Scânteia, februarie 1946 (Anul 3, nr. 440-463)

1946-02-01 / nr. 440

2 DIN CÂMPUL MUNCII R­ealizări sindicale la Construcţii­ Lemn şi Forestier Zilele trecute v a ava loc la sediul Uniunii Construcţii Lemn şi Forestier, şedinţa plenară lărgită a cadrelor sindicale. Problemele trecute in ordinea de zi fiind de o importanţă vitală pentru muncitorii din aceste ramuri de producţie, au avut loc ample şi amănunţite desbateri. ■ • Din desbaterea rapoartelor r­esorturilor organizatoric, economic şi cultural, se desprind următoarele realizări pe anul expirat: Uniunea are 211 sindicate cu peste 115.000 membri încadraţi. E semnificativ faptul că în Uniune e înglobată aproape totalitatea mun­citorilor din aceste bresle. Numărul mare de muncitori organizaţi a atras după sine sporirea cadrelor de activişti. In afară de activiştii existenţi, Uniunea a numit 8 secretari regionali, cari rezolvă, pe regiuni, revendicările econo­mice fi culturale ale muncitori­lor. Din cauză că munca sindicală nu poate fi cuprinsă în întregime, se hotărăşte desfacerea actualei Uniuni în două secţii: Constructori fi Lemn Forestier, insă sub conducerea vechei Executive. Munca culturală a dat roade vizibile. Astăzi, după un an de acti­vitate, Uniunea are 105 biblioteci înzestrate cu 25.000 de volume, 17 şcoli de cadre cu 830 de elevi, 17 şcoli de analfabeţi cu 300 de elevi, 179 ziare de perete cu 341 corespondenţi, 58 echipe teatrale cu 627 de membri activi, 34 coruri cu 716 corişti, 8 fanfare fi trei orchestre cu 75 de executanţi, 50 de comisii culturale, 38 echipe de sport cu 505 jucători, fi 18 cooperative cu un capital total de lei 21.000.000. Uniunea difuzează un număr de 5000 ziare, are 11 cămine cultu­rale proprii, 4 cinematografe fi 24 băi. S’au adus 15 activişti din provincie la şcoala de cadre a Confe­deraţiei Generale a Muncii, care au fost pregătiţi pentru a face faţă tuturor problemelor. Uniunea a cumpărat şi difuzat cărţi pentru muncitori în valoare de peste 12.000.000 lei, contribuind la opera de ridicare a nivelului cultural al oamenilor muncii. Pentru viitor, Uniunea bazată pe munca de până acuma îşi ia an­gajamentul de a duce şi mai bine munca culturală şi organizatorică, pentru a obţine rezultate căt mai bune. N. ROMAN In ultimul timp uoi directori de întreprinderi invoacă din ce in ce mai des lipsa de fonduri, fie pentru a se eschiva de la plata salariilor, fie pentru a lăsa pe muncitori neaprom­­­ţionaţi, fie de a înstrăina anumite materiale cu scopul de a produce perturbări în producţie. Unul din aceşti domni directori este d. Ferdinand de la Uzinele Le­­maître. Invocând clasicul motto, nevoia de bani, d. director Ferdinand a încer­cat să vândă la bursa neagră 4.000 kgr. oţel a 1000 lei kgr. material al fabricii care se întrebuinţează la surupuri de plafon pentru locomotive. Comisia de control a mărfurilor, compusă dim­ muncitori conştienţi, s-a sesizat de încercarea d-lui director şi în consecinţă l-a împiedecat să vândă un material atât de necesar pentru bunul mers al producţiei. D. director a rămas cu factura şi uzi­nele cu oţelul. Ne întrebăm împreună cu munci­torii dela Lemaître, dece — dacă d. director avea tntr'adevăr nevoie de bani, — nu a vândut oficial cazanul care stă și se ruginește degeaba tn curtea fabricai? C. F. R—ul ceruse oferte pentru un cazan, dar d. director — care în­tre timp probabil tft rezolvase criza financiară — n’a făcut ofertă, deşi se putea obţine cca. 30 milioane pentru cazan. Comitetul de fabrică împreună cu toţi muncitorii trebue să găsească o întrebuinţare oarecare pentru cazanul din curte, aşa cum a ştiut să dea ce­lor 4.000 kgr. oţel cea mai justă în­trebuinţare: fabricarea de șurupuri de plafon pentru locomotive de care ţara are atâta nevoe. Z. Br. Corespondent DOWN BESTOSTm NEVOIE DE BANI Un cci dela Lemaître Noua conducere a Asociaţiei Generale a învăţătorilor are sprijinul C. G. M.-ului Prin decizia Nr. 129.567 din 22 Decembrie 1945. In urma­ recoman­dării făcute de Ministerul Educa­ţiei Naţionale, Ministerul Justiţiei a numit la conducerea Asociaţiei Generale a învăţătorilor din Româ­nia, următoarea comisie interimară: preşedinte de onoare Gh. Simion, preşedinte activ P. Mironescu-Mera, vice-preşedinţi C. Cazan şi Gr. Alexandrescu, secretari generali: D-tru I. Platon şi C. Bahrin, casier general P.­ Iosif, secretari de şedin­ţă A. Simionescu şi Lazăr Ştefănes­­cu, bibliotecar I. Ionescu-Ghiuven­­k­a, membrii: Marius Bucătură, I. Georgescu, C. Iliescu, V. Presură, Adrian Raţiu, I. Simionescu, D. A­­baghiu, E. Rodeanu, I. Nazarie, I. Neacşu, I. Tomescu-Neamţ, E. Dia­­conescu-Argeş, E C.Ociuban, I. Ber­ea, Gh. Dumitrescu, E. Livzeanu, Aurelia Mihăil­e­scu, M. Roşianu, Iustina Stoene­cu, Eug. Campus, Dobre Stanciu, Florica Stafiescu şi Valeria Mihail. Această comisie interimară va lucra până la alegerea forurilor statutare. Confederaţia Generală a Muncii, recunoaşte actuala comisia Interimară, căreia îi va da tot spri­jinul. - CART! KOINI - In Erfifiw’ffl Petruidului Comu­nist Român au apărut■ ® Engels : „Decăderea feudalismului şi ridica­rea burţihe­vriei“. D. Stalin: „Despre Lenin“. © F. Joliot-Curie : „Ştiinţa în U. R. S. S.“. © S. Avacinov : „S. M­­. Kirov“. 0 — „M. I. Cirtuzov — 200 de ani de la naş­terea lui“. 1 i­ Editura „Scânteia“ au apărut : © Aragon: „Sclavia şi măreţia francezilor”. • Elisabeta Luca .* „L­egende vechi, legende no­ui“. (Continuare din pag. l­a) Iohov a cunoscut viaţa adevărată. Şi aceasta se reflectă chiar în primele lui nuvele originale, pline de pasiune, cuprinse în colecţia „Poveşti de la Don”. La vârsta de 21 ani, Sokolov a în­ceput să scrie „Donul liniştit”. Chiar şi în primul volum a dat dovadă de marele lui talent, de inteligenţa lui pu­ternică şi originală şi maturitate­­ ar­tistică. De atunci Şolohov a devenit scriitorul de preferinţă al poporului sovietic. Fiecare erou­ din „Donul li­niştit” este o figură aparte, cu un caracter deosebit, cu un limbaj pro­priu şi cu o soartă diferită. In sa­tele de pe Don poţi întâlni ades oameni, în cari ceilalţi vedeau pro­totipuri de-ale eroilor din cărţile lui Şolohov. Chiar şi pe cazacul cu buza de sus despicată,­­ pe care l-a prins In tinereţe pescarul cu undiţa, şi pe care îl întâlneşti în roman puteai să-l vezi. Totuşi Şolohov nu şi-a co­piat portretele după figuri existente. Personagiile lui sunt tipuri. Iar bă­trânul acela cu buza ruptă, pe care consătenii l-au poreclit cu numele din carte, îţi povesteşte astăzi, cu toată sinceritatea, istoria vieţii din roman ca pe a lui proprie. Dar nu a răi moşneagul, e harnic şi iubitor de muncă, în anul acesta a făcut în col­hoz chiar 300 zile de muncă. JE demnă de subliniat grija, pe care cititorii o purtaseră pentru soarta lui Grigore Melihov, când partea a opta a „Donului Liniştit” se afla încă în atelierul scriitorului. Nenumărate scrisori soseau la adresa lui. Unii îi cereau să se grăbească, alţii îi dă­deau sfaturi. Unii doreau ca Grigore să devină comunist, alţii să fie închis ca un duşman al regimului sovietic. Fiecare scrisoare recomanda câte o variantă pentru soarta lui Grigore. Era în iarna anului 1939, Şolohov muncea intens. Deseori nu ieşea din cabinetul său decât a doua zi dimi­­neaţa. Pe biroul lui se găsea manu­scrisul împestriţat cu nenumărate îndreptări. Era partea a opta a roma­nul­ui. — Toţi ar dori ca lucrurile să se tem­b­le cu bine. Scriitorul trebue să ştie însă să-i spună cetitorului şi a­­devărul, oricât de amar ar fi, spune el. Şi Mihail Şolohov nu s’a temut să desemneze viaţa adevărată, severă şi implacabilă. Grigore Melihov s'a despărțit de popor, şi-a pierdut pă­mântul de sub picioare a devenit un solitar,, periferia societăţii. Caracteristicile operei sale Patrusprezece ani de muncă crea­toare a dedicat Solohov operei sale favorite, romanului „Donul liniştit”. Este greu să supraestimezi marea va­loare artistică a romanului, care te face să cunoşti o lume întreagă. E una din realizările cele mai puter­nice ale literaturii sovietice. Creaţiunile lui Şolohov sunt ca­racterizate prin fermitatea care ţine de principiile lui; idealismul bolşevic, realismul socialist, solidari­zarea cu poporul sunt trăsăturile specifice ale operelor lui. Scriitorul întâmpină cu curaj temele dificile şi nu dă înapoi în faţa adevărului vie­ţii. Atunci, când ţărănimea începuse să ridice colhozurile, el puse la o parte pentru un timp romanul isto­ric şi scrise altul „Pământul desţe­lenit” în care, într’o formă literară desăvârşită, tratează problemele ur­mătoare ale construcţiei colhozurilor. Romanul „Pământul desţelenit” este şi a rămas cea mai bună des­criere din literatura sovietică a pe­rioadei colectivizării. Pe când în „Donul liniştit” ni se înfăţişează cu maestrie drumul urmat d­e cazaci în epoca revoluţiei şi a războiului civil, în „Pământul desţe­lenit“ ne apare acea uriaşă trans­formare revoluţionară, care a avut loc la sate. * • Legăturile strânse cu poporul — iată sursa care-i dă lui Şolohov forţa pentru creaţiunile sale. Printre tractorişti In 1931, Şolohov a venit să vadă primul detaşament de tractorişti din regiune. Zile­­ întregi a petrecut îm­preună cu ei la câmp, iar în nopţile liniştite şi înstelate, în jurul focu­lui, a stat până târziu de vorbă cu consătenii săi. Venea vorba şi despre colhozuri. Din umbra nopţii flacăra făcea să a­­pară faţa uscăţivă a unui cazac, vo­cea îi tremura, cuvintele se înşirau repede unele după altele. El se gră­bea să­­destăinuiască tot ce se adu­nase în sufletul lui de ani de zile. Povestea lui cuprindea şi cifre, ve­niturile şi cheltuielile de pe vremea când era aşa zis gospodar indepen­dent. Cazacul scotoci toată viaţa lui trecută şi nu se vedeau decât soiren­­ţe, găuri, mizerie. El tăcu. Altul luă cuvântul. So­kolov asculta atent glasurile aprinse de patimă, privi adânc în sufletele oamenilor. Şi poate că — cine ştie — atunci s’a născut în mintea lui figu­ra aceea minunată a cazacului mun­citor, a lui Condratie Maidanicov. Anii războiului ...A început războiul. Şolohov a luat şi el drumul frontului, era corespon­dent de războiu. In novela lui ,,Şti­inţa urii‘‘ răsună toată patima urii sale pentru duşman. El a prevăzut figura neamţului­ stăpănitor de sclavi, înfăţişarea ,,ordinei noui“ din Eu­ropa. „..Nu poţi învinge duşmanul, dacă nu înveţi să-l urăşti cu toate puterile sufletului tău, — a spus top. F­alin. Misiunea scriitorului a fost să cultive în s”'’ stele ru­­­şi­lor acea ură sfântă. El a chemat luptătorii Ar­matei Roşii la răzbunare pentru ora­şele şi satele incendiate şi distruse de nemţi, pentru femeile, copiii şi bă­trânii chinuiţi şi ucişi. In capitolele noului său roman „Ei s’au luptat pentru patrie” Sokolov de­scrie într'un stil captivant zilele grele ale războiului, descoperă natura e­­roismului în massă al oamenilor so­vietici. Eroii romanului sunt soldaţi de rând, acei, cari au obţinut vic­toria. Romanul acesta, din care ci­titorul cunoaşte de acum unele capi­tole, este fără îndoială o nouă con­tribuţie valoroasă la literatura so­vietică. Şolohov, omul... In viaţa lui de toate zilele Şolo­hov este un luptător la fel de impla­cabil şi curajos pentru cauza parti­dului bolşevic, pentru interesele po­pulare, ca şi în artă. Şolohov s-a luptat împotriva gre­şelilor din mişcarea colhoziană de pe Don, demascând manevrele reacţiu­­nii din perioada colectivizaţiei. Pe Don,­i multe realizări sunt strâns legate de numele lui Miha­i Şolohov. Din iniţiativa lui au luat fiinţă la Vioşensca un teatru al ti­neretului din colhoz, un seminar pe­dagogic, o uzină electrică, o conductă de apă ş. a. El ia parte activă la mun­ca de partid şi la cea a sovietului. Uşa casei sale este deschisă pentru toţi, scriitorul academician îi pri­meşte pe toţi. Oamenii vin la el şi în zori şi noaptea târziu, fie ca să-i ceară un sfat, sau ajutor, fie să-i co­munice o bucurie din familie sau o neplăcere întâmpinată. Pentru fiecare Şolohov găseşte cuvinte calde, un stat tovărăşesc, un ajutor practic. Felul lui de viaţă este modest, tră­­eşte la fel ca şi ceilalţi cazaci. Mun­ceşte până noaptea târziu şi se scoa­lă în zori de zi. Pentru meritele­­ sale literare Mi­hail Şolohov a fost decorat cu ordi­nul „Lenin“. Pentru romanul „Donul liniştit“ i s-a acordat premiul „Sta­lin“ de gradul întâiu. Pentru colabo­rarea valoroasă din presă, în timpul războiului, in legătură cu apariţia celui de-al 10.000-lea număr al „Pravdei“, Şolohov a fost decorat cu ordinul „Războiul Patriotic“. La alegerile trecute Mihail Şolo­hov a fost ales deputat în Sovietul Suprem al U.R.S.S. Iar bătrânul Vo­­robiev, colhoznicul cu buza ruptă, luând cuvântul la o adunare electo­rală a spus: „Cine de pe malul Donu­lui sau din toată ţara noastră întinsă, nu-l cunoaşte pe Mihail Şolohov? Dar pe când la Moscova sau în Sibe­ria îl cunosc numai din cărţi, noi­­însă îi cunoaştem şi ca scriitor, ca organizatorul colhozurilor, ca priete­nul şi sfătuitorul cazacilor. Astăzi când ne-am apucat să reconstruim tot ce au distrus barbarii germani, vedem peste tot ajutorul lui Solhov. De aceea eu voiu da votul meu pentru Solohov şi apelez la toţi ceilalţi cazaci să facă la fel. Bătrânul n’a făcut decât să expri­me gândul şi simţămintele tuturor oamenilor muncii de la Don, căci ca­zacii toţi doresc să-i dea voturile marelui scriitor bolşevic, lui Mihail Şolohov. M­IHAIL ŞOLOHOV „SCÂNTEI­A* ■ ®® ® w­­­o­­­garami și pot fi Sanfaiea. U lei I in­i­­e f Cmn­a so n­ună gospodărie agricola:Ialomiţa Din înfăptuirile Camerei Agricole la camm­pa­niiile agricolă din primăvara şi toam­ma anului tracul, judeţul Mo­mită, a fo®t printre judeţele de frunte. Datorită muncii depuse de plugărim­e şi priceperii şi tragerii de inimă de care au dat dovadă organele agricole, judeţul Ialomiţa a însămânţat peste pro­­vederilă planului de cultură. Recolta din anul trecut a fost destul de bună, depăşind nevoile judeţului. Pri­sosurile au fost trimise judeţelor bân­tuite de secetă sau au fost înmagazi­nate pentru a se putea asigura să­mânţa trebuincioasă campaniei agricole de primăvară. Vom arăta In rânduri, ce urmează chipul In care este gospo­dărit din punct de vedere agricol, ju­deţul Ialomiţa. ORGANIZAREA CENTRELOR DE TRACTOARE In urna exproprierii moşiilor, Ca­mera Agricolă a jud. Ialomiţa a preluat de la moşieri un mare număr de ma­şini agricole. Aceste maşini au fost grupata in 8 centre, câte un centru de fiecare plasă. Fiecare centrul are câte un conducător agronom care se ocupă cu organizarea lucrului pe teren şi un responsabil in sarcina căruia cade or­ganizarea administrativă şi bănească. In timpul campaniei, maşinile sunt­­ rupute în subcentre, fiecare subcentru vând 5—8 tractoare şi alte maşini. La fiecare sub­centru sunt instalate ate­liere de reparaţii mici, pe câmp. Pen­tru reparaţiile mari, maşinile sunt a­­duse la atelierele centrelor. Fiecare cen­tru are câte un atelier de reparaţii. In afară de aceasta, In vara anului 1945, Camera Agricolă a jud. Ialomiţa a înfiinţat 3 ateliere mari pentru re­paraţii importanta. In atelierele celor 8 centre de trac­toare, reparaţiile se fac de către me­canicii şi tractoriştii Camerei Agricole. In momentul de faţă se lucrează cu mult sârg pentru ca cele 130 tractoare reparabila să fie gata de lucru pentru campania agricolă de primăvară. S’a îngrijit din vreme şi s’a reuşit ca la fiecare centru de maşini să fie o re­zervă de­­ vagon combustibil. Deipe urma funcţionării staţiunilor de maşini, Camera Agricolă a izbutit să plătească la timp tot­­pffluonalul tre­buincios, realizând şi un beneficiu de 1.700.000 lei. In afară de aceasta au mai fost cum­părate curele de transmisie, materiale şi diferite piese în v-’-'—o de 14.800.000 lei. Acesta staţiuni au dat u­n sprijin în­semnat la înfăptuirea planului de în­sămânţaţi, plugarii venind un număr foarte mare pentru a cere maşini. ÎNSEMNĂTATEA FERMEI CAMEREI AGRICOLE PENTRU PLUGARI Camera Agricolă a judeţului Ialomiţa are la marginea oraşului Călăraşi o fermi in suprafaţă de 570 hectare. A­­ceastă fermă, până nu de mult, fusese lăsată in părăsire de către fosta con­ducere moşierească a Camerei Agricole. Din această pricină clădirile şi instala­ţiile fermei s’au stricat in mare parte. Acum, prin munca neobosită a con­ducerii Camerei Agricole in frunte cu tov. ing. agronom St. Dimancea, s’a re­făcut clădirea în care e aşezată admi­nistraţia fermei. Totodată s’a înfiinţat o crescătorie de vaci din rasa Siementhal corcit şi s’a început refacerea crescător­iei de oi ce fusese distrusă de trupele hitleriste in retragere. In toamna anului 1945 ferma a dat ţăranilor o cantitate de 12 vagoane grâu selecţionat, necesar insămânţărilor. Acum ţăranii vin un număr mare la fermi pentru a schimba o parte din cerealele lor pe sămânţă selecţionată. LOTURI IN REGIE Din trecuita­ reformă agrară, Camera Agricolă Ialomiţa a rămas în stăpâni­rea mai m­ultor loturi în suprafaţă de 20—25 hectare. Până la primă­vatra anului 1945, a­­ces­te loturi e­rau închiriate moşierilor" pe sume atât de mici încât — de multe ori — Camera Agricolă n­u reuşea să-şi acopere măcar impozitele ce trebuiau plătite asupra acestor loturi. Noua conducere a Camerei Agricole a încetat Închirierea acestor loturi şi le lucrează în regie, cu ajutorul tractoa­relor şi maşinelor de la centrale de ma­şini. Aceste loturi au fost lucrate aşa de bine şi au dat recolte atât de îmbelşu­gate încât stârnesc admiraţia tuturor plugarilor, cari se străduiesc să folo­se­ască aceleaşi mijloace de lucru pen­tru a-şi asigura o recoltă bună. CEA DINTÂI PE ÎNTREAGA TARA Recolta anului treut, din pricina se­cetei, a fost foarte slabă in întreaga ţară. Multe judeţe s’au văzut lipsite de cerealele necesare hranei populaţiei iar altele au rămas fără sămânţă. In toam­na anului 1945, Camera Agricolă Ialo­miţa, înţelegând nevoia de sămânţă de grâu a judeţelor deficitare, a trimis In aceste judeţe 590 vagoane grâu de să­mânţă. Prin această înfăptuire Camera A­­gricolă Ialomiţa este cea dintâi pe în­treaga ţară. PREGĂTIRI PENTRU CAMPANIA DE PRIMAVARA la campaniile agricole din anul tre­cut, judeţul Ialomiţa a dovedit că prin munca plugarilor şi destoinicia organe­lor agricole ea poate ajunge la rezultate îmbucurătoare. Atât în campania de pri­măvară cât şi în cea de toamnă, inda­tul Ialomiţa a avut un loc de frunte depăşind cu mult planurile de însămân­­ţări întocmite de Ministerul Agricul­turii şi Domeniilor. In toamna trecută planul a fost depăşit cu 18’/» izbutin­­du-se să se însămânţeze cu grâu o su­prafaţă de 158.000 hectare. Pentru muncile de primăvară, Ca­mera Agricolă face pregătiri însemnate. Tractoarele, maşinale şi uneltele agri­cole ea repară şi se revizuiesc în cea mai mare grabă. Seminţele se pregătesc şi se tratează cu fungicide pentru a fi gata la timpul potrivit Pentru primăvară au mai fost pregă­tite 15.000 hectare ogoare, astfel că a­­râturile se vor putea face mai uşor şi la vreme, înfăptuirile şi munca depusă până acum de plugarii şi organele agricole ale judeţului Ialomiţa sunt o chezăşie a îndeplinirii muncilor agricole de pri­măvară. Nereguli şi nedreptăţi in Baloteşti-Ilfov Sătenii comunei Baloteşti din jud. Ilfov fac cunoscute următoarele fapte ce se petrec în sat, cerând a se lua măsuri energice şi grabnice: „Odată cu aplicarea reformei a­­grare, a fost expropiată şi moşia Principesei Marta Bibescu. Din a­­ceasta, 1 ha. şi 50 ani au fost lă­saţi pentru aşezămintele culturale necesare comunei Principesa Marta Bibescu, călcând legea reformei a­­grare, a vândut această întindere de pământ, prin procuristul ei Jack Herjescu, învăţătorului Marin An­­ghel şi comerciantului Tudor Şt. Drumea, lipsind astfel obştea să­tească de acest pământ.* Tot Marta Bibescu, care are 1000 pogoane pădure, o vinde pentru ex­ploatare prin procuristul de mai sus, d-lui D. Gheorghe, dirigintele Oficiului Poştal, care cumpără prăjina de lemn cu 20.000 lei, vân­­zând-o sătenilor cu preţul de spe­culă de 80.000 lei prăjina, sau adu­când lemne la oraş cu acelaş preţ de speculă. Tărâţele ce au fost repartizate până acum pentru nutreţul vitelor, au fost vândute de către fostul pri­mar, femeilor şi conacurilor din jurul comunei, ţăranii fiind ast­fel furaţi pur şi simplu”. Sătenii din Baloteşti, cer o an­chetă la faţa locului pentru a pune capăt acestor situaţii. înfăptuiri şi nevoi în jud. I Muscel Iţi aprovizionarea cu furaje, Ca­mera Agricolă Muscel a adus prin cooperative şi primării cantitatea de 211 kg. şroturi de oleaginoase,,­70.000 kg. tărâţe, 438 kg., borhot. In curs de primire sunt încă 300.000 kg. şroturi şi 200.000 kg. borhot uscat care vor fi distribuite numai pe bază de tablouri fiind preferaţi în primul rând locuitorii ţărani cu vaci cu lapte şi trăgătoare. Pentru însămânţările de primă­vară, judeţul are nevoie de urmă­toarele: orz 10 vag., ovăz 30 vag., cânepă 10 vag., in 0,5 vag., lucernă 2,1 vag., trifoi 3 vag. ,măzărică 6 vag., porumb 16,7 vag., cartofi 60 vag., sfeclă­ 0,3 vag. floarea soare­lui 0,5 vag., mazăre 2 vag., fasole 2 vag., arpagic 1,3 vag. Din întreaga cantitate a semin­ţelor, judeţul nu dispune decât de 8000 kg. măzărică. Prin Camera de Agricultură, s-a cerut un credit pentru aprovizionarea judeţului. In judeţ este un singur centru de maşini, la Lucereasa. Acolo se gă­sesc 3 tractoare intrate în patrimo­niul statului, din care unul este în stare de funcţionare iar două sunt la reparat în atelierele centrului. Camera Agricolă, în campania de toamnă, a folosit tractoare închi­ CITIŢI vechi, tertenţie noui ' de ELSOBBET­A LUCA (Ed­itura „Scânteia“) Adunări plugăreşti In Jud. Tutova • In comuna Bogdăneşti a avut loc o mare adunare a Frontului Pluga­rilor, la care a luat cuvântul d. Ion Andronache, prefectul judeţului. Vorbitorul a arătat greutăţile cu care au de luptat ţăranii şi munci­torii şi lupta pe care o duce guver­nul Groza pentru a uşura viaţa ţă­rănimii şi muncitorimii. A stăruit deasemenea asupra neapăratei ne­voi de a se termina lucrările de re­formă agrară. A vorbit apoi preotul Barbu despre munca de ridicare a ţărănimii, pe care o duce Frontul Plugarilor. In comuna Griviţ­a a avut loc o întrunire la care a vorbit prof. To­­mescu, preot Barbu, Gheorghe Be­rechet şi Ion Nichifor. Vorbitorii au arătat ce s’a înfăptuit până acum de către guvern pentru popor şi în special pentru ţărănime. Deasemeni au lămurit datoria tuturor cetăţeni­lor de a sprijini guvernul şi de a se încadra în Frontul Plugarilor, care luptă ca să rezolve în bine toate nevoile plugărimii. riate, de la şcoala primară Rădeşti unde se găsesc un tractor stricat de mai bine de doi ani de zile şi pe care Camera l-a reparat, şi un trac­tor de la Obştea agricolă din Raco­­viţa. Depozitul de carburanţi se află­­la Lucereasa, având în depozit nu­mai 14 kg. motorină, ceea ce e ca şi nimic. Sfaturi gospodăreşti Tratamentul de iarnă al pomilor Pentru pomii roditori, locul cel mai nimerit pe unde ar putea pă­trunde boalele şi duşmanii lor, sunt crăpăturile în scoarţă, tactu­rile şi rupturile grosolane, cu alte cuvinte, rănile produse pe terunchiu şi pe ramuri. Orice rană sau scorbură trebue curăţită de putregai, funingine, muşchiu, ouă de insecte, cu ajuto­rul unei perii de sârmă. Ungem a­­poi locul cu ulei ars şi astupăm cu ciment făcut cu nisip fin. Deoarece apa face rău pomului dacă pătrunde între coajă şi lemn, trebue să căutăm să nu se strângă apă între rană şi cimentul turnat. Cu această ocazie se strâng cui­burile de omizi în săculeţe sau co­şuri, de unde se pun pe foc. Pomii se stropesc cu soluție sulfocalcică. Noui avansări in armată Lista ofiţerilor activi, rezervă şi în retragere înaintaţi în grad (Urmare din numărul de eri) Bilciurescu D. Dumitru, Virgiliu Mircea, Halipa P. Nicolae Radu, Mavro V. Vladimir, Meascedov M. Nicolae, Negruş Gr. Iul­iu, Negu­­lescu Gh. Mircea, Popovici E. Lu­cian, Semen­escu I. Mihai, Ştefă­­nescu I. Ioan, Teofilescu N. Cons­tantin, Teodor S. Alexandru Gheor­­ghe, Ionescu M. Mihai, Ardelea S. Alexandru, Dragomirescu T. Ilie, Andrei M. Constantin, Popescu E. Elie Iulian, Covrig V. Vasile, Bă­­nescu I. Traian, Mihai I. Gheorghe, Ţiţei V. Alexandru, Ţigănetea D. Ştefan, Decuseară E. Nicolae, flu­­ib­mid G. Paul, Vlădoianu V. Romeo, Server, Dragulea I. Nicolae, Enăceanu P. Alexandru, Teodorescu A. Cons­tantin, Samaca V. Dan, Antonescu I. Mircea Ionel, Conţescu M. Eugen, Hortopan Gh. , Gheorghe, Mihalache V. Victor, Spătaru V. Alexandru, Diaconescu C. Ion, Popa I. Costică, Amezulato E. Costinel, Ispas C. Cons­tantin, Manoilă M. Anton, Popovici­­Al. Traian Eustațiu, Săvescu N. Constantin, Canacheiu D. Gheorghe, Teodorescu St. Dumitru, Stere A. Ion, Penescu I. Cornel, Constantin Zamfirescu T. Dumitru, Ionescu St. Gheorghe, Tavsanice Gh. Gheorghe, Comes I. Viorel Petru, Boţan V. Ni­­colae, Ababei T. Vasile, Popovici Gr. Constantin, Simionescu I. Cristofor, Buhancă I. Valeriu, Bosie Gh. Con­stantin, Golgoţiu B. Tiberiu, Hanga­­nu C. Vasile, Robu T. Constantin, Medvedevici D. Dumitru, Popovici Aurel, Ghiţescu A. Alexandru, Bog­dan I. Alexandru, Dragolschin I. A­­lexandru, Popovici Gh. Gheorghe Apostol Gh. Gheorghe, Ulm­­ L. Luigi Eugen, Budui P.­ Ion, Seb­ie Gh. Eduard, Lascăr C. Marius, Rusu C. Constantin, Marian Gr. Iurie, Va­­s­iu N. Radu, Copşa­­A. Victor, Ia­­sif N. Gheorghe, Sepeleanu Gh. Vic­tor, Văzdăuţeanu F. Vladimir, Marian P. Augustin, Hanganu C. Emil, Cetă­­țeanu Gh. Nicolae. TECHNICI AUTO Aramă I. Constantin, Lăzărescu M. Mihai Ovidiu, Stănescu M. loan, A­­nastasescu N. Pompiliu, Marcescu C. Const. Gr­igore­­ Ioan. Prot. Major şefi asimilaţi de rezervă, la gradul de Sublocotenent de rez. INFANTERIA Căpitan N. Gheorghe, Burac A. Vasile, Gojol I. Vladimir, Greţcu Gh. Gheorghe, Cinga M. Vasile, Popescu C. loan, Gheorghiu T. Valeriu, Mă­­nescu M. Aureliu. CAVALERIA Muiscalu I. Alexandru, Nuri M. Fe­ridi. GENIU Cri­șan I. Traian, Svet I. loan, Pe­­troni C. Manu, Panaitescu M. Petre- Cică T. Gheorghe, Potcoavă P. Va­sile, Racolța M. Traian Ladislau. Plutonier asimilat de rezervă la gradul de Subit, rezervă INFANTERIA Negoescu Gh. Marius. Sergent X. R. rezervă, la gradul de Sublocotenent de rezervă ARTILERIA Schen Alexandru. Prof. T­ R. curs redus, rezervă la gradul de Adm. Subit, rezervă Speter C. Solomon. Medici T. R. rezervă la gradul de Medic Subit, de rezervă Deleanu Paul, Arinovici Solomon Ionaș, Ionescu Pompiliu (Maximilian), Moldauer Iosef, Ivaşcv Bogdan Ghe­­demin, Ali M. Biub, Solomonovici Pinhas, Waisz M. Alexandru, Sellin­­ger Simche, Froiman Echida’rie Da­niiel Berl­eib, Israilovici S.’ Ar­man, Frttiman H. Ernest, Feldman Slodm Iancu, Segal B. David, Barcă Ştefan, Breaz P. Octavian, Giurenţiu Iuliu, Calderimi A. Ioan, Petrovanu Constantin, Selmca Radu, Stempe­­povschi Ioan. Veterinarii T. R. rezervă, la gradul de Veterinar Subit, de rezervă Ştefănescu Gheorghe, Ordea Gheor­ghe, Vasilescu Teodor. Farmacişti T. R. rezervă la gradul de Farm. Subit, rezervă Rabinovicsi B. David, Rabinovici B. Iosif, Stern Ludovic, Mendelsohn E­­rpandil, Goldner A. Alexandru, Bern­­stein S. Aureliu, Fischer I. Otto, Ia­­rechi Bereu. III. OFITERI IN RETRAGERE Medic Gl. Brig, retragere, la gradul de Medic Gl. Div. retragere Dona Iosif. Colonel în retragere la gradul de G-ral Brig. în retragere Mavrodin V. Vasile, Anastasiadi Gheorghe. Medic Colonel în retragere, la gradrf de Medio Colonel In retragere Cemat Nieolae. Int. Col. în retragere, la gradul de Int. G-ral în retragere Ciochia Ilie. Locot. Colonel în retragere, la gradul de Colonel in retragere Mârza Amedeu, Murgu D. Constan­tin, Tomescu Paul, Ghitescu N. Petre, Bacea Teodor, Podtevin Ioan. Locot. Colonel în retragere „mord mutilat”, la gradul de Colonel ono­rific în retragere Stelu Radu. Medic Locot. Col. în retragere la gra­dul de Medic Col. în retragere Petreanu Gheorghe. Maiori în retragere la gradul de Lo­cot, Colonel în retragere Balasiu Teodor, Mihălcescu Cu­za, Negoescu Drăguț, Alexandrescu Gh. Constantin, Calmuschi Titus, Văsescu I. Petre, Stamate Constantin, Gheor­­ghiu Mihail, Popescu M. Ioan, Gogu Gheorghe, Sulescu Gh. loan, Bro­­nitzki loan, Beranovschi Anatoli«, Dumitrescu G. Alexandru, Costescu M. Alexandru, Eftimie L. Eftimin«, Janeta D. loan, Helcovschi Petra Dimitritu I. loan. Int Maior în retragere la gradul de Int. Lt. Col. în retragere Popa M. Constantin. Căpitani în retragere IS gradul dfl Maior în retragere Nohai Mihail, Căruntu Dumitru, Ionescu Vintilă, Iliescu S. Nicolae, Dimitriu I. Mihail, Georgescu Ștefan, Gomoescu Dumitru, Cozrijin I. Emil, Ianculescu I. Dumitru, Cărpeneanu Ioan, Stoica Gr. Tudora­che, Mihăi­­lescu Mihai, Marghiloman Nicolae, Vântu Gh. Constantin, Niculescu Ha­­ralambie, loan Gh. Mayer, Reiner David, Constantin Al. loan, Farcaș Gh. loan, Cioc Constantin, Tocoinea­­nu Alexandru, Pajură loan, Ionescu Romeo, Stoenescu M. Comstantin. Adm-tor Căpit. în retragere, la gân­dul de Adm. Maior în retragere Teodorescu Constantin. Locotenenţi în retragere la gradul de Căpitan în retragere Georgescu V. Constantin, Ştef­­nescu D. Tom­a, Cerat Gheor Rada Iancu, Teodoru Florin, geacu M. Constantin, Ionescu coda. Adm. Locot. In retragere la gradul de Adm. Căpitan în retrager« Ionescu Pașcanu Vasile. Sublocot. In retragere, la gradul ©g Locot. în retragere Ute I. Alexandru, Popescu T.­odlae, Rachieru Ilie, Vrahle loan, Bulescu Gheorghe, Gheorghiu QoO«­stantin, Ene N. Vasile, Dănescu Io&« nichie, Orza Iosef, Clecner Solomoi, Potpeacu I. Constantin, Cosbache Ioan, Coman Alexandru, Bejean Tănafie, Tăbamac loan, Proca Nicolae, Stoin­culescu Marin, Marin Nicolae. Plot ln retragere, la gradul de SuS- locotenent în retragere Coandă Dumitru, Ar­sene Eftinaîi, Andriev Constantin. Munalii da război finlandezi (Continuare din pagi­n­a) obligată să acopere cu artilerie an­tiaeriană debarcarea trupelor ger­mane in golful Botnic şi să pună la dispoziţia Germaniei o serie de aeroporturi speriat înzestrate. Misiunea armatei finlandeze Misiunea armatei finlandeze era, în conformitate cu acest document, de a efectua cât mai ascuns mobili­zarea şi de a participa cu două divizii de elită alături de nemţi la ofensiva din regiunea Povoniemi. EXTRAS DIN DOCUMENTUL­ NR 2 din 18 Decembrie 1940 (variantă a planurii Barbarossa): La punctul Nr. 3 se spune că Finlanda trebue să acopere ofensiva armatei germane ,I­lard“, venită din Norvegia, iar pe urmă să opereze împreună cu ea. Semnături: Iodl Keitel, Hitler. Extras din DOCUMENTUL Nr. 3 din 13 Marte 1941. Instrucţiuni cu privire la România, Slovacia, Unga­ria şi Finlanda. In aliniatul­ trei se spune că convenţiunile cu aceste state vor fi încheiate de marele stat ma­jor al forţelor armate împreună cu ministerul de externe. DOCUMENTUL Nr. 4 determină efectivul armatei germane de la Nord. In DOCUMENTUL Nr. 5 se schi­ţează viitorul oraşului Leningrad. Ci­tăm din el: ,,Führer­ ul a decis să șteargă orașul Petersburg de pe su­­prafa pământului". Documentul Nr. 6 este un extras dintr’un proces-verbal dresat de Borman. In el se arată că „Fü­hrer­“­­ul, răspunzând la întrebările reichs­­marschalului, a comunicat că finlan­dezii pretind Carelia Răsăriteană. Totuşi, din cauza zăcămintelor mari de nichel, peninsula Kola trebue să treacă la Germania. Finlandezii pre­tind şi regiunea Leningrad. „Fü­hrer”­­ul vrea să facă Leningradul una cu pământul ca să-l dea pe urmă fin­landezilor. Toate aceste documente au fost înfăţişate la şedinţa din 11 ianuarie. Ele au produs o impresie puternică asupra zia­riştilor, asupra membrilor tri­bunalului cât şi asupra acuzaţi­­­ilor însăşi. Guvernul Rytti- Tanner nu a urmărit pacea, ci­­ a căutat să deslănţue un răz­boi de jaf şi cotropire, pentru a anexa la „Finlanda Mare” Carelia Răsăriteană, Leningra­dul şi regiunea din jurul lui. Finlandezii nu s’au apărat, ci au atacat, au atacat împre­ună cu nemţii şi s’au pregătit la aceasta Încă cu mult înainte de începutul războiului. .Felul cum s’au desfăşurat eveni­ment­ele, e înică viu în mintea oa-* menitar. După cum vii sunt planub­­­ile.. „Căţelul albastru", „Renul rvor* die“ şi Vulpea argintie", In zorii zo«j de 23­­ Iunie 1941 aviaţia germană şi finlandeză începuseră să bombardeze Hanko, la 24 Iunie se terminase con­centrarea trupelor fino-germame 1« graniţa Uniunii Sovietice, iar la 1 iulie armata finlandeză împreună cu cea germană au pornit la atac. Sau incendiat oraşele şi satele din repu­blica Carelo.Fină şi din regiunea Leningrad, gr a văirsait sângele nevi­novat al cetăţenilor sovietici. Ca u® nor gh­eu a apăsat blocada asupra Le­ningradului, distrugând viaţa a mii şi mii de femei, copii şi bătrâni. Câteva aspecte Ascultând documentele acuzării Rytti nu mai poate sta liniştit în­ fotoliul comod, iar Tanner s’a umflat ca un curcan. Linkomies gesticulează palid, Rangel priveşte confuz în toata părţile, Reinike şopteşte ceva la u­­rechea apărătorului, iar Kukkomen şi-a fixat privirea în lustrul strălu­citor... Apărătorul­ Iui Rutti pune întrebări S’ar putea spune că nu mai trebue adăugat nimic, Sa totul este limpede, dovedit şi nu mai poate fi desminţit. Totuşi, apărătorul lui Rytti are în­drăzneala să pună întrebări procu­rorului, de unde a luat documentele şi de ce le-a prezentat abia după ci­tirea actului de acuzare. Avocatul în­cearcă să tăgăduiască importanţa do­cumentelor. I se acordă cuvântul lui Rytti. El citeşte o cuvântare lungă şi plicti­coasă, dinainte pregătită. Ce poate să spună el în apărarea sa ? Foto­copiile documentelor originale ale statului major german şi depo­za unui general german îl acuză pe­­ Rytti, Tanner şi pe toţi ceilalţi ade­renţi de-ai lui Hitler. Astăzi II este clar fiecăruia că foştii financiari Rytti, Ringh­l, Reinike şi agenfii lor Linkninxs, Ram­sai, Kiwimiaki, însufleţiţi de marele acţionar Tanner au atras Finlanda in războiu impotriva Uniunii Sovietice şi Marei Britanii, opunându-se din răsputeri la toate încercările de a se încheia pacea. Indiferent ce s’ar putea spune în apărarea lor, faptele nu pot fi des­­mâniţite Bandiţii au fost prinşi în flagrant delict şi trebue să fie pe­depsiţi cât mai scurt?I. M. Bacinov

Next