănilă Popp-Caranica-Lorenz Francisc ilustrează compoziţia la care a ajuns P. N. Ţ. sub conducerea manistă. Partidon „naţional-ţărănesc“ condus de Maniu a fost nevoit, în ultima fvrarzirorl ' . it»*?«». î? «» arătat, de pildă, cu ajutorul unor dovezi zdrobitoare, ce se ascunde sub faţa „democratică“, sau „pacifistă“, sau „firoaliată“ a „acestor domni“. Ia Congresul „Frontului Plugarilor“, s’a mers mai departe şi s’a smuls cu energie straiele ţărăneşti cu care se deghizau stipendiaţii moşierilor şi s’a arătat adevăratele interese pe care aceştia le apără la adăpostul vorbăriei lor. De acum înainte, eu nu vor mai putea înşela pe nimeni în ţara aceasta , nici pe muncitori, că ei sunt „democraţi“ ; nici pe intelectuali, că ei sunt „apărătorii libertăţii“ ; nici pe plugari, că ei sunt „ţărănişti“. Şi dacă -i şi al clicilor II m.n . -rii îşi închipuie că ar mai putea înşela »re. Dacă mai exista vreo îndoială I pe cineva în străinătate, apoi se înî'.-'itea vreun ui evra. r s .•» rşeală pe ei înşişi, şi încă amarnic de doua zi a procesului, este împlinită de ascultarea martorilor apărării şi ai acuzării. Rând pe rând defilează prin faţa judecătorilor, cei cari au reuşit să scape cu viaţă, aducând mărturia unor întâmplări cari par de domeniul fanteziei, a unor fapte cari par a fi comise de monştri scorniţi de o minte halucinată, petrecute aiurea, în locuri imaginare. Realitatea insă este cu atât mai crudă, mai grozavă cu cât întâmplările sunt fapte petrecute în timpurile noastre la Moghilău, la Chişinău, la Picioare, la Scazaneţ, pe Nistru, alte locuri unde zeci de mii de nevinovaţi au găsit iadul pe pământ. Monştrii, nu sunt născociri, sunt fiinţe vii cari din păcate au chip omenesc şi stau în faţa noastră în boxă. Pe aceleaşi bănci, pe unde au mai trecut semeni de-ai lor, primindu-şi pedeapsa binemeritată. Subiectul acestui film de groază, care se desfăşoară în serii, nu este altul decât jaful, schingiuirea şi exterminarea. Ne apar in faţa ochilor scene înfiorătoare. Copii smulşi de la Acuzatorii Publici d-na SIDOROVICI şi D. MOCANU, sunt însă aIn marele discurs pe care l-a ţinut in faţa primului Congres liber al plugarimii române, d. Petru Groza, Preşedintele Frontului Plugarilor şi primul ministru al primului guvern democrat românesc, a îndreptat im aspru rechizitoriu împotriva politicii aşa-ziselor partide „istorice“ şi, în special, împotriva conducătorilor reacţionari ai partidului naţional-ţărănesc. Acest atac a fost cu atât mai elocvent cu cât el s’a produs într’o adunare ţărănească, adică într’un mediu din a cărui captare şi înşelare aceşti conducători îşi făcuseră o adevărată specialitate. El a fost, totodată, cu atât ma' semnificativ cu cât a pornit din partea unui om politic de mare autoritate, despre care nimeni n'ar putea spume că nu-i cunoaşte în»îţa■ uns de bine pe aceşti demoiogi axitor ţărănimii. D. Petru Groza barul său atât de pitoresc şi iubit,de 1 1 “j . ia care sau dedat „ţărăniştii" de bulevard, fiina. Iijt venire la putere şi - andu ne în piept cu i •••■ ' . pentru .jiănîme. ei au Mt. . prii a scoate la mezat bogăţîîi* ţării, con(Csionându-le unor avent’irieri ioterma tionaii ,îe teapa »ul Kreugesr, şi au sfârşit prin a se opune reformei agrare, cerută de plugărime, iute şi după prăbuşirea regimului şi reacţionar. Vreme de 23 ani, ■ '■inducă.,*rjj partidului naţional-ţăraneac, au fii-itirat, din limuzinele cu cari cutreiera. ■ ,sateli‘ un program de revendicări ţărăneşti în frunte cu exproprierea moşilor şi împărţirea lor la ţărani. Dar imedat ce s’a ivit prijprul ca acest Incu să fie Pus în practică, aceşti „vajnici reformatori“ nu numai că s'au dat înapoi, ci s’au pitii şi deacumvezişul drumului pe care plugarii pornisei, fără ei. Ani şi ani dearândul ţăranii români au fost îmbătaţi cu fraze răsunătoare rostite de oameni cari afişau cu ostentaţie cămaşa ţărănească, dar cari, ţinând pe lo pe de o parte discursuri Înşelătoare, votau Pe de altă parte în Parlament legile cerute de moşierime, ca aceea a răscumpărării loturilor ţărăneşti de către boieri după prima reformă a'.'îsr cine piai s.-e astăzi des-tt . ti .np şi destul Ioc, pentru a înşirui tot ■ -eaoc- conducătorii unui partid care,• vis) zice şi „ţărănist“, au realizat • n ultimii ani .împotriva ţărănimii? Şi era o arecum firesc să se întâmple aşa. Partidul acesta era „ţărănesc"* doar cu numele... Niciunul din ronda câtori săi nu venea dela coarnele plugului sau din uzine. „Dragos- t ca" lui pentru ţărani nu era altceva flras in irftmi ■1 ,n realitate, un partid ai mc şi al clicilor celor mai reacţie-privinţă, at Atitudinea lui Tulin tot... Mărturii zdrobitoare au venit săintuiască crimele monştrilor din boxă — Ziua ll-a. — Audierea martorilor — MAIOR BOTOROAGA sânul mamei sunt călcaţi în picioare, femei şi bătrâni neputincioşi sunt bătuţi fără milă, iar când se încumetă vreunul să ceară îndurare, un singur răspuns există: glonţ de. „Eroii” asasini in carne şi oase, se schimbă în fiecare serie, căci locul de exterminare este altul şi sunt mulţi cei cari „trebuiesc” trimişi pe lumea cealaltă. Două lepădături Senzaţionalul care vine când nu te aştepţi, se prezintă in acest proces în două ocazuni şi culmea, el este furnizat de chiar acuzatul Orăşanu şi ajutat de doi martori ai săi mincinoşi, două lepădături. Avocatul său se apucă cu mâinile de cap, este literalmente covârşit de gafele clientului său, spulberându- se orice posibilitate de a schiţa vreo circumstanţă uşurătoare în apărarea ce urmează s’o facă. Vigilenţa d-lui Preşedinte VOITINOVICI, a demascat prin confruntare pe cei doi sperjuri, trimiţându-i sub stare de arest parchetului Prin astfel de mijloace, prin falsuri şi minciuni, folosind milioane jefuite pentru a cumpăra sperjuri, bestiile încearcă să înşele Tribunalul Poporului. tenţi şi intervin oportun spre a stabili adevărul, ori de câte ori acuzaţii prin întrebări confuze caută să-l deformeze. Formula „Alexiami" însemna moartea . Şedinţa se deschide la ora 7.40, sub preşedinţia d-lui Voitinovici. — Acuzatori publici: d-na Sidorovici şi d-nul Mocanu. Este introdus lt. colonel Draguleseu Traian. MARTORUL spune: Generalul T°por, mi-a dat ordin verbal şi scris, dar nesemnat. Ordinul era ca acei care nu suportă drumul, să fie executaţi, aplicându-se formula ..Alexianu’’. Formula „Alexianu” însemna împuşcarea evreilor, care nu putea suporta drumul. Explicaţia formulei mi-a dat-o generalul Topor. Maiorul Botoroagă bate.. MARTORA MUELER IVA: Domnul maior Botoroagă a pus să-l bată pe tata să-i dea 10 lovituri. Am spus să mi le dea mie fiindcă tata e om bătrân. Mi-a dat 5 lovituri peste spate în locul tatălui meu. Când ne-am întors de la Moghilev, fiind repatriaţi de maior l-a bătut şi pe tata peste cap şi tata a căzut jos. Isprăvile lui Iliuţă MARTORUL Scherzen Frideric spune: Am fost internaţi în sala de cinematograf din Moghilev. Am fost întâmpinat de actualul căpitan Iliuţă. Copilul meu nu avea lapte, fiindcă toţi a mea, din cauza suferinţelor, nu mai putea alăpta. Am rugat pe răposatul tata, să aducă mâncare pentru raruri. Tata a plecat şi a cumpărat două sticle cu lapte. L-a întâlnit locotenentul Iliuţă, a luat sticlele şi le-a spart, iar pe tata l-a bătut cu cravaşa peste faţă. Cu ocazia plecării convoiului, căpitanul Iliuţă în fruntea unui pluton de jandarmi cu o cravaşa în mână, bătea şi ţipa. Până să plece acest convoiu erau pe caldarâm 5—6 oameni culcaţi. Morţi, împuşcaţi, răniţi. La turini opt. lliuţă ne dădea voe să mergem la singura fântână pentru 5.000 oameni ca să luăm apă. 6 evrei veniţi să-şi vadă părinţii şi să ceară ajutoare, întâlniţi de lliuţă acesta a dat ordin pretorului Dindelegan ca să-i împuşte la Saygorod împuşcat pentru o pălărie cu mazăre Un alt fapt, Singer Fuchs, deoarece fraţii lui erau flămânzi a luat o pălărie cu mazăre din centrul de colectare de la Sarborog. Pentru aceasta a fost împuşcat din ordinul pretorului Dindelgan. Dindelegan a venit la noi să ne ceară să-i dăm aur căci altfel va da un ordin ca să fim evacuaţi. S’a strâns o mare cantitate de aur. Pretorul n’a fost mulţumit ci a mai cerut un ceas de aur şi o blană de astrahan. In ce priveşte maiorul Botoroagă martorul spune că a dat ordin să fie trimişi la Tulcin unde au fost împuşcaţi, . 12 evrei veniţi la Moghilău de la Saragorov şi Jurin. Martorul mai arată cum la Vocineţ unde a fost oprit trenul cu care a venit din Suceava, din cauză că ei sufocau, a mers la fereastră şi a rugat jandarmul să deschidă vagonul, ceeace a şi făcut. Atunci a scos 5000 lei şi i-a dat, însă acesta a spus : nu iau bani din suferinţa unor oameni. Danielov „Preşedintele" evreilor Este introdusă martora Ghizela Kahane, care arată rolul nefast în exterminarea evreilor a lui Danielov. Martorul Kahane Faibiş, deşi era bătrân şi avea 7 copii a fost ridicat ce la Moghilău şi trimis la Fecioara în urma hotărîrii luate de Danielov. Când cineva a intervenit, Danielov l-a bătut. El strângea de la bogaţi bani şi aur, iar cei săraci au fost deportaţi. Acuzatul Danielov spunea că nu este păcat dacă cei săraci mor, pentru că astfel vor trăi cei bogaţi. CÂINII LUI MAZILU DMITRIEV EUGEN, a făcut In (Continuare în pag. 2-a) LOGHIN CONSTANTINESCU STEFAN BARBULESCU Qîăb? T V _ ■V ursul Congrr zi a Congresului za a ţinut un extragem:uceri, aste în ia organizaţiei ţi fi la datorii ul ca in cadre temeiul aceste stăzi, dacă veţi a să se închege raputere p r Cîntai congres care, a* ».irizaţia noastră în mod pe întreaga ţară. Vădurea i- A congres să faceţi un pe linii a luptei ce s din discuţi unii« care funeroas daci d-lui dr. Petru Groza al Frontului Plugarilor au avut loc, luptă care trebue să fie organizată pentru câştigarea drepturilor şi îndeplinirea revendicărilor. Să înţeleagă fiecare că trebue să lupte zi de zi, că este o luptă grea care trebue dusă şi săau vă odihniţi pe lauri mergând acasă. Congresul nostru a avut succes deplin; manifestaţia de Duminecă a arătat opiniei publice şi reprezentanţilor din străinătate, care erau de faţă, că plugărimea din ţara noastră este trezită la conştiinţa de a fi temelia acestei ţări Capitala, în sfârşit, a văzut pe reprezentanţii adevăraţi ai poporului de ţărani. (Aplauze). Am ajuns la ultimul sector unde dăm bătălia şi anume la sectorul economic. Bătălia în sectorul economic Ne svârcolim din greu, fraţi plu- mari, ca să oprim specula, să doborîm preţurile pentru a nu se urca nebuneşte la deal şi să facem posibilă viaţa muncitorilor din fabrici şi uzine. Orice salariu, oricât die ridicat ar fi el, nu poate ajunge astăzi să satisfacă trebuinţele de viaţă ale muncitorimii. Să ştiţi că proletariatul muncitorii de la oraşe, din uzine, luptă greu cu mizeria. Duc o neagră mizerie şi cu salariile lor oricât de ridicate ar fi, nu pot să-şi asigure pâinea de toate zilele, care de cele mai multe ori nu le ajunge, cărora le dăm de mai multe ori pe săptămână mămăligă, pentru că se sfârşeşte pâinea. Trebue să ştiţi că, cu toate aceste greutăţi, proletariatul de la oraşe este conştient şi bine organizat, rămâne la locul lui, transpiră muncind, deşi de multe ori este flămând. Cu toate greutăţile pe care le întâmpină, acest proletariat de la oraşe, el va ieşi biruitor. Nici în acest sector nu trebue să ne lăsăm bătuţi de către această bandă de speculanţi, de mari financiari. (Continuare în pag. 4 a) Str VV Pachetele de bumbac destinate ţăranilor la Bumbăcăria Românească Jilava. (reportajul o vom publica mâine) Citiți în pag. 6-a Demascarea manevrelor lui Maniu și Brătianu Un comentariu al postului die radio Moscova Lucrările Comisiei economice româno-sovietice La 28 iunie au început în Capitala ţării lucrările Comisiei româno-sovietice pentru realizarea acordului asupra colaborării economice dintre U. R. S. S. şi România. Precum se ştie din comunicatul publicat în ziarele de eri, delegaţia sovietică este condusă de primul locţiitor al Comisarului poporului pentru comerţul exterior al U. R. S. S., d. A. D. Kmtikov. Şi acest fapt dovedeşte însemnătatea pe care o acordă Uniunea Sovietică acestor lucrări. In acordul economic semnat la 8 Mai, la Moscova, se prevedea un ajutor substanţial din partea Uniunii Sovietice pentru refacerea economiei româneşti, dezorganizată de război, precum şi valorificarea în condiţiunii optime a potenţialului nostru economic, în primul rând exploatarea materiilor prime şi prelucrarea lor. In acest scop, guvernul sovietic s’a arătat dispus să contribue cu mijloace financiare şi maşini — în cadrul înfiinţării unor societăţi mixte româno-sovietice. De asemeni, guvernul sovietic este dispus să ajute tehnica românească cu experienţa, descoperirile şi invenţiunile din domeniul industriei sovietice. Prietenia Uniunii Sovietice se manifestă prin fapte. Cuvântul sovietic este însoţit totdeauna şi de faptă. Poporul român, care la 6 Martie a câştigat, datorită guvernului Petru Groza, încrederea şi prietenia puternicului său vecin, are şi va avea din ce în ce mai mult prilejul să constate importanţa covârşitoare pe care o are pentru dezvoltarea lui viitoare, colaborarea şi ajutorul Uniunii Sovietice. Cu toate greutăţile care mai există şi care sunt urmarea jafului şi războiului hitlerist, porţile progresului şi ale bunei stări economice sunt astăzi deschise. României şi poporul poate păşi la realizări, sigur de roadele muncii sale, sigur de viitorul lui, sigur de prietenia sovietică — garanţie a desvoltării paşnice şi ferite de ameninţări. I. 7. Ofiţeri sovietici decoraţi MOSCOVA, 29 (Rador). — Agenţia TASS transmite: Prezidium-ul Sovietului Suprem al URSS-ului a decorat cu ordinele navale Oceakov şi Nakimov el. la . in nlr,;;i':' j» , ’'fali —ergU si I ofiţeri de mar nă, pentru îndeplini-' I rea exeri Iară a misiunilor primi’z itului, în ordinul ___ din partea comandame Printre cei decorați UC6VICOV SInt: amiralu, amiralul htsakov, Lev Get Lev .'2nko% Filip Vladimir iVribo?‘-i? pre resalul aerului Jávoron si ma- Vn pat) 4-a -----Î-Sil— Un^a|ail. real teoretic, sesiunea Iulie 1945 In pag. S-n r prinderea de la hotelul Athénée Palace COMUNIŞTII ROMANI SI PATRIOTISMUL F i alimentul guvernărilor „naţionaliste“ începând cu guvernul Goga-Cuza şi terminând cu dictatura antonesciană-legionară, dezastrul în care a fost aruncată ţara noastră de către curentele naţional-fasciste, demonstrează falsul lor patriotism. Speculând lozincile ultranaţionaliste, fasciştii români au căutat să lege ochii masselor populare pentru a camufla conţinutul de jaf al politicei lor trădătoare, vânzând ţara moşierimei şi finanţei fasciste de la noi ca şi imperialismului hitlerist, în dorinţa de îmbogăţire şi parvenire. In numele politicei ultranaţionaliste, legionarii au semănat ura între popoarele conlocuitoare, au dezbinat ţara, au produs dezordine şi anarhie, aruncând poporul nostru în războiul de jaf contra Uniunii Sovietice, război care este o ruşine istorică fără precedent. Demagogia „paradisului“ legionar s’a terminat cu cel mai negru dezastru economic, de pe urma căruia ţara suferă azi. Regimul fascist a dus o politică de jaf nu numai în interior pe seama popoarelor conlocuitoare, dar a făcut această politică în proporţii incomparabil mai mare pe teritoriul Uniunii Sovietice. Numai din „Transnistria“ s’au prădat bunuri în valoare de o mie de miliarde lei Cu ce s’au ales massele popuare din aceste guvernări ? Clica fascistă s’a îmbogăţit pe spinarea marilor masse sărăcite, care au pierdut, de pe urma dominaţiei antonesciene bruma de revendicări câştigate imediat după războiul din 1918. In discursul său la Congresul Plugarilor, tov. Gheorghiu-Dej a spus : „Moşierii şi reprezentanţii lor politici în frunte cu Maniu au ţinut în cea mai hidoasă mizerie pe ţăran, pentru ca să poată stăpâni pământul răpit dela plugari prin toate mijloacele de teroare şi prin vicleşugurile cunoscute lor. Preocuparea principală a fost de a-şi menţine şi apăra împotriva plugărimii, privilegiile. „Şi de câte ori ţăranii s’au ridicat să-şi ceară drepturile, tot de atâtea ori răspunsul guvernelor patronate de reprezentanţii moşierimii, în frunte cu Maniu, a fost acelaşi represiuni sângeroase... „Aceiaşi politică demagogică trădătoare au dus-o şi aliaţii de totdeauna ai lui Maniu : legionarii. Garda de fier a lansat în perioada alegerilor lozinca înşelătoare: „Omul şi pogonul“, cu astfel de promisiuni şi făgădueli mincinoase s’au prezentat gardiştii în faţa plugarilor în Decembrie 1937, fiind un cartel electoral cu Iuliu Maniu şi Gh. Brătianu“. Din patriotism consecvent şi sănătos, Partidul Comunist, partidul clasei muncitoare, a înţeles să sprijine ţărănimea sărăcită şi a dus o luptă fără exemplu in istoria poporului nostru pentru realizarea reformei agrare. Ţăranii sunt peretru prima oară stăpânii pamântului, ei sunt ajutaţi să-şi organizeze muncile agricole şi să-şi complecteze inventarul agricol. Comuniştii au înţeles că întărirea poziţiei economice a ţărănimii este întărirea libertăţii şi independenţei noastre naţionale. In propaganda lor mincinoasă fasciştii acuzau pe comunişti de negarea istoriei trecute a poporului român. Nimic mai fals decât această afirmaţie. Fasciştii au denaturat întreaga istorie a poporului român pentru a putea trage concluzii în susţinerea tezelor ultranaţionaliste de asuprire, jaf şi crimă. Comuniştii români, în mijlocul unor frământări atât de uraşe au găsit timpul să facă lumină în jurul problemelor de istorie, de primă importanţă. Niciodată istoria poporului român, în ceea ce a fost mai măreţ, n’a găsit mai mare afirmare decât la comuniştii din România. Originea şi desvoltarea societăţii româneşti este subiectul multor studii realizate de teoreticenii comunişti din România. Nicăeri mişcările de massă progresiste româneşti n'au gast moştenitori mai mândri de ele, decât în persoana comuniştilor. Nicăeri revoltele lui Horia, Tudor Vladimirescu, revoluţia dela 1848, actul Unirii, câştigarea independenţei naţionale, in general lupta poporului român pentru libertate şi independenţa naţională, nu au cunoscut, o îmbrăţişare mai însufleţită decât pa rândurile comuniştilor. Comuniştii români vor să devină moştenitorii demni a tot ce a Produs mai sănătos şi mai măreţ neamul românesc. Ei sunt urmaşii moşnenilor, răzeşilor şi iobagilor, cari timp de secole au luptat pentru dezrobirea poporului român de sub stăpânirea turcească. Ei sunt urmaşii moţilor, pandurilor, paşoptiştilor, ai răzvrătiţilor pentru dreptate din 1907. Ei sunt continuatorii luptei lor în mobilizarea poporului român pentru libertate Acest patriotism nu vine un singur moment în contradicţie cu politica de solidaritate internaţională cu toate popoarele iubitoare de libertate. Din contră, acest patriotism desbrăcat de naţionalismul sălbatesc, de şovinism şi ura de rasă, descinde calea frăţiei cu popoarele conlocuitoare, ajută la stabilirea relaţiilor de prietenie şi frăţească înţelegere cu toate popoarele din jurul hotarelor noastre ca şi cu popoarele libere din toată lumea. Solidaritatea internaţională a sindicatelor muncitoreşti întăreşte poziţia naţională a fiecărei Confederaţii în parte, ea este un instrument de pace alături de instituţiile create în acest scop de către Naţiunile Unite la conferinţa de la San Francisco, cât şi cel mai puternic instrument pentru reconstrucţia economică a lumii devastate de fasciști. Patriotismul, în epoca în care clasa muncitoare a devenit un factor politic de conducere, a îmbrăcat formele sale de dezvoltare cele mai ridicate. Comitetul Central al Frontului Plugarilor ales de Congres D. dr. Petru Groza proclamat în unanimitate preşedinte al Frontului Plugarilor dri dimineaţă. Comitetul Central al Frontului Plugarilor întrunit în prima şedinţă, a procedat la alegerea Comitetului executiv după cum urmează: 1. Preşedinte: Dr. Petru Groza. 2. Vice-preşedinte: prof. univ. Mihail Ralea. 3. Vice-preşedinte: C. Agiu. 4. Vice-preşedinte : Ion Moga Fileriu. 5. Vice-preşedinte: Gh. Radu-Baia. 6. Secretar general: Miron Belea. 7. Secretar general: Nichifor Stere. 8, Secretar general: adj. pro», Stanciu Stoian. 9. Casier: Grigore Geamănu. 10. Romulus Zăroni. 11. Ioviţă Dumbravă. 12. Gh. Micle. 13. Ion Şuteu. 14. Ion Popescu-Feneş. 15. Gh. Mandache. 16. Prof. dr. V. Răşcanu 17. Oală Florea. 18. Mihail Ghelmegeanu 19. Dorina Stoian. 20. Mitu Răduţ. 21. Dănilă Sfetea. Ambalajul pachetelor de bumbac sovietic, prelucrat în intrustrile noastre, se distribue țăranilor români prin I. N. C. D. O. P.