Scânteia, februarie 1946 (Anul 3, nr. 440-463)
1946-02-01 / nr. 440
2 DIN CÂMPUL MUNCII Realizări sindicale la Construcţii Lemn şi Forestier Zilele trecute v a ava loc la sediul Uniunii Construcţii Lemn şi Forestier, şedinţa plenară lărgită a cadrelor sindicale. Problemele trecute in ordinea de zi fiind de o importanţă vitală pentru muncitorii din aceste ramuri de producţie, au avut loc ample şi amănunţite desbateri. ■ • Din desbaterea rapoartelor resorturilor organizatoric, economic şi cultural, se desprind următoarele realizări pe anul expirat: Uniunea are 211 sindicate cu peste 115.000 membri încadraţi. E semnificativ faptul că în Uniune e înglobată aproape totalitatea muncitorilor din aceste bresle. Numărul mare de muncitori organizaţi a atras după sine sporirea cadrelor de activişti. In afară de activiştii existenţi, Uniunea a numit 8 secretari regionali, cari rezolvă, pe regiuni, revendicările economice fi culturale ale muncitorilor. Din cauză că munca sindicală nu poate fi cuprinsă în întregime, se hotărăşte desfacerea actualei Uniuni în două secţii: Constructori fi Lemn Forestier, insă sub conducerea vechei Executive. Munca culturală a dat roade vizibile. Astăzi, după un an de activitate, Uniunea are 105 biblioteci înzestrate cu 25.000 de volume, 17 şcoli de cadre cu 830 de elevi, 17 şcoli de analfabeţi cu 300 de elevi, 179 ziare de perete cu 341 corespondenţi, 58 echipe teatrale cu 627 de membri activi, 34 coruri cu 716 corişti, 8 fanfare fi trei orchestre cu 75 de executanţi, 50 de comisii culturale, 38 echipe de sport cu 505 jucători, fi 18 cooperative cu un capital total de lei 21.000.000. Uniunea difuzează un număr de 5000 ziare, are 11 cămine culturale proprii, 4 cinematografe fi 24 băi. S’au adus 15 activişti din provincie la şcoala de cadre a Confederaţiei Generale a Muncii, care au fost pregătiţi pentru a face faţă tuturor problemelor. Uniunea a cumpărat şi difuzat cărţi pentru muncitori în valoare de peste 12.000.000 lei, contribuind la opera de ridicare a nivelului cultural al oamenilor muncii. Pentru viitor, Uniunea bazată pe munca de până acuma îşi ia angajamentul de a duce şi mai bine munca culturală şi organizatorică, pentru a obţine rezultate căt mai bune. N. ROMAN In ultimul timp uoi directori de întreprinderi invoacă din ce in ce mai des lipsa de fonduri, fie pentru a se eschiva de la plata salariilor, fie pentru a lăsa pe muncitori neapromţionaţi, fie de a înstrăina anumite materiale cu scopul de a produce perturbări în producţie. Unul din aceşti domni directori este d. Ferdinand de la Uzinele Lemaître. Invocând clasicul motto, nevoia de bani, d. director Ferdinand a încercat să vândă la bursa neagră 4.000 kgr. oţel a 1000 lei kgr. material al fabricii care se întrebuinţează la surupuri de plafon pentru locomotive. Comisia de control a mărfurilor, compusă dim muncitori conştienţi, s-a sesizat de încercarea d-lui director şi în consecinţă l-a împiedecat să vândă un material atât de necesar pentru bunul mers al producţiei. D. director a rămas cu factura şi uzinele cu oţelul. Ne întrebăm împreună cu muncitorii dela Lemaître, dece — dacă d. director avea tntr'adevăr nevoie de bani, — nu a vândut oficial cazanul care stă și se ruginește degeaba tn curtea fabricai? C. F. R—ul ceruse oferte pentru un cazan, dar d. director — care între timp probabil tft rezolvase criza financiară — n’a făcut ofertă, deşi se putea obţine cca. 30 milioane pentru cazan. Comitetul de fabrică împreună cu toţi muncitorii trebue să găsească o întrebuinţare oarecare pentru cazanul din curte, aşa cum a ştiut să dea celor 4.000 kgr. oţel cea mai justă întrebuinţare: fabricarea de șurupuri de plafon pentru locomotive de care ţara are atâta nevoe. Z. Br. Corespondent DOWN BESTOSTm NEVOIE DE BANI Un cci dela Lemaître Noua conducere a Asociaţiei Generale a învăţătorilor are sprijinul C. G. M.-ului Prin decizia Nr. 129.567 din 22 Decembrie 1945. In urma recomandării făcute de Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Justiţiei a numit la conducerea Asociaţiei Generale a învăţătorilor din România, următoarea comisie interimară: preşedinte de onoare Gh. Simion, preşedinte activ P. Mironescu-Mera, vice-preşedinţi C. Cazan şi Gr. Alexandrescu, secretari generali: D-tru I. Platon şi C. Bahrin, casier general P. Iosif, secretari de şedinţă A. Simionescu şi Lazăr Ştefănescu, bibliotecar I. Ionescu-Ghiuvenka, membrii: Marius Bucătură, I. Georgescu, C. Iliescu, V. Presură, Adrian Raţiu, I. Simionescu, D. Abaghiu, E. Rodeanu, I. Nazarie, I. Neacşu, I. Tomescu-Neamţ, E. Diaconescu-Argeş, E C.Ociuban, I. Berea, Gh. Dumitrescu, E. Livzeanu, Aurelia Mihăilescu, M. Roşianu, Iustina Stoenecu, Eug. Campus, Dobre Stanciu, Florica Stafiescu şi Valeria Mihail. Această comisie interimară va lucra până la alegerea forurilor statutare. Confederaţia Generală a Muncii, recunoaşte actuala comisia Interimară, căreia îi va da tot sprijinul. - CART! KOINI - In Erfifiw’ffl Petruidului Comunist Român au apărut■ ® Engels : „Decăderea feudalismului şi ridicarea burţihevriei“. D. Stalin: „Despre Lenin“. © F. Joliot-Curie : „Ştiinţa în U. R. S. S.“. © S. Avacinov : „S. M. Kirov“. 0 — „M. I. Cirtuzov — 200 de ani de la naşterea lui“. 1 i Editura „Scânteia“ au apărut : © Aragon: „Sclavia şi măreţia francezilor”. • Elisabeta Luca .* „Legende vechi, legende noui“. (Continuare din pag. la) Iohov a cunoscut viaţa adevărată. Şi aceasta se reflectă chiar în primele lui nuvele originale, pline de pasiune, cuprinse în colecţia „Poveşti de la Don”. La vârsta de 21 ani, Sokolov a început să scrie „Donul liniştit”. Chiar şi în primul volum a dat dovadă de marele lui talent, de inteligenţa lui puternică şi originală şi maturitate artistică. De atunci Şolohov a devenit scriitorul de preferinţă al poporului sovietic. Fiecare erou din „Donul liniştit” este o figură aparte, cu un caracter deosebit, cu un limbaj propriu şi cu o soartă diferită. In satele de pe Don poţi întâlni ades oameni, în cari ceilalţi vedeau prototipuri de-ale eroilor din cărţile lui Şolohov. Chiar şi pe cazacul cu buza de sus despicată, pe care l-a prins In tinereţe pescarul cu undiţa, şi pe care îl întâlneşti în roman puteai să-l vezi. Totuşi Şolohov nu şi-a copiat portretele după figuri existente. Personagiile lui sunt tipuri. Iar bătrânul acela cu buza ruptă, pe care consătenii l-au poreclit cu numele din carte, îţi povesteşte astăzi, cu toată sinceritatea, istoria vieţii din roman ca pe a lui proprie. Dar nu a răi moşneagul, e harnic şi iubitor de muncă, în anul acesta a făcut în colhoz chiar 300 zile de muncă. JE demnă de subliniat grija, pe care cititorii o purtaseră pentru soarta lui Grigore Melihov, când partea a opta a „Donului Liniştit” se afla încă în atelierul scriitorului. Nenumărate scrisori soseau la adresa lui. Unii îi cereau să se grăbească, alţii îi dădeau sfaturi. Unii doreau ca Grigore să devină comunist, alţii să fie închis ca un duşman al regimului sovietic. Fiecare scrisoare recomanda câte o variantă pentru soarta lui Grigore. Era în iarna anului 1939, Şolohov muncea intens. Deseori nu ieşea din cabinetul său decât a doua zi dimineaţa. Pe biroul lui se găsea manuscrisul împestriţat cu nenumărate îndreptări. Era partea a opta a romanului. — Toţi ar dori ca lucrurile să se temble cu bine. Scriitorul trebue să ştie însă să-i spună cetitorului şi adevărul, oricât de amar ar fi, spune el. Şi Mihail Şolohov nu s’a temut să desemneze viaţa adevărată, severă şi implacabilă. Grigore Melihov s'a despărțit de popor, şi-a pierdut pământul de sub picioare a devenit un solitar,, periferia societăţii. Caracteristicile operei sale Patrusprezece ani de muncă creatoare a dedicat Solohov operei sale favorite, romanului „Donul liniştit”. Este greu să supraestimezi marea valoare artistică a romanului, care te face să cunoşti o lume întreagă. E una din realizările cele mai puternice ale literaturii sovietice. Creaţiunile lui Şolohov sunt caracterizate prin fermitatea care ţine de principiile lui; idealismul bolşevic, realismul socialist, solidarizarea cu poporul sunt trăsăturile specifice ale operelor lui. Scriitorul întâmpină cu curaj temele dificile şi nu dă înapoi în faţa adevărului vieţii. Atunci, când ţărănimea începuse să ridice colhozurile, el puse la o parte pentru un timp romanul istoric şi scrise altul „Pământul desţelenit” în care, într’o formă literară desăvârşită, tratează problemele următoare ale construcţiei colhozurilor. Romanul „Pământul desţelenit” este şi a rămas cea mai bună descriere din literatura sovietică a perioadei colectivizării. Pe când în „Donul liniştit” ni se înfăţişează cu maestrie drumul urmat de cazaci în epoca revoluţiei şi a războiului civil, în „Pământul desţelenit“ ne apare acea uriaşă transformare revoluţionară, care a avut loc la sate. * • Legăturile strânse cu poporul — iată sursa care-i dă lui Şolohov forţa pentru creaţiunile sale. Printre tractorişti In 1931, Şolohov a venit să vadă primul detaşament de tractorişti din regiune. Zile întregi a petrecut împreună cu ei la câmp, iar în nopţile liniştite şi înstelate, în jurul focului, a stat până târziu de vorbă cu consătenii săi. Venea vorba şi despre colhozuri. Din umbra nopţii flacăra făcea să apară faţa uscăţivă a unui cazac, vocea îi tremura, cuvintele se înşirau repede unele după altele. El se grăbea sădestăinuiască tot ce se adunase în sufletul lui de ani de zile. Povestea lui cuprindea şi cifre, veniturile şi cheltuielile de pe vremea când era aşa zis gospodar independent. Cazacul scotoci toată viaţa lui trecută şi nu se vedeau decât soirenţe, găuri, mizerie. El tăcu. Altul luă cuvântul. Sokolov asculta atent glasurile aprinse de patimă, privi adânc în sufletele oamenilor. Şi poate că — cine ştie — atunci s’a născut în mintea lui figura aceea minunată a cazacului muncitor, a lui Condratie Maidanicov. Anii războiului ...A început războiul. Şolohov a luat şi el drumul frontului, era corespondent de războiu. In novela lui ,,Ştiinţa urii‘‘ răsună toată patima urii sale pentru duşman. El a prevăzut figura neamţului stăpănitor de sclavi, înfăţişarea ,,ordinei noui“ din Europa. „..Nu poţi învinge duşmanul, dacă nu înveţi să-l urăşti cu toate puterile sufletului tău, — a spus top. Falin. Misiunea scriitorului a fost să cultive în s”'’ stele ruşilor acea ură sfântă. El a chemat luptătorii Armatei Roşii la răzbunare pentru oraşele şi satele incendiate şi distruse de nemţi, pentru femeile, copiii şi bătrânii chinuiţi şi ucişi. In capitolele noului său roman „Ei s’au luptat pentru patrie” Sokolov descrie într'un stil captivant zilele grele ale războiului, descoperă natura eroismului în massă al oamenilor sovietici. Eroii romanului sunt soldaţi de rând, acei, cari au obţinut victoria. Romanul acesta, din care cititorul cunoaşte de acum unele capitole, este fără îndoială o nouă contribuţie valoroasă la literatura sovietică. Şolohov, omul... In viaţa lui de toate zilele Şolohov este un luptător la fel de implacabil şi curajos pentru cauza partidului bolşevic, pentru interesele populare, ca şi în artă. Şolohov s-a luptat împotriva greşelilor din mişcarea colhoziană de pe Don, demascând manevrele reacţiunii din perioada colectivizaţiei. Pe Don,i multe realizări sunt strâns legate de numele lui Mihai Şolohov. Din iniţiativa lui au luat fiinţă la Vioşensca un teatru al tineretului din colhoz, un seminar pedagogic, o uzină electrică, o conductă de apă ş. a. El ia parte activă la munca de partid şi la cea a sovietului. Uşa casei sale este deschisă pentru toţi, scriitorul academician îi primeşte pe toţi. Oamenii vin la el şi în zori şi noaptea târziu, fie ca să-i ceară un sfat, sau ajutor, fie să-i comunice o bucurie din familie sau o neplăcere întâmpinată. Pentru fiecare Şolohov găseşte cuvinte calde, un stat tovărăşesc, un ajutor practic. Felul lui de viaţă este modest, trăeşte la fel ca şi ceilalţi cazaci. Munceşte până noaptea târziu şi se scoală în zori de zi. Pentru meritele sale literare Mihail Şolohov a fost decorat cu ordinul „Lenin“. Pentru romanul „Donul liniştit“ i s-a acordat premiul „Stalin“ de gradul întâiu. Pentru colaborarea valoroasă din presă, în timpul războiului, in legătură cu apariţia celui de-al 10.000-lea număr al „Pravdei“, Şolohov a fost decorat cu ordinul „Războiul Patriotic“. La alegerile trecute Mihail Şolohov a fost ales deputat în Sovietul Suprem al U.R.S.S. Iar bătrânul Vorobiev, colhoznicul cu buza ruptă, luând cuvântul la o adunare electorală a spus: „Cine de pe malul Donului sau din toată ţara noastră întinsă, nu-l cunoaşte pe Mihail Şolohov? Dar pe când la Moscova sau în Siberia îl cunosc numai din cărţi, noiînsă îi cunoaştem şi ca scriitor, ca organizatorul colhozurilor, ca prietenul şi sfătuitorul cazacilor. Astăzi când ne-am apucat să reconstruim tot ce au distrus barbarii germani, vedem peste tot ajutorul lui Solhov. De aceea eu voiu da votul meu pentru Solohov şi apelez la toţi ceilalţi cazaci să facă la fel. Bătrânul n’a făcut decât să exprime gândul şi simţămintele tuturor oamenilor muncii de la Don, căci cazacii toţi doresc să-i dea voturile marelui scriitor bolşevic, lui Mihail Şolohov. MIHAIL ŞOLOHOV „SCÂNTEIA* ■ ®® ® wogarami și pot fi Sanfaiea. U lei I inie f Cmna so nună gospodărie agricola:Ialomiţa Din înfăptuirile Camerei Agricole la cammpaniiile agricolă din primăvara şi toamma anului tracul, judeţul Momită, a fo®t printre judeţele de frunte. Datorită muncii depuse de plugărime şi priceperii şi tragerii de inimă de care au dat dovadă organele agricole, judeţul Ialomiţa a însămânţat peste provederilă planului de cultură. Recolta din anul trecut a fost destul de bună, depăşind nevoile judeţului. Prisosurile au fost trimise judeţelor bântuite de secetă sau au fost înmagazinate pentru a se putea asigura sămânţa trebuincioasă campaniei agricole de primăvară. Vom arăta In rânduri, ce urmează chipul In care este gospodărit din punct de vedere agricol, judeţul Ialomiţa. ORGANIZAREA CENTRELOR DE TRACTOARE In urna exproprierii moşiilor, Camera Agricolă a jud. Ialomiţa a preluat de la moşieri un mare număr de maşini agricole. Aceste maşini au fost grupata in 8 centre, câte un centru de fiecare plasă. Fiecare centrul are câte un conducător agronom care se ocupă cu organizarea lucrului pe teren şi un responsabil in sarcina căruia cade organizarea administrativă şi bănească. In timpul campaniei, maşinile sunt rupute în subcentre, fiecare subcentru vând 5—8 tractoare şi alte maşini. La fiecare subcentru sunt instalate ateliere de reparaţii mici, pe câmp. Pentru reparaţiile mari, maşinile sunt aduse la atelierele centrelor. Fiecare centru are câte un atelier de reparaţii. In afară de aceasta, In vara anului 1945, Camera Agricolă a jud. Ialomiţa a înfiinţat 3 ateliere mari pentru reparaţii importanta. In atelierele celor 8 centre de tractoare, reparaţiile se fac de către mecanicii şi tractoriştii Camerei Agricole. In momentul de faţă se lucrează cu mult sârg pentru ca cele 130 tractoare reparabila să fie gata de lucru pentru campania agricolă de primăvară. S’a îngrijit din vreme şi s’a reuşit ca la fiecare centru de maşini să fie o rezervă de vagon combustibil. Deipe urma funcţionării staţiunilor de maşini, Camera Agricolă a izbutit să plătească la timp totpffluonalul trebuincios, realizând şi un beneficiu de 1.700.000 lei. In afară de aceasta au mai fost cumpărate curele de transmisie, materiale şi diferite piese în v-’-'—o de 14.800.000 lei. Acesta staţiuni au dat un sprijin însemnat la înfăptuirea planului de însămânţaţi, plugarii venind un număr foarte mare pentru a cere maşini. ÎNSEMNĂTATEA FERMEI CAMEREI AGRICOLE PENTRU PLUGARI Camera Agricolă a judeţului Ialomiţa are la marginea oraşului Călăraşi o fermi in suprafaţă de 570 hectare. Această fermă, până nu de mult, fusese lăsată in părăsire de către fosta conducere moşierească a Camerei Agricole. Din această pricină clădirile şi instalaţiile fermei s’au stricat in mare parte. Acum, prin munca neobosită a conducerii Camerei Agricole in frunte cu tov. ing. agronom St. Dimancea, s’a refăcut clădirea în care e aşezată administraţia fermei. Totodată s’a înfiinţat o crescătorie de vaci din rasa Siementhal corcit şi s’a început refacerea crescătoriei de oi ce fusese distrusă de trupele hitleriste in retragere. In toamna anului 1945 ferma a dat ţăranilor o cantitate de 12 vagoane grâu selecţionat, necesar insămânţărilor. Acum ţăranii vin un număr mare la fermi pentru a schimba o parte din cerealele lor pe sămânţă selecţionată. LOTURI IN REGIE Din trecuita reformă agrară, Camera Agricolă Ialomiţa a rămas în stăpânirea mai multor loturi în suprafaţă de 20—25 hectare. Până la primăvatra anului 1945, aceste loturi erau închiriate moşierilor" pe sume atât de mici încât — de multe ori — Camera Agricolă nu reuşea să-şi acopere măcar impozitele ce trebuiau plătite asupra acestor loturi. Noua conducere a Camerei Agricole a încetat Închirierea acestor loturi şi le lucrează în regie, cu ajutorul tractoarelor şi maşinelor de la centrale de maşini. Aceste loturi au fost lucrate aşa de bine şi au dat recolte atât de îmbelşugate încât stârnesc admiraţia tuturor plugarilor, cari se străduiesc să folosească aceleaşi mijloace de lucru pentru a-şi asigura o recoltă bună. CEA DINTÂI PE ÎNTREAGA TARA Recolta anului treut, din pricina secetei, a fost foarte slabă in întreaga ţară. Multe judeţe s’au văzut lipsite de cerealele necesare hranei populaţiei iar altele au rămas fără sămânţă. In toamna anului 1945, Camera Agricolă Ialomiţa, înţelegând nevoia de sămânţă de grâu a judeţelor deficitare, a trimis In aceste judeţe 590 vagoane grâu de sămânţă. Prin această înfăptuire Camera Agricolă Ialomiţa este cea dintâi pe întreaga ţară. PREGĂTIRI PENTRU CAMPANIA DE PRIMAVARA la campaniile agricole din anul trecut, judeţul Ialomiţa a dovedit că prin munca plugarilor şi destoinicia organelor agricole ea poate ajunge la rezultate îmbucurătoare. Atât în campania de primăvară cât şi în cea de toamnă, indatul Ialomiţa a avut un loc de frunte depăşind cu mult planurile de însămânţări întocmite de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor. In toamna trecută planul a fost depăşit cu 18’/» izbutindu-se să se însămânţeze cu grâu o suprafaţă de 158.000 hectare. Pentru muncile de primăvară, Camera Agricolă face pregătiri însemnate. Tractoarele, maşinale şi uneltele agricole ea repară şi se revizuiesc în cea mai mare grabă. Seminţele se pregătesc şi se tratează cu fungicide pentru a fi gata la timpul potrivit Pentru primăvară au mai fost pregătite 15.000 hectare ogoare, astfel că arâturile se vor putea face mai uşor şi la vreme, înfăptuirile şi munca depusă până acum de plugarii şi organele agricole ale judeţului Ialomiţa sunt o chezăşie a îndeplinirii muncilor agricole de primăvară. Nereguli şi nedreptăţi in Baloteşti-Ilfov Sătenii comunei Baloteşti din jud. Ilfov fac cunoscute următoarele fapte ce se petrec în sat, cerând a se lua măsuri energice şi grabnice: „Odată cu aplicarea reformei agrare, a fost expropiată şi moşia Principesei Marta Bibescu. Din aceasta, 1 ha. şi 50 ani au fost lăsaţi pentru aşezămintele culturale necesare comunei Principesa Marta Bibescu, călcând legea reformei agrare, a vândut această întindere de pământ, prin procuristul ei Jack Herjescu, învăţătorului Marin Anghel şi comerciantului Tudor Şt. Drumea, lipsind astfel obştea sătească de acest pământ.* Tot Marta Bibescu, care are 1000 pogoane pădure, o vinde pentru exploatare prin procuristul de mai sus, d-lui D. Gheorghe, dirigintele Oficiului Poştal, care cumpără prăjina de lemn cu 20.000 lei, vânzând-o sătenilor cu preţul de speculă de 80.000 lei prăjina, sau aducând lemne la oraş cu acelaş preţ de speculă. Tărâţele ce au fost repartizate până acum pentru nutreţul vitelor, au fost vândute de către fostul primar, femeilor şi conacurilor din jurul comunei, ţăranii fiind astfel furaţi pur şi simplu”. Sătenii din Baloteşti, cer o anchetă la faţa locului pentru a pune capăt acestor situaţii. înfăptuiri şi nevoi în jud. I Muscel Iţi aprovizionarea cu furaje, Camera Agricolă Muscel a adus prin cooperative şi primării cantitatea de 211 kg. şroturi de oleaginoase,,70.000 kg. tărâţe, 438 kg., borhot. In curs de primire sunt încă 300.000 kg. şroturi şi 200.000 kg. borhot uscat care vor fi distribuite numai pe bază de tablouri fiind preferaţi în primul rând locuitorii ţărani cu vaci cu lapte şi trăgătoare. Pentru însămânţările de primăvară, judeţul are nevoie de următoarele: orz 10 vag., ovăz 30 vag., cânepă 10 vag., in 0,5 vag., lucernă 2,1 vag., trifoi 3 vag. ,măzărică 6 vag., porumb 16,7 vag., cartofi 60 vag., sfeclă 0,3 vag. floarea soarelui 0,5 vag., mazăre 2 vag., fasole 2 vag., arpagic 1,3 vag. Din întreaga cantitate a seminţelor, judeţul nu dispune decât de 8000 kg. măzărică. Prin Camera de Agricultură, s-a cerut un credit pentru aprovizionarea judeţului. In judeţ este un singur centru de maşini, la Lucereasa. Acolo se găsesc 3 tractoare intrate în patrimoniul statului, din care unul este în stare de funcţionare iar două sunt la reparat în atelierele centrului. Camera Agricolă, în campania de toamnă, a folosit tractoare închi CITIŢI vechi, tertenţie noui ' de ELSOBBETA LUCA (Editura „Scânteia“) Adunări plugăreşti In Jud. Tutova • In comuna Bogdăneşti a avut loc o mare adunare a Frontului Plugarilor, la care a luat cuvântul d. Ion Andronache, prefectul judeţului. Vorbitorul a arătat greutăţile cu care au de luptat ţăranii şi muncitorii şi lupta pe care o duce guvernul Groza pentru a uşura viaţa ţărănimii şi muncitorimii. A stăruit deasemenea asupra neapăratei nevoi de a se termina lucrările de reformă agrară. A vorbit apoi preotul Barbu despre munca de ridicare a ţărănimii, pe care o duce Frontul Plugarilor. In comuna Griviţa a avut loc o întrunire la care a vorbit prof. Tomescu, preot Barbu, Gheorghe Berechet şi Ion Nichifor. Vorbitorii au arătat ce s’a înfăptuit până acum de către guvern pentru popor şi în special pentru ţărănime. Deasemeni au lămurit datoria tuturor cetăţenilor de a sprijini guvernul şi de a se încadra în Frontul Plugarilor, care luptă ca să rezolve în bine toate nevoile plugărimii. riate, de la şcoala primară Rădeşti unde se găsesc un tractor stricat de mai bine de doi ani de zile şi pe care Camera l-a reparat, şi un tractor de la Obştea agricolă din Racoviţa. Depozitul de carburanţi se aflăla Lucereasa, având în depozit numai 14 kg. motorină, ceea ce e ca şi nimic. Sfaturi gospodăreşti Tratamentul de iarnă al pomilor Pentru pomii roditori, locul cel mai nimerit pe unde ar putea pătrunde boalele şi duşmanii lor, sunt crăpăturile în scoarţă, tacturile şi rupturile grosolane, cu alte cuvinte, rănile produse pe terunchiu şi pe ramuri. Orice rană sau scorbură trebue curăţită de putregai, funingine, muşchiu, ouă de insecte, cu ajutorul unei perii de sârmă. Ungem apoi locul cu ulei ars şi astupăm cu ciment făcut cu nisip fin. Deoarece apa face rău pomului dacă pătrunde între coajă şi lemn, trebue să căutăm să nu se strângă apă între rană şi cimentul turnat. Cu această ocazie se strâng cuiburile de omizi în săculeţe sau coşuri, de unde se pun pe foc. Pomii se stropesc cu soluție sulfocalcică. Noui avansări in armată Lista ofiţerilor activi, rezervă şi în retragere înaintaţi în grad (Urmare din numărul de eri) Bilciurescu D. Dumitru, Virgiliu Mircea, Halipa P. Nicolae Radu, Mavro V. Vladimir, Meascedov M. Nicolae, Negruş Gr. Iuliu, Negulescu Gh. Mircea, Popovici E. Lucian, Semenescu I. Mihai, Ştefănescu I. Ioan, Teofilescu N. Constantin, Teodor S. Alexandru Gheorghe, Ionescu M. Mihai, Ardelea S. Alexandru, Dragomirescu T. Ilie, Andrei M. Constantin, Popescu E. Elie Iulian, Covrig V. Vasile, Bănescu I. Traian, Mihai I. Gheorghe, Ţiţei V. Alexandru, Ţigănetea D. Ştefan, Decuseară E. Nicolae, fluibmid G. Paul, Vlădoianu V. Romeo, Server, Dragulea I. Nicolae, Enăceanu P. Alexandru, Teodorescu A. Constantin, Samaca V. Dan, Antonescu I. Mircea Ionel, Conţescu M. Eugen, Hortopan Gh. , Gheorghe, Mihalache V. Victor, Spătaru V. Alexandru, Diaconescu C. Ion, Popa I. Costică, Amezulato E. Costinel, Ispas C. Constantin, Manoilă M. Anton, PopoviciAl. Traian Eustațiu, Săvescu N. Constantin, Canacheiu D. Gheorghe, Teodorescu St. Dumitru, Stere A. Ion, Penescu I. Cornel, Constantin Zamfirescu T. Dumitru, Ionescu St. Gheorghe, Tavsanice Gh. Gheorghe, Comes I. Viorel Petru, Boţan V. Nicolae, Ababei T. Vasile, Popovici Gr. Constantin, Simionescu I. Cristofor, Buhancă I. Valeriu, Bosie Gh. Constantin, Golgoţiu B. Tiberiu, Hanganu C. Vasile, Robu T. Constantin, Medvedevici D. Dumitru, Popovici Aurel, Ghiţescu A. Alexandru, Bogdan I. Alexandru, Dragolschin I. Alexandru, Popovici Gh. Gheorghe Apostol Gh. Gheorghe, Ulm L. Luigi Eugen, Budui P. Ion, Sebie Gh. Eduard, Lascăr C. Marius, Rusu C. Constantin, Marian Gr. Iurie, Vasiu N. Radu, CopşaA. Victor, Iasif N. Gheorghe, Sepeleanu Gh. Victor, Văzdăuţeanu F. Vladimir, Marian P. Augustin, Hanganu C. Emil, Cetățeanu Gh. Nicolae. TECHNICI AUTO Aramă I. Constantin, Lăzărescu M. Mihai Ovidiu, Stănescu M. loan, Anastasescu N. Pompiliu, Marcescu C. Const. Grigore Ioan. Prot. Major şefi asimilaţi de rezervă, la gradul de Sublocotenent de rez. INFANTERIA Căpitan N. Gheorghe, Burac A. Vasile, Gojol I. Vladimir, Greţcu Gh. Gheorghe, Cinga M. Vasile, Popescu C. loan, Gheorghiu T. Valeriu, Mănescu M. Aureliu. CAVALERIA Muiscalu I. Alexandru, Nuri M. Feridi. GENIU Crișan I. Traian, Svet I. loan, Petroni C. Manu, Panaitescu M. Petre- Cică T. Gheorghe, Potcoavă P. Vasile, Racolța M. Traian Ladislau. Plutonier asimilat de rezervă la gradul de Subit, rezervă INFANTERIA Negoescu Gh. Marius. Sergent X. R. rezervă, la gradul de Sublocotenent de rezervă ARTILERIA Schen Alexandru. Prof. T R. curs redus, rezervă la gradul de Adm. Subit, rezervă Speter C. Solomon. Medici T. R. rezervă la gradul de Medic Subit, de rezervă Deleanu Paul, Arinovici Solomon Ionaș, Ionescu Pompiliu (Maximilian), Moldauer Iosef, Ivaşcv Bogdan Ghedemin, Ali M. Biub, Solomonovici Pinhas, Waisz M. Alexandru, Sellinger Simche, Froiman Echida’rie Daniiel Berleib, Israilovici S.’ Arman, Frttiman H. Ernest, Feldman Slodm Iancu, Segal B. David, Barcă Ştefan, Breaz P. Octavian, Giurenţiu Iuliu, Calderimi A. Ioan, Petrovanu Constantin, Selmca Radu, Stempepovschi Ioan. Veterinarii T. R. rezervă, la gradul de Veterinar Subit, de rezervă Ştefănescu Gheorghe, Ordea Gheorghe, Vasilescu Teodor. Farmacişti T. R. rezervă la gradul de Farm. Subit, rezervă Rabinovicsi B. David, Rabinovici B. Iosif, Stern Ludovic, Mendelsohn Erpandil, Goldner A. Alexandru, Bernstein S. Aureliu, Fischer I. Otto, Iarechi Bereu. III. OFITERI IN RETRAGERE Medic Gl. Brig, retragere, la gradul de Medic Gl. Div. retragere Dona Iosif. Colonel în retragere la gradul de G-ral Brig. în retragere Mavrodin V. Vasile, Anastasiadi Gheorghe. Medic Colonel în retragere, la gradrf de Medio Colonel In retragere Cemat Nieolae. Int. Col. în retragere, la gradul de Int. G-ral în retragere Ciochia Ilie. Locot. Colonel în retragere, la gradul de Colonel in retragere Mârza Amedeu, Murgu D. Constantin, Tomescu Paul, Ghitescu N. Petre, Bacea Teodor, Podtevin Ioan. Locot. Colonel în retragere „mord mutilat”, la gradul de Colonel onorific în retragere Stelu Radu. Medic Locot. Col. în retragere la gradul de Medic Col. în retragere Petreanu Gheorghe. Maiori în retragere la gradul de Locot, Colonel în retragere Balasiu Teodor, Mihălcescu Cuza, Negoescu Drăguț, Alexandrescu Gh. Constantin, Calmuschi Titus, Văsescu I. Petre, Stamate Constantin, Gheorghiu Mihail, Popescu M. Ioan, Gogu Gheorghe, Sulescu Gh. loan, Bronitzki loan, Beranovschi Anatoli«, Dumitrescu G. Alexandru, Costescu M. Alexandru, Eftimie L. Eftimin«, Janeta D. loan, Helcovschi Petra Dimitritu I. loan. Int Maior în retragere la gradul de Int. Lt. Col. în retragere Popa M. Constantin. Căpitani în retragere IS gradul dfl Maior în retragere Nohai Mihail, Căruntu Dumitru, Ionescu Vintilă, Iliescu S. Nicolae, Dimitriu I. Mihail, Georgescu Ștefan, Gomoescu Dumitru, Cozrijin I. Emil, Ianculescu I. Dumitru, Cărpeneanu Ioan, Stoica Gr. Tudorache, Mihăilescu Mihai, Marghiloman Nicolae, Vântu Gh. Constantin, Niculescu Haralambie, loan Gh. Mayer, Reiner David, Constantin Al. loan, Farcaș Gh. loan, Cioc Constantin, Tocoineanu Alexandru, Pajură loan, Ionescu Romeo, Stoenescu M. Comstantin. Adm-tor Căpit. în retragere, la gândul de Adm. Maior în retragere Teodorescu Constantin. Locotenenţi în retragere la gradul de Căpitan în retragere Georgescu V. Constantin, Ştefnescu D. Toma, Cerat Gheor Rada Iancu, Teodoru Florin, geacu M. Constantin, Ionescu coda. Adm. Locot. In retragere la gradul de Adm. Căpitan în retrager« Ionescu Pașcanu Vasile. Sublocot. In retragere, la gradul ©g Locot. în retragere Ute I. Alexandru, Popescu T.odlae, Rachieru Ilie, Vrahle loan, Bulescu Gheorghe, Gheorghiu QoO«stantin, Ene N. Vasile, Dănescu Io&« nichie, Orza Iosef, Clecner Solomoi, Potpeacu I. Constantin, Cosbache Ioan, Coman Alexandru, Bejean Tănafie, Tăbamac loan, Proca Nicolae, Stoinculescu Marin, Marin Nicolae. Plot ln retragere, la gradul de SuS- locotenent în retragere Coandă Dumitru, Arsene Eftinaîi, Andriev Constantin. Munalii da război finlandezi (Continuare din pagina) obligată să acopere cu artilerie antiaeriană debarcarea trupelor germane in golful Botnic şi să pună la dispoziţia Germaniei o serie de aeroporturi speriat înzestrate. Misiunea armatei finlandeze Misiunea armatei finlandeze era, în conformitate cu acest document, de a efectua cât mai ascuns mobilizarea şi de a participa cu două divizii de elită alături de nemţi la ofensiva din regiunea Povoniemi. EXTRAS DIN DOCUMENTUL NR 2 din 18 Decembrie 1940 (variantă a planurii Barbarossa): La punctul Nr. 3 se spune că Finlanda trebue să acopere ofensiva armatei germane ,Ilard“, venită din Norvegia, iar pe urmă să opereze împreună cu ea. Semnături: Iodl Keitel, Hitler. Extras din DOCUMENTUL Nr. 3 din 13 Marte 1941. Instrucţiuni cu privire la România, Slovacia, Ungaria şi Finlanda. In aliniatul trei se spune că convenţiunile cu aceste state vor fi încheiate de marele stat major al forţelor armate împreună cu ministerul de externe. DOCUMENTUL Nr. 4 determină efectivul armatei germane de la Nord. In DOCUMENTUL Nr. 5 se schiţează viitorul oraşului Leningrad. Cităm din el: ,,Führer ul a decis să șteargă orașul Petersburg de pe suprafa pământului". Documentul Nr. 6 este un extras dintr’un proces-verbal dresat de Borman. In el se arată că „Führer“ul, răspunzând la întrebările reichsmarschalului, a comunicat că finlandezii pretind Carelia Răsăriteană. Totuşi, din cauza zăcămintelor mari de nichel, peninsula Kola trebue să treacă la Germania. Finlandezii pretind şi regiunea Leningrad. „Führer”ul vrea să facă Leningradul una cu pământul ca să-l dea pe urmă finlandezilor. Toate aceste documente au fost înfăţişate la şedinţa din 11 ianuarie. Ele au produs o impresie puternică asupra ziariştilor, asupra membrilor tribunalului cât şi asupra acuzaţiilor însăşi. Guvernul Rytti- Tanner nu a urmărit pacea, ci a căutat să deslănţue un război de jaf şi cotropire, pentru a anexa la „Finlanda Mare” Carelia Răsăriteană, Leningradul şi regiunea din jurul lui. Finlandezii nu s’au apărat, ci au atacat, au atacat împreună cu nemţii şi s’au pregătit la aceasta Încă cu mult înainte de începutul războiului. .Felul cum s’au desfăşurat evenimentele, e înică viu în mintea oa-* menitar. După cum vii sunt planubile.. „Căţelul albastru", „Renul rvor* die“ şi Vulpea argintie", In zorii zo«j de 23 Iunie 1941 aviaţia germană şi finlandeză începuseră să bombardeze Hanko, la 24 Iunie se terminase concentrarea trupelor fino-germame 1« graniţa Uniunii Sovietice, iar la 1 iulie armata finlandeză împreună cu cea germană au pornit la atac. Sau incendiat oraşele şi satele din republica Carelo.Fină şi din regiunea Leningrad, gr a văirsait sângele nevinovat al cetăţenilor sovietici. Ca u® nor gheu a apăsat blocada asupra Leningradului, distrugând viaţa a mii şi mii de femei, copii şi bătrâni. Câteva aspecte Ascultând documentele acuzării Rytti nu mai poate sta liniştit în fotoliul comod, iar Tanner s’a umflat ca un curcan. Linkomies gesticulează palid, Rangel priveşte confuz în toata părţile, Reinike şopteşte ceva la urechea apărătorului, iar Kukkomen şi-a fixat privirea în lustrul strălucitor... Apărătorul Iui Rutti pune întrebări S’ar putea spune că nu mai trebue adăugat nimic, Sa totul este limpede, dovedit şi nu mai poate fi desminţit. Totuşi, apărătorul lui Rytti are îndrăzneala să pună întrebări procurorului, de unde a luat documentele şi de ce le-a prezentat abia după citirea actului de acuzare. Avocatul încearcă să tăgăduiască importanţa documentelor. I se acordă cuvântul lui Rytti. El citeşte o cuvântare lungă şi plicticoasă, dinainte pregătită. Ce poate să spună el în apărarea sa ? Fotocopiile documentelor originale ale statului major german şi depoza unui general german îl acuză pe Rytti, Tanner şi pe toţi ceilalţi aderenţi de-ai lui Hitler. Astăzi II este clar fiecăruia că foştii financiari Rytti, Ringhl, Reinike şi agenfii lor Linkninxs, Ramsai, Kiwimiaki, însufleţiţi de marele acţionar Tanner au atras Finlanda in războiu impotriva Uniunii Sovietice şi Marei Britanii, opunându-se din răsputeri la toate încercările de a se încheia pacea. Indiferent ce s’ar putea spune în apărarea lor, faptele nu pot fi desmâniţite Bandiţii au fost prinşi în flagrant delict şi trebue să fie pedepsiţi cât mai scurt?I. M. Bacinov