Scânteia, decembrie 1945 (Anul 2, nr. 393-416)
1945-12-01 / nr. 393
CULTURA JARTA Cronica ştiinţifice nici: Enni ••• Octav Mărgării rii fizice şi psihice a individului, spre reintegrarea lui în adevărata "—Aiţiune umană-Eugenia este o ştiinţă puţin cunoscută de marele public. Principiile sale au fost denaturate ajungând la modă odată cu practicele hitleride de tristă memorie. Cuvântul „Eugenie" vine de la grecescul „evghenis“, care înseamnă născut sănătos şi a devenit numele unei discipline ştiinţifice care relă şi sociologia. Îşi propune a îmbunătăţi rasa umană. Eugenia este „studiul acelor factori pasibili de control social, care pot perfecţiona sau înrăutăţi calităţile fizice şi morale ale generaţiilor viitoare", scrie Francis Galton, fondatorul acestei noui discipline. După cum se vede, scopul ei practic este îmbunătăţirea rasei umane şi mai ales ferirea ei de degenerare. Sir Francis Galton, unul dintre cei mai originali cercetători şi gânditori ai Angliei, s’a născut in anul 1822, într’o familie de naturalişti El este nepotul direct al lui Erasm Darwin şi văr al genialului Charles Darwin. Studiază medicina la Universitatea din Cambridge, manifestând Dar ideile inovatoare şi progresiste ale savantului englez au avut un tragic destin. Două decenii după moartea sa, ele au fost acaparate de ideologi nazişti, pentru ca, împreună cu legile lui Mendel şi cu teoria cromosomică a lui Morgan, să contribue la formarea unei aşa zise baze ştiinţifice a teoriei rasiste germane şi ulterior la justificarea crimelor comise timp de 12 ani în numele ei. Metodele de ameliorare a rassei destinate de Galton întregei omeniri au fost monopolizate, amplificate şi denaturate în mod criminal de către hitlerişti în folosul unei singure aşa zise rasse: rassa nordică. Substituind conceptului primitiv de rassă umană, noţiunea iluzorie a unei rasse germanice, o deosebită predilecţie pentru ana- ideologii nazişti au pervertit intentoţie, în cadrul căreia îşi asimilează cunoştinţe profunde. Cu toate acestea, imediat după terminarea studiilor, el se consacră unei activităţi puţin compatibilă cu medicina, dar funciarmente britanică: aceea de călător şi explorator. Intre 1845 şi 1850 explorează Sudanul şi e primul european canedia generoasă a fondatorului Eugeniei. Sterilizarea obligatorie a devenit unul din mijloacele de exterminare a popoarelor declarate inferioare, pivotul Eugeniei hitleriste întru realizarea idealului de dominaţie universală a Germaniei. Nu această Eugenie a fost întepătrunde în nsfiujii de Quaflföo şi de Galton. Galton a fost mamaraland. Călătoria aceasta ex- refractăr oricăror încercări de devusă în „Povestiri despre explogradarea naturii umane, iar do■ările in Africa tropicală de Sud“ vada este retragerea sa precipiu premiată de Societatea regală de tată din comitetul de Eugenie de Geografie cu medalia de aur. In pe lângă Societatea Regală Engle- 1855 — doi ani numai după apază, atunci când acolo pătrunde Bariţia lucrării citate — Galton puteson, reacţionarul antidarwinist, blică „Arta de a călători“ sau unul dintre fondatorii de mai târg.SigliEntaele şi aclignatizarea ca ziu a teoriei rasiste, ăfemjiff în ţările sălbatice“. Ur- Francis Galton, călătorul care a menată o serie de volume din a văzut nenumărate ţări şi popoare, celeş domeniu intitulate „Vacan ar fi repudiat cu indignare ideia ♦ele unui turist“, dintre care cele supremaţiei unui singur popor. El nai interesante sunt dedicate ar fi distrus întregul edificiu al Spaniei de nord şi populaţiei sale, nouei ştiinţe dacă ar fi bănuit . In 1863 el publică „Meteorogratilizarea canibală, pe care i-au dafica“ în care elaborează printre-o Germanii hitlerişti. „Eu nu cu■orimîi în această direcţie — menose altă morală, în afara celei toda cartografică de înregistrare a sociale. Pentru mine moral este ■'Urnei şi formulează teoria antici- ceeace e social, şi imoral ceeace e clenilor, antisocial“ scria Galton. Şi este e-Cam în aceeaşi vreme — anul violent că pentru el, ca şi pentru 1859 — vărul său, Charles Darwin, noi antisocial este egal cu antiublică „Origina speciilor", lucra- man. Or, acesta este delictul ca şicare va revoluţiona întregul etaj al naţional-socialismului şi ca Oficiu al ştiinţelor naturale. Ar fi atare el a fost profund imoral, fost greu ca această carte sa nu influenţeze ideile aventurosului cercetător. Şi iată-l pe Francis Galton înapoindu-se pe nesimţite către preocupările sale din tine Astăzi insă, când maşina hitleristă a fost sfărâmată, Eugenia trebue să-şi recapete sensul iniţial, sensul pe care i l-a dat fondatorul ei. Utilizând toate mijloacele reţe, spre studiile de biologie. Ime la dispoziţie de «»title condipreuna cu celebrul matematician însociate şi politice, ea trebue să Pearson, se consacră de data a se orienteze pe calea perfecţionăceasta aplicării matematicilor în studiul fenomenelor vieţii, începând cu biologia şi sfârşind cu sociologia. Atenţia sa se concentrează asupra factorilor eredităţii. In 1869 el publică „Ereditatea talentului“, în 1875 „Savantul englez, natura şi educaţia sa“, în 1882 „Studiul aptitudinilor umane şi evoluţia lor", apoi „Documente despre calităţile ereditare“ şi în fine în 1889 „Ereditatea naturală“. In fiecare din aceste lucrări, Galton enunţă principii şi formulează metode, cam azi au intrat în practica curentă a antropologiei şi a criminalisticei. Intr’adevăr, Galton este primul cercetător care se ocupă de amprentele digitale, după cum totul elaborează metoda fotografiei entetice, cu ajutorul căreia noţiunea de tip capătă o bază reală. Şi astfel, după multiple peregrinări ştiinţifice, Galton ajunge la disciplina, care-i va consacra numele printre marii biologi ai secolului al XIX-lea, la Eugenie. Am văzut cum definea Galton această nouă ştiinţă. Pentru a studia în mod aprofundat variaţiile caracterelor animale şi vegetale, Galton se adresează statisticii. In acest scop el înfiinţează un comitet pe lângă Societatea Regală Britanică şi o bursă specială pe lângă Universitatea din Londra. Când în acest comitet pătrunde antidaramistul Bateson, Galton se retrage spre a înfiinţa din propriile sale resurse Laboratorul Naţional pentm studiul Eugeniei, care azi poartă numele, iar cu ajutorul material dat de bogata breaslă a postăvarilor din Londra, el înfiinţară Laboratorul de biometrie, pănăla moarte el se consacră acostei sfinţe, arătând că Eugenia a trebui să treacă prin trei etape: rima, etapa academică, perioada de discuţii, de stabilire a principilor, iniţiată şi parcursă în parte de Galton şi Pearson; a doua, practică, etapa de fixare a sarcinilor, a misiunii sale, Eugenia fiind conepută ca o disciplină eminamente ' ‘Uitată, în fine, a treia, etapa "■opaganăistică, când Eugenia va trebui să pătrundă în massele largi ale populaţiei. Convins de succesul final al ideilor sale, Galton vioare în 1911 lăsând ca urmaş pe nnmai putin dinamicul matematician Pearson. Francis Galton ajunge la formularea principiilor eugenice, pornind de la ideia că misiunea emerii este de a contribui prin toate mijloacele la ameliorarea calităţilor sale Teme şi psihice. „Ceea ce natura realizează orbeşte, lent şi fără milă, poate fi realizat în mod conştient, repede şi cu dragoste de către om", scrie Galton■ Şi în altă parte: Omul poate nu numai să-şi îmbunătăţească condiţiile de existenţe: intergn.''stiv,ie bioîonice profani'' el e în stare să se transfer'o chiar pe sine însuşi în mai bir.''' Evan ci este o disciplină prin esenţă socrilă Punând accentul asupra condiţiilor sociale în care creşte individul şi asupra activităţii propagandistice ca mijloc de realizare a dezideratului său principial — ameliorarea speciei umane prin ameliorarea sănătăţii poporului — Eugenia apare ca punctul de intersecţie a trei discipline: medicina, biologia gene NOTE Premiile scriitorilor tineri Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă anunţă că pentru anul 1946 va acorda trei premii pentru cele mai bune lucrări de poezie,, eseu literar, studiu filosofic sau piesă de teatru. Nu se primesc romane şi nuvele. Manuscrisele vor fi depuse până la data de 1 Februarie 1946 la sediul Fundaţiei, Bd. Lascar Catargi Nr. 39, Bucureşti, autorul alegându-şi un motor pe care-l va menţiona pe manuscris şi pe un plic alăturat, înăuntrul căruia va scrie numele adevărat şi adresa, având grija de a-l sigila. Comitetul de premiere, alcătuit din critici, va da rezultatul în cursul lunii Aprilie, nefiind obligat a premiu decât lucrările pe care le va socoti excepţionale dintr-una sau mai multe din speciile literare menţionate mai sus. G. V. Plehanov: Despre concepţia materialistă a Istoriei G. V. Plehanov (1856-1918) a fost primul care a propagat şi a apărat ideilemarxiste în Rusia. In lucrările sale „Rolul personalităţii în istorie”, „Socialismul şi lupta politică”, „Divergenţele noastre de păreri“ şi altele, Plehanov face o aspră critică părerilor greşite ale narodnicilor ruşi, cari pretindeau că în Rusia capitalismul nu va înflori şi, prin urmare, nici proletariatul nu se va desvolta. Mai târziu insă Plehanov nu a mai fost de înălţimea operelor sale teoretic anterioare. Totuşi importanţa lui plehanov este uriaşă şi însuşi Generalissimul Stalin a spus cu mândrie despre naţiunea rusă cu prilejul celei de-a 24 aniversări a Revoluţiei din Octombrie că este „naţia lui Plehanov şi a lui Lenin..." In lucrarea de faţă, Plehanov, plecând de la cunoscuta operă a lui A. Labrida „Eseuri asupra concepţiei materialiste a istoriei", face analiza acestei teorii, combătând idealismul istoric şi făcând cuvenita distincţiune dintre materialism istoric şi materialismul economic al unor gânditori nemarxişti. Cititorul care doreşte să studieze concepţia materialistă a istoriei va găsi aci îndrumări preţioase și lămurirea unora dintre noțiunile necesare studiuluiSău." ,SCANTEIA" ffIRI şi MUCA Concluziile conferinţei funcţionarilor particulari A doua conferinţă a Uniunii Sindicatelor de Funcţionari Particulari s-a terminat, după lungi şi serioase desbateri, cu o serie de concluzii sănătoase, concluzii care sintetizează în special cauzele profunde ale actualei situaţii economice şi metodele pentru grabnica ei normalizare. Nivelul politic ridicat al participanţilor la conferinţă, voinţa lor de a cuprinde şi de a adânci problemele, au contribuit la Înlăturarea tuturor lipsurilor ce s-au ivit ici-colo în rapoarte. Seriozitatea cu care Uniunea a înţeles să-şi dea concursul la rezolvarea problemelor economice, mai ales acum în cursul încheerii contractelor colective de muncă şi în timpul campaniei de reorganizare a economiei naţionale iniţiată de Frontul Unic Muncitoresc, o dovedeşte foarte bine raportul economic făcut de tov. Gheorghe Georgescu. Este imposibil să comentăm în cadrul unui articol toate exemplele convingătoare pe care tov. Georgescu le-a adus în sprijinul expunerii sale documentate și toate propunerile curagioase pe care le-a făcut și care, odată acceptate în unanimitate, au fost cuprinse într’o rezoluţie specială. Ne vom mărgini deci să desprindem numai câteva din cele mai importante puncte ale rezoluţiei. Punctul 3 din rezoluţia specială glâsuieşte: „Reevaluarea imediată a activului tuturor întreprinderilor cu aducere de capital în numerar în proporţie de 25% din valoarea actuală (reală, nu scriptică) a activului întreprinderilor. Firmele care au făcut această evaluare fără aport de capital să fie obligate a aduce în această proporţie capital în numerar”. Această măsură se cere aplicată în urma faptului că de la un timp încoace capitalurile dispar de pe piaţă. Fie că fug peste graniţă, fie că se învestesc în afaceri speculative cu beneficii uriaşe, fie că se plasează în imobile, sau în mărfuri care se dosesc, cert este că se observă o lipsă de capital suficient în industrii.. In schimb, sunt bănci care sabotează reconstrucţia ţării, care nu acordă credite îndestulătoare industriilor de bază, nu fac să circule numerarul. Încurajează specula acordând credite bursei negre. Este aici un complex de fapte care aparţin de fapt diferitelor sectoare economice, dar care se leagă strâns unele de altele prin structura lor internă. Pentru normalizarea unui sector se cer măsuri corespunzătoare şi în celelalte sectoare. Epurarea elementelor reacţionare din bănci, industrii şi firme de comerţ, stabilirea unui sistem fiscal după dever şi profit, introducerea obligaţiei de a se finanţa suficient întreprinderile producătoare de mărfuri de strictă necesitate, pedepsirea exemplară a celor ce nu respectă legile economice, etc., etc., sunt numai câteva din măsurile necesare pentru a putea curma din rădăcină cauzele Iniţiale ce au dus la greaua situaţie economică în care ne găsim azi. Ceea ce se desprinde în mod clar din raportul acesta multilateral este fără Îndoială necesitatea imediată de a se lua măsuri radicale pentru curmarea sabotajului economic şi pentru îndreptarea în mod obligatoriu a tuturor forţelor producătoare pe un «drum ce duce sigur la Îmbunătăţirea condiţiilor de trai. Muncitorii şi funcţionarii au făcut pănă acum sacrificii enorme renunţând la mărirea salariilor, deşi preţurile se urcau Încontinuu. Situaţia aceasta nu mai poate dăinui. Industriaşii, marii comercianţi, bancherii, trebue şi el să facă sacrificii. Să investească numerar, să plătească toate impozitele legale, să îndrepte creditele spre producţia bunurilor de bază. La lupta consecventă a C.G.M.-ului pentru aplicarea contractului colectiv de muncă şi a unei serii întregi de măsuri menite să producă o cotitură spre mai bine în viaţa economică a ţării, funcţionarii particulari organizaţi în sindicate se alătură cu tot elanul şi priceperea lor. In şedinţa plenară a Uniunii Salariaţilor Comunali s-au discutat o serie de probleme vitale pentru această Uniune. Astfel s’a hotarît ca organizaţiile sindicale centrale din oraşele reşedinţe de judeţ, să treacă imediat la intensificarea muncii de organizare pe judeţ, potrivit instrucţiunilor ce a fost date în acest sens, astfel ca în cel mai scurt timp posibil, toţi salariaţii comunali din oraşele nereşedinţe şi din sate să fie sindicalizaţi. S-a pus deasemenea un accent deosebit în privinţa adâncirii raporturilor salariaţilor comunali din România cu salariaţii comunali din alte ţări şi în special cu cei din ţările vecine. In cadrul acţiunii de reconstrucţie a ţării, Comitetul Uniunii apreciind că salariaţilor comunali le revine sarcina principală de mobilizatori de masse şi îndrumători în acţiunea de reconstrucţie a oraşelor şi satelor noastre a hotărit ca actualul resort urbanistic central înfiinţat pe lângă Uniune, să fie coborît chiar până la comitetele de Instituţie. In sfârşit, constatându-se necesitatea de a stabili legături cât mai strânse şi permanente între sindicate şi Uniune pentru coordonarea şi controlarea activităţii sindicale pe ţară, Comitetul Uniunii a autorizat Comitetul Executiv să treacă imediat la Aseară a avut loc la Cinematograful Scala şedinţa festivă organizată de Frontul Ameriei în eins- FesM art'Sik ceferist Sâmbătă seara a avut loc în sala Cantinei C. F. R., al 22-lea festival artistic organizat de Resortul Cultural al blocului Carpaţi CF.R După cuvântul tov. Sabin, delegatul Uniunii Sindicatelor c.f.r. care a arătat rostul activităţii culturale în cadrul sindicatelor, a urmat un bogat şi variat program de cântece şi declamaţii, program la care corul mixt al resortului şi-a dat din pHD contribuţia sa. Festivalul s-a încheiat cu „Marşul muncitorilor ceferişti" care a fost executat cu această, ocazie pentru prima oară în public. Aportul cultural pe care-l aduce resortul cultural al blocului Carpaţi, atât prin activitatea sa în mijlocul muncitorilor ceferişti ca şi aceea desfăşurată în cadrul ARLUS-ului, merită a fi subliniată organizarea Secretariatelor Regionale care vor lucra în sânul Sindicatelor în numele Uniunii. O altă serie de măsuri organizatorice şi de administraţie au fost studiate şi luate în vederea perfecţionării şi simplificării muncii sindicale cari vor fi transmise Sindicatelor prin circulări sau presă. Una dintre cele mai importante a fost hotărîrea de a face să apară cât mai neîntârziat organul oficial al Uniunii pe care Sindicatele vor trebui să-l difuzeze şi popularizeze cât mai mult. Concurs pentru angajarea de subingineri constructori Pentru ocuparea a 60 locuri de subingineri constructori, d. 7-a ca subşefi de secţie pentru secţiile de întreţinere ,din provincie ce va ţine, la direcţiunea întreţinerii din Bd. Schitu Măgureanu 1, un concurs de admitere în ziua de 15 Dec a. c. ora 8 dim. Candidaţii trebuie să aibă vârsta minimă de 21 ani şi maximă de 38 ani şi să fie găsiţi apţi pentru serviciu de către comisia medicală C. F. R. Condiţiile de înscriere la concurs şi de examinare sunt publicate în Foaia Oficială C. F. R. nr. 1650-945. Zamfir Brumaru Salariaţii comuna!! intensifica munca sindicală Aniversarea a 25 de ani infSSnţesrea R.S.S. Armen® rea aniversării a 25 ani de la Intemeierea Republicii Sovietice Socialiste Armene. Intr’o atmosferă de mare entuziasm au luat cuvântul d-nii: Danielian, președintele Frontului Armeniei, Baboian secretarul general al Frontului Armeniei, S. I Kavtaradze, ambasadorul U.R.S.S., d. ministru prof. Vlădescu-Răcoasa în numele guvernului, după care s’a dat citire unor telegrame trimise Generalissimului I. V. Stalin şi Preşedintelui Prezidiumului Sovietului Suprem al R. S .S. Armene, Matdk Paptak. A urmat un ales program artistic. Seara, la ora 8 a avut loc o animată recepţie. Atât la şedinţa festivă cât şi la recepţie au participat membri ai guvernului, al Comisiei Aliate de Control, personalități din lumea diplomatică, politică, culturală și artistică. Instalarea nouii conducer a Operei Române Bui dimineaţa, la orele 12, a avut loc în localul Teatrului Regina Mazda solemnitatea instalării noilor conducători ai Operei Române, d-nii Egizzio Massini, director şi Iuliu Constatin Spiru, administrator. Solemnitatea a avut loc în prezenţa d-lor prof. Mihail Ralea, ministrul Artelor; prof. Mircea Bârsan, director general al muzicii; Em. Ciomac, directorul „Filarmonicii“ ; Mihail Magheru, secretar general al A. R. L. U. S.ului, a întregului personal artistic, tehnic şi administrativ al Operei şi a unui numeros public. D. ministru Ralea, după ce a adus mulţumiri d-lui prof. Romulus Vrăbiescu, fostul director al instituţiei, a subliniat că noua direcţie va introduce un nou spirit în Opera Română. Conflictele de atribuţiuni între colectivele de conducere vor fi înlăturate, activitatea excepţională în folosul instituţiei va fi răsplătită şi — în general — se va introna o atmosferă de muncă şi încredere reciprocă. Au vorbit apoi d-nii: director general Bârsan, prof Vrăbiescu, Magheru în numele ARLUS-ului, Vexier în numele Uniunii Sindicatelor de scriitori, gazetari şi artişti; N. Vlădoianu în numele fondatorilor Operei; P. Ştefănescu-Goangă, N. Apostolescu şi G. Niculescu-Basu în numele soliştilor; P. Cottescu în numele regisoratului, Ed. Sălceanu în numele administraţiei, G. Ispas din partea corului, Oleag Danovsky în numele baletului şi Const. Vasilescu în numele orchestrei. Toţi vorbitorii au relevat fericita alegere făcută de d. ministru Ralea în persoana d-lui Egizzio Massini, care, de la întemeierea Operei, şi-a s pus talentul şi munca în slujba instituţiei. Numirea d-lui Massini, au spus vorbitorii, întruneşte sufragiile unanime ale personalului Operei, care aşteaptă cu încredere înfăptuirile noii direcţii în folosul ridicării artei româneşti şi a slujitorilor ei. Tuturor le-a răspuns d. director Massini, care a mulţumit pentru elogiile ce i s-au adus, arătând că va munci fără preget, pe drumul indicat de d. ministru Ralea, pentru a aduce Opera Română la nivelul instituţiilor artistice similare din străinătate. In acelaş timp, d. Massini a anunţat două înfăptuiri care se situiază pe linia democratizării artei româneşti şi a reconstrucţiei ţării: deschiderea Teatrului Muncitoresc C. F. R. în prima zi de Crăciun, cu concursul întregului personal al Operei Române, şi punerea pietrei fundamentale a clădirii Operei, care se va face personal de către d. prim-ministru dr. Petru Groza până cel mai târziu la luna Martie a anului viitor. Solemnitatea s-a încheiat la orele 1, într’o atmosferă de entuziasm şi de încredere în noua direcţie, cu intonarea unui întreit „Mulţi ani trăiască“ de către corul şi soliştii Operei. e trecutului şi lichidarea agresiunii germane de A. IERUSALIMSK! Prof. universitar toate cluburile şi asociaţiile, care la cursul a câtorva decenii şi până la ultima vreme au servit interesele păstrării în Germania a tradiţiilor militare. Conferinţa de la Berlin a hotărit deasemenea să distrugă pentru totdeauna statul major german care întotdeauna a fost creerul militarismului german şi care totdeauna a jucat în ţară un astfel de rol politic conducător, cum nu joacă statele majore in nici o altă ţară din lume. * Este greu să fie supraapreciată însemnătatea acestor hotărîri. Realizarea lor complectă şi definitivăzarea complectă a Germaniei, descen va însemna eliminarea principalului tealizarea economiei ei cu scopul de focar de războiu, apărut, de mult în de a se distruge concentrarea excepţională a forţei economice, reprezentată mai ales sub forma cartelurilor, trusturilor şi a altor convenţii monopoliste, lichidarea întregii industrii germane, care ar putea fi folosită în scop de război, sau punerea acestei industrii sub control. Europa centrală. Prusia, iar apoi Germania, alcătuită prin sânge şi fier, au constituit principalul sprijin al reacţiunii din Europa şi un focar de militarism şi agresiune Numai în cursul ultimilor 80 de ani Germania a provocat şase războaie, din care două de proporţii mondiale, fără a Ea a recunoscut mai departe, că mai socoti războaiele coloniale. Canieste necesar nu numai de a distruge halamul hitlerist a devenit expresia pe tot teritoriul Germaniei rămaşi- monstruoasă a acelei uri faţă reoatele regimului fascist şi a organimeni şi a dispreţului faţă de cehezaţiilor fasciste, dar şi de a eliminaalte naţiuni, dispreţ care era totdin posturile publice şi din locurile deauna propriu militarismului gerresponsabile din întreprinderile eoo-man. Ideia naţionalistă s’a găsit tomomice particulare importante pe toţi deauna în slujba politicei agresive acei care erau membri ai partidului de cuceriri a acestia, nazist şi care activau împotriva scopu- In sec. XX inspiratori ai acestei filor aliaţilor. In sfârşit, ea a recu- politici în Germania erau magnaţii nascut ca necesar să se dizolve în capitalului financiar, regii cărbunelui întregime şi definitiv toate forţele şi oţelului, statul major general şi armate terestre, maritime şi aeriene reprezentanţii lor din guvern. Duale Germaniei toate formaţiunile spe când un răztar ei se şi gândeau deja dale militare şi semi-militare înfiin- la un altul, şi fiecare din aceste răuţate de partidul hitlerist, şi Gestapo, boate era privit ca o etapă pe drumul Conferinţa din Crimeea a formulat instaurării stăpânirii asupra lumii, deja clar problema lichidării impe de ocupaţie, realizând declaraţia dela bialismului şi militarismului german. Iarta, era excepţional de consec- Ea a indicat măsurile ce trebuesc ventă“. luate pentru realizarea acestei pro- In hotărîrile Conferinţei dela Berthleme- Conferinţa dela Berlin a ela- lin se arată că sarcina ocupaţiei Germaniei este dezarmarea şi demilitariborat detailat convenţia asupra principiilor economice şi politice, care trebue să îndrumeze atitudinea faţă de Germania în perioada iniţială de control. Până la Conferinţa de la Berlin în fiecare zonă din Germania ocupată se luau măsuri ce nu erau totdeauna analoage cu cele ce se luau în zona învecinată. De pildă, în zonele engleză şi americană nu se permitea înfiinţarea de partide antifasciste, de sindicate profesionale libere ,editarea de ziare antifasciste, etc. In zona sovietici era altă situaţie aici se luau în mod planificat măsuri de dezarmare economică, elementele antifasciste au căpătat putinţă să se organizeze şi să se unească. Era o politică consecventă, care corespundea spiritului şi literei hotărîrilor Conferinţa din Crimeea. „Fără îndoială — a remarcat corespondentul diplomatic al agenţiei Reuter — că atât, în privinţa epurării elementelor naziste, cât şi în privinţa lichidării economice a potenţialului militar german, politica sovietică din zona sovietică In acest spirit era crescut tineretul german. Popoarele iubitoare de libertate au tot interesul nu numai să îndepărteze pentru totdeauna agresiunea germană, dar şi să creeze astfel de condiţii, care să nu mai dea putinţă unei recidive a acestei boli grozave şi periculoase. Metodele folosite de aliaţii în epoca Versailles-ului s-au dovedit cu totul greşite. Mai mult, ele au adus la o nouă catastrofă. Aliaţii de atunci îşi puneau două scopuri incompatibile: în primul rând, să împiedice Germania să amentaţe Europa cu declanşarea unui nou război şi în al doilea rând, să păstreze Germania ca un sprijin împotriva Uniunii Sovietice. De aceea aliaţii n’au îndrăznit atunci să treacă la lichidarea bazelor agresiunii germane. Ei au păstrat în Germania pe militarişti, pe junkeri ; ei au dat putinţă Germaniei să aibă armată, la început neînsemnată, iar mai târziu crescută din punct de vedere cantitativ, cât, şi din punctul de vedere al înzestrării tehnice. Fi au dat putinţă Germaniei să-şi utilizeze baza ei militară-îndustrială. În sfârşit, ei au dat putinţă magnaţilor industriei germane, conducătorilor marilor organizaţii monopoliste, să controleze şi să îndrumeze desvoltarea întregi ter’omii germane. Ca rezultat imperialiştii germani au putut, în curând să renunţe la canvelarea scopurilor lor şi, asumând la o parte frazeologia pacifistă din primii ani de după războiu, să se arunce cu putere crescândă la reali- german zarea vechilor lor planuri de cuceriri. Ei n’ar renunţa la realizarea acestor planuri nici acum. Prevăzând acest lucru Conferinţa de la Berlin a subliniat necesitatea de a „preîntâmpina pentru totdeauna renaşterea sau reorganizarea militarismului german şi a nazismului”. Situaţia de azi este cu totul deosebită de cea care s-a creat după primul războiu mondial. Atunci numai o mică parte din teritoriul german a fost supusă ocupaţiei — malul stâng al Rinului şi un mic cap de pod spre Răsărit de Rin. Astăzi trupele aliate ocupă tot teritoriul Germaniei, şi, prin urmare, pot executa pretutindeni şi in mare controlul lor. Atunci posibilităţile inspectorilor Comisiei de control erau foarte reduse. Astăzi toată viaţa ţării — economică, politică, ideologică — se găseşte sub controlul autorităţilor aliate. Alunei clica militarista germană a reuşit să salveze deja o sdrobire complectă cadrele principale ale armatei. Astăzi armata germană a suferit o astfel de înfrângere cum n’a cunoscut nici o armată din lume Cea mai mare parte a armatei germane se găseşte în prizonierat, iar crearea de cadre noi şi de asociaţii nevinovate în formă nu se va admite. Atunci statul major general interzis a putut găsi adăpost vremelnic în diferite instituţii guvernamentale şi în ministere. Astăzi în genere la Germania nu există nici un fel de instituţii centoare şi ministere vechi. Astăzi se creazâ toate premizele necesare pentru a preveni pentru totdeauna renaşterea imperialismului agresiv. (Site- Reuniunea de Duminică de la Sindicatul Ziariştilor Sindicatul Ziariştilor Profesionişti organizează Duminică 2 Decembrie 1945, orele 10 a. m. în sala de Bd. Carol Nr. 21 (cinematograful Corso) o reuniune care iese din comun. Delegaţia ziariştilor români care a participat la alegerile din Iugoslavia d-nii N. Moraru, Gh. Spina şi Pavel Chirtoacă, vor prezenta aspecte din ţara vecini. Reuniunea va fi prezidată de d. prof. Petre Constantinescu-Iaşi asistat de d-nii Ion Pas şi Grulovici din partea presei iugoslave. Subiectul acestui sympozion va fi: ,,Jugoslavia democrată“. i šns ;rraj=Ji-^=..====!- 8.00 : 9.00 : 9.10 : 10.00 : 13.00 Muzică variată uşoară ( Muzică variată uşoară . Ora administrativă. Muzică variată uşoară (discuri), închiderea etmooiuinii. Deschiderea emisiunii : Ora exactă. Cotele apelor Dunării; Ora Ardealului. 14.00 : Ora exactă; Radio Jurnal. 14.25 : Publicitate. 14.35 : Ce e nou In Teatru. 15.15 : Orchestra Ionel Budeamu, refrenele vocale : Ana Pop. 16.00 : Muzică variată uşoară (discuri). 16.30 : Jurnal Intern. 16.40 : Continuarea muzicii variate uşoare (discuri). 17.00 : Figuri de compozitori: Brahms (discuri). viatelor" de 18.00 19.00 18.20; curt), Emisiune de limba maghiară. Alexandru Nicollae —fiatul Cărată Beniamino Gigli (discuri Rodica Sou-Recital de pian Reviste Presei. Or» Kadwaltor Unite : „Suntr Unite ale Americei*. 20.45 : Cronic* Externă de Gh. Iva-■. 21.00 : Un an d«S« ineilliguinaire«orc 22.00 : Ora exactă; Radio Jurnal; lptin Sportiv ; Publicitate ; Rezum programului de a doua zi. 22.30 : Muzică de balet de Ceaiîcows' Învățătura zilei 23.00 : închiderea emisiunii. 19.30 20.00 20.10 duşmani roditori Pomii roditori sunt atacaţi aproape tot cursul anului de insecte. Procedeele de combatere a lor sunt diferite, după timpul când începe atacul sau îşi face apariţia insecta, toamna, primăvara sau vara. In toamnă este timpul de atac al potarilor asupra pomilor, fără vreo preferinţă, li găsim in pădure sau la livada cu pomi roditori, atacând deopotrivă, stejarul, ulmul, fagul, plopul, etc. cât şi mărul, părul, prunul, cireşul, etc. Sub denumirea de cotari trebue să înţelegem două feluri de Insecte, deosebite ca înfăţişare, însă cu acelaş formă de atac şi pentru cari cunoaştem aceleaşi mijloace de combatere. Larvele (omizile) acestor insecte, atacă în primăvară mugurii şi frunzele tinere, pricinuind uscarea mugurilor, căderea frunzelor şi a fructelor abia formate. DESCRIEREA COTARILOR. 1. Hibernia defollaria sau cotarul mic. Bărbatul sau masculul este un fluture de 4—4,5 cm. lungime, cu aripile de culoare galbenă deschisă, spre brun, pe aripele mari și cu dungi roșiatice transversale In zig-zag; corpul este de culoare brun-roșcată. Femela sau femela este fără aripi, o omidă de culoare galbenă brună şi cu dungi negre, care ajunsă la maturitate este de 3—3,5 cm. lungime. Ea depune ouăle la Octombrie—Noembrie, pe tulpini şl muguri, în grupuri mici, de unde In Aprilie—Mai apar o sumedenie de omizi ce trăesc şl se hrănesc numai cu muguri şi frunze, până In luna Iunie, când trec un pământ pentru a-şi continua eleiul de viaţă până la toamnă, când apar sub formele arătate la început. 2. Cheimatolla bramata suu cotarul mare. Femela are corpul mult desvoltat faţă de aripi, şi nu poate sbura. Aripile sunt scurte, colorate cenuşiu, cu pete negricioase. Masculul are aripile mari de culoare cenușie cu dungi brune, iar cele mai mici de culoare mai deschisă. Incă din luna Octombrie, femela depune ouăle In mugurii pomilor, de unde apar in Martie amfad de culoare cenuşie cu pate laterale gălbui, car se întunecă cu cât ajung la maturitate. Tot timpul iernii, ouăle stau u muguri şi cum se încălzeşte puţ timpul prin Martie, apar larvei, o distrug tot mugurele, apoi frunzele fructele. In cursul lunei Iunie, omizile coboară un pământ cu ajutorul unuifir ca de păianjen şi stau până inctombrie ,cănd apar sub forma arătată mal sus. MODUL DE COMBATERE. Se vor face stropiri cu soluţie sulfalcică şi anume un litru soluţie co centrată la 5 litri apă către sfârşiţi Iunel Noembrie şl In cursul luni Decembrie şl fără Întârziere se va aplica Inele cleioase In Jurai trunchiulul copacilor la 1 m. distanţă del pământ Acestea se menţin pânâ in primăvară, avându-se grijă de Im prospătarea deliciul îndată ce se ob servă că s’a şters de apa ploilor sau s’a Îmbâcsit de praf. Soluţia sulfocalcică acţionează direct asupra ouălelor pe cari le distrage, iar de inelele cleioase se vor lipi Insectele in drumul lor spre ramuri, unde depun ouăle, femela find fără putinţă de a sbura. Acestea, lipite de inele, se pot aduna şi distruge prin ardere. Iată procedeul de a prepara «teta şi inelele cleioase. Se pune la foc un litre floarea soarelui. Când este blue călzit, se adaugă 100 kg. sacii* şi se lasă '/» oră să fiarbă. Compoziţia obţinută nu trebuie să se Întărească b rece; se Întinde pe făşii de hârtiele pergamentate de 20—25 e lungî *rtât cât trebuie spre a ia tumina pomului. Să fim atenţi când aşezăm cleioase pentru a nu lăsa lac de cere insectelor pe sub ele și un * menţine inelele in fund la timp cât ideiul nu se pe hârtie. Ing. agr. I. Sfaturi agricola ai pomilor CINEMATOGRAFE ARO : Eterna Evă. CAPITOL : Sergentul York. CENTRAL : Chemarea tip eratei. SCALA : Eterna Eva. TIVOLI ; Minciuna Ninel Petrovna REGAL : Femei în lanţuri şi Jurnal. SELECT : 7 Păcate cu Marlene Dietrich EXCELSIOR : Comedia umană. TRIANON ; Femela Invizibilă ARPA ; Zorro (seria I-a). FEMINA : Nimfa nopţii. CORSO: Un băiat Iubeşte o fată şi complectat« colorată Cloşca »! Puiul Nasdrăvan. VICTORIA : Zorro CASANDRA : Legiunea albă. BULEVARD PALAS : Andy Hardy Cowboy. FRANKLIN : Zâmbiţi vă rog. POPULAR : Curtezana din Veneţia LIA (complect renovat, calea Grivitei 196) : Vreau să-mi Insel bărbatul şi Jurnal. LIA (In program viitor) : Capricii, cu Ann Sheridan. AIDA : Drumul spre glorie, Jurnal şi revistă. AMERICAN : Amantul anonim şi trupă de reviste. ASTORIA : Stan şi Bran, Eroi fără voe şi revistă. BARCELONA : Pisica sălbatecă, complectare şi Jurnal. CLASIC : Cei trei Muşchetari şi artişti. ALIANŢA : Hanul Plăcerilor, jurnal şi revistă, complectări şi revistă. CĂRĂMIDARII DE JOS (Calea Piscului 7) : Fraţii Marx. CARMEN SYLVA: Afacerea Pik-Pus şi revistă. CRANGAŞI : Crinul din Mexic şi revistă. DIANA tişti DACIA ; Exil ELDORADO: complectată. —DA : Taină şi jurnal, a din Velleti» si gheţarilor şi trupe de FLORIDA: reviste. GLORIA ; Lecrinţe de Iubire. ILEANA (selfi şi terasă) : Hanul plăcerilor. IZBANDA ; Invazia. LUXOR str. Gogu Cantacuzino 76 (Grădina Icoanei) . Lagiunea Albă MARCONI : Noapte fără de sfârşit şi revistă. MARNA : Avantgarde deorificiu şi revistă. MILANO : Adevărul Îndrăcit şi jurnal, MODEL : Drumul apre gloria. Jurnal şi artişti MIORIŢA : Viaţa Mahnlle Zola, Procesul Dreyfue. NERO : Cadavrul viu. ODEON : O scrisoare pentru manu şi jurnal. PACHE : Căpitanul Benoit şl revistă. RAHOVA : Ne scufundăm, revista Tomcini şl jurnal. ROMA : Drama din Sangal al revistă. REX : Fecioara rătăcită. RIGOLETO : Omul invizibil şi trupa de reviste. SPLENDID : Invazia şl trupa da Ţariste. TOMIS : Bestia din Berlin. UNIC : Cocoşatul dele Notre Dama şi Jurnal. UNIREA . Viii turul Alb şi trupa de reviste VOLTO-BUZEŞTI : Macarie la Tribunal, in fiecare zi revistă. VENUS . Angelica şi trupa de revistă. VERGU : Călăreţii din Texas şi complectare. Omul misterelor, jurnal şi ar t