Scânteia, noiembrie 1945 (Anul 2, nr. 367-392)

1945-11-01 / nr. 367

2 ■Miii I CULTURA $[ ARTA *38831 Cronica muzicală Concertele orchestrelor „Filarmonica" și „Radio" A­ctivitatea primelor noastre or­chestre simfoniice se află în pli­nă desfăşurare sub semnul co­laborării. Alături de şefi de orchestră con­­sacraţi, ca maeştrii Jora, Massini şi Alfred Alessandrescu, s-au afirmat elemente tinere cu realizări mai mult decât promiţătoare. E vorba de Con­stantin Silvestru şi Eduard Linden­berg. Nu facem această distincţie pentru a sublinia teza preterată în trecut, a clasificării artiştilor după criterii de notorietate sau de valorificare co­r­ erciala a atracţiei exercitate în rândurile aşa zisului public de „obiş­­nuiţi ai concertelor”, ci dimpotrivă, pentru a releva faptul că spiritul cu adevarat democratic deschide în artă argi posibilităţi de afirmar­e acelora cari au într’adevâr ceva de afirmat. in trecutul apropiat aceste ele­­mente dotate au avut de luptat cu ambiţiile monopolizatoare ale unor d­­atoraşi artistici, care-şi apărau cu îndârjire poziţiile ; regimurile, care încurajau ţinuta autoritară şi exclusivista, menţineau la condu­­cere, împotriva tuturor comanda­­mentelor de progres şi de bun simţ de m,c­i satrap, ai vieţii muzicale. Lucrurile s'au schimbat. Adevăra­tele valori sunt azi solicitate, ele pot veni, şi tr­ebue să vină, să-şi spună cuvântul. Meritul artistic este res­pectat în măsura în care el contri­­buea la progresul colectivităţii, ar nu­m­a întărirea poziţiei acelora, cari nu pot vedea cu ochi buni, introducerea spiritului democrate în viaţa noastră artistică şi prin aceasta pierderea treptată a influenţei lor oculte. In opoziţie cu această mentalitate sectara, manifestată cu ostentar­e zgomotoasă în sala de concert şi pe culoare, susţinem spiritul colegilor, unirea într’un efort comun a tuturor muzicienilor pentru îndrumarea vie­ţii noastre muzicale într’o direcţie constructivă. Artiştii, folosiţi de a­­cee cercuri de sforari ai culiselor pentru încercările lor de recâştigare a poz­ţ­iilor pierdute, se vor simţi mai bine, mai susţinuţi dacă alături de ei vor avea nu oameni cu spirit îngust de castă ci prieteni adevă­raţi, sinceri şi oneşt. In acest sens revendicăm succesele acestor artişti tineri pentru tânăra noastră democraţie şi suntem siguri că şi ei vor contribui cu toată mi­nunata lor dotaţie artistică la con­solidarea vieţii muzicale româneşti tratat un spirit nou.­­ P­imul concert al Orchestrei . Fi­larmonica"­ a fost condus " de maestrul Mihail Jora. Direc­torul Conservatorului de Stat şi Pre­şedinte al Societăţii Compozitorilor Români.­­Programul a fost alcătuit din 2 lu­crări originale : O simfonie de D. Cu­clin şi „ suit­a din Baletul „Demoa­zela Mariuţa“ de M. Joru, care au încadrat concertul pentru vioară de Beethoven, şi fantezia simfonică ,Camarinscaia” de Gonka. Solistul concertului a fost d. prof. Alexandru Teodorescu, primul con­­cert-m­aestru al „Filarmonicii”. Eminentul violonist şi-a putut des­­făşura personalitatea într-o interpre­­tare care nici o clipă nu a lâncezit şi care brodată pe cunoaşterea tradiţiei lor a adus totuşi un nou aport tem­­peramental caracteristic tocmai con­cepţiei sale. Maestrul Jora a condus concertul cu indiscutabilă autoritate. Este un muzician de rasă, al cărui mare ta­lent şi ştiinţă îl situiază în fruntea generaţiei sale. Dacă s’ar apropia mai mult de marea masă, insuşindu­­-i nevoile şi aspiraţiile acesteia, cu­­ creţul renunţării la poziţia sa de­ izo­lare, maestrul Jora ar dobândi a fi mai mare recunoştinţă pentru ceea ce va crează şi reprezintă astăzi in viaţa noastră muzicală. P­rogramarea monumentalei lu­crări a lui Gustav Mahler, ,,Cântecul pământului'' la con­­certul orchestrei Radio dirijat de ma­estrul" Alfred Alessandrescu, se si­tuează pe linia adoptată de la începu­tul acestei stagiuni de către condu­cerile orchestrelor ..Filarmonica” și vRad­io”, de a­ împrospăta repertoriile lor cu lucrări inlăturate în ultimM ’'ni din motive politico-rasiale. Este o iniţiativă care se cuvine a fi sub­liniată. Simfonia pentru tenor alto şi or­­chestră, denumită „Cântecul pămân­tului“, lucrare împreunată de un pesimism tragic, de un bolnăvicios sentiment de singurătate, nu ocupă un loc izolat în opera lui Mahler, îm­preună cu resemnata simfonie a 9-a, şi cu sumbrele ,, Cântece despre moarte, pentru copii”. „Cântecul pă­mântului” reprezintă testamentul unui artist care n’a reuşit să-şi creeze u­n echilibru interior, şi care din această pricină a rămas un singuratec, un vi­sător, oscilând nedecis între sublim şi trivial. Execuţie, lucrării a fost corectă dar academică, lpsită de elan, de vibra­ţie interioară. Părţile vocale au fost susţinute de d-na Zenaida Palii (alto) şi de d. Mihail Ştir­bey (tenor). De reţinut în special vocea frumos timbrată a d-nei Palii, remarcabilă mai ales în regis­trul grav. Concertul a început cu execuţia simfoniei „Haffner” de Mozart, într’o interpretare care n’a reuşit să relie­feze plasticitatea tematică şi melodia senzitivă, cantabilă, specifică muzicei mozartiene. Din partea orchestrei Radio şi a dirijorului său, care ne obişnuiseră cu concerte de o înaltă ţinută artistică ne aşteptam la mai mult. Al doilea concert al Filarmonicei a fost dominat de personalitatea mu­zicianului profund care este d. Con­stantin Silvesrt.. Lăsând în urmă tot ce a fost statornicit printr’o tradiţie de decenii în interpretarea simfoniei patetice de Ceaicovsky, dând frâu li­ber sensibilităţii sale pentru pune­rea în valoare a tonului simfonic, d- Silvestri ne-a înfăţişat un nou Ceai­­covsky — o nouă „Patetică1' — o nouă Filarmonică”. Solistul concertului a fost tânărul violoncelist budapestan Gabrell Ma­­gyar, un muzician sensibil, cu un ton cald şi sincer, dar puţin palid faţă de amploarea sonoră a concertului de Dvorak. „Toccata“ de C. Silvestri reprezintă o strălucită realizare componistică, care cu tot dinamismul ei ritmic ni s’a părut fragmentară, desfăcută din­­tr’un tot. Am vrea să-l reauzim pe compozitor exprimândiu-se luat pe larg şi ştim cât de mult are de spus. Concertul orchestrei Radio con­dus de d. Eduard Lindenberg a în­semnat o frumoasă realizare a a­­c­es­tei tinere forţe dirijorale. In uvertura la „Vasul fantomă” de Două comemoări T­eatrul românesc, la începutu­rile lui, atunci când nu avea încă un fundament cultural mai puternic, s-a sprijinit în special pe aportul unor personalităţi proe­minente. Rememorarea operei pe care au realizat-o aceştia e mai mult decât o simplă formalitate cul­turală, înseamnă recunoaşterea unor valori incontestabile, un prinos da­torit cu prisosinţă. S-au împlinit zilele acestea zece ani dela moartea lui Constantin Nottara şi un an dela cea a lui Paul Gusti. Două figuri de prim plan al teatrului nostru, cărora vremea nu poate să le ştirbească strălucirea. Amândoi au slujit mult timp tea­trul românesc, mai mult de o jumă­tate de veac — o întreagă viaţă de om. Dar meritele lor sunt departe de a se mărgini la un număr mare de ani de activitate. In cele câteva sute de roluri in­terpretate de marele artist care a fost Constantin Nottara, s'a vădit a­­ceeași rară personalitate actoriceas­că. A străbătut un repertoriu deose­bit de vast, pătrunzând la fel de si­­gur în spiritul personagiilor celor mai deosebite, dar excelând mai al­­es în drama istorică, în poemul dra­matic, în tot ce-i îngăduia să-şi ex­prime mai bine căldura focului, ele­ganţa ţinutei, înclinarea spre roman­tism. Cei din generaţiile mai tinere, care nu l-au putut vedea decât foarte în vârstă, şi-au putut da totuşi sea­ma cum în mişcările şovăitoare şi glasul învăluit ale septuagenarului, străbătea la fel de vie flacăra artei adevărate. Profesorul Nottara a fost pe mă­sura artistului. Foarte mulţi dintre fruntaşii de astăzi ai scenei noastre i-au fost elevi şi îi datoresc mult ceea ce ştiu şi izbutesc. E regretabil că nu şi-au reamintit-o cu prilejul ce­remoniei religioase de acum două săptămâni, când a fost de faţă un singur actor. Mai puţin strălucitoare, dar poate la fel de importantă şi fertilă a fost activitatea lui Paul Gusti, care a pus in scenă şi a localizat nenumărate piese, străduindu-se să îmbogăţească şi să învioreze repertoriul sărac al teatrului românesc prin contactul cu literaturile dramatice ale Occidentu­lui. Constantin Nottara şi Paul Gusti nu sunt numai ctitori ai teatrului ro­mânesc, ci — în mare parte — în­făptuitori ai lui. Duminică 28 oct. la orele 10 di­mineaţa a avut loc la Studioul Tea­trului Naţional, comemorarea celor Wagner şi în simfonia în re minor de César Franck, d-sa a reuşit să-şi pună în valoare toate posibi­lităţile tehnice. Unele rezerve sunt de făcut doar cu privire la mişca­rea a doua din simfonie, în care partea metodică nu a fost relie­fată cu suficientă expresivitate. Cu toate acestea, însuşirile de strălu­cit tehnician ale d-lui Lindenberg au fost cu prisosinţă evidenţiate prim calitatea sonoră şi dozajul or­chestrei. Solistul concertului, violoncelis­tul Theodor Lupu, a executat cu o muzicalitate demnă de o cauză mai bună, variaţiunile scolastice pentru violoncel şi orchestră de compozitorul alsacian Léon Boel­­mann. Maestrul Eglzzio Massini a prezen­tat la „Filarmonica” un program compus exclusiv din muzică rusă, cu o factură voit nepretenţioasă, pe în­ţelesul tuturor. Dirijorul, care a a-a­prof­undat cu admirabilul său instinct şi cu ştiinţa sa, muzica rusă, a reuşit să ne dea o justă imagine a limpezi­mii şi a generozităţii melodiei slave, izvorâtă din adâncul sufletului popular şi învestmântată în haina preţioasă a unei orchestraţii rafinate. Programul a cuprins două ,,Schija caucaziene“, de Ipolitov-Ivanov, poe­mul simfonic ,,Sadko” şi Rimsky- Korsakov, uvertură la „Kneaz Igor” de Borodin şi concertul pentru vioară şi orchestră de Glaznicn­, în interpre­tarea solistică a d-luii, Virgil Pop, care a dovedit încă odată remarca­bilele sale calităţi de dinamică şi ton, doi oameni de seamă ai teatrului nostru. Au vorbit despre Constantin Not­tara şi Paul Gusti d-nii: Tudor Via­­nu, Ioan Mas­sot, Şabighian, Sergiu Dumitriu, Ion Manolescu şi Ion Ian­­covescu. D. Brancomir a citit din memo­riile lui Nottara. A urmat un program artistic, în cadrul căruia au fost audiate o serie de plăci cu imprimarea rolurilor lui Nattalia din piesa „Hamlet“ şi „Fân­tâna Blandoaiei”. „Şezătoarea copiilor** de la Ministerul Sănătăţii Sindicatul Salariaţilor Ministe­rului Sănătăţii, a organizat Sâm­bătă 20 Octombrie crt, la ora 5 p. m. o şezătoare, în Amfiteatrul din Calea Plevnei, 19. Au luat parte: d. ministru dr. Bagdazar, d-u­ii Secretari Gene­rali dr. Şerban Brătianu şi dr. Cup­­cea, precum şi toţi funcţionarii Mi­­niterului Sănătăţii din Capitală. Cu această ocazie, Sindicatul a distribuit la toţi copiii sub 14 ani aii funcţionarilor, pachete cu cioco­lată, lapte condensat, zahăr, vita­mine, conserve, margarină, pachete cu brânză, biscuiţi, etc. D. dr. Bagdazar, ministrul Sănă­tăţii, a deschis şezătoarea arătând că guvernul Groza a dat şi dă ma­re atenție salariaţilor publici, după care a urmait un bogat program ar­tistic. * k k A. Mendelsohn și EL. Eilan IM O T­ ­Tî rturile de cereale în U­. R S. S. de I. BEMERZCTGV Locţiitorul Comisarului Poporului la Agricultură al U. R. S. S. 1/ 'e ţara cu '■ de mai r­uite grâne din lume. Ea­­ reducea înainte de războiu 31°/o­­ n producţia mondială de grâu, lQ°/o din producţia mondială de se­cară, 24°/o din cea de orz, 31°/m­ din cea de ovăz, 80'/o’ dim cea de ma­zăre şi linte. In ce priveşte produc­ea pe unelor cinci culturi Uniunea Sovietică ocupă primul loc în lume. Si;'»rnfezele însămânţate şi re­coltele creşteau în anii puterii so­­v­et'ce din an în an, într’un ritm necunoscut în trecut. Deosebit de repede se desvoltau culturile de cereale. Până la revoluţie, în 1913, "o semnau cereale pe o suprafaţă totilă de 94,4 milioane de hectare, '"r în 1938, pe o suprafaţă de 102,4 •■'’henne hectare. Sporirea supra­feţei s’a produs pe seama măririi semănăturilor cu cultura cea mai preţioasă — grâul. In 1913 se se­mănau cu grâu 31,6 milioane hec­tare, iar în 1938 — 41,5 milioane hectare. Recolta medie nu întrecea în Rusia dinainte de revoluţie 6-7 chintale de hectar, iar în 1933-37 ea a şi atins 9,7 chintale. In 1930 recolta totală de culturi de cereale a fost de 801 milioane chintale, iar în 1937 a crescut la 1.203 milioane chintale. înflorirea agriculturii din Uniu­nea Sovietică este legată de orga­nizarea şi creşterea colhozurilor şi de mecanizarea tot mai mare a muncilor agricole. încă în 1940, tractoarele staţiunilor de maşini şi tractoare au lucrat 217 milioane de hectare de pământ aparţinând col­hozurilor (în unităţi convenţionale de arătură), iar combinele au strâns 42°­ o din toate culturile de cereale. Desvoltarea normală ulterioară a agriculturii din URSS a fost împiedicată de agresiunea perfidă asupra ţării noastre, săvârşită de Germania hitleristă. In toamna anului 1942 fasciştii au ocupat vremelnic Ucraina, Ku­­banul, Donul şi un şir de alte re­giuni agricole importante. Prin pierderea temporară a acestor te­ritorii, U.R.S.S. a fost lipsită de a­­proape 40°­ oi din suprafeţele agri­cole ale ţării, de 37°/6­ din culturi­le de cereale şi de 50°/6 din toate culturile de cereale de toamnă. Pentru a furniza în aceste condi­ţii pâine suficientă Armatei Roşii şi populaţiei orăşeneşti, trebuia ri­dicată grabnic producţia agricolă din regiunile din adâncul ţării. In primii doi ani de războiu au fost mult sporite semănăturile de cereale din Siberia, Asia Centrală şi Transcaucazia: un şir de repu­blici care aduceau înainte de răz­boiu grâne din al­te regiuni ale U­­niunii Sovietice, şi-au sporit în timpul războiului într’atâta supra­feţele cultivate de cereale, încât nu numai că n’au mai avut nevoe să aducă grâne din altă parte, dar au putut să furnizeze pâine şi Ar­matei Roşii. Din rândul acestor re­publici fac parte Uzbekistanul, Tadjikistanul, Kirghizia, în parte republicile Transcaucaziene şi al­tele. In acest fel, asigurarea ţării noa­stre şi a armatei cu produse ali­mentare s’a făcut chiar în perioa­da de războiu cea mai grea pentru ţară, mai cu seamă din resursele proprii ale ţării. In 1944—45 colhozurile din re­giunile foste sub ocupaţie, au păşit la refacerea culturilor de cereale şi au strâns o recoltă bună. Multe raioane din Ucraina, Don, Kuban, Moscova, Kalinin şi alte regiuni au refăcut întinderile dinainte de războiu ale culturilor de cereale. Suprafeţele totale însămânţate în regiunile eliberate au ajuns în acest an la 76°/o din suprafaţa în­sămânţată înainte de războiu. Su­prafaţa semănată cu grâne atinge In teritoriile eliberate, 77°/« din suprafaţa antebelică­­Un mare pas înainte a fost fă­cut în 1944—45 în domeniul refa­cerii culturilor selecţionate din ţa­ră. înainte de războiu, în Uniunea Sovietică culturile selecţionate au ajuns la grâu de toamnă până la 94°/o, la secara de toamnă la 87”/o, la orzul de­­toamnă la 87°/i .In tim­pul războiului procentul culturilor selecţionate a scăzut întrucâtva, dar în 1945 ele vor fi în mare mă­sură refăcute. In acest au fost in­troduse unele varietăţi noi, mai productive. Colhozurile şi sovho­zurile Uniunii Sovietice au mari posibilităţi în alegerea varietăţilor de cereale. Numai în curs de 7 ani staţiunile de selecţionare din Uniu­nea Sovietică au scos şi au dat la experimentarea statului 632 de va­rietăţi de cereale din cele mai pro­ductive. Din aceste varietăţi noi, Comfisiunea de stat a verificat şi recomandat pentru producţie 235 varietăţi de culturi de cereale In planul cincinal de desvoltare a agriculturii pentru perioada 1946—1950 se acordă o mare aten­ţie culturii cerealelor. Pentru anii apropiaţi se preconizează refacerea suprafeţelor însămânţate până la proporţiile antebelice şi o creşte­re însemnată a recoltelor globale de cereale prin ridicarea producti­vităţii lor­ Pentru anii apropiaţi ai planu­lui cincinal se prevede trecerea completă la culturi de cereale se­lecţionate, prin introducerea rapidă a varietăţilor celor mai bune şi mai­­rodnice. Un loc însemnat se dă sporirii culturilor de grâu tare de primăvară în regiunile de Sud, din Sud-Est, din Siberia şi Kazah­­stan. Se prevede introducerea pe scară întinsă a metodei de semă­­nare a cerealelor prin metoda rân­durilor înguste, pe baza unei pro­ducţii mari de noi maşini de semă­nat în rânduri înguste. Se preve­de nu numai refacerea semănătu­rilor de grâu de toamnă, şi de pri­măvară în ţinuturile fără cerno­ziom, ci şi o însemnată mutare a grâului spre Nord, cu introducerea în producţie a unor varietăţi mai nordice. Se prevede o mărire însemnată a semănăturilor de porumb şi mu­tarea acestei culturi în regiuni noi, mai nordice. Planul de cinci ani prevede o ri­dicare însemnată a nivelului de me­canizare a principalelor nume a­­gricole la culturile de cereale Se presupune că staţiunile de maşini şi tractoare vor spori până la 70°/a semănăturile de cereale de primă­vară cari se fac cu maşina, ogorî­­rea se va face de staţiunile de ma­şinii şi tractoare până la 90%, strângerea cerealelor cu combine şi secerători-Tegători va atinge 70% din toată suprafaţa cultivabilă a colhozurilor de cereale. Mărirea nivelului de mecanizare trebue nu numai să asigure sporirea suprafe­ţelor cultiva­te, ci şi să mărească productivitatea, ceea ce va avea drept urmare creşterea recoltelor globale de cereale şi mărirea con­siderabilă a producției de grâne ce reviin de fiecare suflet. „SCÂNTEIA" din Moldova şi Bucovina de Sud Ministerul Finanţelor a trimis or­ganelor în subordine instrucţiuni cu privire la impozitul pe salarii datorat de funcţionarii autorităţilor din Mol­dova şi Bucovina de Sud, pe timpul evacuării autorităţilor legale. Se precizează că impozitele pe sa­larii nu este datorat pe timpul acelei stări de fapt, în localităţile în care dispoziţiunile autorităţilor locale nu prevedeau că funcţionarilor trebue să li se reţină şi să se verse impozi­tul pe salarii. Preţul romniescut din cota liberă Printr’o decizie a Comisariatului General al Preţurilor, preţul d­e Cons­tanţa al bumbacului pur importat din U. R. S. S., repartizat filaturilor în cota liberă, se stabileşte la 8000 lei pe kgr. Preţul de vânzare al firelor toarse din acest bumbac a fost fixat la 26.000 Iei kgr. loco fabrică, pentru firele cu 8,59V, umiditate pe Warcaps sau Pincaps, baza Nr. 20/1. Pentru fiecare număr de fire peste baza 20/1 se adaugă la preţul de mai sus, câte 18 lei de fiecare număr la kgr., iar pentru fiecare număr sub 20/1 se reduce preţul cu 9 lei de fie­care număr la kgr. Acolo însă unde autorităţile locale au prevăzut această obligaţie, organe­ Ite fiscale sunt In drept a pretinde şi a urmări impozitul pe salarii pentru funcţionarii autorităţilor, pe timpul cât a durat acea situaţie de fapt. In consecinţă organele fiscale vor contesta, în fiecare judeţ, dacă po­trivit actelor administrative de pe timpul evacuării, impozitul pe salarii­le funcţionarilor este datorat sau nu­­rii generali, subdirectorii generali, di­rectorii avocaţii de pe lângă mi­nistere şi instituţii autonome, chel­­tuelile de deplasare se vor stabili de la caz la caz. In Capitală simt sufici­ente subcentre pentru distribuirea pâinii Sindicatul patronilor brutari şi franzelari din Bucureşti, afiliat la U.S.I.C., anunţă că în oraş s-au for­­mat subcentre suficiente pentru satis­facerea populaţiei cu pâine. Aceste­­ subcentre sunt deschise între orele ’­6—15 în zilele de lucru şi între orele 0—11 în zilele de sărbătoare. Preţul de vânzare a pâinii la a- I­ceste subcentre este de lei 80 pâinea­­ de 600 grame şi de lei 160 pâinea de ^ 1.200 grame. Toate cazurile în care­­ se pretind sume mai mari decât cele specificate, trebue aduse imediate la cunoştinţa autorităţilor. In ultima vreme au fost repar­tizate economatelor următoarele "entităţi de peşte sărat: B. N. R. 7640 kgr.; Fabrica Tele­foane Standard 2200; Compania Mercantilă Română Prahova 800 ; Fabrica de încălţăminte Alex. Dia­­conescu 300; Şcoala şi căminul de u­cenici industriali 200 ; Centrala Cosmetică 200; R.E.L.A.P. 250; Fa­brica ţesături Bacău 750; Soc. Naţ. Crucea, Roşie 1500; C.A.I.P. 40000; Danubiana 3000; Economatul In­­­trepr. Ing. Gh. Stoica Ghervescu şi Voiculescu 200 ; Salcomind. 1500 ; Economatul Funcţ. Particulari R.­­Vâlcea 600; Expl. Petroliferă Ing. P. P. Coconea 1100; Aiura 550; E­­conomatul învățătorilor 3500 kgr­­ eza Repartizări de peşte sărat Noile preţuri pentru decorticare Comisariatul General al Preţurilor a dat o decizie, prin care tariful de decorticare se fixează după cum ur­mează : Recorticarea orzului, orezului şi meiului 32 lei pe­ kgr. Recorticarea mazărei 24 lei pe kgr In preţurile de mai sus sunt cuprin­se toate cheltuel­e suportate de fab­rică, impozite şi beneficiu. Prin decorticare se înţeleg toat­e operaţiile de manipulare, sortare, de­ ,­cojire, finisare şi înmagazinare. Sodă caustică pentru populaţia Capitalei Sindicatul comercianţilor de chimi­cale din U.S.I.C. anunţă că au sosit în Capitală 3 vagoane de sodă caus­tică. Din această cantitate 6.000 kgr. au fost distribuite fabricilor de să­pun, iar restul de 24.000 kgr. a f°st distribuit unui număr de comercianţi, care sunt obligaţi a o vinde consuma­torilor la preţul oficial. Majorarea Indemnizaţii­lor de deplasare Printr’un jurnal al Consiliului de miniştri s­e stabileşte că ,indemniza­ţiile de deplasare stabilite prin jur­­nalul Nr. 703 din 1945 pot fi majo­rate până la 100 la sută pentru func­ţionarii care se deplasează în afară de reşedinţa în care sunt numiţi, pentru exercitarea funcţiunilor lor. Majorarea de 100 la sută se va acorda numai pe bază de rapoarte motivate. Pentru secretarii generali, directo- B - Cu începere de la 1 Noembrie a. c., Ministerul Finanţelor va elibera tit­lurile definitive, în locul chitanţelor­­titluri provizorii ale împrumutului Refacerii Naţionale. Titlurile definitive pot fi solicitate la orice administraţie financiară din ţară. , . Sindicatul industriaşilor de trico­taje din U.S.I.C. ţine adunarea ple­nară Joi, 1 Noembrie 1945 orele 16. Se va­ supune raportul comitetului, referitor la cota liberă de bumbac şi aţă de cusut. Toţi membrii sunt obli­gaţi a lua parte la discuţii. De la Cooperativa „Victoria“ Cooperativa „Victoria“ anunţă că s-au deschis nouile magazine din calea Moşilor şi din calea Rahovei Nr. 107, începând de la 1 Noembrie a. c. nu se vor mai putea face cumpără­turi de la magazinele cooperativei „Victoria“ decât pe baza carnetu­lui de asociat. Membrii cooperatori care nu şi-au ridicat camerele sunt rugaţi să se prezinte până la acea dată pentru a le ridica. Cooperatorii al căror nume înce­pe cu literele: A, C, K, E, F, H, I, J, N, O, R, T şi U, se vor prezenta la sediul U. P. din str. Jules Miche­let Nr. 14, între orele 9—14 şi 17—20, cei cu literele: B, D, G, L, M, P, S, V, W, Z şi X se vor pre­zenta la sediul U. P. din calea Că­lăraşi Nr. 61, la aceleaşi ore. Se vor prezenta numai coopera­torii care se aprovizionează indivi­dual. Modalitatea şi sediile unde se vor distribui carnetele celor din întreprinderi, se vor comunica ul­terior. Carnetele de asociaţi se vor eli­bera numai pe baza chitanţei de piaţa celui de-al doilea vărsământ, care se poate face atât la sediile de mai sus în ziua distribuţiei carne­telor, cât şi la toate magazinele cooperativei Cooperatorii sunt rugaţi, în ve­derea aprovizionării de iarnă ca pe lângă vărsământul al doilea să subscrie noui părţi sociale. In urma şedinţei cu responsabilii cooperativei „Victoria“ ţinută la Sindicatul Metalo-Chimic în ziua de 23 octombrie a. c., s-au alocat cote de ciorapi de lână pentru iar­nă, cooperatorilor din următoarele fabrici: Malaxa, Şantierul U. D. R., Rudeni, Aco, Rudolf Schmidt, Dura, Boiangeria Schmidt, Atelierele Bragadiru, Superterm, Sarotub, I. C. R., Boiangeria Pariziana, Wolff, I, C. A. R., Odol, Fichet, Metalica, Zwölffer, Geiser, Uzinele Metalur­gice Griviţa, Asam, Metaloglobus, Uzinele Chimice Române, Voina, Vulcan, Stela-Chimica, Grupul In­dustriilor Electrice, Mociorniţa, La­­romet, Lemaître, Zimmer, S. E. T. Separat s’au mai alocat pentru: C. F. R., Gaz şi Electricitate, Te­lefoane, Apretura Lânăried, Lanital. Cei ce n’au ridicat încă cotele, se vor prezenta de urgenţă. Din transporturile următoare se vor da prin rotaţie şi cooperatori­lor din celelalte întreprinderi. Cstila Scânteia »»­u d­u Urmaţi Sa. Joi la ora 17 a avut loc adunarea generală a foştilor voluntari români din Armata Republicană Spaniolă. Cu această ocazie s’a hotărît con­stituirea unei Asociaţii care va avea drept scop să menţină treaz spiritul de luptă pentru libertate, democraţie şi solidaritate, spirit care a domnit in rândurile valoroaselor Brigăzi Inter­naţionale din Spania. Comitetul Asociaţiei Foştilor Vo­luntari Români din Armata Republi­cană Spaniolă s-a constituit astfel: Preşedinte : Minea Stan, redactor res­ponsabil al revistei „Viaţa Sindicală”. Secretar : Elisab­eta Luca, din Corni-In Valea Jiului au avut loc Dumi­nici 28 Octombrie mari adunări mun­citoreşti, in care s’a manifestat voin­ţa nezdruncinată de întărire a unităţii politice a odor ce muncesc. Zeci de mii de muncitori, la Lu­pani, Petroşani, Vulcan, Aninoasa, Lo­nea şi Petrila din partidele care for­mează Frontul Unic Muncitoresc, cum şi muncitorii fără de partid, şi-au luat angajamentul de a lupta pentru în­făptuirea unităţii politice a clasei muncitoare împotriva oricăror în­cercări din partea reacţiunii de a des­­bina pe muncitori. In prezidiumul activ al adunărilor au fost aleşi muncitori din ambele partide, precum şi din cei neînscrişi in nici un partid. Tov. Fătraşcu, membru al Comite­tului Central al P. C. R., a spus RADIO ROMANIA 1­6.30: Deschiderea emisiunii; Ora C-t­xactă; învăţătura zilei; Ram­io-Jurnal: Rezumatul programului. 6.50: Muzica dimineţii (discuri). RADIO ROMANIA 7.30: Emisiune in limba maghiară. RADIO BUCUREŞTI 7.30: Rezumatul Radio-Jurnalului. 7.35 : Continuarea muzicii de dimi­neaţă (disc.). 3.00: Muzică variată uşoară (discuri). RADIO ROMANIA ŞI RADIO DACIA ROMANA 8.00: Emisiune pentru presa din pro­vincie. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 8.30: Muzică variată uşoară (discuri). RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI ŞI RADIO DACIA ROMANA 8.00- Ora administrativă. RADIO ROMANIA SI RADIO BUCUREŞTI 9.10: Muzică variată uşoară pe discuri speciale. 10.00: închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA 13.00: Deschiderea emisiunii; Ora e­­xactă; Muzică variată (discuri). RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 14.00: Ora exactă; Radio-jurnal. 14.25: Publicitate. 14.30: Ora armatei; Radio Bucureşti. 15.30: Taraful Gheorghe Viuţă Budă-Stan ca­­­telul Uniunii Femeilor Antifasciste. Membri: Lt. colonel Petre Borilă, lt colonel Valter Roman, Boncea Con­stantin, secretarul Comitetului Jude­ţean F. N. D., lt. colonel Gh. Stoica, lt. colonel Mihai Burcă şi lt. colonel Mi­hail Florescu din Forţele Franceze din Interior.Comisia de Control este alcă­tuită din : Sevcenco Serghie, secreta­rul Uniunii Muncitorilor din Mine şi Petrol, căpitan Paraschiv şi Câmpea­­nu Constantin din forţele Franceze din Interior. Toţ foştii voluntari cari n’au par­ticipat la adunare sunt rugaţi să ia contact cu secretariatul asociaţiei, printre altele: ,,Frontul Unic Muncitoresc are de scop mobilizarea clasei muncitoare şi în jurul ei a întregului popor, nu lup­ta împotriva rămăşiţelor fasciste şi ale reacţiunii. Ei trebue să fie punc­tul de concentrare al tuturor forţelor democratice“. Tov. Pătraşcu a dat apoi exemplu pe tovarăşii social democraţi din Lu­­peni şi Aninoasa care s-au alăturat din primul moment la acţiunea pen­tru înfăptuirea partidului nulc mun­citoresc. Moţiunea votată a fost trimisă Co­m­­itelor Centrale ale P.C.R. şi P. S. R. în care se aduce la cunoştinţă do­rinţa şi hotărârea muncitorimii din Valea Jiului de a lupta pentru întări­rea şi adâncirea Frontului Unic Mun­citoresc . 16.00: Muzică variată uşoară (discu­ri). 16.30: Jurnal intern. 16.40: Muzică variată uşoară (discUTI). RADIO ROMANIA 17.00: Emisiune în limba maghtarră. RADIO BUCUREŞTI 17.00: Instrumentişti pelebri (discuri). RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18.03: Muzică modernă de balet (disc.). 18.45: 1. Despre „Ziua Economiei” de d. N. Sibiceanu, Preşedintele Casei de Economie; 2. Bătrânul şi cei trei flăcăi de Victor Halmu (recitată de autor). 19.00: Ora Tineretului Progresist. 19.45: Yolanda Mărculescu-canto. 20.00: Revista Presei. 20.10: Ora Naţiunilor Unite. ..An­glia“. 20.40: Ora Sindicală organizatorică. 20.57: Buletin sportiv. 21.00: Recital de violină- Adia Gher­­ţovici. 21.30: Cântă Tito Schipa (discuri). 21.40: Jeny Comissiona (canto). 22.00: Ora exactă: Radi­o-jurnal; Pu­blicitate; Rezumatul programului de a doua zi. 22.30: Instrumentişti sovietici (discuri), învăţătura zilei. RADIO BUCUREŞTI 23.00: închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA SI RADIO DACIA ROMANA 23.00: 1. Buletin special de informaţii şi Revista presei în exclusivitate pen­tru Exchange-Telegraph-Zörich. 2. E­­misiune pentru presa din provincie. Muncitorii comunişti, social-demoraţi şi­ cei fiin­da­usrlici d îi Halea Jiului a­­ cer­ut feurrea unităţii police a muncitori 9 v 'erdieri 3SI OPERA: Povestirile lui Hoffmann. NAŢIONAL: (Sf. Sava): Madame Sans- Gene. STUDIO: Madona. VICTORIEI: (orele 17.30—22.30). Din jale se întrupează Electra. COMEDIA: Marele Duhovnic. ATENEU: Hoţul. MUNICIPAL: Cine e nebun ? COLORADO: Ţi-a făcut cu ochiul. MARIA FILOTTI (Sărindar): Ion al Vă­danei. MUNCITORESC: O fată din popor. TEATRUL NOSTRU: Discipolul Diavo­lului. ALHAMBRA: Stane de piatră. TEATRUL NORA PIACENTINI (AT­LANTIC : Robinson cu... Stroe. MIC : Femeia în floare. BARASEUM: Ich Leb (Trăesc). TEATRUL ELYSEE (Str. Doamnei 11): Selo Salamon cu trupa sa. REVISTE GIOCONDA: Aşa începe dragostea. SAVOY: Gioconda la Savoy. IZBANDA (8.30): A­rrivale der Mamen. ASTORIA: Teatrul în idiş „Urbe Na­­halnic“. CINEMATOGRAFE ARO: „Nopţile lor...“. CAPITOL: Carmen, cu Vivian? Ro­mance. CENTRAL: Taras Bulba. SCALA: „Nopţile lor...“. TIVOLI: Taras Bulba. REGAL: Contrabandă. SELECT : Iubire cu Charles Bayer. EXCELSIOR (str. Oteteleşanu — în Oto­sul Telefoanelor): Leslie Howard în Mister Smith. TRIANON: „Invazia". A. R. P. A.: Mai presus de toate. FEMINA: Nimfa nopţii. CORSO: De-aşi fi Rege şi Jurnal. VICTORIA: Ne scufundăm şi revistă. CASANDRA: Echipajul. BD. PALAS: Vrăjitorul din Oz. NISSA: Vasul Fantomă şi revistă. FRANKLIN: Conflict POPULAR: Curtezana din Veneţia. AIDA: Taina Gheţarilor şi Jurnal. ASTORIA: Străjerii Vestului sălbatec; complectare şi revistă. AMERICAN: Condamnata şi revistă. CLASIC : Atenţiune poliţia, jurnal şi trupa de revistă. ALIANŢA: Hanul plăcerilor, jurnal şi revistă. CĂRĂMIDARII DE JOS (Cale® Piscu­lui 7): Vin Ploile. CARMEN SYLVA: Parada cea mare. CRANGASI: Viaţa e un joc şi revistă. DIANA: Vulturul Alb, jurnal şi revistă. DIACIA: Vreau să-mi înşel bărbatul şi jurnal. ELDORADO: Pinochio şi jurnal. FLORIDA: Cadavru, viu şi jurnal. GLORIA: Pentru ochii tăi frumoşi şi jurnal. ILEANA : Planul plăcerilor. IZBANDA: Piratul Negru cu Macario. LIA (complect renovat, calea Gri­vi­ţei 196): Drumuri noui, cu Fredy Barto­lomeu şi jurnal, LUXOR str. Gogu Cantacuzino 76 (Gră­dina Icoanei): Legiunea Albă. MARCONI: Exil-Expres şi revistă. MARNA: Asul de pică şi Revistă. MILANO: Amanta mascată şi jurnal. MODEL: Adevărata Glorie, jurnal şi revistă. MIORIŢA: Ne scufundăm şi jurnal NERO: Mizerabilii. ODEON: Valea Infernului şi jurnal. PACHE: Cei trei muşchetari şi revistă. RAHOVA: Vulturul Alb cu Buck Jones vorbit în limba română ; trupa da reviste „Toncini”. ROMA: Adevărul îndrăgit şi Revistă. REX: Tarzan în Exil. RIGOLETTO: Geronimo şi trupă de re­vistă şi comedia. SPLENDID: Piratul Negru şi jurnal. TOMIS: Jocul Destinului. UNIC: Femei deschideţi ochii şi Jurnal. UNIREA: Au fost şase şi Revistă. VOLTA BUZEŞTI: Drumul spre Victo­rie şi revistă. VENUS: Călăreţii din Texas şi Revistă. VERGU: O** 6 după război şi revistă. VOLGA: Stan și Bran Aviatori. gganoArt&AU

Next