Scânteia, noiembrie 1945 (Anul 2, nr. 367-392)
1945-11-01 / nr. 367
2 ■Miii I CULTURA $[ ARTA *38831 Cronica muzicală Concertele orchestrelor „Filarmonica" și „Radio" Activitatea primelor noastre orchestre simfoniice se află în plină desfăşurare sub semnul colaborării. Alături de şefi de orchestră consacraţi, ca maeştrii Jora, Massini şi Alfred Alessandrescu, s-au afirmat elemente tinere cu realizări mai mult decât promiţătoare. E vorba de Constantin Silvestru şi Eduard Lindenberg. Nu facem această distincţie pentru a sublinia teza preterată în trecut, a clasificării artiştilor după criterii de notorietate sau de valorificare cor erciala a atracţiei exercitate în rândurile aşa zisului public de „obişnuiţi ai concertelor”, ci dimpotrivă, pentru a releva faptul că spiritul cu adevarat democratic deschide în artă argi posibilităţi de afirmare acelora cari au într’adevâr ceva de afirmat. in trecutul apropiat aceste elemente dotate au avut de luptat cu ambiţiile monopolizatoare ale unor datoraşi artistici, care-şi apărau cu îndârjire poziţiile ; regimurile, care încurajau ţinuta autoritară şi exclusivista, menţineau la conducere, împotriva tuturor comandamentelor de progres şi de bun simţ de m,ci satrap, ai vieţii muzicale. Lucrurile s'au schimbat. Adevăratele valori sunt azi solicitate, ele pot veni, şi trebue să vină, să-şi spună cuvântul. Meritul artistic este respectat în măsura în care el contribuea la progresul colectivităţii, ar numa întărirea poziţiei acelora, cari nu pot vedea cu ochi buni, introducerea spiritului democrate în viaţa noastră artistică şi prin aceasta pierderea treptată a influenţei lor oculte. In opoziţie cu această mentalitate sectara, manifestată cu ostentare zgomotoasă în sala de concert şi pe culoare, susţinem spiritul colegilor, unirea într’un efort comun a tuturor muzicienilor pentru îndrumarea vieţii noastre muzicale într’o direcţie constructivă. Artiştii, folosiţi de acee cercuri de sforari ai culiselor pentru încercările lor de recâştigare a pozţiilor pierdute, se vor simţi mai bine, mai susţinuţi dacă alături de ei vor avea nu oameni cu spirit îngust de castă ci prieteni adevăraţi, sinceri şi oneşt. In acest sens revendicăm succesele acestor artişti tineri pentru tânăra noastră democraţie şi suntem siguri că şi ei vor contribui cu toată minunata lor dotaţie artistică la consolidarea vieţii muzicale româneşti tratat un spirit nou. Pimul concert al Orchestrei . Filarmonica" a fost condus " de maestrul Mihail Jora. Directorul Conservatorului de Stat şi Preşedinte al Societăţii Compozitorilor Români.Programul a fost alcătuit din 2 lucrări originale : O simfonie de D. Cuclin şi „ suita din Baletul „Demoazela Mariuţa“ de M. Joru, care au încadrat concertul pentru vioară de Beethoven, şi fantezia simfonică ,Camarinscaia” de Gonka. Solistul concertului a fost d. prof. Alexandru Teodorescu, primul concert-maestru al „Filarmonicii”. Eminentul violonist şi-a putut desfăşura personalitatea într-o interpretare care nici o clipă nu a lâncezit şi care brodată pe cunoaşterea tradiţiei lor a adus totuşi un nou aport temperamental caracteristic tocmai concepţiei sale. Maestrul Jora a condus concertul cu indiscutabilă autoritate. Este un muzician de rasă, al cărui mare talent şi ştiinţă îl situiază în fruntea generaţiei sale. Dacă s’ar apropia mai mult de marea masă, insuşindu-i nevoile şi aspiraţiile acesteia, cu creţul renunţării la poziţia sa de izolare, maestrul Jora ar dobândi a fi mai mare recunoştinţă pentru ceea ce va crează şi reprezintă astăzi in viaţa noastră muzicală. Programarea monumentalei lucrări a lui Gustav Mahler, ,,Cântecul pământului'' la concertul orchestrei Radio dirijat de maestrul" Alfred Alessandrescu, se situează pe linia adoptată de la începutul acestei stagiuni de către conducerile orchestrelor ..Filarmonica” și vRadio”, de a împrospăta repertoriile lor cu lucrări inlăturate în ultimM ’'ni din motive politico-rasiale. Este o iniţiativă care se cuvine a fi subliniată. Simfonia pentru tenor alto şi orchestră, denumită „Cântecul pământului“, lucrare împreunată de un pesimism tragic, de un bolnăvicios sentiment de singurătate, nu ocupă un loc izolat în opera lui Mahler, împreună cu resemnata simfonie a 9-a, şi cu sumbrele ,, Cântece despre moarte, pentru copii”. „Cântecul pământului” reprezintă testamentul unui artist care n’a reuşit să-şi creeze un echilibru interior, şi care din această pricină a rămas un singuratec, un visător, oscilând nedecis între sublim şi trivial. Execuţie, lucrării a fost corectă dar academică, lpsită de elan, de vibraţie interioară. Părţile vocale au fost susţinute de d-na Zenaida Palii (alto) şi de d. Mihail Ştirbey (tenor). De reţinut în special vocea frumos timbrată a d-nei Palii, remarcabilă mai ales în registrul grav. Concertul a început cu execuţia simfoniei „Haffner” de Mozart, într’o interpretare care n’a reuşit să reliefeze plasticitatea tematică şi melodia senzitivă, cantabilă, specifică muzicei mozartiene. Din partea orchestrei Radio şi a dirijorului său, care ne obişnuiseră cu concerte de o înaltă ţinută artistică ne aşteptam la mai mult. Al doilea concert al Filarmonicei a fost dominat de personalitatea muzicianului profund care este d. Constantin Silvesrt.. Lăsând în urmă tot ce a fost statornicit printr’o tradiţie de decenii în interpretarea simfoniei patetice de Ceaicovsky, dând frâu liber sensibilităţii sale pentru punerea în valoare a tonului simfonic, d- Silvestri ne-a înfăţişat un nou Ceaicovsky — o nouă „Patetică1' — o nouă Filarmonică”. Solistul concertului a fost tânărul violoncelist budapestan Gabrell Magyar, un muzician sensibil, cu un ton cald şi sincer, dar puţin palid faţă de amploarea sonoră a concertului de Dvorak. „Toccata“ de C. Silvestri reprezintă o strălucită realizare componistică, care cu tot dinamismul ei ritmic ni s’a părut fragmentară, desfăcută dintr’un tot. Am vrea să-l reauzim pe compozitor exprimândiu-se luat pe larg şi ştim cât de mult are de spus. Concertul orchestrei Radio condus de d. Eduard Lindenberg a însemnat o frumoasă realizare a acestei tinere forţe dirijorale. In uvertura la „Vasul fantomă” de Două comemoări Teatrul românesc, la începuturile lui, atunci când nu avea încă un fundament cultural mai puternic, s-a sprijinit în special pe aportul unor personalităţi proeminente. Rememorarea operei pe care au realizat-o aceştia e mai mult decât o simplă formalitate culturală, înseamnă recunoaşterea unor valori incontestabile, un prinos datorit cu prisosinţă. S-au împlinit zilele acestea zece ani dela moartea lui Constantin Nottara şi un an dela cea a lui Paul Gusti. Două figuri de prim plan al teatrului nostru, cărora vremea nu poate să le ştirbească strălucirea. Amândoi au slujit mult timp teatrul românesc, mai mult de o jumătate de veac — o întreagă viaţă de om. Dar meritele lor sunt departe de a se mărgini la un număr mare de ani de activitate. In cele câteva sute de roluri interpretate de marele artist care a fost Constantin Nottara, s'a vădit aceeași rară personalitate actoricească. A străbătut un repertoriu deosebit de vast, pătrunzând la fel de sigur în spiritul personagiilor celor mai deosebite, dar excelând mai ales în drama istorică, în poemul dramatic, în tot ce-i îngăduia să-şi exprime mai bine căldura focului, eleganţa ţinutei, înclinarea spre romantism. Cei din generaţiile mai tinere, care nu l-au putut vedea decât foarte în vârstă, şi-au putut da totuşi seama cum în mişcările şovăitoare şi glasul învăluit ale septuagenarului, străbătea la fel de vie flacăra artei adevărate. Profesorul Nottara a fost pe măsura artistului. Foarte mulţi dintre fruntaşii de astăzi ai scenei noastre i-au fost elevi şi îi datoresc mult ceea ce ştiu şi izbutesc. E regretabil că nu şi-au reamintit-o cu prilejul ceremoniei religioase de acum două săptămâni, când a fost de faţă un singur actor. Mai puţin strălucitoare, dar poate la fel de importantă şi fertilă a fost activitatea lui Paul Gusti, care a pus in scenă şi a localizat nenumărate piese, străduindu-se să îmbogăţească şi să învioreze repertoriul sărac al teatrului românesc prin contactul cu literaturile dramatice ale Occidentului. Constantin Nottara şi Paul Gusti nu sunt numai ctitori ai teatrului românesc, ci — în mare parte — înfăptuitori ai lui. Duminică 28 oct. la orele 10 dimineaţa a avut loc la Studioul Teatrului Naţional, comemorarea celor Wagner şi în simfonia în re minor de César Franck, d-sa a reuşit să-şi pună în valoare toate posibilităţile tehnice. Unele rezerve sunt de făcut doar cu privire la mişcarea a doua din simfonie, în care partea metodică nu a fost reliefată cu suficientă expresivitate. Cu toate acestea, însuşirile de strălucit tehnician ale d-lui Lindenberg au fost cu prisosinţă evidenţiate prim calitatea sonoră şi dozajul orchestrei. Solistul concertului, violoncelistul Theodor Lupu, a executat cu o muzicalitate demnă de o cauză mai bună, variaţiunile scolastice pentru violoncel şi orchestră de compozitorul alsacian Léon Boelmann. Maestrul Eglzzio Massini a prezentat la „Filarmonica” un program compus exclusiv din muzică rusă, cu o factură voit nepretenţioasă, pe înţelesul tuturor. Dirijorul, care a a-aprofundat cu admirabilul său instinct şi cu ştiinţa sa, muzica rusă, a reuşit să ne dea o justă imagine a limpezimii şi a generozităţii melodiei slave, izvorâtă din adâncul sufletului popular şi învestmântată în haina preţioasă a unei orchestraţii rafinate. Programul a cuprins două ,,Schija caucaziene“, de Ipolitov-Ivanov, poemul simfonic ,,Sadko” şi Rimsky- Korsakov, uvertură la „Kneaz Igor” de Borodin şi concertul pentru vioară şi orchestră de Glaznicn, în interpretarea solistică a d-luii, Virgil Pop, care a dovedit încă odată remarcabilele sale calităţi de dinamică şi ton, doi oameni de seamă ai teatrului nostru. Au vorbit despre Constantin Nottara şi Paul Gusti d-nii: Tudor Vianu, Ioan Massot, Şabighian, Sergiu Dumitriu, Ion Manolescu şi Ion Iancovescu. D. Brancomir a citit din memoriile lui Nottara. A urmat un program artistic, în cadrul căruia au fost audiate o serie de plăci cu imprimarea rolurilor lui Nattalia din piesa „Hamlet“ şi „Fântâna Blandoaiei”. „Şezătoarea copiilor** de la Ministerul Sănătăţii Sindicatul Salariaţilor Ministerului Sănătăţii, a organizat Sâmbătă 20 Octombrie crt, la ora 5 p. m. o şezătoare, în Amfiteatrul din Calea Plevnei, 19. Au luat parte: d. ministru dr. Bagdazar, d-uii Secretari Generali dr. Şerban Brătianu şi dr. Cupcea, precum şi toţi funcţionarii Miniterului Sănătăţii din Capitală. Cu această ocazie, Sindicatul a distribuit la toţi copiii sub 14 ani aii funcţionarilor, pachete cu ciocolată, lapte condensat, zahăr, vitamine, conserve, margarină, pachete cu brânză, biscuiţi, etc. D. dr. Bagdazar, ministrul Sănătăţii, a deschis şezătoarea arătând că guvernul Groza a dat şi dă mare atenție salariaţilor publici, după care a urmait un bogat program artistic. * k k A. Mendelsohn și EL. Eilan IM O T Tî rturile de cereale în U. R S. S. de I. BEMERZCTGV Locţiitorul Comisarului Poporului la Agricultură al U. R. S. S. 1/ 'e ţara cu '■ de mai ruite grâne din lume. Ea reducea înainte de războiu 31°/o n producţia mondială de grâu, lQ°/o din producţia mondială de secară, 24°/o din cea de orz, 31°/m din cea de ovăz, 80'/o’ dim cea de mazăre şi linte. In ce priveşte producea pe unelor cinci culturi Uniunea Sovietică ocupă primul loc în lume. Si;'»rnfezele însămânţate şi recoltele creşteau în anii puterii sovet'ce din an în an, într’un ritm necunoscut în trecut. Deosebit de repede se desvoltau culturile de cereale. Până la revoluţie, în 1913, "o semnau cereale pe o suprafaţă totilă de 94,4 milioane de hectare, '"r în 1938, pe o suprafaţă de 102,4 •■'’henne hectare. Sporirea suprafeţei s’a produs pe seama măririi semănăturilor cu cultura cea mai preţioasă — grâul. In 1913 se semănau cu grâu 31,6 milioane hectare, iar în 1938 — 41,5 milioane hectare. Recolta medie nu întrecea în Rusia dinainte de revoluţie 6-7 chintale de hectar, iar în 1933-37 ea a şi atins 9,7 chintale. In 1930 recolta totală de culturi de cereale a fost de 801 milioane chintale, iar în 1937 a crescut la 1.203 milioane chintale. înflorirea agriculturii din Uniunea Sovietică este legată de organizarea şi creşterea colhozurilor şi de mecanizarea tot mai mare a muncilor agricole. încă în 1940, tractoarele staţiunilor de maşini şi tractoare au lucrat 217 milioane de hectare de pământ aparţinând colhozurilor (în unităţi convenţionale de arătură), iar combinele au strâns 42° o din toate culturile de cereale. Desvoltarea normală ulterioară a agriculturii din URSS a fost împiedicată de agresiunea perfidă asupra ţării noastre, săvârşită de Germania hitleristă. In toamna anului 1942 fasciştii au ocupat vremelnic Ucraina, Kubanul, Donul şi un şir de alte regiuni agricole importante. Prin pierderea temporară a acestor teritorii, U.R.S.S. a fost lipsită de aproape 40° oi din suprafeţele agricole ale ţării, de 37°/6 din culturile de cereale şi de 50°/6 din toate culturile de cereale de toamnă. Pentru a furniza în aceste condiţii pâine suficientă Armatei Roşii şi populaţiei orăşeneşti, trebuia ridicată grabnic producţia agricolă din regiunile din adâncul ţării. In primii doi ani de războiu au fost mult sporite semănăturile de cereale din Siberia, Asia Centrală şi Transcaucazia: un şir de republici care aduceau înainte de războiu grâne din alte regiuni ale Uniunii Sovietice, şi-au sporit în timpul războiului într’atâta suprafeţele cultivate de cereale, încât nu numai că n’au mai avut nevoe să aducă grâne din altă parte, dar au putut să furnizeze pâine şi Armatei Roşii. Din rândul acestor republici fac parte Uzbekistanul, Tadjikistanul, Kirghizia, în parte republicile Transcaucaziene şi altele. In acest fel, asigurarea ţării noastre şi a armatei cu produse alimentare s’a făcut chiar în perioada de războiu cea mai grea pentru ţară, mai cu seamă din resursele proprii ale ţării. In 1944—45 colhozurile din regiunile foste sub ocupaţie, au păşit la refacerea culturilor de cereale şi au strâns o recoltă bună. Multe raioane din Ucraina, Don, Kuban, Moscova, Kalinin şi alte regiuni au refăcut întinderile dinainte de războiu ale culturilor de cereale. Suprafeţele totale însămânţate în regiunile eliberate au ajuns în acest an la 76°/o din suprafaţa însămânţată înainte de războiu. Suprafaţa semănată cu grâne atinge In teritoriile eliberate, 77°/« din suprafaţa antebelicăUn mare pas înainte a fost făcut în 1944—45 în domeniul refacerii culturilor selecţionate din ţară. înainte de războiu, în Uniunea Sovietică culturile selecţionate au ajuns la grâu de toamnă până la 94°/o, la secara de toamnă la 87”/o, la orzul detoamnă la 87°/i .In timpul războiului procentul culturilor selecţionate a scăzut întrucâtva, dar în 1945 ele vor fi în mare măsură refăcute. In acest au fost introduse unele varietăţi noi, mai productive. Colhozurile şi sovhozurile Uniunii Sovietice au mari posibilităţi în alegerea varietăţilor de cereale. Numai în curs de 7 ani staţiunile de selecţionare din Uniunea Sovietică au scos şi au dat la experimentarea statului 632 de varietăţi de cereale din cele mai productive. Din aceste varietăţi noi, Comfisiunea de stat a verificat şi recomandat pentru producţie 235 varietăţi de culturi de cereale In planul cincinal de desvoltare a agriculturii pentru perioada 1946—1950 se acordă o mare atenţie culturii cerealelor. Pentru anii apropiaţi se preconizează refacerea suprafeţelor însămânţate până la proporţiile antebelice şi o creştere însemnată a recoltelor globale de cereale prin ridicarea productivităţii lor Pentru anii apropiaţi ai planului cincinal se prevede trecerea completă la culturi de cereale selecţionate, prin introducerea rapidă a varietăţilor celor mai bune şi mairodnice. Un loc însemnat se dă sporirii culturilor de grâu tare de primăvară în regiunile de Sud, din Sud-Est, din Siberia şi Kazahstan. Se prevede introducerea pe scară întinsă a metodei de semănare a cerealelor prin metoda rândurilor înguste, pe baza unei producţii mari de noi maşini de semănat în rânduri înguste. Se prevede nu numai refacerea semănăturilor de grâu de toamnă, şi de primăvară în ţinuturile fără cernoziom, ci şi o însemnată mutare a grâului spre Nord, cu introducerea în producţie a unor varietăţi mai nordice. Se prevede o mărire însemnată a semănăturilor de porumb şi mutarea acestei culturi în regiuni noi, mai nordice. Planul de cinci ani prevede o ridicare însemnată a nivelului de mecanizare a principalelor nume agricole la culturile de cereale Se presupune că staţiunile de maşini şi tractoare vor spori până la 70°/a semănăturile de cereale de primăvară cari se fac cu maşina, ogorîrea se va face de staţiunile de maşinii şi tractoare până la 90%, strângerea cerealelor cu combine şi secerători-Tegători va atinge 70% din toată suprafaţa cultivabilă a colhozurilor de cereale. Mărirea nivelului de mecanizare trebue nu numai să asigure sporirea suprafeţelor cultivate, ci şi să mărească productivitatea, ceea ce va avea drept urmare creşterea recoltelor globale de cereale şi mărirea considerabilă a producției de grâne ce reviin de fiecare suflet. „SCÂNTEIA" din Moldova şi Bucovina de Sud Ministerul Finanţelor a trimis organelor în subordine instrucţiuni cu privire la impozitul pe salarii datorat de funcţionarii autorităţilor din Moldova şi Bucovina de Sud, pe timpul evacuării autorităţilor legale. Se precizează că impozitele pe salarii nu este datorat pe timpul acelei stări de fapt, în localităţile în care dispoziţiunile autorităţilor locale nu prevedeau că funcţionarilor trebue să li se reţină şi să se verse impozitul pe salarii. Preţul romniescut din cota liberă Printr’o decizie a Comisariatului General al Preţurilor, preţul de Constanţa al bumbacului pur importat din U. R. S. S., repartizat filaturilor în cota liberă, se stabileşte la 8000 lei pe kgr. Preţul de vânzare al firelor toarse din acest bumbac a fost fixat la 26.000 Iei kgr. loco fabrică, pentru firele cu 8,59V, umiditate pe Warcaps sau Pincaps, baza Nr. 20/1. Pentru fiecare număr de fire peste baza 20/1 se adaugă la preţul de mai sus, câte 18 lei de fiecare număr la kgr., iar pentru fiecare număr sub 20/1 se reduce preţul cu 9 lei de fiecare număr la kgr. Acolo însă unde autorităţile locale au prevăzut această obligaţie, organe Ite fiscale sunt In drept a pretinde şi a urmări impozitul pe salarii pentru funcţionarii autorităţilor, pe timpul cât a durat acea situaţie de fapt. In consecinţă organele fiscale vor contesta, în fiecare judeţ, dacă potrivit actelor administrative de pe timpul evacuării, impozitul pe salariile funcţionarilor este datorat sau nurii generali, subdirectorii generali, directorii avocaţii de pe lângă ministere şi instituţii autonome, cheltuelile de deplasare se vor stabili de la caz la caz. In Capitală simt suficiente subcentre pentru distribuirea pâinii Sindicatul patronilor brutari şi franzelari din Bucureşti, afiliat la U.S.I.C., anunţă că în oraş s-au format subcentre suficiente pentru satisfacerea populaţiei cu pâine. Aceste subcentre sunt deschise între orele ’6—15 în zilele de lucru şi între orele 0—11 în zilele de sărbătoare. Preţul de vânzare a pâinii la a- Iceste subcentre este de lei 80 pâinea de 600 grame şi de lei 160 pâinea de ^ 1.200 grame. Toate cazurile în care se pretind sume mai mari decât cele specificate, trebue aduse imediate la cunoştinţa autorităţilor. In ultima vreme au fost repartizate economatelor următoarele "entităţi de peşte sărat: B. N. R. 7640 kgr.; Fabrica Telefoane Standard 2200; Compania Mercantilă Română Prahova 800 ; Fabrica de încălţăminte Alex. Diaconescu 300; Şcoala şi căminul de ucenici industriali 200 ; Centrala Cosmetică 200; R.E.L.A.P. 250; Fabrica ţesături Bacău 750; Soc. Naţ. Crucea, Roşie 1500; C.A.I.P. 40000; Danubiana 3000; Economatul Intrepr. Ing. Gh. Stoica Ghervescu şi Voiculescu 200 ; Salcomind. 1500 ; Economatul Funcţ. Particulari R.Vâlcea 600; Expl. Petroliferă Ing. P. P. Coconea 1100; Aiura 550; Economatul învățătorilor 3500 kgr eza Repartizări de peşte sărat Noile preţuri pentru decorticare Comisariatul General al Preţurilor a dat o decizie, prin care tariful de decorticare se fixează după cum urmează : Recorticarea orzului, orezului şi meiului 32 lei pe kgr. Recorticarea mazărei 24 lei pe kgr In preţurile de mai sus sunt cuprinse toate cheltuele suportate de fabrică, impozite şi beneficiu. Prin decorticare se înţeleg toate operaţiile de manipulare, sortare, de ,cojire, finisare şi înmagazinare. Sodă caustică pentru populaţia Capitalei Sindicatul comercianţilor de chimicale din U.S.I.C. anunţă că au sosit în Capitală 3 vagoane de sodă caustică. Din această cantitate 6.000 kgr. au fost distribuite fabricilor de săpun, iar restul de 24.000 kgr. a f°st distribuit unui număr de comercianţi, care sunt obligaţi a o vinde consumatorilor la preţul oficial. Majorarea Indemnizaţiilor de deplasare Printr’un jurnal al Consiliului de miniştri se stabileşte că ,indemnizaţiile de deplasare stabilite prin jurnalul Nr. 703 din 1945 pot fi majorate până la 100 la sută pentru funcţionarii care se deplasează în afară de reşedinţa în care sunt numiţi, pentru exercitarea funcţiunilor lor. Majorarea de 100 la sută se va acorda numai pe bază de rapoarte motivate. Pentru secretarii generali, directo- B - Cu începere de la 1 Noembrie a. c., Ministerul Finanţelor va elibera titlurile definitive, în locul chitanţelortitluri provizorii ale împrumutului Refacerii Naţionale. Titlurile definitive pot fi solicitate la orice administraţie financiară din ţară. , . Sindicatul industriaşilor de tricotaje din U.S.I.C. ţine adunarea plenară Joi, 1 Noembrie 1945 orele 16. Se va supune raportul comitetului, referitor la cota liberă de bumbac şi aţă de cusut. Toţi membrii sunt obligaţi a lua parte la discuţii. De la Cooperativa „Victoria“ Cooperativa „Victoria“ anunţă că s-au deschis nouile magazine din calea Moşilor şi din calea Rahovei Nr. 107, începând de la 1 Noembrie a. c. nu se vor mai putea face cumpărături de la magazinele cooperativei „Victoria“ decât pe baza carnetului de asociat. Membrii cooperatori care nu şi-au ridicat camerele sunt rugaţi să se prezinte până la acea dată pentru a le ridica. Cooperatorii al căror nume începe cu literele: A, C, K, E, F, H, I, J, N, O, R, T şi U, se vor prezenta la sediul U. P. din str. Jules Michelet Nr. 14, între orele 9—14 şi 17—20, cei cu literele: B, D, G, L, M, P, S, V, W, Z şi X se vor prezenta la sediul U. P. din calea Călăraşi Nr. 61, la aceleaşi ore. Se vor prezenta numai cooperatorii care se aprovizionează individual. Modalitatea şi sediile unde se vor distribui carnetele celor din întreprinderi, se vor comunica ulterior. Carnetele de asociaţi se vor elibera numai pe baza chitanţei de piaţa celui de-al doilea vărsământ, care se poate face atât la sediile de mai sus în ziua distribuţiei carnetelor, cât şi la toate magazinele cooperativei Cooperatorii sunt rugaţi, în vederea aprovizionării de iarnă ca pe lângă vărsământul al doilea să subscrie noui părţi sociale. In urma şedinţei cu responsabilii cooperativei „Victoria“ ţinută la Sindicatul Metalo-Chimic în ziua de 23 octombrie a. c., s-au alocat cote de ciorapi de lână pentru iarnă, cooperatorilor din următoarele fabrici: Malaxa, Şantierul U. D. R., Rudeni, Aco, Rudolf Schmidt, Dura, Boiangeria Schmidt, Atelierele Bragadiru, Superterm, Sarotub, I. C. R., Boiangeria Pariziana, Wolff, I, C. A. R., Odol, Fichet, Metalica, Zwölffer, Geiser, Uzinele Metalurgice Griviţa, Asam, Metaloglobus, Uzinele Chimice Române, Voina, Vulcan, Stela-Chimica, Grupul Industriilor Electrice, Mociorniţa, Laromet, Lemaître, Zimmer, S. E. T. Separat s’au mai alocat pentru: C. F. R., Gaz şi Electricitate, Telefoane, Apretura Lânăried, Lanital. Cei ce n’au ridicat încă cotele, se vor prezenta de urgenţă. Din transporturile următoare se vor da prin rotaţie şi cooperatorilor din celelalte întreprinderi. Cstila Scânteia »»u du Urmaţi Sa. Joi la ora 17 a avut loc adunarea generală a foştilor voluntari români din Armata Republicană Spaniolă. Cu această ocazie s’a hotărît constituirea unei Asociaţii care va avea drept scop să menţină treaz spiritul de luptă pentru libertate, democraţie şi solidaritate, spirit care a domnit in rândurile valoroaselor Brigăzi Internaţionale din Spania. Comitetul Asociaţiei Foştilor Voluntari Români din Armata Republicană Spaniolă s-a constituit astfel: Preşedinte : Minea Stan, redactor responsabil al revistei „Viaţa Sindicală”. Secretar : Elisabeta Luca, din Corni-In Valea Jiului au avut loc Duminici 28 Octombrie mari adunări muncitoreşti, in care s’a manifestat voinţa nezdruncinată de întărire a unităţii politice a odor ce muncesc. Zeci de mii de muncitori, la Lupani, Petroşani, Vulcan, Aninoasa, Lonea şi Petrila din partidele care formează Frontul Unic Muncitoresc, cum şi muncitorii fără de partid, şi-au luat angajamentul de a lupta pentru înfăptuirea unităţii politice a clasei muncitoare împotriva oricăror încercări din partea reacţiunii de a desbina pe muncitori. In prezidiumul activ al adunărilor au fost aleşi muncitori din ambele partide, precum şi din cei neînscrişi in nici un partid. Tov. Fătraşcu, membru al Comitetului Central al P. C. R., a spus RADIO ROMANIA 16.30: Deschiderea emisiunii; Ora C-txactă; învăţătura zilei; Ramio-Jurnal: Rezumatul programului. 6.50: Muzica dimineţii (discuri). RADIO ROMANIA 7.30: Emisiune in limba maghiară. RADIO BUCUREŞTI 7.30: Rezumatul Radio-Jurnalului. 7.35 : Continuarea muzicii de dimineaţă (disc.). 3.00: Muzică variată uşoară (discuri). RADIO ROMANIA ŞI RADIO DACIA ROMANA 8.00: Emisiune pentru presa din provincie. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 8.30: Muzică variată uşoară (discuri). RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI ŞI RADIO DACIA ROMANA 8.00- Ora administrativă. RADIO ROMANIA SI RADIO BUCUREŞTI 9.10: Muzică variată uşoară pe discuri speciale. 10.00: închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA 13.00: Deschiderea emisiunii; Ora exactă; Muzică variată (discuri). RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 14.00: Ora exactă; Radio-jurnal. 14.25: Publicitate. 14.30: Ora armatei; Radio Bucureşti. 15.30: Taraful Gheorghe Viuţă Budă-Stan catelul Uniunii Femeilor Antifasciste. Membri: Lt. colonel Petre Borilă, lt colonel Valter Roman, Boncea Constantin, secretarul Comitetului Judeţean F. N. D., lt. colonel Gh. Stoica, lt. colonel Mihai Burcă şi lt. colonel Mihail Florescu din Forţele Franceze din Interior.Comisia de Control este alcătuită din : Sevcenco Serghie, secretarul Uniunii Muncitorilor din Mine şi Petrol, căpitan Paraschiv şi Câmpeanu Constantin din forţele Franceze din Interior. Toţ foştii voluntari cari n’au participat la adunare sunt rugaţi să ia contact cu secretariatul asociaţiei, printre altele: ,,Frontul Unic Muncitoresc are de scop mobilizarea clasei muncitoare şi în jurul ei a întregului popor, nu lupta împotriva rămăşiţelor fasciste şi ale reacţiunii. Ei trebue să fie punctul de concentrare al tuturor forţelor democratice“. Tov. Pătraşcu a dat apoi exemplu pe tovarăşii social democraţi din Lupeni şi Aninoasa care s-au alăturat din primul moment la acţiunea pentru înfăptuirea partidului nulc muncitoresc. Moţiunea votată a fost trimisă Comitelor Centrale ale P.C.R. şi P. S. R. în care se aduce la cunoştinţă dorinţa şi hotărârea muncitorimii din Valea Jiului de a lupta pentru întărirea şi adâncirea Frontului Unic Muncitoresc . 16.00: Muzică variată uşoară (discuri). 16.30: Jurnal intern. 16.40: Muzică variată uşoară (discUTI). RADIO ROMANIA 17.00: Emisiune în limba maghtarră. RADIO BUCUREŞTI 17.00: Instrumentişti pelebri (discuri). RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18.03: Muzică modernă de balet (disc.). 18.45: 1. Despre „Ziua Economiei” de d. N. Sibiceanu, Preşedintele Casei de Economie; 2. Bătrânul şi cei trei flăcăi de Victor Halmu (recitată de autor). 19.00: Ora Tineretului Progresist. 19.45: Yolanda Mărculescu-canto. 20.00: Revista Presei. 20.10: Ora Naţiunilor Unite. ..Anglia“. 20.40: Ora Sindicală organizatorică. 20.57: Buletin sportiv. 21.00: Recital de violină- Adia Gherţovici. 21.30: Cântă Tito Schipa (discuri). 21.40: Jeny Comissiona (canto). 22.00: Ora exactă: Radio-jurnal; Publicitate; Rezumatul programului de a doua zi. 22.30: Instrumentişti sovietici (discuri), învăţătura zilei. RADIO BUCUREŞTI 23.00: închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA SI RADIO DACIA ROMANA 23.00: 1. Buletin special de informaţii şi Revista presei în exclusivitate pentru Exchange-Telegraph-Zörich. 2. Emisiune pentru presa din provincie. Muncitorii comunişti, social-demoraţi şi cei fiindausrlici d îi Halea Jiului a cerut feurrea unităţii police a muncitori 9 v 'erdieri 3SI OPERA: Povestirile lui Hoffmann. NAŢIONAL: (Sf. Sava): Madame Sans- Gene. STUDIO: Madona. VICTORIEI: (orele 17.30—22.30). Din jale se întrupează Electra. COMEDIA: Marele Duhovnic. ATENEU: Hoţul. MUNICIPAL: Cine e nebun ? COLORADO: Ţi-a făcut cu ochiul. MARIA FILOTTI (Sărindar): Ion al Vădanei. MUNCITORESC: O fată din popor. TEATRUL NOSTRU: Discipolul Diavolului. ALHAMBRA: Stane de piatră. TEATRUL NORA PIACENTINI (ATLANTIC : Robinson cu... Stroe. MIC : Femeia în floare. BARASEUM: Ich Leb (Trăesc). TEATRUL ELYSEE (Str. Doamnei 11): Selo Salamon cu trupa sa. REVISTE GIOCONDA: Aşa începe dragostea. SAVOY: Gioconda la Savoy. IZBANDA (8.30): Arrivale der Mamen. ASTORIA: Teatrul în idiş „Urbe Nahalnic“. CINEMATOGRAFE ARO: „Nopţile lor...“. CAPITOL: Carmen, cu Vivian? Romance. CENTRAL: Taras Bulba. SCALA: „Nopţile lor...“. TIVOLI: Taras Bulba. REGAL: Contrabandă. SELECT : Iubire cu Charles Bayer. EXCELSIOR (str. Oteteleşanu — în Otosul Telefoanelor): Leslie Howard în Mister Smith. TRIANON: „Invazia". A. R. P. A.: Mai presus de toate. FEMINA: Nimfa nopţii. CORSO: De-aşi fi Rege şi Jurnal. VICTORIA: Ne scufundăm şi revistă. CASANDRA: Echipajul. BD. PALAS: Vrăjitorul din Oz. NISSA: Vasul Fantomă şi revistă. FRANKLIN: Conflict POPULAR: Curtezana din Veneţia. AIDA: Taina Gheţarilor şi Jurnal. ASTORIA: Străjerii Vestului sălbatec; complectare şi revistă. AMERICAN: Condamnata şi revistă. CLASIC : Atenţiune poliţia, jurnal şi trupa de revistă. ALIANŢA: Hanul plăcerilor, jurnal şi revistă. CĂRĂMIDARII DE JOS (Cale® Piscului 7): Vin Ploile. CARMEN SYLVA: Parada cea mare. CRANGASI: Viaţa e un joc şi revistă. DIANA: Vulturul Alb, jurnal şi revistă. DIACIA: Vreau să-mi înşel bărbatul şi jurnal. ELDORADO: Pinochio şi jurnal. FLORIDA: Cadavru, viu şi jurnal. GLORIA: Pentru ochii tăi frumoşi şi jurnal. ILEANA : Planul plăcerilor. IZBANDA: Piratul Negru cu Macario. LIA (complect renovat, calea Griviţei 196): Drumuri noui, cu Fredy Bartolomeu şi jurnal, LUXOR str. Gogu Cantacuzino 76 (Grădina Icoanei): Legiunea Albă. MARCONI: Exil-Expres şi revistă. MARNA: Asul de pică şi Revistă. MILANO: Amanta mascată şi jurnal. MODEL: Adevărata Glorie, jurnal şi revistă. MIORIŢA: Ne scufundăm şi jurnal NERO: Mizerabilii. ODEON: Valea Infernului şi jurnal. PACHE: Cei trei muşchetari şi revistă. RAHOVA: Vulturul Alb cu Buck Jones vorbit în limba română ; trupa da reviste „Toncini”. ROMA: Adevărul îndrăgit şi Revistă. REX: Tarzan în Exil. RIGOLETTO: Geronimo şi trupă de revistă şi comedia. SPLENDID: Piratul Negru şi jurnal. TOMIS: Jocul Destinului. UNIC: Femei deschideţi ochii şi Jurnal. UNIREA: Au fost şase şi Revistă. VOLTA BUZEŞTI: Drumul spre Victorie şi revistă. VENUS: Călăreţii din Texas şi Revistă. VERGU: O** 6 după război şi revistă. VOLGA: Stan și Bran Aviatori. gganoArt&AU