Scânteia, ianuarie 1946 (Anul 3, nr. 417-439)

1946-01-04 / nr. 417

SERIA in­ ANUL XVH­ Nr. 417 *­ineri 4 Ianuarie I 4 PAG. 60 LEI Proletari din toate ţările, uniţi-văl PARTI­DUL COMUNIST1 ROMA1S Scânteia Miron Constantinescu ORGAN CENTRAL al P. C. R . Centrala 3 26.20­08tr. Belvedere 6. Redacţia etaj t şi 2. Administraţia etaj V l eter., centrala •y|po^r«/|B telefon 4.84.48.­­r. Cec postal 1381 Director s BRI In câmpul oraşei munci de refacere economică a ţării, minerii din Valea Jiului, prin felul cum ştiu să răspundă comanimemtului naţional de ridicare a pro­ducţiei, reuşesc fi cucerească un loc de frunte. In vre­mea când la cod­ucerea societăţii Petroşani se găseau sabotorii în frunte cu Buj­u, mânerii reduşi la mizerie, deşi mun­ceau din greu, nu puteau ridica producţia, din cauza politicii de sabotaj a direcţiei-Schimbarea consililu de administraţie a societăţii Petroşani de către guvernul dr­ Petr Groza şi grija nouei conduceri pentru îmbunătăţirea situaţiei mteriale a salariaţilor, au avut ca urmare directă o imediată şi simţoare ridicare a producţiei­încă din August igiScomimniştii din Petrila, în grija lor de a ridica produ­cţia au­diu iniţiativa formării echipelor de şoc compuse din voluntari, ori până atunci nu lucrau în mine. Nu d­u­pă mult timp, exemple măreţ dat de tovarăşii noştri comunişti a fost urmat şi de nunţii şi firme prmuri fără de partid. Astfel mulţumită măsurilor de­ adreptare luate de guvern, imboldului şi pildei date de comunişti din Valea Jiului, cât şi devotamentului şi efortului celor peste lktOO muncitori şi funcţionari cari muncesc în bazinul carbonifer di Valea Jiului s’a ajuns la sporirea pro­ducţiei de cărbuni cu parte 50°/o-In Octombrie 1945, sub vechea conducere a societăţii, pro­ducţia scăzuse la 3837 to® pe zi, iar în ziua de 30 Decembrie 1945, extracţia de cărbuni atinsese cifra de 6807 tone pe zi. Eroicii şi harnicii lucrători cari scot bogăţiile ţărrii din stră­fundul pământului, riscându-şi de multe ori chiar viaţa, au crez­ut că nu este deajuns să nuurceaacă din răsputeri pentru a smulge din adâncurile minelor cât mai mulţi cărbuni, necesari transportului şi industriei. Sârguin,moşii minai din Valea Jiului, voind să-şi arate şi mai cu tărie sincerul av­ita­ment faţă de regimul nostru demo­cratic, şi-au rupt din vţia lor de cărbuni, au strâns din aceste raţii ce li se cuveneau, iar tone de cărbuni, pe cari le-au dăruit în ajunul Anului Nou Itri­­ Exemplul dat de spariaţii din Valea Jiului, sacrificiul adus de ei pentru ridicarea­­roducţiei şi îmbunătăţirea situaţiei econo­mice a ţării, gestul ier­­tat de mişcător de a dărui ţării sute de mii de kg­ de cărbuni din tainul lor, arată spiritul de care este animată muncitorimea noastră. Acest spirit contrastează puternic cu lăcomia fără limită a sabotorilor şi speculanţilor, care n’au altă grijă decât îmbolgăţrea rapidă şi ruinarea economiei naţio­nale. Nu n­e îndoim o clipă că pilda dată de minerii din Valea Jiului în munca de refacere a ţării, va fi un imbold pentru întreaga noastră clasă mumeitoare. Pila minerilor din Valea Jiului Măsuri preconizate de Partidul Comunist Român pentru anul 1946 Di­st­ursul tovarăş*» «ai Citi» Cilaeorflpliîu-Iîej ro*sf*4 «!«?• Calaşi m'ou Cu prilejul Anului Nou, tovară­şul Gheorghe Gheorghiu-Dej, se­cretarul general al Partidului Co­munist Român şi ministru al Co­municaţiilor şi Lucrărilor Publi­ce, a rostit la posturile noastre de Radio următoarea cuvântare: începutul noului an este luminat de puternica impresie produsă în întreaga lume de rodnicele rezul­tate ale Conferinţei de la Moscova Cele Trei Mari Puteri care au ju­cat rolul hotărîtor în înfrângerea Germaniei hitleriste şi cărora le revine acum răspunderea principa­lă în stabilirea unei păci durabile şi­ au manifestat la această confe­rinţă voinţa fermă de colaborare dovedind cercurilor reacţionare in­ternaţionale, că toate uneltirile lor n’au putut avea niciun succes. Poporul român salută, împreună cu toate popoarele democratice, re­­zultatele Conferinţei de la Mos­cova. Cei care în ţara noastră au încer­cat să transforme România într'un­­ măr al discordiei între aliaţi, toate , forţele reacţionare care au încercat să uneltească împotriva păcii, au primit răspunsul nimerit în reali­zările de la Moscova, rezultatul spi­ritului de colaborare şi împăciuire între Marii Aliaţi. Partidul Comunist Ro­mân, ca şi toate forţele democratice româneşti înmănunchiate în guver­nul de concentrare de­mocratică Dr. Petru Gro­za, are satisfacţia că acti­vitatea desfăşurată atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, merge pe li­nia celor hotărîte în re­centa Conferinţă, de la Moscova. Având strânse raporturi de prie-I Partidul nostru a fost iniţia­­­­torul înfiinţării staţiunilor de­­ maşini agricole şi a dat şi va­­ continua să dea tot sprijinul­­ pentru organizarea lor, pentru­­ a pune la dispoziţia ţăranilor uneltele şi maşinile necesa­r. Transporturi şi cărbuni Partidul nostru a dat o deosebită­­ atenţie refacerii şi desvoltării tuturor , mijloacelor de comunicaţie, începând cu căile ferate, care au avut de suferit cele mai grele lovituri din partea ar- r matei hitleriste in retragere. Muncim­i­­orimea şi toţi technicienii ceferişti , mobilizaţi în această operă în condi­­­­ţiuni excepţional de grele, lucrând de multe ori iarna sub cerul liber, au repus în funcţiune majoritatea insta­laţiilor distruse. Funcţionarea mijloa­celor de comunicaţie în condiţiuni cât mai bune rămâne mai departe un o­­biectiv esenţial pentru noi, intensifi­când munca pentru realizarea planu­lui de refacere şi de înzestrare a căi­lor ferate cu material rulant, prin crearea de nouă ateliere şi remize, de noui linii şi consolidarea celor exis­tente. Această muncă va continua şi Tov. Gh. Gheórghiu-Dej Sosirea Comisiei interaliate la Bucureşti In Gara Mogoşoaia: Oaspeţii sunt primiţi de d. general-colonel Susaikov şi d. Gh. Tătărăscu Cu un tren special a sosit în ziua de 31 Dec. 1945, venind direct de la Moscova, comisiunea formată din re­­rezentanţii U. R. S. S., Statelor U­­nte şi Marei Britanii, care vine în amanda conform hotărîrii Conferin­­ei de la Moscova. La ora 5.40, trenul a intrat în Gara Ioeşti, de unde oaspeţii au continuat ălătoria spre Bucureşti, cu un tren ars la dispoziţie de Guvernul român. La Ploeşti d-nii: A. I. Vâşinski, prtim locţiitor al Comisarului Po­­orului pentru Afacerile Străine al U. R. S. S. ; A. W. Harriman, am­basadorul Statelor­ Unite la Moscova; Archibald Clark Kerr, ambasadorul Marei Britanii la Moscova, însoţiţi de d-nii S. L Kavtaradze ambasadorul U. R S. S. în România şi prof. Iorgu Iordan ambasadorul României in U. R. S. S., au fost întâmpinaţi de reprezentanţii autorităţilor civile şi militare precum şi de reprezentanţii misiunii aliate din localitate. Mulţimea de cetăţeni care se afla pe peron a făcut oaspeţilor o entu­ziastă şi călduroasă primire. In numele populaţiei, primarul o­­raşu­i Ploeşti întâmpinând pe înal­ţii reprezentanţi ai Naţiunilor Unite­­ a rostit următoarele : „Conform unui vechi obicei al po­porului român, vă întâmpinăm pe pământul urbei noastre cu tradiţio­nala pâine şi sare. Aducând salutul Municipiului Plo­ieşti vă spunem : Bine aţi venit!“ Apoi trei reprezentante ale „Uniu­nii Femeilor Antifasciste din Româ­nia“ au oferit distinşilor oaspeţi fru­moase buchete de garoafe roşii şi albe. Domniul A. I. Vâşinski, Prim Loc­ţiitor al Comisarului Poporului pen­tru Afacerile Străine al U. R. S. S. a mulţumit pentru frumoasa primire şi a adresat un călduros salut poporu­lui român. La ora 7 seara, membrii Comisiunii şi însoţitorii lor au ajuns la Bucu­reşti. In gara Mogoşoaia reprezentanţii celor Trei Mari Puteri, au fost în­tâmpinaţi de d-nii Gh. Tătărescu, Vi­cepreşedintele Consiliului de Miniştri şi ministru al Afacerilor Streine. Din partea sovietică au participat d-nii General Col. I. V. Susak­ov, loc. :rui Preşedintelui Comisiei Aliate Control în România, General pl. V. P. Vinogradov, şeful de Krerjor al Comisiei Aliate de Con- Vice-Amiral V. L. Bogdenco, M. V. Korj şi S. A. Dangulov, Prim Se­cretari ai Ambasadei­ Sovietice. Din partea Statelor Unite a fost d. General de Brigadă C.­­ van R. Schuy­ler iar din partea Marei Britanii d-nii Vice Mareşal al Aerului D., F. Ste­­pvenson şi Marjom­banks. Mai erau de faţă d-nii V. Stoica ministru plenipotenţiar,­­ secretar ge­neral al Ministerului Afacerilor Străi­ne, general V. Dombrovsky, primarul general al Capitalei, general Batcu, comandantul Pieţei, general Nicolau, comandantul militar al Capitalei, ing. Bernachi, director general al C. F. R-ului, col. Petruc, prefectul poliţiei Capitalei. După coborîrea din vagon a membrilor Comisiunii, muzica a intonat imnurile celor trei mari na­ţiuni şi Imnul Regal Român. D. Gh. Tătărescu, Vicepreşedintele Consiliu­lui de Miniştri şi Ministru al Aface­rilor Streine a salutat pe distinşii oaspeţi în numele Guvernului şi le-a urat bun venit. Apoi, membrii Comi­siunii au trecut în revistă compania de onoare ce se afla pe peron. Marţii, 1 Ianuarie 1946, M. S. Regele Mihai I a primit Comisia Interaliată compusă din­ primul comisar adjunct al poporului pentru Afacerile Astraane ale if. F. S. S. d. A. I g Wassinski ; ambasadorul extraordinar şi plenipote­nţiar al Statelor Unite ale Americei în U.R.S.S. d. W­illiam Averrel Hakrriman şi ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Regatului Unit m U. R. S. s. sir Archibald Clark Kerr.­­ Comisia Interaliată a adus le cunoştinţa Majes­­taţii Sale Regelui, hotărîrile Conferinţei de la Mos­cova a celor trei miniştri de afaceri străine, privi­toare la România. Conversaţia a durat aproape o oră. La Cercul Militar, D. Vîşinski se în­treţine cu d-nii dr. Petru Groza şi Gh. Tătărăscu ­ Măsurile preconizate de P. C. R.: 1.­­ ECONOMICE FINANCIARE: Mărirea sectorului industriei de creditului l or de mare consum si aprovizio­­tivelor si oficiilor. lui fiscal in vederea bugetului acelor la produsele de mare con­t de închiriat maşini agricole, a speculei si sabotajului,­­preturi şi salarii. forţelor productive în vederea re­if. Reorganizarea şi în Stat şi dirijarea şi controlul 2. Raţionarea articolel narea economatelor, coopera S. Revizuirea sistemul 1940—1047 şi reducerea la suin. 4. Construirea centrelo­r. Reprimarea severă 6. Armonizarea dintre 7. Mobilizarea tuturor construcţiei ţării. II.­­ SOCIALE: 1. Atenţiune deosebită acordată invalizilor, văduvelor şi orfanilor. 2. Ocrotirea mamei şi a copilului. 3. O deosebită atenţie acordată tineretului, — viitorul ţă­rii, — şi susţinerea mişcării sportive democratice populare. 4. Sprijinirea culturii progresiste şi desv­oltar­ea activi­tăţii ştiinţifice. III.­­ POLITICE : 1. Consolidarea democ­raţiei, prin desăvârşirea epuraţiei în aparatul de Stat, în între­prinderile publice şi particulare, prin judecarea mai departe şi aspra condamnare a criminali­lor de război ş­ şi a vinovaţi­lor de dezastrul ţării. 1. Unirea forţelor demo­cratice în alegeri. 3. Desăvârşirea egalit­ăt fii de drepturi între naţionalităţile conlocuitoare. IV.­­ POLITICA EXTERNA : 1. Prietenie trainică şi întărirea relaţiilor economice, politice şi culturale cu U. R. S. S., Statele Unite ale Americii, Anglia, Franţa şi toate ţările vecine. tem­e cu Uniunea Sovietică, priete­nie cimentată de frăţia de arme şi de recunoştinţa pentru sprijinul moral şi ajutorul material pe care ni l-a acordat, strângând legăturile de amiciţie, relaţiile economice şi culturale cu Anglia şi Statele U­­nite ale Americii — lucru pe care l-au dorit întotdeauna toate forţele democratice româneşti — România se apropie de încheerea păcii, pen­tru a-şi putea ocupa definitiv lo­cul între celelalte naţiuni demo­cratice şi iubitoare de libertate. Cauza păcii şi democraţiei Activitatea desfăşurată de Guver-­­ nul Dr. Petru Groza, politica sa de loială executare a Armistiţiului, de activă participare la efortul de război al Naţiunilor Unite şi de combatere­­ a fascismului, au dat putinţa păşirii României pe noul drum care începe azi. Toate acestea ne îndreptăţesc, pă­şind pragul noului an, să privita cu încredere şi conştiinţa îndeplinirii da­toriei cauza României, care este cauza păcii şi a democraţiei.­­ Viaţa economică a ţării noastre a fost dominen­tă în cursul anului 1945 de următoarele sarcini: susţinerea războiului antihitlerist, îndeplinirea obligaţiilor Armistiţiului, trecerea Industriei de război la industria de pace, refacerea ţării. Greutăţi mari ne-au stat în cale: transporturile desorganizate, indus­triile dispersate, stocuri de materii prime şi produse industriale epuizate de războiul criminal hitlerist, mari suprafeţe de teren rămase neculti­vate, sabotajul unor elemente reac­ţionare din viaţa politică şi econo­mică, precum şi seceta cumplită din vara trecută, au constituit o parte din aceste greutăţi. Partidul, Comunist Român a trebuit să desfăşoare o muncă fără preget, pentru ca alături de celelalte forţe de­mocratice să înlăture o parte din a­­ceste greutăţi. După înfăptuirea re­formei agrare, păşind la campania de însămânţări, s’a putut ajunge, prin i mobilizarea tuturor forţelor, la peste 3 milioane hectare însămânţate, din care 2.890.090 ha, cu grâu. Putem deci nădăjdui, că recolta viitoare va asi­gura hrana populaţiei rambursând şi datoriile contractate. Muncile agri­cole vor trebui conţin­tate in primă­vară cu şi mai mare vigoare, pentru­­ ca nici o brazdă să nu rămână ne-­­ cultivată, pentru toate celelalte căi de locomo­ţie pe apă şi în aer. Problema cărbunelui a fost una din marile probleme ale anului trecut. Producţia cărbunelui din cauza ca­renţei existente şi a sabotajului pro­ducţiei de către administraţia socie­(Continuare în pag. 2-a) In pagina s­ a • Discursul de Anul Nou al tov. Gh. Apostol In pagina 3-a • Activitatea Comisiei In­teraliate In Capitală In pagina 4-a • Fasciştii italieni sunt subvenţionaţi din străi­nătate Proclamaţia M. S. Regelui ROMÂNIE­I Sunt încredinţat că spiritul de drep. Anul care a trecut a adus sfârşitul ta Te şi de înţelegere al Marilor Naţi­­războiului. I uni Unite ne va ajuta să încheiem cât Noul an se deschide sub semnul pa.*TMi curând tratatele■* cii şi al nădejdiilor de mai bine, la care omenirea are dreptul în urma victoriei Naţiunilor Unite asupra for­ţelor asupririi, intoleranţei şi agresi­unii. Să înălţăm primul gând către Dum­nezeu Atotputernicul care a învredni­cit şi poporul nostru, ca după drumul deschis la 23 August 1944 să-şi poată aduce cu hotărîre şi curaj, în limitele mijloacelor noastre, partea de contri­buţie la această victorie. Aceste jertfe ne îndrituesc să privim cu încredere în viitor. Să îndreptăm gândul nostru către iubita noastră armată, care alături de vitezele armate ale Uniunii Sovietice a luptat pentru victoria comună. Pătrunşi de o adâncă emoţie să ne închinăm cu recunoştinţă memoriei a­­celora ce şi-au jertfit viaţa, căzând pe câmpul de luptă. Aduc mulţumirile Mele întregului Meu popor, care cu muncă trudnică a contribuit şi ne-a îngăduit să facem faţă sforţărilor cerute de război şi să îndeplinim cu realitate obligaţiunile luate. Timpurile sunt încă grele, nevoile simt încă foarte mari şi rănile de vin­decat sunt multe, ne îngăduie, în sânul Naţiunilor Uni­te, să colaborăm şi noi la marea operă de aşezare a păcii lumii. Pentru a putea să ne îndeplinim datoria, fac apel la unirea tuturor. Să uităm ceiace ne desparte pentru a ne aminti numai ceiace ne apropie : iubi­­rea de ţară şi hotărîrea de a-i făuri un viitor mai fericit la care ne-am câştigat dreptul. Numai printr-o adevărată unitate naţională vom putea culege maclei® sacrificiilor pe care le-am făcut. Dacă vom şti să fim credincioşi A­­cestui spirit de unitate şi colaborare dacă vom continua să adâncim legatu­­rile de prietenie şi de încredere cu U­­niunea Sovietică, cu Marea Britanie, Statele Unite ale Americii şi celelalte State care şi-au asumat marea răs­pundere a organizării pacifice a lumei, atunci vom putea păşi pragul noului an cu deplină încredere în viitorul ţării. Ridicând gândul Meu către Atot­puternicul II rog să reverse harul Său asupra poporului Meu şi să-i aducă un an nou fericit. La mulţi ani! Cuvântul d-lui dr. Petru Grai?, Preşedintele Consi­ului de M­nîşîr Despărţindu-ne de anul 1945 min­tea noastră recapitulează evenimen­tele petrecute în decursul lui, făcând balanţa potrivită. Din această balanţă reiese marele rezultat de a fi ferit ţara noastră şi poporul muncitor de marile convulsiuni inerente lichidării unui războiu distrugător fără seamăn al bunurilor materiale şi morale, cucerite de omenire în decursul des­voltării ei, convulsiuni de cari nu au fost şi nu sunt încă cruţate alte ţări în situaţii similare. Ne-am ţinut ferm în condiţii extrem de grele pe linia refacerii şi a propăşirii paşnice. Asta ne dă liniş­tea conştiinţei, dar totodată încrede­rea în viitor. In deosebi acum, în pragul noului an, când­ linia activităţii noastre poli­tice primeşte din nou confirmarea şi din partea celor Trei Mari Puteri, cari au purtat războiul şi construesc acum împreună, pacea lumii. Anul 1946 ne va aduce această pace deodată pentru toţi, prăbuşindu-se ul­timele iluzii ale reacţiunii negre de a vedea noui conflicte. Pace în afară, pace înlăuntrul ţârii, pentru a clădi din temelii o Românie fericită, bună mamă a tuturor cetăţe­nilor ei,­­ iată ce, Guvernul Ţării, urează poporului român şi popoarelor conlocuitoare, pentru noul an ce vine. Mesagiile trimişilor Naţiunilor Unite D. ANDREI IANU AREVICI VÂŞINSKI, prim locţiitor al Co­misarului Poporului pentru Afa­cerile Străine al URSS a declarat: Am nădejdea că vizita mea va da rezultatele pe care le aşteptăm. Vreau să sper că sosirea Anului Nou va aduce cu dânsa lucruri bune şi rezolvarea chestiunilor po­litice pe care le aşteaptă poporul român şi România. Salut prietenia cu România şi doresc fericirea poporului român”. D. ARCHIBALD CLARK KERR, Ambasadorul Marei Britanii la Moscova, a spus: „N’am fost în România. Mă bucur că fac această vizită. Sper că misiunea noastră va fi desăvârşită în împrejurări folosi­toare pentru ţara D­vs. Noi am ve­nit cu cele mai bune intenţiuni şi cred că însărcinarea ce o avem să aibă succes.” D. AVERELL W. HARRIMAN, Ambasadorul Statelor Unite la Moscova, a spus: „Mulţumesc domnului primar al oraşului Ploeşti cât şi popu­laţiei pentru buna primire ce ni s’a făcut. Poporul american doreşte tot bi­nele pentru poporul român”. Marţi dimineaţă d-nii A. I. Vâ­şinski, prim locţiitor al Comi­sarului Poporului pentru Aface­rile Străine al URSS, Archibald Clark Kerr, Ambasadorul Marei Britanii la Moscova și Averell W. Harriman, Ambasadorul Sta­telor Unite la Moscova, s-au dus la Palatul Regal unde au semnat în registre. Comunicatul Consiliului de Min­ştri Preşedinţia Consiliului de Min­iştri comunică: Consiliul de Miniştri s-a intrun­it In ziua de 31 Decembrie 1945­, orele 17, sub preşedinţia d-lui dr. Petru Groza, preşedintele Consi­liului de Miniştri. D. dr Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, a făcut o scurtă expunere asupra hotăriril­or luate în Conferinţa miniştri­lor de externe ai celor Trei Mari Puteri, ţinută la Moscova, în cursul lunei Decembrie 1945, subliniind îndeosebi partea privitoare la România. D-sa a exprimat deosebita sat­isfacţie şi recunoştinţă a între­­gului guvern faţă de cele hotărî­te. Au luat apoi cuvântul d-nii mi­niştri reprezentanţi ai tuturor grupărilor politice care formea­ză guvernul, exprimând întreaga lor încredere în politica dusă de guvernul de sub preşedinţia d-lui dr. Petru Groza, politică susţinută în interior de massere largi populare. Cu acest prilej s’a subliniat ca­racterul deplinei solidarităţi şi unităţi din sânul guvernului, dato­rită cărora s’a ajuns la rezulta­tele pozitive obţinute. D-nii miniştri reprezentanţi ai grupărilor din guvern asigură pe d. preşedinte al Consiliului de întregul lor sprijin şi devotament pentru continuarea acestei politi­ci de deplină solidaritate şi de muncă constructivă în interesul ţării. Consiliul a luat sfârşit la orele 19:39. ierul de Anul Ma­l minerilor din Valea Jiului 300 tine de corfeiri detrim­ţi guvern­ulu­i de muncitorii din ra­na In ajunul Anului Nou o veste a străbătut printre muncitorii din Ca­pitală : dup­ă masă, la ora 5, soseşte un tren cu 300 tone de cărbuni dă­ruiţi de tovarăşii din Valea Jiului. Delegaţii din numeroase întreprin­deri, mulţi ceferişti au venit în gru­puri compacte să facă fraţilor lor din Valea Jiului o primire cum se cu­vine. Mulţimea fremăta de nerăbdare, încordarea aşteptării ii cuprinsese pe toţi. Sosirea tov. I. Gh. Maurer, subse­cretar de stat la Ministerul Comuni­caţiilor, care reprezenta pe tov. Gh. Gheorghiu-Dej, şi a d-lui Bernachi, directorul general al C. F. R., prile­juieşte o caldă manifestaţie de sim­patie pentru cel mai iubit ministru al poporului, tov. Gh. Gheorghiu-Dej şi pentru colabor­atorii săi din fruntea Ministerului Comunicaţiilor. Dar, iată, mult aşteptatul tren so­­seşte. Pe peron lumea se grupează, aşteptând ca reprezentanţii eroicilor Paul Lupaşcu (Continuare in pag. 3-a) v /■ i • Delegaţia eroicilor mineri din Valea Jiului

Next