Scânteia, noiembrie 1945 (Anul 2, nr. 367-392)

1945-11-01 / nr. 367

Sorin M.—Anul XII.­Hr. 367. * Joi 1 ncembrie 194­­6 PAG. 40 LEI Proletari din toate ţările, uniți-v& ! PARTIDUL COMUNIST ROMAN ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL al P. C. R. Telef.­­ Centrală 8.20.20­0 8tr. "Belvedere 0. Reda­cfia etaj 1 şi 2. Administraţia mezanin. ________________________Tipografia telefon 4.84.48, Nr. Cec postai 1.881 Unitatea clasei muncitoare a dus la înfrângerea fascismului, unitatea clasei muncitoare trebue sǎ fie un pilon al democraţiei și păcii . LUŢI Conferinţei Naţionale Partidului Comunist Roman Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Ro­mân s’a ţinut în condiţiu­­nile terminării victorioase a marelui război de nimi­cire a imperialismului hit­­lerist german şi a milita­rismului japonez, în con­­diţiunile luptei pentru li­­chidarea rămăşiţelor fas­ciste şi pentru asigurarea unei păci durabile. ^După cum în cucerirea victoriei, rolul hotărîtor la lupta împotriva fascis­mului l-a avut unirea po­poarelor, în frunte cu po­poarele sovietice, tot astfel consolidarea păcii nu poa­te fi asigurată decât prin întărirea acestei uniri. In lupta pentru demo­craţie şi pace, un însemnat pas înainte îl constitue crearea la Conferinţa Mon­dială Sindicală de la Paris, a Federaţiei Mondiale Sin­dicale. Acţiunea unită a fiecă­rui popor pentru consoli­darea democraţiei în pro­pria sa ţară, va contribui în mod esenţial la înfăp­tuirea unei păci trainice în întreaga lume. Lupta pentru democraţie şi independenţă naţională Poporul român a­duce- ŞI STĂRUITOR LA FOR- rit prin lupta şi cu ajut­o- MAREA SINDICATELOR rul hotărîtor al Armatei UNITE, LA ÎNTĂRIREA Roşii, eliberarea Patriei FRONTULUI UNIC MUN- de sub jugul german. CITORESC, A FRONTU­­Partidul Comunist RO- LUI NAŢIONAL DE RO­­mân a reuşit, înainte de CRAT ŞI A COLABORA- 23 August 1944, cu toată RU CU PARTIDUL NA- teroarea din perioada ile- ŢIONAL-LIBERAL TATA galităţii. Să ajute la în. RESCU, LA REALIZA- chegarea unităţii de ac- REA REFORMEI AGRA- ţiune a clasei muncitoare RE, LA MĂRIREA PRO- ttt Front Unic Muncito- DUCŢIEI, LA DEMOCRA- resc, care a concentrat în TIZAREA ŢARII ŞI IN- jurul său largi forţe de- ST­AU­RARE A UNEI OR- mocratice şi a mobilizat |­/V| DEMOCRATICE, pop­o­rul pentru răsturna- Faţă de popularitatea rea regimul­ui fascist­an­ şi creşterea influenţei Ionescu­m. Partidului nostru, unele De la 23 Au­gust până la organizaţi­ung nu au reuş 6 Martie, Partidul Comu- şîi să cuprindă pe lati­nist Român, în colaborare acei muncitori, ţărani şi cu toate forţele d­e m­­o­cra- intelectuali, cari cereau lire, a avut un rol impor- s£ t­e încadraţi în Partid. tant la înlutttrarea guver- Deascineni, ursele orga­nelor în cari predominau nizaţii n’şiu ştiut să com­­­elementele reacţionare. bată, să argumenteze, să Forţele democratice demaşte îndeajuns cu coalizare au adus la câr­ fapte concrete manifestă» ----- JL ** Wrwv- __ _______________ _________ f M€t€> M-ct «/gut-« rBBe şj| âICţBBl'VtlltS lit?«’ gă concentrare democra- |cr reacţionare. tică, Dr. Petru Groza. Cu toată munca rodnică înfăptuirea reformei a­ depusă de Partid pe răi grave, care a înlăturat ramul reformei agrare, stăpânirea moşierească, a al problemei naţionale şi deschis poporului român al conlucrării cu celelalte calea desvoltării sale spre forţe democratice, în un democraţie şi progres. A­­mele organization! nu s’a­jutorarea de către mult- înţeles şi nu s’a aplicat citorii dela oraşe a ţara- întocmai linia Partidului nilor în timpul reformei în aceste chestiuni. agreare şi campaniei de Conferinţa constată, că însămânţări, a dus la în- n’a fost evidenţiat sufi­­tărirea alianţei dintre cient aportul organizaţii­­muncitorime şi ţărănime, lor noastre în munca de Conferinţa constată, că refacere şi de democrati­­in munca lor în guvern,­zare a ţării, comuniştii şi-au îndepli- Conferinţa Naţională a nu­ sarcinile de susţină­ Partidului Comunist Ra­ion” și apărători consec- mân a avut rolul însem- Denți ai revendicărilor și nat de a da Partidului intereselor poporului­ nostru noul său Statut. ^ C O N F E R I N Ț A CON. Aprobând și votând în STATA, CA PARTIDUL unanimitate Statutul, îl NOSTRU A CRESCUT indică drept lege funda- CONSIDERABIL SI CĂ mentală și călăuză orga- MEMBRII PARTIDULUI nizatorică a Partidului și COMUNIST ROMAN AU care va contribui la întă- CONTRIBUIT INTENS r ir ea sa­ rea şi desvoltarea indus- TIUNILE BANCARE, I­ triei grele, metalurgice, şi VEDEREA ASIGURĂRII extractive MIJLOACELOR FINAN­ A Reconstrucţia şi industrializarea tarii pom* SA DIN * PLIN CAPACITATEA LOR DE Pentru a pune în valoare COOPERATIVELOR LA noastră a fost o urmare a uni- pop a TIUNE sa AIBĂ O toate bogăţiile pământului ORAŞE ŞI LA SATE Şi ril forţelor democratice. Conso- VIAŢA DEMNĂ ŞI SA POATĂ ţării noastre, pentru a în- ASIGURAREA UNEI BU- Udarea ei nu poate fi asigurată LIJCRA PENTRuj deSVOLTA-zestra economia noastră a- NE APROVIZIONĂRI A “«f' f» - REA CUT­TURI, NOASTRE gricolă cu maşini moder- POPULAŢIEI, "** ** , , nationale, ne pentru a utiliza la mar­e. REORGANIZAREA AlegerUe generale în care CA întreprinzătorii, ,, , , , SISTEMULUI DE CRE- P°Porul W va­lege reprezen- CARI SE ÎNCADREAZĂ M­ ximum capacitatea indus- DITA pRIN INTRODUCE- fcmții săi. vor îl pentru prima OPErA de REFACERE A TĂ­ rnei noastre, este în pri- REA CONTROLULUI dată in ţara noastră libere şi Rn, SĂ-ŞI AIBĂ ASIGURATĂ unul rând necesară, reface­ STATULUI IN OPERA­ democratice. RENTABILITATEA. Participarea femeilor în alegeri, trebue să le asi­gure drepturi egale în via­ţa economică şi politică a ţării şi realizarea revendi­cărilor lor. Partidul Comunist Ro­mân preconizează partici­parea tineretului în ale­geri, pe baza dreptului de vot de la 19 ani, pentru a­­sigurarea unei bune îngri­jiri în timpul uceniciei, pentru gratuitatea învăţă­mântului primar şi secun­dar şi pentru o viaţă sănă­toasă prin sport. Conferinţa preconizează pentru ofiţeri, subofiţeri şi ostaşi, drepturi egale poli­tice cu toţi cetăţenii ţării. Victoria forţelor demo­cratice din România, în a­s Conferinţa constată că CIARE, NECESARE UNA­­DE REZULTATUL ALEGE­­legeri, va însemna pentru i pentru reconstrucţia şi RIlOR LUCRĂRI DE VI­­RIL,OR depinde, ca ţăranii naţionalităţile conlocui­­­ prosperitatea țării noastre,­­ SĂ POATĂ LUCRA in linişte toate chezăşia libertăţilor se impune : nDpioPMA FmP AT X S1 CULEGE ROADELE DE PE şi drepturilor egale cu ale a) GRĂBIREA TRECE- „JTo a p ogorul LOR, ca muncito- poporului român. RII INDUSTRIEI DE CARE SA ASI(IURE O­Rn SÂ_SI menţină liber- Alegerile, cari se vor tine RĂZBOI LA PRODUCŢIA MAI DREAPTĂ REPAR- tăţile şi drepturile cu­ gub *emmil reconstruc{iei DE PACE, PRECUM SI TIZARE A SARCINILOR. CERHE SI SA-SI poatA im- ^ (rel)ue sa consacre J ^DOC- ‘“rii Z­I*'- MICH definitiv înfrângerea rene-1 IEI INDUS­TRIALE ; mite o nouă desvoltare a COMERCIANȚI SĂ-ȘI POATĂ țiunii și victoria forțelor b) REFACEREA COM- economiei noastre, va des- CONSOLIDA PROPRIETATEA, progresiste. -,^^6 perspective și noui PLECTA ȘI DESVOLTA­REA SISTEMULUI NOS- ~ ... TRU DE TRANSPOR- Progrese teremee şi econo-TURI PE PĂMÂNT, PE pentru electrificarea APĂ ŞI IN AER ; tării (construirea centra­c) DESĂVÂRŞIREA RE­ lelor hidro- şi termo-elec-FORMEI AGRARE, OR- trice). GANIZAREA ŞI DES- Bătălia reconstrucţiei este Unitate­a clasei munci­ porului, muncitorimea, a toate a dus la înfrângerea cărei unitate în acţiune a fascismului, unitatea clasei constituit punctul de pre-—-------­­-r- ------ ■ muncitoare trebue sa fie , . .. , , c „ VOLTAREA CENTRE- bătălia muncitorilor, ţăranilor, un ton al democraţiei şi caTM aljumin iaturor f°r- LOR DE ÎNCHIRIAT MA- tehnicienilor, inginerilor, tote- pdon­­­telor democratice, are da-ŞINI AGRICOLE, CARI lectuaiiior, întreprinzătorilor, a Conferinţa Naţională a toria de a întări şi mai de- VOR FORMA BAZA PEN- tuturor acelora ce voesc să Partidului Comunist Bo- parte această unitate de TRU MĂRIREA PRO- ««. o Bomflnie mal ferici.fi. acţiune fi a O deeipărsi DUCTIVITĂŢH SI REN- o Homaefe Uberfi puternică ,1 “ ££ ' pe­­oDarSfU tnfipiuirea unitătii TABILITĂȚII AGRICUL- independenifi Bfltâlla recon- la tnfăp- 1 TURN­, INDUSTRIALIZA- strucţiei şi consolidarea demo- tuirea unităţii politice a sa e P° 1 lCe' * REA PRODUSELOR A­­craţiei în ţara noastră sunt clasei muncitoare, prin­ tote oa da muncitorimii GRICOLE SI BUNA LOR strâns legele de Câştigarea bă­ tr un mare Partid Unic din România o forţă, o ca­­\ * t Anirin * taliei alegerilor, în faţa cărora Muncitoresc. , ,. . . VALORIFICARE , s­am în mod nen,ijlociti Faţă de sarcinile impor- pacitate de acţiune şi de d) DESVOLTAREA Victoria democraţiei în ţara tante care stau în faţa pe­ mobilizare mai mare. Rea­lizarea Partidului Unic Muncitoresc va spori în mod considerabil influenţa ei politică şi va întări şi m­ai mult unitatea tuturor Partidul unic al clasei­­muncitoare forţelor democratice. Ea va deveni şi mai mult un factor esenţial şi o chezăşie a unităţii noastre naţio­­nale. Partidul Comunist Ro­­mân concepe înfăptuirea Partidului Unic Muncito­resc, nu ca pe o contopire mecanică între cele două partide existente, ci ca o unificare politică şi orga­nizatorică, pe baze princi­piale, în urma unei acţiuni de lămurire ideologică şi a înfăptuirii unei depline u­­nităţi de acţiune. PENTRU CONSOLIDA­REA UNEI ROMANII LI­BERE, DEMOCRATE ŞI INDEPENDENTE, ESTE NECESARA INTENSIFI­CAREA LUPTEI PEN­­TRU RECONSTRUCŢIA TARII ŞI PENTRU OR­GANIZAREA ŞI CONSO­LIDAREA PĂCII. ÎNTĂRIREA frontu­lui UNIC MUNCITORESC ŞI LUPTA PENTRU ÎN­FĂPTUIREA UNIT­ATI­I POLITICE A CLASEI MUNCITOARE; ÎNTĂRIREA FRONTU­LUI NAŢIONAL DEMO­CRAT; ÎNTĂRIREA ALIANŢEI DINTRE MUNCITORI, ŢARANI ŞI INTELEC­TUALI; ÎNFRĂŢIREA DINTRE­ POPORUL ROMAN ŞI PO­POARELE CONLOCU­I­­TOARE ; MOBILIZAREA PARTI­DULUI IN COOPERARE CU FORŢELE DEM­OCR­A­­TICE, IN LUPTA PEN­TRU CÂSTIGAREA B­E­­TALIEI ALEGERILOR: sprijinirea ter­ 1 a GUVERNULUI DR. PE­TRU GROZAV INTARIREA PRIETE­NIEI CU POPOAREL C ÎNCONJURĂTOARE, CU MARELE POPOR SO­VIETIC, ȘI CU TOATE POPOARELE IUBITOA­RE DE LIBERTATE ; TRĂIASCĂ PARTIDUL COMUNIST ROM | V / TRAI A SC a i:r -"AM J DEMOCRATA Si I.V DE­PENDENTA ! ' S m mm Immmm mmm Asistenţa la Conferinţa Naţittftală a Partidului Comunist Român aplaudă entuziast Rezoluţia ! in pagina 16 a si 4 la Ccratuimarea raportului politic al C. C. al P. C. X? prezentat de tova­rășul Gheeorghe G­eeorgiu-Bej

Next