Scânteia, ianuarie 1946 (Anul 3, nr. 417-439)
1946-01-04 / nr. 417
SERIA in ANUL XVH Nr. 417 *ineri 4 Ianuarie I 4 PAG. 60 LEI Proletari din toate ţările, uniţi-văl PARTIDUL COMUNIST1 ROMA1S Scânteia Miron Constantinescu ORGAN CENTRAL al P. C. R . Centrala 3 26.2008tr. Belvedere 6. Redacţia etaj t şi 2. Administraţia etaj V l eter., centrala •y|po^r«/|B telefon 4.84.48.r. Cec postal 1381 Director s BRI In câmpul oraşei munci de refacere economică a ţării, minerii din Valea Jiului, prin felul cum ştiu să răspundă comanimemtului naţional de ridicare a producţiei, reuşesc fi cucerească un loc de frunte. In vremea când la coducerea societăţii Petroşani se găseau sabotorii în frunte cu Buju, mânerii reduşi la mizerie, deşi munceau din greu, nu puteau ridica producţia, din cauza politicii de sabotaj a direcţiei-Schimbarea consililu de administraţie a societăţii Petroşani de către guvernul dr Petr Groza şi grija nouei conduceri pentru îmbunătăţirea situaţiei mteriale a salariaţilor, au avut ca urmare directă o imediată şi simţoare ridicare a producţieiîncă din August igiScomimniştii din Petrila, în grija lor de a ridica producţia audiu iniţiativa formării echipelor de şoc compuse din voluntari, ori până atunci nu lucrau în mine. Nu după mult timp, exemple măreţ dat de tovarăşii noştri comunişti a fost urmat şi de nunţii şi firme prmuri fără de partid. Astfel mulţumită măsurilor de adreptare luate de guvern, imboldului şi pildei date de comunişti din Valea Jiului, cât şi devotamentului şi efortului celor peste lktOO muncitori şi funcţionari cari muncesc în bazinul carbonifer di Valea Jiului s’a ajuns la sporirea producţiei de cărbuni cu parte 50°/o-In Octombrie 1945, sub vechea conducere a societăţii, producţia scăzuse la 3837 to® pe zi, iar în ziua de 30 Decembrie 1945, extracţia de cărbuni atinsese cifra de 6807 tone pe zi. Eroicii şi harnicii lucrători cari scot bogăţiile ţărrii din străfundul pământului, riscându-şi de multe ori chiar viaţa, au crezut că nu este deajuns să nuurceaacă din răsputeri pentru a smulge din adâncurile minelor cât mai mulţi cărbuni, necesari transportului şi industriei. Sârguin,moşii minai din Valea Jiului, voind să-şi arate şi mai cu tărie sincerul avitament faţă de regimul nostru democratic, şi-au rupt din vţia lor de cărbuni, au strâns din aceste raţii ce li se cuveneau, iar tone de cărbuni, pe cari le-au dăruit în ajunul Anului Nou Itri Exemplul dat de spariaţii din Valea Jiului, sacrificiul adus de ei pentru ridicarearoducţiei şi îmbunătăţirea situaţiei economice a ţării, gestul iertat de mişcător de a dărui ţării sute de mii de kg de cărbuni din tainul lor, arată spiritul de care este animată muncitorimea noastră. Acest spirit contrastează puternic cu lăcomia fără limită a sabotorilor şi speculanţilor, care n’au altă grijă decât îmbolgăţrea rapidă şi ruinarea economiei naţionale. Nu ne îndoim o clipă că pilda dată de minerii din Valea Jiului în munca de refacere a ţării, va fi un imbold pentru întreaga noastră clasă mumeitoare. Pila minerilor din Valea Jiului Măsuri preconizate de Partidul Comunist Român pentru anul 1946 Distursul tovarăş*» «ai Citi» Cilaeorflpliîu-Iîej ro*sf*4 «!«?• Calaşi m'ou Cu prilejul Anului Nou, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretarul general al Partidului Comunist Român şi ministru al Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice, a rostit la posturile noastre de Radio următoarea cuvântare: începutul noului an este luminat de puternica impresie produsă în întreaga lume de rodnicele rezultate ale Conferinţei de la Moscova Cele Trei Mari Puteri care au jucat rolul hotărîtor în înfrângerea Germaniei hitleriste şi cărora le revine acum răspunderea principală în stabilirea unei păci durabile şi au manifestat la această conferinţă voinţa fermă de colaborare dovedind cercurilor reacţionare internaţionale, că toate uneltirile lor n’au putut avea niciun succes. Poporul român salută, împreună cu toate popoarele democratice, rezultatele Conferinţei de la Moscova. Cei care în ţara noastră au încercat să transforme România într'un măr al discordiei între aliaţi, toate , forţele reacţionare care au încercat să uneltească împotriva păcii, au primit răspunsul nimerit în realizările de la Moscova, rezultatul spiritului de colaborare şi împăciuire între Marii Aliaţi. Partidul Comunist Român, ca şi toate forţele democratice româneşti înmănunchiate în guvernul de concentrare democratică Dr. Petru Groza, are satisfacţia că activitatea desfăşurată atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, merge pe linia celor hotărîte în recenta Conferinţă, de la Moscova. Având strânse raporturi de prie-I Partidul nostru a fost iniţiatorul înfiinţării staţiunilor de maşini agricole şi a dat şi va continua să dea tot sprijinul pentru organizarea lor, pentru a pune la dispoziţia ţăranilor uneltele şi maşinile necesar. Transporturi şi cărbuni Partidul nostru a dat o deosebită atenţie refacerii şi desvoltării tuturor , mijloacelor de comunicaţie, începând cu căile ferate, care au avut de suferit cele mai grele lovituri din partea ar- r matei hitleriste in retragere. Muncimiorimea şi toţi technicienii ceferişti , mobilizaţi în această operă în condiţiuni excepţional de grele, lucrând de multe ori iarna sub cerul liber, au repus în funcţiune majoritatea instalaţiilor distruse. Funcţionarea mijloacelor de comunicaţie în condiţiuni cât mai bune rămâne mai departe un obiectiv esenţial pentru noi, intensificând munca pentru realizarea planului de refacere şi de înzestrare a căilor ferate cu material rulant, prin crearea de nouă ateliere şi remize, de noui linii şi consolidarea celor existente. Această muncă va continua şi Tov. Gh. Gheórghiu-Dej Sosirea Comisiei interaliate la Bucureşti In Gara Mogoşoaia: Oaspeţii sunt primiţi de d. general-colonel Susaikov şi d. Gh. Tătărăscu Cu un tren special a sosit în ziua de 31 Dec. 1945, venind direct de la Moscova, comisiunea formată din rerezentanţii U. R. S. S., Statelor Unte şi Marei Britanii, care vine în amanda conform hotărîrii Conferinei de la Moscova. La ora 5.40, trenul a intrat în Gara Ioeşti, de unde oaspeţii au continuat ălătoria spre Bucureşti, cu un tren ars la dispoziţie de Guvernul român. La Ploeşti d-nii: A. I. Vâşinski, prtim locţiitor al Comisarului Poorului pentru Afacerile Străine al U. R. S. S. ; A. W. Harriman, ambasadorul Statelor Unite la Moscova; Archibald Clark Kerr, ambasadorul Marei Britanii la Moscova, însoţiţi de d-nii S. L Kavtaradze ambasadorul U. R S. S. în România şi prof. Iorgu Iordan ambasadorul României in U. R. S. S., au fost întâmpinaţi de reprezentanţii autorităţilor civile şi militare precum şi de reprezentanţii misiunii aliate din localitate. Mulţimea de cetăţeni care se afla pe peron a făcut oaspeţilor o entuziastă şi călduroasă primire. In numele populaţiei, primarul oraşui Ploeşti întâmpinând pe înalţii reprezentanţi ai Naţiunilor Unite a rostit următoarele : „Conform unui vechi obicei al poporului român, vă întâmpinăm pe pământul urbei noastre cu tradiţionala pâine şi sare. Aducând salutul Municipiului Ploieşti vă spunem : Bine aţi venit!“ Apoi trei reprezentante ale „Uniunii Femeilor Antifasciste din România“ au oferit distinşilor oaspeţi frumoase buchete de garoafe roşii şi albe. Domniul A. I. Vâşinski, Prim Locţiitor al Comisarului Poporului pentru Afacerile Străine al U. R. S. S. a mulţumit pentru frumoasa primire şi a adresat un călduros salut poporului român. La ora 7 seara, membrii Comisiunii şi însoţitorii lor au ajuns la Bucureşti. In gara Mogoşoaia reprezentanţii celor Trei Mari Puteri, au fost întâmpinaţi de d-nii Gh. Tătărescu, Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri şi ministru al Afacerilor Streine. Din partea sovietică au participat d-nii General Col. I. V. Susakov, loc. :rui Preşedintelui Comisiei Aliate Control în România, General pl. V. P. Vinogradov, şeful de Krerjor al Comisiei Aliate de Con- Vice-Amiral V. L. Bogdenco, M. V. Korj şi S. A. Dangulov, Prim Secretari ai Ambasadei Sovietice. Din partea Statelor Unite a fost d. General de Brigadă C. van R. Schuyler iar din partea Marei Britanii d-nii Vice Mareşal al Aerului D., F. Stepvenson şi Marjombanks. Mai erau de faţă d-nii V. Stoica ministru plenipotenţiar, secretar general al Ministerului Afacerilor Străine, general V. Dombrovsky, primarul general al Capitalei, general Batcu, comandantul Pieţei, general Nicolau, comandantul militar al Capitalei, ing. Bernachi, director general al C. F. R-ului, col. Petruc, prefectul poliţiei Capitalei. După coborîrea din vagon a membrilor Comisiunii, muzica a intonat imnurile celor trei mari naţiuni şi Imnul Regal Român. D. Gh. Tătărescu, Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri şi Ministru al Afacerilor Streine a salutat pe distinşii oaspeţi în numele Guvernului şi le-a urat bun venit. Apoi, membrii Comisiunii au trecut în revistă compania de onoare ce se afla pe peron. Marţii, 1 Ianuarie 1946, M. S. Regele Mihai I a primit Comisia Interaliată compusă din primul comisar adjunct al poporului pentru Afacerile Astraane ale if. F. S. S. d. A. I g Wassinski ; ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Statelor Unite ale Americei în U.R.S.S. d. William Averrel Hakrriman şi ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Regatului Unit m U. R. S. s. sir Archibald Clark Kerr. Comisia Interaliată a adus le cunoştinţa Majestaţii Sale Regelui, hotărîrile Conferinţei de la Moscova a celor trei miniştri de afaceri străine, privitoare la România. Conversaţia a durat aproape o oră. La Cercul Militar, D. Vîşinski se întreţine cu d-nii dr. Petru Groza şi Gh. Tătărăscu Măsurile preconizate de P. C. R.: 1. ECONOMICE FINANCIARE: Mărirea sectorului industriei de creditului l or de mare consum si aproviziotivelor si oficiilor. lui fiscal in vederea bugetului acelor la produsele de mare cont de închiriat maşini agricole, a speculei si sabotajului,preturi şi salarii. forţelor productive în vederea reif. Reorganizarea şi în Stat şi dirijarea şi controlul 2. Raţionarea articolel narea economatelor, coopera S. Revizuirea sistemul 1940—1047 şi reducerea la suin. 4. Construirea centrelor. Reprimarea severă 6. Armonizarea dintre 7. Mobilizarea tuturor construcţiei ţării. II. SOCIALE: 1. Atenţiune deosebită acordată invalizilor, văduvelor şi orfanilor. 2. Ocrotirea mamei şi a copilului. 3. O deosebită atenţie acordată tineretului, — viitorul ţării, — şi susţinerea mişcării sportive democratice populare. 4. Sprijinirea culturii progresiste şi desvoltarea activităţii ştiinţifice. III. POLITICE : 1. Consolidarea democraţiei, prin desăvârşirea epuraţiei în aparatul de Stat, în întreprinderile publice şi particulare, prin judecarea mai departe şi aspra condamnare a criminalilor de război ş şi a vinovaţilor de dezastrul ţării. 1. Unirea forţelor democratice în alegeri. 3. Desăvârşirea egalităt fii de drepturi între naţionalităţile conlocuitoare. IV. POLITICA EXTERNA : 1. Prietenie trainică şi întărirea relaţiilor economice, politice şi culturale cu U. R. S. S., Statele Unite ale Americii, Anglia, Franţa şi toate ţările vecine. teme cu Uniunea Sovietică, prietenie cimentată de frăţia de arme şi de recunoştinţa pentru sprijinul moral şi ajutorul material pe care ni l-a acordat, strângând legăturile de amiciţie, relaţiile economice şi culturale cu Anglia şi Statele Unite ale Americii — lucru pe care l-au dorit întotdeauna toate forţele democratice româneşti — România se apropie de încheerea păcii, pentru a-şi putea ocupa definitiv locul între celelalte naţiuni democratice şi iubitoare de libertate. Cauza păcii şi democraţiei Activitatea desfăşurată de Guver- nul Dr. Petru Groza, politica sa de loială executare a Armistiţiului, de activă participare la efortul de război al Naţiunilor Unite şi de combatere a fascismului, au dat putinţa păşirii României pe noul drum care începe azi. Toate acestea ne îndreptăţesc, păşind pragul noului an, să privita cu încredere şi conştiinţa îndeplinirii datoriei cauza României, care este cauza păcii şi a democraţiei. Viaţa economică a ţării noastre a fost dominentă în cursul anului 1945 de următoarele sarcini: susţinerea războiului antihitlerist, îndeplinirea obligaţiilor Armistiţiului, trecerea Industriei de război la industria de pace, refacerea ţării. Greutăţi mari ne-au stat în cale: transporturile desorganizate, industriile dispersate, stocuri de materii prime şi produse industriale epuizate de războiul criminal hitlerist, mari suprafeţe de teren rămase necultivate, sabotajul unor elemente reacţionare din viaţa politică şi economică, precum şi seceta cumplită din vara trecută, au constituit o parte din aceste greutăţi. Partidul, Comunist Român a trebuit să desfăşoare o muncă fără preget, pentru ca alături de celelalte forţe democratice să înlăture o parte din aceste greutăţi. După înfăptuirea reformei agrare, păşind la campania de însămânţări, s’a putut ajunge, prin i mobilizarea tuturor forţelor, la peste 3 milioane hectare însămânţate, din care 2.890.090 ha, cu grâu. Putem deci nădăjdui, că recolta viitoare va asigura hrana populaţiei rambursând şi datoriile contractate. Muncile agricole vor trebui conţintate in primăvară cu şi mai mare vigoare, pentru ca nici o brazdă să nu rămână ne- cultivată, pentru toate celelalte căi de locomoţie pe apă şi în aer. Problema cărbunelui a fost una din marile probleme ale anului trecut. Producţia cărbunelui din cauza carenţei existente şi a sabotajului producţiei de către administraţia socie(Continuare în pag. 2-a) In pagina s a • Discursul de Anul Nou al tov. Gh. Apostol In pagina 3-a • Activitatea Comisiei Interaliate In Capitală In pagina 4-a • Fasciştii italieni sunt subvenţionaţi din străinătate Proclamaţia M. S. Regelui ROMÂNIEI Sunt încredinţat că spiritul de drep. Anul care a trecut a adus sfârşitul ta Te şi de înţelegere al Marilor Naţirăzboiului. I uni Unite ne va ajuta să încheiem cât Noul an se deschide sub semnul pa.*TMi curând tratatele■* cii şi al nădejdiilor de mai bine, la care omenirea are dreptul în urma victoriei Naţiunilor Unite asupra forţelor asupririi, intoleranţei şi agresiunii. Să înălţăm primul gând către Dumnezeu Atotputernicul care a învrednicit şi poporul nostru, ca după drumul deschis la 23 August 1944 să-şi poată aduce cu hotărîre şi curaj, în limitele mijloacelor noastre, partea de contribuţie la această victorie. Aceste jertfe ne îndrituesc să privim cu încredere în viitor. Să îndreptăm gândul nostru către iubita noastră armată, care alături de vitezele armate ale Uniunii Sovietice a luptat pentru victoria comună. Pătrunşi de o adâncă emoţie să ne închinăm cu recunoştinţă memoriei acelora ce şi-au jertfit viaţa, căzând pe câmpul de luptă. Aduc mulţumirile Mele întregului Meu popor, care cu muncă trudnică a contribuit şi ne-a îngăduit să facem faţă sforţărilor cerute de război şi să îndeplinim cu realitate obligaţiunile luate. Timpurile sunt încă grele, nevoile simt încă foarte mari şi rănile de vindecat sunt multe, ne îngăduie, în sânul Naţiunilor Unite, să colaborăm şi noi la marea operă de aşezare a păcii lumii. Pentru a putea să ne îndeplinim datoria, fac apel la unirea tuturor. Să uităm ceiace ne desparte pentru a ne aminti numai ceiace ne apropie : iubirea de ţară şi hotărîrea de a-i făuri un viitor mai fericit la care ne-am câştigat dreptul. Numai printr-o adevărată unitate naţională vom putea culege maclei® sacrificiilor pe care le-am făcut. Dacă vom şti să fim credincioşi Acestui spirit de unitate şi colaborare dacă vom continua să adâncim legaturile de prietenie şi de încredere cu Uniunea Sovietică, cu Marea Britanie, Statele Unite ale Americii şi celelalte State care şi-au asumat marea răspundere a organizării pacifice a lumei, atunci vom putea păşi pragul noului an cu deplină încredere în viitorul ţării. Ridicând gândul Meu către Atotputernicul II rog să reverse harul Său asupra poporului Meu şi să-i aducă un an nou fericit. La mulţi ani! Cuvântul d-lui dr. Petru Grai?, Preşedintele Consiului de Mnîşîr Despărţindu-ne de anul 1945 mintea noastră recapitulează evenimentele petrecute în decursul lui, făcând balanţa potrivită. Din această balanţă reiese marele rezultat de a fi ferit ţara noastră şi poporul muncitor de marile convulsiuni inerente lichidării unui războiu distrugător fără seamăn al bunurilor materiale şi morale, cucerite de omenire în decursul desvoltării ei, convulsiuni de cari nu au fost şi nu sunt încă cruţate alte ţări în situaţii similare. Ne-am ţinut ferm în condiţii extrem de grele pe linia refacerii şi a propăşirii paşnice. Asta ne dă liniştea conştiinţei, dar totodată încrederea în viitor. In deosebi acum, în pragul noului an, când linia activităţii noastre politice primeşte din nou confirmarea şi din partea celor Trei Mari Puteri, cari au purtat războiul şi construesc acum împreună, pacea lumii. Anul 1946 ne va aduce această pace deodată pentru toţi, prăbuşindu-se ultimele iluzii ale reacţiunii negre de a vedea noui conflicte. Pace în afară, pace înlăuntrul ţârii, pentru a clădi din temelii o Românie fericită, bună mamă a tuturor cetăţenilor ei, iată ce, Guvernul Ţării, urează poporului român şi popoarelor conlocuitoare, pentru noul an ce vine. Mesagiile trimişilor Naţiunilor Unite D. ANDREI IANU AREVICI VÂŞINSKI, prim locţiitor al Comisarului Poporului pentru Afacerile Străine al URSS a declarat: Am nădejdea că vizita mea va da rezultatele pe care le aşteptăm. Vreau să sper că sosirea Anului Nou va aduce cu dânsa lucruri bune şi rezolvarea chestiunilor politice pe care le aşteaptă poporul român şi România. Salut prietenia cu România şi doresc fericirea poporului român”. D. ARCHIBALD CLARK KERR, Ambasadorul Marei Britanii la Moscova, a spus: „N’am fost în România. Mă bucur că fac această vizită. Sper că misiunea noastră va fi desăvârşită în împrejurări folositoare pentru ţara Dvs. Noi am venit cu cele mai bune intenţiuni şi cred că însărcinarea ce o avem să aibă succes.” D. AVERELL W. HARRIMAN, Ambasadorul Statelor Unite la Moscova, a spus: „Mulţumesc domnului primar al oraşului Ploeşti cât şi populaţiei pentru buna primire ce ni s’a făcut. Poporul american doreşte tot binele pentru poporul român”. Marţi dimineaţă d-nii A. I. Vâşinski, prim locţiitor al Comisarului Poporului pentru Afacerile Străine al URSS, Archibald Clark Kerr, Ambasadorul Marei Britanii la Moscova și Averell W. Harriman, Ambasadorul Statelor Unite la Moscova, s-au dus la Palatul Regal unde au semnat în registre. Comunicatul Consiliului de Minştri Preşedinţia Consiliului de Miniştri comunică: Consiliul de Miniştri s-a intrunit In ziua de 31 Decembrie 1945, orele 17, sub preşedinţia d-lui dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri. D. dr Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, a făcut o scurtă expunere asupra hotăririlor luate în Conferinţa miniştrilor de externe ai celor Trei Mari Puteri, ţinută la Moscova, în cursul lunei Decembrie 1945, subliniind îndeosebi partea privitoare la România. D-sa a exprimat deosebita satisfacţie şi recunoştinţă a întregului guvern faţă de cele hotărîte. Au luat apoi cuvântul d-nii miniştri reprezentanţi ai tuturor grupărilor politice care formează guvernul, exprimând întreaga lor încredere în politica dusă de guvernul de sub preşedinţia d-lui dr. Petru Groza, politică susţinută în interior de massere largi populare. Cu acest prilej s’a subliniat caracterul deplinei solidarităţi şi unităţi din sânul guvernului, datorită cărora s’a ajuns la rezultatele pozitive obţinute. D-nii miniştri reprezentanţi ai grupărilor din guvern asigură pe d. preşedinte al Consiliului de întregul lor sprijin şi devotament pentru continuarea acestei politici de deplină solidaritate şi de muncă constructivă în interesul ţării. Consiliul a luat sfârşit la orele 19:39. ierul de Anul Mal minerilor din Valea Jiului 300 tine de corfeiri detrimţi guvernului de muncitorii din rana In ajunul Anului Nou o veste a străbătut printre muncitorii din Capitală : după masă, la ora 5, soseşte un tren cu 300 tone de cărbuni dăruiţi de tovarăşii din Valea Jiului. Delegaţii din numeroase întreprinderi, mulţi ceferişti au venit în grupuri compacte să facă fraţilor lor din Valea Jiului o primire cum se cuvine. Mulţimea fremăta de nerăbdare, încordarea aşteptării ii cuprinsese pe toţi. Sosirea tov. I. Gh. Maurer, subsecretar de stat la Ministerul Comunicaţiilor, care reprezenta pe tov. Gh. Gheorghiu-Dej, şi a d-lui Bernachi, directorul general al C. F. R., prilejuieşte o caldă manifestaţie de simpatie pentru cel mai iubit ministru al poporului, tov. Gh. Gheorghiu-Dej şi pentru colaboratorii săi din fruntea Ministerului Comunicaţiilor. Dar, iată, mult aşteptatul tren soseşte. Pe peron lumea se grupează, aşteptând ca reprezentanţii eroicilor Paul Lupaşcu (Continuare in pag. 3-a) v /■ i • Delegaţia eroicilor mineri din Valea Jiului