Scânteia, ianuarie 1946 (Anul 3, nr. 417-439)

1946-01-04 / nr. 417

2 \m 3KH i! L S. IA Gubi­dului Central al Sindicatelor din U.R.S.S. Cu ocazia anului nou, Confederaţia Generală a Muncii din România vă transmite în numele masselor de mum­­c­itori sindicalizaţi din România cele mai călduroase urări şi expresia pro­­mdelor sentimente de recunoştinţă ~pri''i tot ce au făcut pentru ţara 'ti JPj, popoarele din Uniunea Sorie­ ba Păşind într’un an nou, sub semnul unei destinderi internaţionale şi al unei i­mpeziri a atmosferei, muncitorimea mână conştientă de îndatoririle ei ca .antgardă a naţiunii şi însufleţită de ’sdrunenita hotărî­re de a înfrânge ale piedicile din calea reconstrucţiei onodtice şi sociale are mereu în faţa marele exemplu al eroicilor tava­ri din U.R.S . Ea va lupta mai de­parte pentru adâncirea legăturilor cu ţara Dvs şi cea mai deplină înfrăţire a popoarelor Trăiască eroicele popoare ale Uni­unii Sovietice ! Trăiască Generalissimul Stalin, ma­rele învăţător şi genialul conducător al noroadelor ! Trăiască unitatea şi solidaritatea tu­turor celor ce muncesc ! Comitetul Excutiv al Confederaţiei Generale a Muncii din România a mai trimis cu ocazia anului nou, telegrame de felicitare Federaţiei Sindicale Mon­diale din Paris, Comisiei Centrale a Sindicatelor poloneze, precum şi mişcă­rilor sindicale din Iugoslavia, Cehoslo­vacia, Bulgaria, Ungaria şi Elveţia. CULTURA ?­ ARTA Gresilea cinematcgre-fiica CINEMA FANTASIO: „Părinţi şi copii“ cu Ta­tiana Okurcevskaia Scenariul: Boris Gorbatov. — Producţia Sosuz­defilm Cu prilejul vizitei în România a rmairel­ui scriitor sovietic Boris Gor­batov, autorul „Neînfrânţilor”, şi a soţiei sale, Tatianna Oku­nevskaia, am aurit pentru întâia oară de minuna­tul film: „S’a întâmplat în Donbass“. („Plăm­tuiţi şi copţi). Depănând­u-şi cu mult umor amb­ite­rila din recenta şi strălucita sa ca­rieră cinematografică, Tatiana O­kit­ne­vsk­aia a vorbit, cu emoţie, publi­cului rromânesc, despre această nouă producţie a studiourilor sovietice, lu­crată pe un scenariu die Boris Gor- 081­ 01% După ce am văzut filmul de la cinema Fantasio trebue să măr­turisim, că Tatiana Okumevskaia ne-a vorbit şi cu multă modestie. Cinematografia sovietică se carac­terizează printr-o desăvârşită stăpâ­nire a întregului. Nu se lucrează nici­odată de dragul amănuntului. Fiecare tem­ă, fiecare actor, fiecare imagine îşi capătă deplinul înţeles în funcţie de întreg. Nu am întâlnit niciodată u­n film sovietic ca simplu pretext pentru prezentarea unei anumite ve­dete, procedeu atât de întrebuinţat în cinematografia mondială. Ceea ce înseamnă că tehnica sovietică repre­zintă cel mai serios examen pentru u® actor. Este, fireşte, lesne să vezi un actor înălţat pe un soclu artifi­cial, dar e nespus de greu să deose­beşti pe ciineva , amestecat trt m­ulţi­­me, trăind cu reală pasiune viaţa­ tu­turor. Iar dacă-l deosebeşti, totuşi, înseamnă că e un actor maic. Acesta e cazul Tastianei Okuinevsk­aia. Fil­mul „S’a întâmplat în Donbass“ este povestea eroică a două generaţii: aceea care a înfăptuit Marea Revo­luţie Socialistă şi aceea care a izbân­dit în Marele Războiu de Apărare a Patriei. In faţa unora şi a altora, a părinţilor şi a copiilor, în 1918 ca şi în anii din urmă, acelaş duşman bes­­a­lad, imperialismul teuton- „S’a în­tâmplat în Donbass“ este şi un film al tineretului luptător sovietic, al h­omeomalilor. „Dacă scrutezi pe a­­tâţîa comandanţi serioşi, generali fră­mântaţi de gânduri, comisari ai po­porului încărcaţi de răspunderi — iptopis undeva colonelul Kabm­in, unul din eroii filmului — „os# descoperi Cimdlul de odinioarăCu un egal eroism au înfruntat Komsomolii revoluţiei şi cei ai războiului anti­hitlerist, urgia cotropitorilor, torturile şi ştreangul­ Pe această temă, smulsă din lupta măreaţă a popoarelor so­vietice, şi-a brodat scenariul Boris Gorbatov. Nu sunt numai eroi în fil­mul „Sta întâmplat în Donbass“. Sunt şi oameni slabi, învinşi, neîncreză­tori, sunt trădători. Sunt oameni în depliniul înţeles al cuvântului, umbre şi lumini, cu înălţări şi scăderi. Dar oameni împlântaţi în realitate, oa­meni ai unei lumi noi, oameni cari privesc în faţă brutalitatea­­ existen­ţei, fiindcă în ei s’a trezit puterea uriaşă de a o transforma, de a o îm­bunătăţi. Nataşa Loghinova se în­treabă în timpul revoluţiei : ./Cum va fi viitorul ?“ Şi Anton, komsomolul, îi răspunde: „eu văd o lume mai bună cu case frumoase şi parcuri în­­­tinse. Vor fi şi palate: palatul ştiin­ţei, al artei, al muncii...“. Pentru filmele sovietice se pot în­trebuinţa cu greu calificativele obiş­nuite, ca şi pentru actorii sovietici. „S’a întâmplat în Donbass” este fără îndoială un film frumos. Dar cu asta nu am spus nimic fiindcă e mult mai mult. Arta sovietică nu numai încântă, dar şi răscoleşte, nu numai distrează, dar şi înălţă, face să drea­­apă tot ce e omenesc în noi. Iar un asemenea efect nu se poate realiza oricium. Regisorul LEONIDA LU­KOV a lucrat filmul ,,S’a întâmplat în Dianfpass” în adâncime şi cu moj­­toace pur cinematografice. Tatiana Okunevskaia este într-adevă­r fru­moasă, dar niciodată chipul ei nu exprimă numai frumuseţea fizică, ci şi una mai profundă, de ordin mo­ral. Dintre imagini este aleasă în­totdeauna cea mai discretă şi totuşi cea mai puternică. Durerea în faţa morţii fiinţei iubite nu o exprimă numai chipul împietr­rit, dl , mai ales, împreunarea crispată­ a dege­telor, cu vinele umflate, cu muşchii îmcardaţi. Nu e niimi­c strident, nimic nelalocul lui. Şi prin împletirea a­­cestor imagini se naşte însăşi viaţa, înfricoşătoare şi măreaţă, încordată împotriva predicdl­r şi în contiguă înălţare. N­OT nPIcUMra” «Se pe Inufevast sangur de rasref •­­unt t­ravefi pictări bani şi foarte modeşti care ar fi bucuroşi să vândă un tablou la preţurile curente în gangurile­­„expoziţii“ de pe bulevard. Cum­părătorul însă neiniţiat , a­­chiziţionează ipai degrabă o pic­­tură fotografică. Pentru a orienta amatorii de artă, — şi în amator de artă trebue transformat în­treg poporul — este nevoie de e­­ducaţie metodică, de posibilitatea de a veni în contact cu marile opere, prin muzee şi prin repro­ducere în ediţii populare, adică la un înalt nivel artistic şi cu pre­ţuri accesibile. Aceasta este o ac­ţiune de culturalizare pentru­­ O lungă bucată de vreme. O primă măsură ar fi însă înlăturarea din gangurile de pe bulevard a tutu­ror bucăţilor de pânză colorată, jignitoare pentru bunul gust şi pentru cel mai elementar simţ de decenţă. In locul lor ar putea fi p­use, la îndemâna poporului în căutarea unei clipe de recule­gere, operele atâtora din valoro­şii noştri pictori tineri, cari în­tâmpină adesea greutăţi în orga­nizarea unei expoziţii. Gangurile acestea sunt la îndemâna oame­nilor şi-i atrag mai mult decât o sală oficială de expoziţie. De a­ceea ele pot şi trebue să fie folosite pentru educarea artistică a marilor mase. E o mare artă să expui pe scurt şi limpede un subiect complex, fără a-l simplifica sau deforma. Desigur că aseme­nea opere de popularizare nu pot epuiza subiectele, dar e deajuns când izbutesc să le expună in U­­nire mari. , Somnul şi visele, de E. Ro­senko, apărut în editura „Cartea Rusă“, este una dintre traduce­rile de probleme ştiinţifice expuse pe măsura înţelegerii generale. Cartea se adresează imul public foarte larg şi tratează cu lim­pezime problemele biologice şi psihologice ale somnului, condi­ţiilor şi categoriilor sale — natu­ral, narcotic sau hipnotic — şi ale visurilor. Acolo un sat P­iesa d-lui Mihail Maltopol cons­tue o contribuţie foar­te folositoare la prea săraca noastră literatură pentru ţărani. Acţiunea, care se petrece într’un sat oltenesc, e condusă vioiu şi personajele principale — Mămica, neamţul Fritz, Niculai — sunt schiţate cu îndemânare. Acţiunea piesei povesteşte rezistenţa unui sat la invazia hitleriştilor şi în­­cheerea ei este o glorificare a e­­roicei divizii de voluntari Tudor Vladimirescu. Somnul şi visele ­ST"* tîOOC<rX3QOCOOOOOOOOC?OOOOC>aOOOOQOOOOOOOOOOOOOOOOOO 1 J oooccqcx H apărui calendarul de perele „Sednlefa“ Polifie grupului „Ideia ţinuă din P. Ţ. ."alutând hotărîrile Conferinţei Mi­ni­in­­or de Externe de la Moscova, gru­pul „Ideia ţărănistă“ din P. N. Ţ. de­clară între altele : „Grupul nostru — încă dela 18 Noem­­­vrie 1915 — prin declaraţiile făcute de d-ncii Vasilescu Nottara şi Petre Vifo­­reanu, a preconizat, pentru partidul na- ton­al-ţărănesc, revenirea la politica de­mocratică şi progresistă, de esenţa a­­acestui partid, cerând conducerii ca — în cadrul acestei politici — să contribuie la reclădirea şi consolidarea ţării, înăun­tru şi în afară. Conferinţa de la Moscova a realizat, ca principal rezultat, înţelegerea dintre marile puteri, cari au câştigat răsboiul, «şa fiind, s’au creiat condiţiile necesare unei păci drepte şi durabile. Pentru desăvârşirea păcii, ’ pentru re­­g"„a - —I, ,, pentru consolidarea externă prin participarea la colaborarea internaţională sub toate aspectele, rea­lizată în organizaţia Naţiunilor Unite, toate forţele politice din România tre­bue să conlucreze sincer şi cu realitate. Grupul nostru, care în ciuda calomni­ilor nu a urmărit şi nici nu urmăreşte satisfacţii personale sau interesate, pre­cum nici crearea vre­unei dizidente este însă în drept să constate că ideile şi orientarea preconizată de el sunt a­­celea care se găsesc pe calea adevăru­lui şi va continua lupta în Partid pen­tru o colaborare sinceră cu forţele de­mocratice şi în acelaş timp revenirea la vechiul program ţărănesc şi epurarea partidului de elementele reacţionare“. Semnează d-nii : I. Vasilescu Nottara, Petre Viforeanu, M. Arion, ing. Toma Gâlcă, av Mi-c-a M-ra, ni alţii. SCÂNTEIA DIN CÂMPUL MUNC C. G. M. va fi consecventă în apărarea filtereselor salariali­or Din cuvântarea rostită la Radio de tov. Gh. Apostol în seara de Anul Nou Tov. Gh. Apostol, preşedintele Confederaţiei Generale a Muncii din România, vorbind la posturile noas­tre de Radio în seara de Anul Nou, a spus printre altele: „Anul ce vine începe sub semnul unor perspective luminoase. Conferinţa de la Moscova cimentează unitatea marilor aliaţi şi deschide drumul unei largi coope­rări internaţionale. , Anul 1946 începe sub semnul uni­tăţii tot mai puternice a clasei mun­citoare internaţional, ce a fost rea­lizată în cursul anului 1945, prin c­n­­stituirea Federaţiei Sindicale Mon­diale, în istoricul Congres de la Paris. Mişcarea Sindicală di­n România renăscută la 1 Septembrie 1944 pe baza Frontului Unic Muncitoresc, a contribui­t în mare măsură, în cadrul F. N. D.-ului la realizarea intereselor vitale ale poporului nostru. Congresele sindicale şi mai ales Congresul General sindical din Ia­nuarie, analizând împrejurările eco­nomice, politice şi sociale în care ur­ma să-şi desvolte activitatea, a pre­cizat prin rezoluţia votată în unani­mitate sarcinile ce trebuiau să fie în­deplinite spre binele ţării, al poporu­lui şi al tuturor salariaţilor din Ro­mânia. Tov. Gh. Apostol a arătat apoi sar­­cinele care au stat în faţa poporului, arătând uriaşa contribuţie a munci­torimii organizate, la îndeplinirea a­­cestor sarcini. La fel a subliniat tov. Gh. Apostol,­ rolul de conducător şi mobilizator al Confederaţiei Generale a Muncii în lămurirea şi convingerea salariaţilor asupra tuturor sarcinelor şi datoriilor faţă­ de întregul popor. Vorbind apoi d­espre sarcinile mo­mentane tov. Gh. Apostol a spus: „Ridicarea productivităţii muncii a fost şi rămâne sarcina principală a mişcării noastre sindicale. C. G. M. nu a pierdut din vedere că reconstrucţia şi redresarea econo­mică a ţării depind în mare măsură de cimentarea unităţii sindicale, de adâncirea relaţiilor sindicale inter­naţionale. Experienţa acumulată în activita­tea noastră din anul ce se termină, ne îndreptăţe­şte să privim cu încre­dere sarcinile, pe care ni le aduce a­­nul cel nou. Desigur că ţara noastră ar fi făcut paşi mult mai mari îna­inte pe calea reconstrucţiei, dacă reacţiunea internă n’ar fi provocat dificultăţile cunoscute în relaţiile gu­vernului Groza cu Anglia şi America. In vederea încheierii unui tratat de pace just, ca şi pentru realizarea re­construcţiei şi redresării economice a ţării, C. G. M. consideră că trebue să-şi menţină locul pe care, prin lup­tă, a izbutit să-l ocupe în v­iaţa eco­nomică şi socială a ţării. Va trebui ca mişcarea sindicală să-şi păstreze neştirbită autonomia asigurând ast­fel desvoltarea spiritului de iniţiati­vă şi orientare a cadrelor ei în apli­carea directivelor şi instrucţiunilor date de C. E. al C. G. M. Întărind unitatea organizatorică şi ridicând prestigiul mişcării sindicale, vom acţiona pentru a obţine prezen­ţa mişcării sindicale în Comisia ro­mână ce va discuta şi încheia trata­tul de pace cu cele trei mari puteri, întărind puterea şi prestigiul miş­cării sindicale vom putea determina luarea de măsuri economice şi finan­ciare care să meargă până la pune­rea sub controlul Statului a băncilor şi în special a Băncii Naţionale, di­rijând creditele acolo unde nevoile industriei le ier. Vom putea impune raţionalizarea justă a produselor industriale şi ali­mentare în aşa fel, încât toţi cetăţe­nii cari se găsesc în procesul muncii de reconstrucţie să primească partea ce li se cuvine. Să terminăm odată cu parazitismul speculanţilor cari-şi permit să ducă o viaţă ca din timpurile de cea mai largă prosperitate. Aşa şi numai aşa, vom determina epurarea aparatului de Stat, a institu­ţiilor şi întreprinderilor particulare de elementele fasciste şi reacţionare. C. E. al C. G. M. îşi îndreaptă sa­lutul călduros către toate organele sindicale şi către toţi membrii sindi­catelor noastre luându-şi angajamen­tul că va rămâne consecvent la da­torie pentru apărarea intereselor e­­conomice şi profesionale ale salaria­ţilor, dorind în acelaş timp succes tuturor în lupta pentru cimentarea u­nităţii sindicale, garanţia consolidă­rii F. U. M., a creerii Partidului Unic al clasei muncitoare, a păcii şi recon­strucţiei ţării. Viaţa muncitorească Eri, la orele 4 d. a., a avut loc la Monetăria Naţională adunarea comi­tetelor de fabrică din industria me­talurgică din Capitală, convocată de către Sindicatul Metalo-Chimic. Adu­narea s-a ţinut pentru a lămuri liniile generale ale contractului colectiv de muncă, încheiat în această ramură. ăsuri preconizate de Partidul Comunist Român pentru anul 1946 (Continuare din pag. 1­a S­tăţii Petroşani, ajunsese dezastruoasă. Partidul nostru, alarmat, a intervenit pentru a curma această situaţie. DUPA SCHIMBAREA CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE AL SOCIETĂ­ŢII PETROŞANI, SITUAŢIA S’A ÎMBUNĂTĂŢIT IN MOD RAPID, ajungând la o producţie de 6757 TONE PE ZI, IAR SITUAŢIA MUNCITORILOR S’A AMELIORAT CONSIDERABIL. Partidul Comunist Român adresân­­du-se masselor muncitoare şi între­gului popor, a înţeles să mobilizeze toate energiile pentru a repune in­dustria în stare de funcţionare, în­frângând deseori acţiunea susţinută a unor patroni reacţionari. In cursul a­­nului trecut au fost puse în funcţiune aproape totalitatea întreprinderilor industriale din România. Cu toate a­­cestea, din cauza lipsei de materii prime, producţia nu a putut fi mărită in toate sectoarele. Acolo unde au e­­xistat materii prime, cum a fost în industria textilă — datorită impor­tului de bumbac din Uniunea Sovie­tică — producţia a atins maximum de capacitate. Trecerea la producţia «Se pace !» ca priveşte trecerea industriei de război la producţia de pace, cu­ toate intervenţiile repetate ale re­prezentanţilor Partidului nostru în Guvern, această operă de importanţă naţională nu a fost realizată nici până azi. Sunt stocuri importante de materii prime, de maşini-unelte mo­derne neutilizate, sunt muncitori spe­cializaţi răspândiţi la alte întreprin­deri, ia­r acea parte care au mai rămas în întreprinderile mai sus menţiona­te, nu pot lucra din cauza lipsei de organizare şi de simţ gospodăresc şi a nepunerii la dispoziţie a materiilor prime necesare. Comitetul Central al Partidului Comunist Român îşi propune de a da o deosebită atenţie problemei­­industriei de Stat, pentru ca TOATE MIJLOACELE DE PRODUCŢIE SA FIE FOLOSITE IN VEDEREA REDRESĂRII ECONOMIEI ŞI RE­FACERII ŢÂRII. Cu toată situaţia grea pe care a întâmpinat-o Guvernul Dr. Petru Groza, Partidul Comunist, ca apă­rător al intereselor clasei munci­toare şi ale poporului, a îndrumat activitatea sa în sensul înbunătă­­ţirii situaţiei materiale a muncito­rilor şi VA PROPUNE IN CU­RÂND UN COMPLEX DE MASURI ECONOMICE PENTRU MĂRIREA PUTERII DE CUMPĂRARE A SA­LARIAŢILOR. In acelaş timp cu efortul de mărire a producţiei, care rămâne condiţia e­­senţială a redresării vieţii economice şi deci a stabilizării preţurilor şi a armonizării lor cu salariile. Partidul nostru a preconizat şi a contribuit la elaborarea legilor economice din Mai 1945, prin care se urmăreşte regle­mentarea producţiei şi circulaţiei mărfurilor, reglementarea preţurilor şi a salariilor. Partidul Comunist a preconizat o serie întreagă de măsuri pentru a îm­piedica specula şi bursa neagră şi a creia conditunile favorabile de în­lăturare a inflaţiei d ruinătoare pen­tru massele producătoare de la sate şi oraşe. Insfârşit în ce priveşte coordonarea activităţi tuturor departamentelor e­­conomice. Partidul Comunist con­stată că s-a făcut un Prim pas prin înfiinţarea Consiliului Superior al E­­conomiei Naţionale creat la propu­nerea Partidului nostru. Prin munca colectivă şi în spirit de înţelegere reciprocă a membrilor acestui Con­siliu, se vor putea în bună măsură soluţiona în mod unitar multiplele probleme de natură economică ce se pun azi ţării. Perspective li mai bune Folosind toate resursele de materii prime ale ţării în mod raţional, prin utilizarea din plicm a acordului cu U­­niunea Sovietică, prin viitoarele acor­duri economice cu Anglia, Statele Unite şi alte ţări internite, în baza că­rora vom putea adu­ce materiile prime care ne lipsesc, prin îmbunătăţirea simţitoare a traisporturilor da­ find hotărît lupta contra speculanţilor şi sabotorilor şi dirijând creditele acolo unde este realmente nevoie, stabilind un buget care să se alimenteze din venituri normale, nu din emisiunile Bănicii Naţionale, putem aprecia că anul 1946 se deschide cu perspective mai bune decât anul trecut, în ce pri­veşte atât condiţiunile de trai, cât şi forţele productive ale ţării. Realizările sociale, pontice şi eco­nomice ale Guvernului de concentrare democratică Dr. Petru Groza au fost cu putinţă numai cu sprijinul efectiv al celor mai largi pături populare, sprijin care dovedeşte că actualul gu­vern nu este o combinaţie trecătoare, ci o realitate politică, cu adânci ră­dăcini în massele populare. Guvern de largă concentrare demo­cratică, el a trebuit să lupte cu dife­rite greutăţi, mai ales în ultimele pa­tru luni, reuşind să-şi păstreze îm­potriva unor presiuni şi încercări, fi­ai täte® de acţiune pentru opera sa de guvernare. TOATE GRUPĂRILE CARE FAC PARTE DIN GUVERN AU DOVEDIT CA POT PUNE DEA­SUPRA INTERESELOR STRÂMTE DE PARTID, INTERESELE SUPE­RIOARE ALE TARII, PASTRAN­­DU-ŞI FAŢA POLITICA, INDEPEN­DENŢA IDEOLOGICA ŞI PROGRA­MATICĂ. Partidu­l Comunist Român înţelege să realizeze în practică o serie de re­forme cu caracter democratic în ce priveşte legea electorală, în politica fiscala, etc. Suntem, precum ce ştie, PENTRU O POLITICA FISCALA Democratică, lucru pe care încă nu am reuşit să-l avem la noi în ţară. Suntem pentru subordonarea neşo­văitoare a intereselor particulare celor generale, nu numai în materie politică, dar şi în materie de finanţe fi economi® generală. Aceasta nu ex­clude, ci dimpotrivă presupune res­pectarea proprietăţii individuale, în­curajarea iniţiativei particulare şi a profitului raţional al întreprinzăto­rilor. In ce priveşte activitatea organi­zaţiilor muncitoreşti în fabrici, ea urmăreşte şi realmente are drept efect întărirea disciplinei şi spori­rea producţiei. Putem declara cu mândrie că datoria muncii Parti­dului nostru, a Frontului Unic Muncitoresc şi a Sindicatelor—rea­lizarea în practică a unităţii de ac­ţiune a clasei muncitoare — apor­tul muncitorimii la refacerea ţării într'un spirit de jertfire de sine, de ordine şi disciplină democratică poate servi drept pildă şi altor ca­tegorii sociale din ţara noastră. Cu forţe unite, concentrate pe linia unei singure şi unitare acţiuni, toate grupările şi partidele democratice re­prezentate în Guvern vom continua activitatea constructivă, împiedicând mai departe orice manifestări ale cu­rentelor reacţionare, aşa cum au fost provocările din ziua de 8 Noembrie şi alte acţiuni de destrămare socială şi naţională din ultima vreme, stârpind din rădăcini toate rămăşiţele fasciste şi hitleriste din viaţa noastră publică. Frontul Naţional Democrat rămâne m­ai departe organismul politic veri­ficat în acţiune ca un puternic instru­ment de democratizare a ţării, care va strânge în jurul lui toate forţele populare, întărind totodată colabora­rea cu Partidul Naţional-Liberal, pre­­zidat de d-nul Gheorghe Tătărescu şi cu celelalte forţe cari, prin oameni potriviţi în mod real vor înţelege să îşi asume efectiv răspunderea parti­cipării la guvernare. In faţa alegerilor care vin, Par­tidul nostru înţelege să păstreze şi să întărească unitatea de ac­ţiune a clasei muncitoare, por­nind de la constatarea că Frontul Unic Muncitoresc reprezintă forţa in jurul căreia pot fi trebue să se grupeze toate elementele şi or­ganizaţiile democratice. Hotărîrile de la Moscova, contribuind la consolidarea regimului democratic din ţara noastră, asigură stabilitatea politică necesară în viaţa internă a Statului, creiază condiţiuni favorabile pentru dezvoltarea democratică a Ro­mâniei. In aceste nouă condiţiuni, u­­nirea forţelor realmente democratice constitue mai mult ca oricând o po­runcă a politicii noastre, convins fiind că numai astfel pot fi definitiv sdro­­bite forţele reacţionare şi asigurate condiţiile pentru înflorirea democra­ţiei în tara noastră. Urând poporului român un an nou fericit, Partidul n­ostru preconizează în interesul tării următoarele măsuri in anul care începe : î. ECONOMICE FINANCIARE 1. Reorganiitpren şi în cerirea sectorului Industriei de Stat şi dirijarea şi controlul creditului. 2. Raţionarea articolelor de mare consum şi aprovizionarea economatelor cooperativelor şi oficiilor. 3. Revizuirea sistemului fiscal în vederea bugetului 1946-1947 şi reducerea taxelor la produsele de mare consum. 4. Construirea centrelor de în­chiriat maşini agricole. 5. Reprimarea severă a specu­lei şi sabotajului.6. Armonizarea dintre preţuri şi salarii. 7. Mobilizarea tuturor forţe­lor productive în vederea recon­strucţiei ţării. 6. SOCIALE. 1. Atenţiune deosebită acor­dată invalizilor, văduvelor şi oro­fanilor. 2. Ocrotirea mamei şi a copi­lului. 3. O deosebită atenţie acordată tineretului — viitorul ţării şi susţinerea mişcării sportiv- de­mocratice populare. 4. Sprijinirea culturii progre­siste şi desvoltarea activităţii ştiinţifice. III. POLITICE. 1. Consolidarea democraţiei prin desăvârşirea epuraţiei în a­­paratul de Stat, în întreprinde­rile publice şi particulare, prin judecarea mai departe şi aspra condamnare a criminalilor de război şi vinovaţilor de dezastrul ţării. 2. Unirea forţelor democratice în alegeri. 3. Desăvârşirea egalităţii de drepturi între naţionalităţile con­locuitoare. IV. POLITICA EXTERNA. 1. Prietenie trainică şi întări­rea relaţiilor economice, politice şi culturale cu URSS., Statele U­­nite ale Americii, Anglia, Fran­ţa şi toate ţările vecine. Trăiască România democrată şi independentă! Trăiască pacea între popoare! CONVOCĂRI Sindicatul lemn-forestier convoacă la sediul său din Str. Romulus Nr. 68, toate comitetele de fabrică, pre­cum şi delegaţii pe ateliere, pentru Joi 3 Ianuarie a. c. ora 17.30. ★ Comisia locală a sindicatelor con­voacă toţi responsabilii culturali din sindicate în şedinţă, Joi 3 Ianuarie 1946, orele 3 d. a., în Str. Calomfi­­rescu 8. ★ Sindicatul Textil convoacă toate comitetele d® fabrică şi delegaţii de ateliere pentru Vineri 4 Ianuarie 1945, orele 15, precis, In sala TOMIS din calea Călăraşi, colţ cu str. Sf. Vineri. Ordinea de zi: rezultatul încheierii contractului colectiv de muncă, pre­cum și alte probleme importante. ★ RESPONSABILII CU PRESA ȘI ZIARE DE PERETE, SUNT CON­VOCAȚI PENTRU LUNI 7 I. 1946, la sediul Comisiei Locale, Calomfi­­rescu No. 8, la orele 5 p. m. Prezen­ța tuturor responsabililor din sindi­cate este obligatorie. ★ COOPERATIVA DE PRODUCTIE DENTARA „23 AUGUST”, convoacă pe toţi membrii săi cooperatori la o ADUNARE GENERALA EXTRAOR­DINARA ce va avea loc în ziua de Duminică 6 Ianuarie 1946 (Bobotea­ză) ora 10 dim. în localul Sindicatu­lui Sanitar din Splaiul Independen­ţii No. 49. Deasemenea simt rugaţi a lua parte la această adunare toţi medicii-stomatologi, dentişti, tehni­cieni, etc. interesaţi de mersul cao­.CS~ativ?. Probleme şcolare Misiunea profesorului la şcoală la societate .* Lupta pentru democratizarea şoca­tei trebue dusă cu stăruinţă mai de­parte. O serie întreagă de fapte evi­denţiate cu ocazia conferinţelor orga­nizate de Sindicatul corpului didactic secundar din Ilfov, cu ocazia deschi­derii cursurilor anului şcolar şi în alte împrejurări, au arătat că otrava trecutelor regimuri reacţionare şi fas­ciste a adus mari pagube învăţămân­tului. Profitorii regimului de dictatu­ră nu se pot resemna. Ei profită de greutăţile vieţii actuale, create toc­mai de oamenii fostelor guverne de silnicie şi război, pentru a dezorienta pe cei mai slabi şi a-i împiedica să se alăture muncii de refacere a ţării ce stă azi în faţa întregului popor. Acţiunea acestor elemente în şcoală e foarte dăunătoare. Ştiri false, vorbe viclene laolaltă cu prejudecăţi şi pro­feţii mincinoase, pot produce unora, îndoeli şi amărăciuni în stare să le stingherească bunele intenţii şi să-i îndepărteze de la activitatea ce ar tre­bui să o depună. Şovăelile acestea in­fluenţează şi asupra activităţii lor de educatori ai tineretului. De aceea tre­cutul plin de păcate trebue înlăturat cât mai degrabă, deşi mulţi repre­­zentanţi ai săi au rămas încă în învă­ţământ. Slujitorii conştienţi ai şcoalei trebue să găsească însă mijlocul de a scăpa de influenţa resturilor fasciste. Fără a aştepta totul de la autoritatea şcolară, fiecare, în afară de catedră poate şi trebue să ducă o muncă de clarificare a minţilor, coordonând ast­fel activitatea lui din şcoală cu toată munca de refacere şi reînoire a ţării. Când minierii, muncitorii din fabrici, ţăranii, dau o pildă minunată de ce e în stare să înfăptuiască conştiinţa ridicată a colectivităţii atunci când e stăpână pe soarta ei, tot astfel, sin­­itora şcoalei trebue să contribue şi ei cu toate forţele la această refacere. Dar cum ? Declaraţiile formale în fa­voarea democraţiei sau plata unui carnet şi a unor cotizaţii la sindicat nu sunt deajuns. Profesorul are alt rol. El trebue să pretindă cinstea de a fi motorul acţiunii de reînoire şi progres cultural al ţării. El trebue să determine pe cei indolenţi la o muncă plină de râvnă pentru ridica­rea maselor şi aceasta demascând fără cruţare şi fără îngăduinţă pe toţi duşmanii poporului şi în special pe acela ce se ascund în spatele unei zinci mincinoase de libertate, demo­craţie, etc. El trebue să combată ma­nifestările şovine şi reacţionare în mijlocul colegilor şi mai ales să cul­tive spiritul patriotic şi democratic în rândurile elevilor a căror educaţie i s’a încredinţat. El va găsi puterea de a face această operă uriaşă, în dragostea pe care o poartă ţării şi în onştiinţa că generaţia de mâine nu tebue să mai sufere toate umilin­­ţle şi lipsurile prin care a trecut ge­­naţia ultimului război. Jurnal astfel vom avea un corp di­­dat,­ sănătos, solidar, puternic or,­gaizat şi capabil de a răspunde ne­­volor şi năzuinţelor poporului. Nu­­mai astfel vom avea tin tineret cu a­­devrat progresist, format prin disci­­plin şi muncă ordonată. Instruit şi crestit în dragostea de patrie şi de copt, educat în spiritul marilor idea­in rî i,io omenirii progresiste. Pffe­sorul îşi are rolul lui in opera de a facere a ţării şi de bună seamă el sll va îndeplini cu cinste. Prof. MIHAIL CRTICEANTJ Preşedintele Sindicatului Profesorilor Secundari —1 ■' ■ . , I ■■ ii—■■ I 1 -0m Vacanţa cinci acesta Suntem în plină vacanţă de Crăciun. Este primul Crăciun pe care, după a­tăţia ani negri, îl sărbătorim in pace. Sgomotul asurzitor al mitralierelor, al tunurilor, al tancurilor a încetat, pen­tru ca in mijlocul atâtor ruine să ră­sune un cuvânt: RECONSTRUCŢIE. In aceste momente întreaga lume de la muncitorul miner de pe Don, ţăranul din Bretagne, funcţionarul din Varşo­via, ca şi muncitorii, intelectualii şi ţă­ranii românii, toţi au în fapte şi gân­duri un singur scop: RECONSTRUC­ŢIA. In aceste momente şi ţara noastră se găseşte in febra bătăliei reclădirii patriei .In toate regiunile ţării se ci­tează pilde de muncitori care ridică pro­ducţia cu 200, 300 şi chiar 600 la sută Pentru ce ridică aceşti muncitori pro­ducţia? Pentru că ei ştiu că fiecare metru de stofă, fiecare locomotivă, fie­care vagonetă de cărbuni in plus, in­­temnează o măciucă in capul specu­lanţiior. Tot odată ei ştiu că prin dis­trugem speculei ,ce creiază premisele necesare reconstrucţiei. Dar ţăranii? A­­ceştia pe întinsul ogoarelor s’au luptat cu o secetă nemiloasă, căutând să ame­lioreze consecinţele acesteia, iar acum ort însămânţat 3.000.000 ha. pentru ca la anul viitor ,poporul să nut sufere. Dar intelectualii îAceştia duc o luptă ho­tărâtă şi plină de acţiune pentru lu­minarea poporului. Dar noi elevii cu ce putem contribui la această mare bătă­lie a reconstrucţiei tn care s’au încadrat toate categoriile sociale? Se pun speranţe mari în noi, căci noi suntem ctitorii intelectuali ai ţării. Tre­bue să fim demni de aceste speranţe, dar ceasta numai învăţând. Ţara are nevoie de medici, ingineri, arhitecţi, e­­lectrioni, chimişti, etc., oameni cu o cultur solidă. Acum în timpul vacanţei de Orciun avem un minunat prilej pentru a ne îmbogăţi cultura noastră. Nu treuie să aşteptăm ca profesorul să ne obige să învăţăm cutare sau cutare lucru. Trebuie să învăţăm şi noi sin­guri. Lavisse şi Rambaud, istoriografii revolutei franceze scriau că „trebue să ne ferm a gândi că este mai impor­tant numărul anilor de studiu decât fe­lul în care el se efectuează". Deci principala noastră sarcină a ele­vilor este să învățăm. Dar nu si ne mărgiim la „tocitul" câtorva sute de pagini papagalicește. Nu, noi trebue sâ aprofudăm materia ,trebue să o stu-‘ diem n mod serios pentru ca atunci când vom termina şcoala să fim me­dici, thnicieni, intelectuali, oameni a căror fiinţă să nu lase nimic de dorit, oameni, Cari să-şi pună toată energia creatoare precum şi toate cunoştinţele acumulte, în slujba poporului nostru şi a marei opere de reconstrucţie. Sunt mulţi dintre elevi care se reîn­torc acasa la ei, nu sate. Aceştia au o datorie în plus: să ajute la munca de luminare a ţărănimii. Ei trebue să lu­mineze satele cu ştiinţa lor. Am certitudinea că această vacanţă va fi un bun prilej pentru afirmarea dorinţei tineretului şcolar de a păşi cu toate­ resursele sale pe drumul munca pentru­ reconstrucţie. EUGEN OPRESCU Elev ga­ om de nădejde In comisiile comunale pentru a­­plicarea Reformei Agrare s’au stre­curat unii oameni necinstiţi cari nu au lucrat în folosul poporului, ci în al lor şi al rudelor apropiate. Astfel, în comuna Cudalbi, jude­ţul Covurlui, ca preşedinte al Co­misiei de Reformă Agrară a reuşit să vină un bogătaş cu numele de Dumitru P. Drăguţ. El a fost preşedinte de Reformă Agrară şi după războiul trecut. De atunci, Dumitru Drăguţ a în­şelat ţăranii pe cari trebuia să-i împroprietărească şi de data acea­sta el a încercat să fure din pă­mântul care se cuvenea plugarilor, dar aceştia nu au îngăduit acest lu­cru şi l-au dat afară. In locul lui, ţăranii au ales ca preşedinte al comisiei pe Toader Lungu, om cu suflet şi dornic de a lupta pentru binele poporului. Acesta s’a pus de îndată la lu­cru şi a făcut o dreaptă împărţire a pământului Boerii, văzând dârzenia cu care luptă Toader Lungu pentru drep­turile celor mulţi, au încercat să-l cumpere cu bani. Altfel, moşierul Col. dr. Ştefă­­nescu care a fost expropriat a fă­găduit să-i va da 1 000.000 lei dar îi va scăpa moşia de la expropri­­e. Alţi ciocoi au încercat să ia acelaş lucru, însă Toader Lungu rămas totodeauna dârz­ii eins­ continuându-şi lupta pentru bun poporului. Lupta cinstită pe care o Toader Lungu pentru popor bule să fie pildă şi îndemn pe toţi plugarii noştri. Prof. Consiîsrîtin Cto*­ Oradea va avea două linii telefoni direct® cu Bucureşti Dovedindu-se insuficient singurul fir telefonic ce lega stând acum O­­radea de Bucureşti, întrucât şi ora­şele din Nordul Ardealului se folo­seau de acelaş fir, se montează acum un cablu cu 15 linii directe Bucureşti-Cluj. Astfel Oradea va avea două fire directe cu București, iar celelalte fire vor lega Capitala cu orașele din nordul Ardealului. Joi 3 Ianuarie 1946 RADIO ROMANIA 6.50: Deschiderea emisiunii ; ora exactă; Radio-Jurnal; Rezumatul pro­gramului. 6.50: Muzica dimineţii (discuri). 7.30: Emisiune în limba maghiară. 7.30: Rezumatul Radio-Jurnalului. 7.35: Continuarea muzicii de dimineaţa (discuri). 8.00: Emisiune pentm p­resa din pro­vincia 8.30: Muzică variată uşoară (discuri). 9.00: Ora administrativă. 9.10: Muzică variată uşoară (discuri). 9.30: Muzică variată uşoară (discuri) 10.00: închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA 13.00: Deschiderea emisiunii; ora exac­tă. Cotele apelor Dunării. 13.30: Ora Naţiunilor vecine. 14.00: Ora exactă; Radio-Jurnal. 14.25: Ansamblul Theodor Sibiceanu. 14.50: Muzică variată uşoară (discuri). 15.00: Orchestra Ionel Budişteanu. 16.00: Muzică variată uşoară (discuri). 16.30: Jurnal intern. 16.40: Continuarea muzicii variate u­­şoare (discuri). 17.00: Figuri de compozitori; Edouard Calo (discuri). 18.00: Din filme americane (discuri). 18­25 Universitatea Radio: Probleme 18.45: Carnet cultural: „Poezia muncii germane“, de Camil Baltazar. 19.00: Emisiune în limba maghiară. 19.00: Muzică de balet (discuri). 19.30: Scriitorii noștri: „Antologie de An Nou", de Cicerone Teodorescu. 20.00: Revista presei. 20.10: Orchestra de salon Radio. 21.00: Recital de vioară. 21.30 Al Lup­es­cu, de la Opera Română canto Lieduri din ciclul „Frumoasa Mo­­rărică". 22.00: Ora exactă. Rezumatul progra­mului de a doua zi. 22 30: Muzică românească (discuri). 23.00: Emisiune pentru presa din pro­vincie. De la orele 15.00—16.05: Radio Dacia Română, pe lungime de undă 32 km, emite pentru străinătate. span d „Scântei

Next