Scânteia, decembrie 1945 (Anul 2, nr. 393-416)

1945-12-01 / nr. 393

CULTURA J­­ARTA Cronica ştiinţifice ni­ci: Enni ••• Octav Mărgării­ rii fizice şi psihice a individului, spre reintegrarea lui în adevăra­ta "—Aiţiune umană-Eugenia este o ştiinţă puţin cu­noscută de marele public. Princi­piile sale au fost denaturate ajun­gând la modă odată cu practicele hitleride de tristă memorie. Cu­vântul „Eugenie" vine de la gre­cescul „evghenis“, care înseamnă născut sănătos şi a devenit nu­mele unei discipline ştiinţifice care relă şi sociologia. Îşi propune a îmbunătăţi rasa u­­mană. Eugenia este „studiul acelor factori pasibili de control social, care pot perfecţiona sau înrăutăţi calităţile fizice şi morale ale ge­neraţiilor viitoare", scrie Francis Galton, fondatorul acestei noui discipline. După cum se vede, sco­pul ei practic este îmbunătăţirea rasei umane şi mai ales ferirea ei de degenerare. Sir Francis Galton, unul dintre cei mai originali cercetători şi gânditori ai Angliei, s’a născut in anul 1822, într’o familie de natu­­ralişti El este nepotul direct al lui Erasm Darwin şi văr al genia­lului Charles Darwin. Studiază medicina la Universi­tatea din Cambridge, manifestând Dar ideile inovatoare şi progre­siste ale savantului englez au avut un tragic destin. Două decenii după moartea sa, ele au fost acaparate de ideologi nazişti, pentru ca, îm­preună cu legile lui Mendel şi cu teoria cromosomică a lui Morgan, să contribue la formarea unei aşa zise baze ştiinţifice a teoriei ra­siste germane şi ulterior la justifi­carea crimelor comise timp de 12 ani în numele ei. Metodele de ameliorare a rassei destinate de Galton întregei ome­niri au fost monopolizate, ampli­ficate şi denaturate în mod crimi­nal de către hitlerişti în folosul unei singure aşa zise rasse: rassa nordică. Substituind conceptului primitiv de rassă umană, noţiunea iluzorie a unei rasse germanice, o deosebită predilecţie pentru ana- ideologii nazişti au pervertit inten­toţie, în cadrul căreia îşi asimi­lează cunoştinţe profunde. Cu toate acestea, imediat după terminarea studiilor, el se consacră unei acti­vităţi puţin compatibilă cu medi­cina, dar funciarmente britanică: aceea de călător şi explorator. In­­tre 1845 şi 1850 explorează Su­danul şi e primul european cane­dia generoasă a fondatorului Eu­geniei. Sterilizarea obligatorie a devenit unul din mijloacele de exterminare a popoarelor decla­rate inferioare, pivotul Eugeniei hitleriste întru realizarea idealului de dominaţie universală a Ger­maniei. Nu această Eugenie a fost înte­pătrunde în nsf­iujii de Quaflfö­o şi de Galton. Galton a fost m­amaraland. Călătoria aceasta ex- refract­ăr oricăror încercări de de­­vusă în „Povestiri despre explo­­gradare­a naturii umane, iar do­­■ările in Africa tropicală de Sud“ vada este retragerea sa precipi­­u premiată de Societatea regală de tată din comitetul de Eugenie de Geografie cu medalia de aur. In pe lângă Societatea Regală Engle- 1855 — doi ani numai după apa­­ză, atunci când acolo pătrunde Ba­­riţia lucrării citate — Galton pu­­teson, reacţionarul antidarwinist, blică „Arta­ de a călători“ sau unul dintre fondatorii de mai târ­­g.SigliEntaele şi aclignatizarea ca­ ziu a­ teoriei rasiste,­­ ăfemjiff în ţările sălbatice“. Ur- Francis Galton, călătorul care a menată o serie de volume din a­ văzut nenumărate ţări şi popoare, celeş domeniu intitulate „Vacan­ ar fi repudiat cu indignare ideia ♦ele unui turist“, dintre care cele supremaţiei unui singur popor. El nai interesante sunt dedicate ar fi distrus întregul edificiu al Spaniei de nord şi populaţiei sale, nouei ştiinţe dacă ar fi bănuit .­ In 1863 el publică „Meteorogra­­tilizarea canibală, pe care i-au da­­fica“ în care elaborează­ printre­­-o Germanii hitlerişti. „Eu nu cu­­■orimîi în această direcţie — me­­nose altă morală, în afara celei toda cartografică de înregistrare a sociale. Pentru mine moral este ■'Urnei şi formulează teoria antici- ceeace e social, şi imoral ceeace e clenilor, antisocial“ scria Galton. Şi este e-Cam în aceeaşi vreme — anul violent că pentru el, ca şi pentru 1859 — vărul său, Charles Darwin, noi antisocial este egal cu anti­­­­ublică „Origina speciilor", lucra- man. Or, acesta este delictul ca şi­­care va revoluţiona întregul e­­taj al naţional-socialismului şi ca Oficiu al ştiinţelor naturale. Ar fi atare el a fost profund imoral, fost greu ca această carte sa nu influenţeze ideile aventurosului cercetător. Şi iată-l pe Francis Galton înapoindu-se pe nesimţite către preocupările sale din tine­ Astăzi insă, când maşina hitleri­­stă a fost sfărâmată, Eugenia tre­­bue să-şi recapete sensul iniţial, sensul pe care i l-a dat fondato­rul ei. Utilizând toate mijloacele reţe, spre studiile de biologie. Im­­e la dispoziţie de «»title condi­­preuna cu celebrul matematician în­­sociate şi politice, ea trebue să Pearson, se consacră de data a­ se orienteze pe calea perfecţionă­ceasta aplicării matematicilor în studiul fenomenelor vieţii, înce­pând cu biologia şi sfârşind cu so­ciologia. Atenţia sa se concen­trează asupra factorilor eredităţii. In 1869 el publică „Ereditatea ta­lentului“, în 1875 „Savantul en­glez, natura şi educaţia sa“, în 1882 „Studiul aptitudinilor umane şi e­­voluţia lor", apoi „Documente des­­pre calităţile ereditare“ şi în fine în 1889 „Ereditatea naturală“. In fie­care din aceste lucrări, Galton e­­nunţă principii şi formulează me­tode, cam­ azi au intrat în practica curentă a antropologiei şi a crimi­­nalisticei. Intr’adevăr, Galton este primul cercetător care se ocupă de amprentele digitale, după cum tot­ul elaborează metoda fotografiei e­ntetice, cu ajutorul căreia noţi­unea de tip capătă o bază reală. Şi astfel, după multiple peregri­nări ştiinţifice, Galton ajunge la disciplina, care-i va consacra nu­mele printre marii biologi ai seco­lului al XIX-lea, la Eugenie. Am văzut cum definea Galton această nouă ştiinţă. Pentru a stu­dia în mod aprofundat variaţiile caracterelor animale şi vegetale, Galton s­e adresează statisticii. In acest scop el înfiinţează un comi­tet pe lângă Societatea Regală Bri­tanică şi o bursă specială pe lângă Universitatea din Londra. Când în acest comitet pătrunde antidar­­­amistul Bateson, Galton se re­trage spre a înfiinţa din propriile sale resurse Laboratorul Naţional pentm studiul Eugeniei, care azi­­ poartă numele, iar cu ajutorul material dat de bogata breaslă a postăvarilor din Londra, el înfiin­ţară Laboratorul de biometrie, pănă­­la moarte el se consacră a­­costei sfinţe, arătând că Eugenia a trebui să treacă prin trei etape: rima, etapa academică, perioada d­e discuţii, de stabilire a principi­lor, iniţiată şi parcursă în parte de Galton şi Pearson; a doua, prac­tică, etapa de fixare a sarcinilor, a misiunii sale, Eugenia fiind con­­epută ca o disciplină eminamente ' ‘Uitată, în fine, a treia, etapa "■opaganăistică, când Eugenia va trebui să pătrundă în massele largi ale populaţiei. Convins de succesul final al ideilor sale, Gal­ton vioare în 1911 lăsând ca urmaş pe nn­mai putin dinamicul mate­matician Pearson. Francis Galton ajunge la for­mularea principiilor eugenice, por­­nind de la ideia că misiunea eme­­­rii este de a contribui prin toate mijloacele la ameliorarea calităţil­or sale Te­me şi psihice. „Ceea ce natura realizează orbeşte, lent şi fără milă, poate fi realizat în mod conştient, repede şi cu dragoste de către om", scrie Galton■ Şi în altă parte: Omul poate nu numai să-şi îmbunătăţească condiţiile de existenţe: in­te­rgn.''stiv,ie bioîo­­nice profani'' el e în­ stare să se transfer­'o chiar pe sine însuşi în mai bir.''' Eva­n­ ci este o disciplină prin e­­senţ­ă socrilă Punând accentul a­­supra condiţiilor sociale în care creşte individul şi asupra activită­ţii propagandistice ca mijloc de realizare a dezideratului său prin­cipial — ameliorarea speciei u­mane prin ameliorarea sănătăţii poporului — Eugenia apare ca punctul de intersecţie a trei dis­cipline: medicina, biologia gene­ NOTE Premiile scriitorilor tineri­ F­undaţia Regală pentru Lite­ratură şi Artă anunţă că pentru anul 1946 va a­­corda trei premii pentru cele mai bune lucrări de poezie,, eseu literar, studiu filosofic sau piesă de teatru. Nu se primesc romane şi nuvele. Manuscrisele vor fi depuse până la data de 1 Februarie 1946 la sediul Fun­daţiei, Bd. Lascar Catargi Nr. 39, Bucureşti, autorul alegân­­du-şi un moto­r pe care-l va menţiona pe manuscris şi pe un plic alăturat, înăuntrul căruia va scrie numele adevărat şi a­­dresa, având grija de a-l sigila. Comitetul de premiere, alcătuit din critici, va da rezultatul în cursul lunii Aprilie, nefiind o­­bligat a premiu decât lucrările pe care le va socoti excepţionale dintr-una sau mai multe din speciile literare menţionate mai sus. G. V. Plehanov: Despre concepţia materialistă a Istoriei G. V. Plehanov (1856-1918) a fost primul care a propagat şi a apărat ideile­­marxiste în Rusia. In lucrările sale „Rolul personalităţii în istorie”, „Socia­lismul şi lupta politică”, „Diver­genţele noastre de păreri“ şi altele, Plehanov face o aspră critică pă­rerilor greşite ale narodnicilor ruşi, cari pretindeau că în Rusia capitalismul nu va înflori şi, prin urmare, nici proletariatul nu se va desvolta. Mai târziu insă Pleha­nov nu a mai fost de înălţimea operelor sale teoretic anterioare. Totuşi importanţa lui plehanov este uriaşă şi însuşi Generalissimul Stalin a spus cu mândrie despre naţiunea rusă cu prilejul celei de-a 24 aniversări a Revoluţiei din Octombrie că este „naţia lui Ple­hanov şi a lui Lenin..." In lucrarea de faţă, Plehanov, plecând de la cunoscuta operă a lui A. Labrid­a „Eseuri asupra con­cepţiei materialiste a istoriei", face analiza acestei teorii, combă­tând idealismul istoric şi făcând cuvenita distincţiune dintre mate­rialism istoric şi materialismul e­­conomic al unor gânditori nemar­­xi­şti. Cititorul care doreşte să studieze concepţia materialistă a istoriei va găsi aci îndrumări preţioase și lă­murirea unora dintre noțiunile ne­cesare studiului­­Său.­­" ,S­C­A­N­T­E­I­A" ffIRI şi MUC­A Concluziile conferinţei funcţionarilor particulari A doua conferinţă a Uniunii Sindi­catelor de Funcţionari Particulari s-a terminat, după lungi şi serioase des­bateri, cu o serie de concluzii sănă­toase, concluzii care sintetizează în special cauzele profunde ale actualei situaţii economice şi metodele pentru grabnica ei normalizare. Nivelul politic ridicat al participan­ţilor la conferinţă, voinţa lor de a cu­prinde şi de a adânci problemele, au contribuit la Înlăturarea tuturor lip­surilor ce s-au ivit ici-colo în ra­poarte. Seriozitatea cu care Uniunea a în­ţeles să-şi dea concursul la rezolva­rea problemelor economice, mai ales acum în cursul încheerii contractelor colective de muncă şi în timpul cam­paniei de reorganizare a economiei naţionale iniţiată de Frontul Unic Muncitoresc, o dovedeşte foarte bine raportul economic făcut de tov. Ghe­­orghe Georgescu. Este imposibil să co­mentăm în cadrul unui articol toate exemplele convingătoare pe care tov. Georgescu le-a adus în sprijinul ex­punerii sale documentate și toate pro­punerile curagioase pe care le-a făcut și care, odată acceptate în unanimi­tate, au fost cuprinse într’o rezoluţie specială. Ne vom mărgini deci să des­prindem numai câteva din cele mai importante puncte ale rezoluţiei. Punctul 3 din rezoluţia specială glâ­­suieşte: „Reevaluarea imediată a acti­vului tuturor întreprinderilor cu adu­cere de capital în numerar în pro­porţie de 25% din valoarea actuală (reală, nu scriptică) a activului între­prinderilor. Firmele care au făcut a­­ceastă evaluare fără aport de capital să fie obligate a aduce în această pro­porţie capital în numerar”. Această măsură se cere aplicată în urma faptului că de la un timp încoace capitalurile dispar de pe piaţă. Fie că fug peste graniţă, fie că se învestesc în afaceri speculative cu beneficii uriaşe, fie că se plasează în imobile, sau în mărfuri care se dosesc, cert este că se observă o lipsă de capital sufi­cient în industrii.. In schimb, sunt bănci care sabotea­ză reconstrucţia ţării, care nu acordă credite îndestulătoare industriilor de bază, nu fac să circule numerarul. În­curajează specula acordând credite bursei negre. Este aici un complex de fapte care aparţin de fapt diferitelor sectoare economice, dar care se leagă strâns unele de altele prin structura lor in­ternă. Pentru normalizarea unui sec­tor se cer măsuri corespunzătoare şi în celelalte sectoare. Epurarea ele­mentelor reacţionare din bănci, indus­trii şi firme de comerţ, stabilirea unui sistem fiscal după dever şi profit, in­troducerea obligaţiei de a se finanţa suficient întreprinderile producătoare de mărfuri de strictă necesitate, pe­depsirea exemplară a celor ce nu respectă legile economice, etc., etc., sunt numai câteva din măsurile ne­cesare pentru a putea curma din ră­dăcină cauzele Iniţiale ce au dus la greaua situaţie economică în care ne găsim azi. Ceea ce se desprinde în mod clar din raportul acesta multilateral este fără Îndoială necesitatea imediată de a se lua măsuri radicale pentru curmarea sabotajului economic şi pentru îndrep­tarea în mod obligatoriu a tuturor forţelor producătoare pe un «drum ce duce sigur la Îmbunătăţirea condiţii­lor de trai. Muncitorii şi funcţionarii au făcut pănă acum sacrificii enorme renun­ţând la mărirea salariilor, deşi preţu­rile se urcau Încontinuu. Situaţia a­­ceasta nu mai poate dăinui. Industria­şii, marii comercianţi, bancherii, tre­bue şi el să facă sacrificii. Să inves­tească numerar, să plătească toate im­pozitele legale, să îndrepte credi­tele spre producţia bunurilor de bază. La lupta consecventă a C.G.M.-ului pentru aplicarea contractului colectiv de muncă şi a unei serii întregi de mă­suri menite să producă o cotitură spre mai bine în viaţa economică a ţării, funcţionarii particulari organizaţi în sindicate se alătură cu tot elanul şi priceperea lor. In şedinţa plenară a Uniunii Sa­lariaţilor Comunali s-au discutat o serie de probleme vitale pentru a­­ceastă Uniune. Astfel s’a hotarît ca organizaţiile sindicale centrale din oraşele reşedinţe de judeţ, să treacă imediat la intensificarea muncii de organizare pe judeţ, potrivit instruc­ţiunilor ce a fost date în acest sens, astfel ca în cel mai scurt timp posi­bil, toţi salariaţii comunali din ora­şele nereşedinţe şi din sate să fie sindicalizaţi. S-a pus deasemenea un accent deosebit în privinţa adâncirii raporturilor salariaţilor comunali din România cu salariaţii comunali din alte ţări şi în special cu cei din ţările vecine. In cadrul acţiunii de reconstrucţie a ţării, Comitetul Uniunii apreciind că salariaţilor comunali le revine sar­cina principală de mobilizatori de masse şi îndrumători în acţiunea de reconstrucţie a oraşelor şi satelor noastre a hotărit ca actualul resort urbanistic central înfiinţat pe lângă Uniune, să fie coborît chiar până la comitetele de Instituţie. In sfârşit, constatân­du-se necesita­tea de a stabili legături cât mai strânse şi permanente între sindicate şi Uniune pentru coordonarea şi con­trolarea activităţii sindicale pe ţară, Comitetul Uniunii a autorizat Comi­tetul Executiv să treacă imediat la Aseară a avut loc la Cinemato­graful Scala şedinţa festivă orga­nizată de Frontul Ameriei în eins- FesM art'Sik ceferist Sâmbătă seara a avut loc în sala Cantinei C. F. R., al 22-lea festi­­val­­ artistic organizat de Resortul Cultural al blocului Carpaţi C­F.R După cuvântul tov. Sabin, de­legatul Uniunii Sindicatelor c.f.r. care a arătat rostul activităţii cul­turale în cadrul sindicatelor, a ur­mat un bogat şi variat program de cântece şi declamaţii, program la care corul mixt al resortului şi-a dat din pHD contribuţia sa. Festivalul s-a încheiat cu „Mar­şul muncitorilor ceferişti" care a fost executat cu această, ocazie pen­tru prima oară în public. Aportul cultural pe care-l aduce resortul cultural al blocului Car­paţi, atât prin activitatea sa în mij­locul muncitorilor ceferişti ca şi aceea desfăşurată în cadrul AR­­LUS-ului, merită a fi subliniată organizarea Secretariatelor Regionale care vor lucra în sânul Sindicatelor în numele Uniunii. O altă serie de măsuri organizato­rice şi de administraţie au fost stu­diate şi luate în vederea perfecţio­nării şi simplificării muncii sindicale cari vor fi transmise Sindicatelor prin circulări sau presă. Una dintre cele mai importante a fost hotărîrea de a face să apară cât mai neîntâr­ziat organul oficial al Uniunii pe care Sindicatele vor trebui să-l difu­zeze şi popularizeze cât mai mult. Concurs pentru angaja­rea de subingineri con­structori Pentru ocuparea a 60 locuri de su­bingineri constructori, d. 7-a ca subşefi de secţie pentru secţiile de întreţinere ,din provincie ce va ţine, la direcţiunea întreţinerii din Bd. Schitu Măgureanu 1, un concurs de admitere în ziua de 15 Dec a. c. ora 8 dim. Candidaţii trebuie să aibă vârsta minimă de 21 ani şi maximă de 38 ani şi să fie găsiţi apţi pentru serviciu de către comisia medicală C. F. R. Condiţiile de înscriere la concurs şi de examinare sunt publicate în Foaia Oficială C. F. R. nr. 1650-945. Zamfir Bru­maru Salariaţii comuna!! intensifica munca sindicală Aniversarea a 25 de ani infSSnţesrea R.S.S. Armen® rea aniversării a 25 ani de la In­temeierea Republicii Sovietice So­cialiste Armene. Intr’o atmosferă de mare entu­ziasm au luat cuvântul d-nii: Da­nielian, președintele Frontului Ar­meniei, Baboian secretarul gene­ral al Frontului Armeniei, S. I Kavtaradze, ambasadorul U.R.S.S., d. ministru prof. Vlădescu-Ră­­coasa în numele guvernului, după care s’a dat citire unor telegrame trimise Generalissimului I. V. Sta­lin şi Preşedintelui Prezidiumului Sovietului Suprem al R. S .S. Ar­mene, Matdk Paptak. A urmat un ales program ar­tistic. Seara, la ora 8 a avut loc o animată recepţie. Atât la şedin­ţa festivă cât şi la recepţie au par­ticipat membri ai guvernului, al Comisiei Aliate de Control, perso­nalități din lumea diplomatică, po­litică, culturală și artistică. Instalarea nouii conducer a Operei Române Bui dimineaţa, la orele 12, a avut loc în localul Teatrului Regina Mazda solemnitatea instalării noilor condu­cători ai Operei Române, d-nii Egiz­­zio Massini, director şi Iuliu Cons­­tatin Spiru, administrator. Solemni­tatea a avut loc în prezenţa d-lor prof. Mihail Ralea, ministrul Arte­lor; prof. Mircea Bârsan, director ge­neral al muzicii; Em. Ciomac, direc­torul „Filarmonicii“ ; Mihail Maghe­­ru, secretar general al A. R. L. U. S.­­ului, a întregului personal artistic, tehnic şi administrativ al Operei şi a unui numeros public. D. ministru Ralea, du­pă ce a adus mulţumiri d-lui prof. Romulus Vră­­biescu, fostul director al instituţiei, a subliniat că noua direcţie va intro­duce un nou spirit în Opera Română. Conflictele de atribuţiuni între co­lectivele de conducere vor fi înlătu­rate, activitatea excepţională în folo­sul instituţiei va fi răsplătită şi — în general — se va introna o atmosferă de muncă şi încredere reciprocă. Au vorbit apoi­ d-nii: director ge­neral Bârsan, prof Vrăbiescu, Maghe­­ru în numele ARLUS-ului, Vexier în numele Uniunii Sindicatelor de scrii­tori, gazetari şi artişti; N. Vlădoianu în numele fondatorilor Operei; P. Ştefănescu-Goangă, N. Apostolescu şi G. Niculescu-Basu în numele solişti­lor; P. Cottescu în numele regisora­­tului, Ed. Sălceanu în numele admi­nistraţiei, G. Ispas din partea corului, Oleag Danovsky în numele baletului şi Const. Vasilescu în numele orches­trei. Toţi vorbitorii au relevat feri­cita alegere făcută de d. ministru Ralea în persoana d-lui Egizzio Mas­sini, care, de la întemeierea Operei, şi-a s pus talentul şi munca în slujba instituţiei. Numirea d-lui Massini, au spus vorbitorii, întruneşte sufragiile unanime ale personalului Operei, care aşteaptă cu încredere înfăptuirile noii direcţii în folosul ridicării artei româneşti şi a slujitorilor ei. Tuturor le-a răspuns d. director Massini, care a mulţumit pentru elo­giile ce i s-au adus, arătând că va munci fără preget, pe drumul indicat de d. ministru Ralea, pentru a aduce Opera Română la nivelul instituţiilor artistice similare din străinătate. In acelaş timp, d. Massini a anunţat două înfăptuiri care se situiază pe linia democratizării artei româneşti şi a reconstrucţiei ţării: deschiderea Teatrului Muncitoresc C. F. R. în prima zi de Crăciun, cu concursul întregului personal al Operei Româ­ne, şi punerea pietrei fundamentale a clădirii Operei, care se va face per­sonal de către d. prim-ministru dr. Petru Groza până cel mai târziu la luna Martie a anului viitor. Solemnitatea s-a încheiat la orele 1, într’o atmosferă de entuziasm şi de încredere în noua direcţie, cu in­tonarea unui întreit „Mulţi ani tră­iască“ de către corul şi soliştii Ope­rei. e trecutului şi lichidarea agresiunii germane de A. IERUSALIMSK! Prof. universitar toate cluburile şi asociaţiile, care la cursul a câtorva decenii şi până la ultima vreme au servit interesele păs­trării în Germania a tradiţiilor mi­litare. Conferinţa de la Berlin a hotărit deasemenea să distrugă pentru tot­deauna statul major german care întotdeauna a fost creerul militarismu­lui german şi care totdeauna a jucat în ţară un astfel de rol politic con­ducător, cum nu joacă statele majore in nici o altă ţară din lume. * Este greu să fie supraapreciată însemnătatea acestor hotărîri. Rea­lizarea lor complectă şi definitivă­zarea complectă a Germaniei, descen­ va însemna eliminarea principalului tealizarea economiei ei cu scopul de focar de războiu, apărut, de mult în de a se distruge concentrarea ex­cepţională a forţei economice, repre­zentată mai ales sub forma carte­lurilor, trusturilor şi a altor convenţii monopoliste, lichidarea întregii indus­trii germane, care ar putea fi folosită în scop de război, sau punerea acestei industrii sub control. Europa centrală. Prusia, iar apoi Germania, alcătuită prin sânge şi fier, au constituit principalul sprijin al reac­ţiunii din Europa şi un focar de militarism şi agresiune­ Numai în cursul ultimilor 80 de ani Germania a provocat şase războaie, din care două de proporţii mondiale, fără a Ea a recunoscut mai departe, că mai socoti războaiele coloniale. Cani­­este necesar nu numai de a distruge hal­amul hitlerist a devenit expresia pe tot teritoriul Germaniei rămaşi- monstruoasă a acelei uri faţ­ă re­oa­­tele regimului fascist şi a organi­­meni şi a dispreţului faţă de cehe­zaţiilor fasciste, dar şi de a elimina­­alte naţiuni, dispreţ care era tot­din posturile publice şi din locurile deauna propriu militarismului ger­­responsabile din întreprinderile eoo-­man. Ideia naţionalistă s’a găsit tom­­­omice particulare importante pe toţi deauna în slujba politicei agresive acei care erau membri ai partidului de cuceriri a acest­ia, nazist şi care activau împotriva scopu- In sec. XX inspiratori ai acestei filor aliaţilor. In sfârşit, ea a recu- politici în Germania erau magnaţii nascut ca necesar să se dizolve în capitalului financiar, regii cărbunelui întregime şi definitiv toate forţele şi oţelului, statul major general şi armate terestre, maritime şi aeriene reprezentanţii lor din guvern. Du­ale Germaniei toate formaţiunile spe­ când un răztar ei se şi gândeau deja d­ale militare şi semi-militare înfiin- la un altul, şi fiecare din aceste rău­­ţate de partidul hitlerist, şi Gestapo, boate era privit ca o etapă pe drumul Conferinţa din Crimeea a formulat instaurării stăpânirii asupra lumii, deja clar problema lichidării impe­ de ocupaţie, realizâ­nd declaraţia dela bialismului şi militarismului german. Iarta, era excepţional de consec- Ea a indicat măsurile ce trebuesc ventă“. luate pentru realizarea acestei pro- In hotărîrile Conferinţei dela Ber­­thleme- Conferinţa dela Berlin a ela- lin se arată că sarcina ocupaţiei Ger­maniei este dezarmarea şi demilitari­borat detailat convenţia asupra prin­cipiilor economice şi politice, care trebue să îndrumeze atitudinea faţă de Germania în perioada iniţială de control. Până la Conferinţa de la Ber­lin în fiecare zonă din Germania o­­cupată se luau măsuri ce nu erau totdeauna analoage cu cele ce se luau în zona învecinată. De pildă, în zonele engleză şi americană nu se permitea înfiinţarea de partide anti­fasciste, de sindicate profesionale li­bere ,editarea de ziare antifasciste, etc. In zona sovietici era altă situaţie aici se luau în mod planificat măsuri de dezarmare economică, elementele antifasciste au căpătat putinţă să se organizeze şi să se unească. Era o politică consecventă, care corespundea spiritului şi literei hotărîrilor Confe­­rinţ­a din Crimeea. „Fără îndoială — a remarcat corespondentul diplomatic al agenţiei Reuter — că atât, în pri­vinţa epurării elementelor naziste, cât şi în privinţa lichidării econo­mice a potenţialului militar german, politica sovietică din zona sovietică In acest spirit era crescut tineretul german. Popoarele iubitoare de libertate au tot interesul nu numai să îndepărteze pentru totdeauna agresiunea ger­mană, dar şi să creeze astfel de con­diţii, care să nu mai dea putinţă unei recidive a acestei boli grozave şi periculoase. Metodele folosite de aliaţii în epoca Versailles-ului s-au dovedit cu totul greşite. Mai mult, ele au adus la o nouă catastrofă. Aliaţii de atunci îşi puneau două scopuri incompatibile: în primul rând, să împiedice Germania să amentaţe Europa cu declanşarea unui nou război şi în al doilea rând, să păstreze Germania ca un sprijin îm­potriva Uniunii Sovietice. De aceea aliaţii n’au îndrăznit atunci să treacă la lichidarea bazelor agresiunii ger­mane. Ei au păstrat în Germania pe militarişti, pe junk­eri ; ei au dat putinţă Germaniei să aibă armată, la început neînsemnată, iar mai târ­ziu crescută­­ din punct de vedere can­titativ, cât, şi din punctul de vedere al înzestrării tehnice. F­i au dat pu­tinţă Germaniei să-şi utilizeze baza ei militară-îndustrială. În sfârşit, ei au dat putinţă magnaţilor industriei ger­mane, conducătorilor marilor or­ganizaţii monopoliste, să controleze şi să îndrumeze desvoltarea întregi t­er­’­omii germane. Ca rezultat imperialiştii germani au putut, în curând să renunţe la ca­nv­elarea scopurilor lor şi, asum­ând la o parte frazeologia pacifistă din primii ani de după războiu, să se a­­runce cu putere crescândă la reali- german zarea vechilor lor planuri de cuceriri. Ei n’ar renunţa la realizarea acestor planuri nici acum. Prevăzând acest lucru­ Conferinţa de la Berlin a subli­niat necesitatea de a „preîntâmpina pentru totdeauna renaşterea sau re­organizarea militarismului german şi a nazismului”. Situaţia de azi este cu totul deose­bită de cea care s-a creat după pri­mul războiu mondial. Atunci numai o mică parte din teritoriul german a fost supusă ocupaţiei — malul stâng al Rinului şi un mic cap de pod spre Răsărit de Rin. Astăzi trupele aliate ocupă tot teritoriul Germaniei, şi, prin urmare, pot executa pretutindeni şi in m­are controlul lor. Atunci posi­bilităţile inspectorilor Comisiei de control erau foarte reduse. Astăzi toată viaţa ţării — economică, poli­tică, ideologică — se găseşte sub con­­t­rolu­l autorităţilor aliate. Alunei clica militarista germană a reuşit să salveze deja o sdrobire complectă ca­drele principale ale armatei. Astăzi armata germană a suferit o astfel de înfrângere cum n’a cunoscut nici o armată din lume­ Cea mai mare par­te a armatei germane se găseşte în pri­zonierat, iar crearea de cadre noi şi de asociaţii nevinovate în formă nu se va admite. Atunci statul major general interzis a putut găsi adă­post vremelnic în diferite instituţii guvernamentale şi în ministere. Astăzi în genere la Germania nu ex­istă nici un fel de instituţii cen­toare şi ministere vechi. Astăzi se creazâ toate premizele necesare pentru a preveni pentru totdeauna renaşterea imperialismului agresiv. (Site- Reuniunea de Duminică de la Sindicatul Ziariştilor Sindicatul Ziariştilor Profesionişti organizează Duminică 2 Decembrie 1945, orele 10 a. m. în sala de Bd. Carol Nr. 21 (cinematograful Corso) o reuniune care iese din comun. Delegaţia ziariştilor români care a participat la alegerile din Iugoslavia d-nii N. Moraru­, Gh. Spina şi Pavel Chirtoacă, vor prezenta aspecte din ţara vecini. Reuniunea va fi prezidată de d. prof. Petre Constantinescu-Iaşi asis­tat de d-nii Ion Pas şi Grulovici din partea presei iugoslave. Subiectul acestui sympozion va fi: ,,Jugoslavia democrată“. i­ šns ;rraj=Ji-^=..====!-­ 8.00 : 9.00 : 9.10 : 10.00 : 13.00 Muzică variată uşoară (­ Muzică variată uşoară . Ora administrativă. Muzică variată uşoară (discuri), închiderea etmooiuinii. Deschiderea emisiunii : Ora exactă. Cotele apelor Dunării; Ora Ar­dealului. 14.00 : Ora exactă; Radio Jurnal. 14.25 : Publicitate. 14.35 : Ce e nou In Teatru. 15.15 : Orchestra Ionel Bud­eamu, refrenele vocale : Ana Pop. 16.00 : Muzică variată uşoară (discuri). 16.30 : Jurnal Intern. 16.40 : Continuarea muzicii variate u­­şoare (discuri). 17.00 : Figuri de compozitori: Brahms (discuri). viatelor" de 18.00 19.00 18.20; curt), Emisiune de limba maghiară. Alexandru Nicollae —fiatul Cărată Beniamino Gigli (discuri Rodi­ca Sou-Recital de pian Reviste Presei. Or» Kad­waltor Unite : „Suntr Unite ale Americei*. 20.45 : Cronic* Externă de Gh. Iva-■. 21.00 : Un an d«S« ineilliguinaire«­orc 22.00 : Ora exactă; Radio Jurnal; l­­p­tin Sportiv ; Publicitate ; Rezum programului de a doua zi. 22.30 : Muzică de balet de Ceaiîcows' Învățătura zil­ei 23.00 : închiderea emisiunii. 19.30 20.00 20.10 duşmani roditori Pomii roditori sunt atacaţi aproape tot cursul anului de insecte. Proce­deele de combatere a lor sunt diferi­te, după timpul când începe atacul sau îşi face apariţia insecta, toamna, primăvara sau vara. In toamnă este timpul de atac al potarilor asupra pomilor, fără vreo preferinţă, li găsim in pădure sau la livada cu pomi roditori, atacând deo­potrivă, stejarul, ulmul, fagul, plopul, etc. cât şi mărul, părul, prunul, cire­şul, etc. Sub denumirea de cotari trebue să înţelegem două feluri de Insecte, deo­sebite ca înfăţişare, însă cu acelaş formă de atac şi pentru cari cunoaş­tem aceleaşi mijloace de combatere. Larvele (omizile) acestor insecte, a­­tacă în primăvară mugurii şi frunze­le tinere, pricinuind uscarea muguri­lor, căderea frunzelor şi a fructelor abia formate. DESCRIEREA COTARILOR. 1. Hibernia defollaria sau cotarul mic. Bărbatul sau masculul este un fluture de 4—4,5 cm. lungime, cu aripile de culoare galbenă deschisă, spre brun, pe aripele mari și cu dungi roșiatice transversale In zig-zag; corpul este de culoare brun-roșcată. Femela sau femela este fără aripi, o omidă de culoare galbenă brună şi cu dungi negre, care ajunsă la matu­ritate este de 3—3,5 cm. lungime. Ea depune ouăle la Octombrie—Noem­­brie, pe tulpini şl muguri, în grupuri mici, de unde In Aprilie—Mai apar o sumedenie de omizi ce trăesc şl se hrănesc numai cu muguri şi frunze, până In luna Iunie, când trec un pă­mânt pentru a-şi continua eleiul de viaţă până la toamnă, când apar sub formele arătate la început. 2. Cheimatolla bramata suu cota­rul mare. Femela are corpul mult desvoltat faţă de aripi, şi nu poate sbura. Aripile sunt scurte, colorate cenuşiu, cu pete negricioase. Mascu­lul are aripile mari de culoare cenu­șie cu dungi brune, iar cele mai mici de culoare mai deschisă. Incă din luna Octombrie, femela depune ouăle In mugurii pomilor, de unde apar in Martie am­fad de culoa­re cenuşie cu pate laterale gălbui, car se întunecă cu cât ajung la maturi­tate. Tot timpul iernii, ouăle stau u muguri şi cum se încălzeşte puţ timpul prin Martie, apar larvei, o distrug tot mugurele, apoi frunzele fructele. In cursul lunei Iunie, omizile co­boară un pământ cu ajutorul unui­fir ca de păianjen şi stau până in­­c­tombrie ,cănd apar sub forma ară­tată mal sus. MODUL DE COMBATERE. Se vor face stropiri cu soluţie sul­falcică şi anume un litru soluţie co centrată la 5 litri apă către sfârşiţi Iunel Noembrie şl In cursul luni Decembrie şl fără Întârziere se va aplica Inele cleioase In Jurai trun­chiulul copacilor la 1 m. distanţă del pământ Acestea se menţin pânâ in primăvară, avându-se grijă de Im prospătarea deliciul îndată ce se ob servă că s’a şters de apa ploilor sau s’a Îmbâcsit de praf. Soluţia sulfocalcică acţionează di­­rect asupra ouălelor pe cari le dis­trage, iar de inelele cleioase se vor lipi Insectele in drumul lor spre ra­muri, unde depun ouăle, femela find fără putinţă de a sbura. Acestea, li­pite de inele, se pot aduna şi distru­ge prin ardere. Iată procedeul de a prepara «teta­ şi inelele cleioase. Se pune la foc un litre floarea soarelui. Când este blue călzit, se adaugă 100 kg. sacii* şi se lasă '/» oră să fiarbă. Compoziţia ob­ţinută nu trebuie să se Întărească b rece; se Întinde pe făşii de hârtie­le pergament­­ate de 20—25 e lungî *rtât cât trebuie spre a ia tum­ina pomului. Să fim atenţi când aşezăm cleioase pentru a nu lăsa lac de cere insectelor pe sub ele și un * menţine inelele in fund la timp cât ideiul nu se pe hârtie. Ing. agr. I. Sfaturi agricola­ ai pomilor CINEMATOGRAFE ARO : Eterna Evă. CAPITOL : Sergentul York. CENTRAL : Chemarea tip eratei. SCALA : Eterna Eva. TIVOLI ; Minciuna Ninel Petrovna REGAL : Femei în lanţuri şi Jurnal. SELECT : 7 Păcate cu Marlene Dietrich EXCELSIOR : Comedia umană. TRIANON ; Femela Invizibilă­­ ARPA ; Zorro (seria I-a). FEMINA : Nimfa nopţii. CORSO: Un băiat Iubeşte o fată şi complectat« colorată Cloşca »! Puiul Nasdrăvan. VICTORIA : Zorro CASANDRA : Legiunea albă. BULEVARD PALAS : Andy Hardy Cowboy. FRANKLIN : Zâmbiţi vă rog. POPULAR : Curtezana din Veneţia LIA (complect renovat, calea Grivitei 196) : Vreau să-mi Insel bărbatul şi Jurnal. LIA (In program viitor) : Ca­pricii, cu Ann Sheridan. AIDA : Drumul spre glorie, Jurnal şi revistă. AMERICAN : Amantul anonim şi trupă de reviste. ASTORIA : Stan şi Bran, Eroi fără voe şi revistă. BARCELONA : Pisica sălbatecă, com­plecta­re şi Jurnal. CLASIC : Cei trei Muşchetari şi artişti. ALIANŢA : Hanul Plăcerilor, jurnal şi revistă, complectări şi revistă. CĂRĂMIDARII DE JOS (Calea Piscu­lui 7) : Fraţii Marx. CARMEN SYLVA: Afacerea Pik-Pus şi revistă. CRANGAŞI : Crinul din Mexic şi re­vistă. DIANA tişti DACIA ; Exil ELDORADO: complectată.­­ —DA : Taină şi jurnal, a din Velleti» si gheţarilor şi trupe de FLORIDA: reviste. GLORIA ; Lecrinţe de Iubire. ILEANA (selfi şi terasă) : Hanul plăce­rilor. IZBANDA ; Invazia. LUXOR str. Gogu Cantacuzino 76 (Gră­dina Icoanei) . Lagiunea Albă MARCONI : Noapte fără de sfârşit şi revistă. MARNA : Avantgarde de­­orificiu şi revistă. MILANO : Adevărul Îndrăcit şi jurnal, MODEL : Drumul apre gloria. Jurnal şi artişti MIORIŢA : Viaţa M­ahnlle Zola, Pro­cesul Dreyfue. NERO : Cadavrul viu. ODEON : O scrisoare pentru manu şi jurnal. PACHE : Căpitanul Benoit şl revistă. RAHOVA : Ne scufundăm, revista Tom­­cini şl jurnal. ROMA : Drama din Sangal al revistă. REX : Fecioara rătăcită. RIGOLETO : Omul invizibil şi trupa de reviste. SPLENDID : Invazia şl trupa da Ţa­riste. TOMIS : Bestia din Berlin. UNIC : Cocoşatul dele Notre Dama şi Jurnal. UNIREA . Viii turul Alb şi trupa de re­viste VOLTO-BUZEŞTI : Macarie la Tribu­nal, in fiecare zi revistă. VENUS .­ Angelica şi trupa de revistă. VERGU : Călăreţii din Texas şi com­­plectare. Omul misterelor, jurnal şi ar­­ t

Next