Scânteia, martie 1946 (Anul 3, nr. 464-490)

1946-03-01 / nr. 464

► S£faffuB*£ aejrricoi© i emanatul cu maşina în rânduri Se apropie timpul semănatului. Oricum ar fi, felul semănatului: prin împrăştiere, în rânduri sau în cuiburi, acea sămânţă va fi mai bine însămânţată, care va fi îngro­pată regulat, egal depărtată bob de bob, la aceiaşi adâncime şi bine îngropată. Aceste cerinţe pot fi îndeplinite numai de maşina de semănat în rânduri. Oricare ar fi tipul de maşină (pe care le cunoaştem a fi la noi foarte felurite) semănatul cu maşina este cel mai şu­incios din următoarele pricini: 1. Se face economie de sămânţă şi se însămânţează o cantitate anu­mită, găsită ca potrivită prin în­cercări îndelungate. 2. Sămânţa se introduce în pă­mânt într’un timp relativ scurt, la aceiaşi adâncime, potrivită pentru încolţi­re după felul seminţei,­­­rupul însămânţării şi felul tere­nului. 3 Acoperirea seminţei se face cât se d­oare de bine, astfel că păsă­rile, şi mai ales ciorile cari dau na­vală pe semănăturile proaspete, nu o mai desgroapă uşor. 4. Maşina de semănat în rânduri face ca încolţirea să fie deopotrivă de deasă. La fel îi urmează creş­tea şi coacerea. Se pot face pra­­i­e mecanice printre rânduri, în­trebuinţând prăşitoarele speciale trase de animale sau puse în miş­care de om. 5 Creşterea deopotrivă a spice­­l­or va uşura seceratul, legatul şi s coralul recoltei, iar prin­coace-­i în acelaş timp a lanului întreg nu obţine o sămânţă de calitate, e ne va da mai puţin de lucru ! magazie. ............. Semănătoare cu tracţiune animală Dacă maşina de semănat este bine îngrijită şi se foloseşte la toate semănăturile, adică atât la în­­sămânţarea grăunţelor de păioase, cât şi a prăşitoarelor : mazăre, fa­sole, porumb, etc., preţul ei este în scurtă vreme acoperit. Ing agr. DIMITRIU •• ŞS panamaiul daoi^jisi!gigMMjai^iffiB*fejgaMfeK*iaffl!B!teM>jaii*iteEateiiaagsgEiiggBagiMsg8Bg' iAXKX'vC­KXJOt­fsnmEHraEn Să nu îngăduim întinarea reformei agrare Prefectura judeţului Sibiu a a- u lui de Interne să aprobe ca pe lân­­flat acum câtva timp că lucrările gă pedeapsa pe care o vor hotărî de reformă agrară din comuna No- I instanţele judecătoreşti, să i se a­­vunce sunt întârziate şi înpiedi­­plice lui Lazăr Nicolaie şi pedeapsa care de însuşi preşedintele comite­tului local de aplicare, anume La­zăr Nicolaie. Hotărând să pună capăt acestei păgubitoare stări de lucruri, pre­fectul judeţului, dr. Ştefan Cleja, a plecat în ziua de 14 Februarie în comuna pomenită pentru a face cercetări şi a lua măsurile cele mai potrivite. Ascultând plângerile po­pulaţiei locale şi declaraţiile celor­lalţi membri ai comitetului de re­formă agrară, d. prefect s’a încre­dinţat că numitul Lazăr Nicolaie s’a făcut vinovat de numeroase nelegiuiri şi că a călcat în fel şi chip legea reformei agrare. Faptele acestuia, care de care mai mârşave şi mai nedrepte, au făcut ca în co­muna Nocrich exproprierea să fie prilej de jaf, iar împroprietărirea prilej de căpătuială pentru o mână de nemernici. De aceia, preşedintele comisiei de plasă a fost îndrumat să cheme obştea comunei Nocrich la alege­rea unui nou comitet comunal de reformă agrară, iar nelegiuitul La­zăr Nicolaie a fost arestat şi înain­tat judecăţii. Pe lângă aceste măsuri, prefec­tura jud. Sibiu a cerut Ministeru­administrativă a trimiterii într’un lagăr de muncă. lată aşa­dar cum înţeleg autori­tăţile să pedepsească pe toţi acei ce împiedică desăvârşirea legală, cinstită şi dreaptă a lucrărilor de reformă agrară. Oameni de măsura lui Lazăr Nicolaie sunt întocmai ca nişte năpârci în mijlocul sate­lor. Lăcomia lor murdară nu nu­mai că batjocoreşte dreptatea, dar vine ca o adevărată mână pentru duşmanii ţărănimii şi ai dreptăţii acesteia, dornici să împotmolească reforma agrară-Fapte ca acelea ale tâlharului din Nocrich nu trebuie să se mai întâmple nicăieri. Ţărănimea să vegheze fără încetare , lucrările de reformă agrară se cer făcute cu dreptate neumbrită, cu cinste de­plină, cu dragoste de obşte şi de ţară. Cine încearcă să le întineze, e unealta reacţiunii, coada de topor a moşierilor, fie că-şi dă seama de asta, fie că nu. Să nu-i îngăduim nici în fruntea noastră, nici în mij­locul nostru. Aşa cer marile nevoi ale plugă­­rimii şi ale ţării. Ing. I. P. Tineretul plugăresc din Săsciori - Alba sprijină construirea Operei Române din Capitală D. prim-ministru dr. Petru Groza a primit următoarea tele­gramă din partea tineretului plugăresc din comuna Săsciori, judeţul Alba: D-lui PETRU GROZA PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI BUCUREŞTI Tineretul „Frontului Plugarilor“ din Săsciori, jud. Alba, după o stră­duinţă de un an de zile, a strâns un fond de aproape douăzeci mi­lioane lei pe care le-a menit cons­truirii Casei Culturale. Luând cunoştinţă din ziare de dorinţa D-Voastre ca întreg po­porul să contribue la clădirea nou­lui local al Operei Române din Bu­cureşti, tineretul rupe cu drag din acest fond suma de lei una sută mii, pe care o pune la dispoziţia D-Voastre ca umilă contribuţie la clădirea celui mai mare aşezământ al artei româneşti. Respectuos rugăm a ni­ se comu­nica unde să depunem suma. Conducerea Tineretului Frontu­lui Plugarilor. INVAT. IOAN DRAȘOVEAN Mişcarea cooperatistă din jud. Olt e sugrumată de reacţionari Federala Cooperativelor din jud. Olt nu şi-a mai întrunit consiliul de administraţie decât o singură dată de şase ani încoace. Cum însă în vremea din urmă s’au înfiinţat în judeţ un mare număr de nouă cooperative cari au cerut să intre în Federală, conducătorii acesteia resping afilierea lor sub cuvânt că trebuie să aştepte întrunirea consi­liului de administraţie. Care e scopul acestui joc deo­­chiat? Neîndoelnic că reacţionarii cari se mai găsesc la conducerea Federalei vor să împiedice cu tot dinadinsul ca nouile cooperative să ia parte la viitoarea alegere a con­siliului. Până una-alta, Federala nu trăieşte decât cu numele, coo­perativele din judeţ suferă de lip­sa unei conduceri centrale iar să­tenii din numeroase comune nu sunt primiţi să se înscrie la coope­rativele vechi. Aşa s’a întâmplat în comuna Brebeni, unde cooperativa „Albi­na” lâncezeşte de câţiva ani. Spre a curma această lâncezire, mai mulţi săteni din această comună s’au prezentat casierului coopera­tivei, învăţătorul Ion Năstase, ca să-i înscrie şi să primească din partea lor un capital de 1.700.000 lei. Casierul însă a refuzat înscrie­rile. De aceia, locuitorii judeţului Olt roagă Ministerul Cooperaţiei să ia grabnice măsuri ca toate cere­rile nouilor cooperative să fie pri­mite de Federe’î, iar vechiul con­siliu al acesteia să fie înlocuit prin­­tr’o comisie care să facă nouile a­­legeri. Ţărani Jefuiţi de drepturi în jud. Mehedinţi Cunoscutul exploatator de păduri Petre Bărboiu, angajând nişte tăeri de păduri în jud. Mehedinţi, a toc­mit în acest scop un număr de lo­cuitori din comunele Petroşani şi Aninoasa. După isprăvirea lucră­rilor, susnumitul, în loc să facă plata imediat, i-a amânat pe ţă­rani din zi în zi. In ziua de 18 Februarie însă fiind ultimul termen anunţat pentru plata muncii, Petre Bărboiu a a­­lungat fără ruşine pe locuitori, spu­­nându-le că nu le mai dă nici un ban deoarece sunt comunişti• Cerem ca acest ticălos să-şi pri­mească pedeapsa cuvenită, deoa­rece o mulțime de famili au ajuns din pricina lui muritori de foame. Ne scriu ţăranii Boldeşti-Prahova Locuitorii Ion Cernat, Savu T. Manea, Leana St. Petrişor, Grigore Petrişor, Nicolae Sandu, Tudora N. I. Sandu, Elena G. G. Tanau, Ştefan Teodorescu, Gh. Patriciu din com. Boldeşti, Ioana Gogu şi D. N. Rogozea din Vălenii de Munte şi Matache şi Tudora D. Nicolescu din com. Măgurele, voind să cum­pere loturi mici de pădure au îna­intat Casei Autonome a Pădurilor Statului (CAPS) petiţii înregistrate sub nr. 44068—44078 inclusiv la data de 22 Septembrie 1945, petiţii semnate de vânzătorul Aurel Marinescu şi prin care se cere re­nunţarea la dreptul de presepţiune al Ministerului Domeniilor. Cu toate că au trecut cinci luni de zile, răspunsul cuvenit nu a ve­nit nici până astăzi. Supunem acest caz, celor în drept. Drăgoeşti-Suceava In comună sunt mari lipsuri din pri­cina secetei şi bolilor cari au bântuit anul trecut Primarul Dionisie Dobrea face tot ce-i stă în putinţă pentru a veni în ajutorul locuitorilor. Insă no­tarul comunei, Eusebiu Petroia şi unii din conducătorii cooperativei sabotează, lovind greu în cei nevoiaşi. Astfel, grâul pentru insămânţările de toamnă a fost împărţit locuitorilor după Bobotează, când nu mai aveau ce face cu el. Locuitorii cer autorităţilor să l se facă dreptate, punându-se capăt unel­tirilor acestor duşmani ai poporului. Cum fură moşierul pâinea ţăranului Clica de moşieri şi jefuitori ai poporului din jurul lui Maniu şi Brătianu se bate cu pumnii în piept pe la toate răscrucile că dra­gostea de ţărănime o seacă la ini­mă. In aceiaşi vreme însă se pe­trec în ţară nenumărate fapte cari dezvăluie ura şi lăcomia ce se as­cund îndărătul vorbelor de atâtea ori dovedite ca mincinoase, ale ma­­niştilor şi brătieniştilor. Iată de pildă, faţa moşierului Enăchescu din comuna Dobrotineţ, jud. Olt. Stăpân al unei mori la care ia urum destul de mare, Enă­chescu a socotit că s’ar cuveni să-i jupoaie mai vârtos pe sătenii cari calcă pragul morii sale. Şi a fă­cut-o după pofta inimii lui avare, până mai zilele trecute. Atunci, consilierul tehnic judeţean Ciobanu Constantin, făcând o inspecţie, a găsit că dela valţul morii lui Enă­chescu pornea un canal ascuns ce dădea într’o încăpere mare ascunsă sub pardosea, iar prin acest canal o mare parte din grâul ţăranilor era furat fără nici o teamă. In fie­care seară, morarul moşierului E­­năchescu ridica de la moară pentru stăpânul său 10—15 duble de grâu, tâlhărit în chipul cel mai mârşav din munca şi sărăcia ţăranului. Cazul a fost dat pe mâna Tribu­nalului Olt, care — nădăjduim — va şti să pedepsească aşa cum se cuvine ticăloşia moşierului. Uium cu Japeş Locuitorii comunelor Simnlic şi Dragomiireşti, judeţul Dolj sunt nemulţumiţi de felul cum se ia uiumul la porumb, grâu şi floarea soarelui la morile comunale. Astfel pentru grâu li s’a oprit la moara Filică din bariera Bâlcei 50°­ o va­mă din grâul măcinat, iar în co­muna Dragomireşti, d. Iliuţă Du­­mitrescu, proprietarul presei de uleu­, a oprit 400­ oseminţe floarea soarelui, în loc să reţină bani con­form legii. Speculanţi trimişi în judecată Zilele acestea a sosit în comuna Micloşani jud. Muscel un vagon de porumb pe numele cunoscutului speculant Băcioiu. Porumbul a fost depozitat la moara lui Constantin Gheorghe Greculescu. Locuitorii comunei, aflând din timp de acest fapt, au înştiinţat autorităţile din comună, blocându-se astfel porum­bul prin sigilarea uşii morii, ca el să fie vândut populaţiei la preţul oficial. Peste noapte însă, Băcioiu în legătură cu C. Gh. Greculescu, a rupt sigiliul de la uşă şi a scos tot porumbul. Controlorii cetăţeneşti din comună i-au trimis în judecată I. M. VINTILA, plugar i pentru încurajarea creşterii vitelor Comisia­ tehnică pentru agricultură de pe lângă Consiliul Superior al Eco­nomiei Naţionale, în şedinţa din 23 Fe­bruarie a. c., a continuat examinarea situaţiei creşterii vitelor şi a măsuri­lor de luat pentru redresarea produc­ţiei animale. Ca măsuri de necesitate imediată s-au preconizat: 1. Asigurarea mijloacelor financiare necesare îndrumării zootehniei prin a­­locarea fondurilor corespunzătoare în bugetul Ministerului Agriculturii și Do­meniilor. 2. Garantarea rentabilităţii oraş­urii ___ _____­.___ animalelor printr-o politică corespunză­toare de preţuri. 8- Reînfiinţarea fondului zootehnic pentru acordarea de împrumuturi pen­tru procurarea reproducătorilor. 4. Aplicarea efectivă a dispoziţiilor privitoare la Interzicerea tăierilor de fe­mele sub o anumită vârstă sau sub o anumită greutate, prin combaterea tă­ierilor clandestine. Pentru viitor, Comisiunea recomandă întocmirea unui plan sistematic de lu­cru, armonizând producţia zootehnică cu interesele generale ale economiei a­ --------------------— U­S G­A­U­T­H­I­A. Poeţii munci şi poeţii muncitori Conferinţa tov. Barou Lăzăreanu Rectorul Universităţii muncitoreşti „Ştefan Gh­e­or­ghiu” A doua conferinţă din ciclul or­ganizat de Comitetul de artă şi cultură din Secţia centrală de edu­caţie politică a Partidului Comu­nist Român, consacrată temei: „Poeţii muncii şi poeţii munci­tori“, a fost rostită ori după a­­miază, în sala Dalles, de tov. Barbu Lăzăreanu. Prestigiul Par­tidului Comunist Român, subiec­tul deosebit de interesant al confe­rinţei şi personalitatea culturală a vorbitorului, au atras şi de astă­­dată un numeros public, din toate păturile sociale, doritor de infor­maţie temeinică şi de un punct de vedere nou şi luminos în proble­mele literaturii române. Cercetător pasionat al textelor literare, tov. Barbu Lăzăreanu a făcut o expunere concretă, cu nu­meroase citate, însoţite de o fină «?== analiză. Descoperind teme poetice ale muncii — o poezie a secerei, a acului de cusut, a ciocanului, etc., conferenţiarul a trecut în revistă poeţii muncii şi poeţii muncitori începând cu poezia mic-meşteşu­­gară a lui Zaharia Boiu şi sfârşind cu contemporanii A Toma, D. Corbea, T. Rudenko. A pomenit şi texte puţin cunoscute din scrii­torii clasici, Mihai Eminescu (poe­zia închinată unei cusătorese, pu­blicată în 1889 în „Fântâna Blan­­duziei“) şi Ion Creangă („Acul şi Barosul“). Programul artistic, care a urmat conferinţei tov. Barbu Lăzăreanu, a fost alcătuit din recitări şi bu­căţi muzicale, executate de artişti de frunte ai operei şi scenei româ­neşti. La „Malaxa“ a triumfat înalta conştiinţă muncitorească (continuare din pag. 1­ a) Expunerea, deosebit de interesantă, împarte munca desfăşurată în patru perioade. Până la 15 Martie 1945, co­mitetul a avut o muncă grea, în lup­tă cu direcţia reacţionară, care sabota în zeci de feluri producţia, neadu­când la timp sau deloc materialul, neexecutând sau tergiversând execu­tarea comenzilor, etc. După înlătura­rea direcţiei, munca din fabrică a intrat pe făgaş nou. La 20 Februarie 1945, bandele maniste au încercat să dărîme opera începută, aruncând o pată ruşinoasă asupra muncitorilor cinstit. De la 15 Martie 1945, în uzinele „23 August“ , a început şi continuat munca de organizare, de întărire a resoartelor sindicale. Uzina a fost împărţită în 5 părţi delegându-se pentru fiecare parte un membru din comitetul de fabrică. Cu mult curaj şi devotament mun­citorii au participat la manifestaţiile F.N.D., F.U.M. şi C.G.M. S’au făcut întreceri patriotice pen­tru mărirea producţiei. S’au reparat 270 tractoare, 598 vagoane cisterne, 700 vagoane de marfă, 86 automo­toare, 160 locomotive şi s’au făcut 2 locomotive noui. In fabrica de ţevi s’a produs 12.000 tone de ţevi. Raportul de activitate trece apoi în revistă realizările frumoase ale co­mitetului şi ale muncitorilor în munca In mijlocul discuţiilor a sosit tov. Chivu Stoica. In timp ce un grup de muncitori il aduceau în braţe la scenă, massa scandează neîntrerupt numele lui. Luând cuvântul, tov. Chivu Stoica, îşi exprimă bucuria în numele C.G.M. că între muncitorii de la uzinele „23 August“ există un spirit atât de înalt al unităţii de luptă, un spirit care dovedeşte că muncitorii sunt hotă­­rîţi să meargă pe drumul luptei de întărire a F.U.M. şi a unităţii sindi­cale. Tov. Chîvu Stoica, arată apoi pe larg importanţa alegerilor sindicale şi demască manevrele criminale ale reacţionarilor în frunte cu Maniu şi Brătianu. Arată apoi preţul imens al libertă­ţii câştigată de clasa muncitoare şi garantată de guvernul Groza şi în­cheie astfel: „De felul cum vom reuşi să ieşim şi mai uniţi în alege Au fost aleşi în unanimitate : C-tin Trandafir, C-tin Bodiceanu, I. Andor, Ilie Scocorea, D-tru Stroe, Iancu Petre, T. Manolescu, C-tin Iilorinescu, D-tru Popa, C-tin Tomică, I. Tomescu, I. Pasată, V. Lăzărescu, Gh. Mihai, ing. V. Men­delsohn, I. Gh. Petre, Gh. Marin, A. Pastor, IM. Bulei, M. Tudor, C. Pop, Gh. Costin, V. Marin III, Ma-In semn de protest împotriva cri­melor săvârşite de Franco şi uneltele lui contra luptătorilor pentru liberta­tea poporului spaniol, adunarea a votat următoarea moţiune: Către Legaţiile Naţiunilor Unite, Către Preşedinţia Consiliului de Miniştri, Către C. G. M. „Muncitorii manuali şi intelectuali ai uzinelor „N. Malaxa“-Titan-Bucu­­reşti, întruniţi în adunarea gene­rală pentru alegerea noului comitet de fabrică discutând asasinarea ce­lor 10 luptători pentru libertatea poporului spaniol, de către călăul poporului spaniol, Franco, şi clica de sprijinire a ţăranilor cu unelte agricole, în ajutorarea regiunilor de­vastate de război, în resortul cultu­ral, etc. In raport s’a vorbit şi de greşeli. Comitetul a recunoscut că multe lu­cruri nu s’au putut înfăptui aşa cum era de dorit din cauzele cunoscute: sabotajul direcţiunii, manevrele reac­ţionarilor şi lipsa de experienţă sin­dicală a masselor. Discuţii la raport Nenumăraţi muncitori au luat cu­vântul pentru a critica sau a lăuda activitatea vechiului comitet. Tov. Trandafirescu, muncitor de la întreţinerea maşinilor a propus să fie reales vechiul comitet pe baza bilanţului pozitiv pe care l-a prezen­tat Tov. Moraru Vasile, de la fabrica de ţevi cere o luptă mai intensă pentru întărirea unităţii de tine între funcţionari şi muncito­ror. Petrovici Gh., i­ară pe toţi muncitorii să facă zid în jurul co­mitetului şi să lupte împreună cu el pentru drepturile lor şi copiilor lor şi cere ca economatul să aprovizio­neze în viitor şi membrii familiilor salariaţilor. Tov. Tom­a Grigore, arată că lip­surile comitetului se datoresc în mare parte faptului că salariaţii de la Ma­laxa n’au fost îndeajuns de uniţi în jurul comitetului de fabrică­­rile sindicale, depinde succesul nos­tru în alegerile parlamentare“. In altă ordine de idei tov. Chivu Stoica, înfierează asasinatele fascis­tului Franco şi face un apel la întă­rirea solidarităţii internaţionale a tuturor muncitorilor. Ca semn de aprobare mulţimea „Jos călăul Franco!“ strigă: ... A fost impresionant entuziasmul muncitorilor de la Malaxa, tocmai pentru că au fost de la Malaxa, uzine unde acum un an reacţiunea a reu­şit să-şi facă pentru un moment jo­cul ei perfid şi criminal. Unanimitatea cu care au fost aleşi cei mai buni oameni, luptători demo­craţi ai clasei muncitoare, elemente verificate, poate să dea de gândit celor ce mai şovăie şi tuturor reac­ţionarilor care mai speră: Kia Moşteanu, Maria Georgescu, Silvia Porumbescu, Constantin Ma­­teescu. Cenzori : M. Bărdăşeanu, M. Râ­­urischi, A. Munteanu. Supleanţi: Vasile Marin, ing. Teodorit Androni, I. Smeureanu, A. Peretcatcu, V. Niculescu, IM. Bli­daru­, D. Costache şi Gh. Cojocaru­­lui, rămăşiţă a fascismului şi focar de război, protestează cu toată ener­gia împotriva acestor provocări adu­se păcii şi cer tuturor guvernelor doritoare de pace şi democraţie să rupă legăturile diplomatice cu guver­nul fascist al lui Franco. Salariaţii uzinelor N. Malaxa-Tran- Bucureşti, constatând provocările fă­cute şi la noi în ţară de clica reac­ţionară strânsă în jurul lui Maniu şi Brătianu, îşi iau angajamentul de a duce lupta, strânşi uniţi în jurul C.G.M. şi F.U.M., de a sprijini guver­nul de largă concentrare democratica dr. Petru Groza, care asigură liber­tăţile poporului”. Spiritul înalt al unităţii de luptă Protest contra lui Franco u­m­ani­ mitate şi entuziasm Noul Comitet Statutul fontfionaților numici (Urmare din pag. 1-a) prefecţii, membri în consiliile comunale sau judeţene, etc. Situaţia economică grea prin care trece poporul nostru nu se poate să nu aibă repercusiuni şi asupra salariaţilor. Dar chiar în aceste condiţiuni, poporul prin guvernul lui are o grijă deosebită de slujitorii săi. Sporirea salariilor — deşi nu atât de mare cât ar fi cerut-o scumpirea traiului — va apăsa totuşi greu asupra bugetului Statului. Pentru a da o putere reală de cumpărare sa­lariilor funcţionăreşti, guvernul a acor­dat sume însemnata economatelor şi cantinelor slujbaşilor publici, şi desigur că acţiunea aceasta va continua în ritm crescând. Cât despre noua reglementare a datoriilor şi drepturilor funcţionă­­rimii de Stat — când, prin eforturile unite ale poporului şi guvernului său, din greutăţile de azi nu va mai ră­mâne decât amintirea, noul statut va rămâne totuşi ca o cucerire epocală me­nită să ridice cu adevărat slujbaşul pu­blic la rangul de om şi cetăţean. Poporul acordă astăzi funcţionarilor publici încă o posibilitate de a se înca­dra în lupta pentru refacerea ţării şi pentru libertatea ei. Şi acordându-le a­­ceste drepturi, poporul nu se îndoieşte că salariaţii publici vor fi alături de el. Salariaţii publici de azi, grupaţi în puternicele lor sindicate unite, nu vor mai fi ca pe vremuri massa de mane­vră a clicilor de jefuitori „istorici" ai bugetelor statului sub a căror cârmuire MIHEU 40Mi - Ei ştiu că nu există decât o singură cale: ÎNAINTE, spre ţinta luminoasă spre care merge clasa muncitoare şi în­tregul popor. Pavell Chirtoacă €©ţcâ ii (Continuare din pa­f. 1-a) Cel mai distractiv spectacol, însă e la Universitate. Pe o schelărie se suie vreo câţiva „hăeţi“ ai lui Ma­niu şi încep să urle de parcă i-ar durea măselele. Toţi au câte un teanc de foi in mână. Şi jos la pi­cioarele lor, Camarazii“ în calitate de cumpărători întind mâinile, poate le-o ajuta Dumnezeu să apuce şi ei o foaie După un ceas se schimbă rolurile, „clienţii11 devin ,,vânzători‘ şi vice versa. Aşa-i piesa. Mai e o strategie. Vezi nişte du­duite boite şi cu permanente, aler­gând de colo până colo parcă a dat strechea în ele: „Nu ştiţi, domnule, unde se cumpără „Dreptatea”? Vai, n’o găsesc nicăeri!“ Ţi-e mai mare mila de ele. Auzi să rămăie, fără copilu lui domim Maniu. Dar curios că după ce umblă Prin tot centrul, o iau de la capăt, şi ui­tând că te-au mai întâlnit, de data asta îţi bagă foile sub nas: „Sen­zaţionale declaraţii ale d-lui Bră­tianu despre reforma agrară... Ediţie specială...“ De, ce să-l faci, de aia eşti „isto­ric" ca să ştii: „Fără propagandă, nu se prind fraeril. Reclama a su­ CALENDAR Joi 28 Februarie 1946 PROT.: Cuviosul Vasile Mărturisitorul. CAT.: Sf. Roman PROT.: Roman. EVR.: 27 Adar 5706. Soarele răsare la ana 6.59 și apune la ana 17.59. Timpul probabil Presiunea atmosferică în scădere din Vest către Est cu 2—4 mm. Timpul va fi frumos în general cu cerul variabil, iar vântul va sufla la sol în direcţiuni nehotărîte. Precipitaţiuni cu ploaie şi zăpadă vor cădea mai ales în jumătatea de vest a ţării. Temperatura staţionară. RADIO Joi 28 Februarie 1946 RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI 7.30: Deschiderea emisiunii. Ora e­­xactă. Radio-jurnal. Buletinul ştirilor române în limba rusă. 7.15: Muzica di­mineţii (discuri). 7.30: Emisiune în lim­ba maghiară. Continuarea muzicii de dimineaţă (discuri). 8.00: Buletinul şti­rilor interne. 8.30: Muzică variată. 8.45: Jurnal administrativ. 9.00: Ora exactă. De la orele 9.00—9.05 jurnal în limba bulgară. 13.00: Ora exactă. Muzică va­riată. 13 30: Ora Naţiunilor vecine. 14.00: Ora exactă. Radio-jurnal. 14.25: Orchestra Costică Dumitrescu-Corbea. 15.00: Ora exactă. 18 00: Ora exactă.­­ 18.15: Concertul simfonic a­l orchestrei Radio. In pauză (19.00—19.15): Carnet cultural. 19.45: Muzică de operetă (disc.) 20.00: Ora exactă. Revista presei.­­ 20.10: Univ. Radio. Profilaxia surdităţii. 20.30: Emis. în limba maghiară. Ansam­blul vocal „Cy­pheus". 20.57: Buletin sportiv. 21.00: Scriitorii noştri. 21.30: Geografia muzicală a României. 22.00: Ora exactă. Radio-jurnal. Buletinul ști­rilor române în limba rusă. Rezuma­tul programului de a doua zi. 22.30: Jehudi Menuhin când concertul pentru vioară. 23.00: Din no­ile succese de pe Broadway (discuri). 24.00: Ora exactă. SPICTICOLI Teatre OPERA: Boema. SF. SAVA: Inşir’­­te mărgărite (matineu) , Arteziana (seara). STUDIO : Madona (matineu) Mitică Popescu (seara). MUNICIPAL : Debit special (matineu) Sărutul in faţa oglinzii (sea­ra). COMEDIA : O femeie răpită (matineu) Lupii (seara). TEA­TRUL POPORULUI : „Năzdrăvăniile lui Păcală“ ora 16.30 la Fabrica CAPS Areva. MUNCITORESC : Familia Chiţ (ora 3) Dragoste (ora 6.30). OPERA CO­MICA : Luni, Marţi, Miercuri, Vineri ora 3.15 şi Duminică ora 11 Fra Diavolo VICTORIEI : Femeia şi paiaţa. ATE­NEU : Sfinxul din Holywood COLO­RADO: Copilul altuia. MARIA FI­LOT­­TI : Păpuşile. TEATRUL NOSTRU : Full de dame. STUDIO: Nevasta mută. MODERN: Pottasch şi Perimultter. TEA­TRUL MIC: Dama cu camelii. ALHAM­BRA: Ţara surâsului. GIOCOM­A: Barbara. SAVOY: Bal la Slavoy. AT­LANTIC: Stroe în harem. BARAŞEUM: Fetiţa dulce. CARAVANA: Teatrul de păpuşi „Ţăndărică“. CIRCUL ZOOLO­GIC : Kratejl (la Paladium). ★ In ziua de 8 Martie crt. se deschi­de în sala Baraşeum str. Biserica U­­dricani No. 15 „Teatrul Liber“ cu premiera „Titanic Vals“ de Tudlor Mu­şatescu. Echipa teatrală este compusă din­­tr’un grup de tineri actori şi actriţe, iar sumele provenite din încasări simt vărsate fondului de ajutorare a lunii invalizilor, orfanilor şi văduve­lor de război. Cin­emato­grafe ARO: Focul sacru. SCALA: Iţi amin­teşti? LUXOR: Aviatorul minoric. EX­CELSIOR: Intr’o noapte. FANTAZIO: Ceapaev. TIVOLI: Sărutul fatal. CA­PITOL: Valsul nemuritor. TRIANON : Divorţul. REGAL: Pat şi Patachon ma­rinari. BD. PALACE : Topper şi fan­tomele. CENTRAL : Drumul durerii. VICTORIA: Viaţa furată. A.R.P.A. : A­­venturierii din Texas. NISSA: Regele circului. SELECT : Conflict conjugal. FEMINA: Miss Theodora. TINERETU­LUI : 7.:Orro. OMNIA : In serviciul " W­rr­S’ Franţei. CASANDRA: Sergentul York. CORSO : Periferie. AIDA : Gunga Din. ALIANŢA : Circul. AMERICAN : Spio­naj în Pacific. ASTORIA : Vreau să fiu mamă. CĂRĂMIDARII DE JOS : Submarine in Atlantic. CRANGAŞI: Crinul din Mlexic. COTROCENI : Cine a ucis pe Moş Crăciun. DIANA : Dia­volii vestului sălbatec. CLASIC : De­monii junglei. DACIA : Eterna Evă. ELDORADO : Cadavrul viu. FLORI­DA: Echipajul Gloria: 7 păcate. IGAF: Onore. ILEANA: Răzbunarea şerifului. IZBANDA: Pygmalion. MARCONI: Chemarea tinereţii. MARNA: Gunga Din. MODEL: Pépé le Moko. MILA­NO: Circul. MIORIŢA: Vacanţa. MO­DEL: Pépé le Moko. MUNCITORESC: Galeria Nr. 13. NERO : Vreau să fiu mamă . NONI : Au fost şase . ODEON: Burma in flăcări şi jurnal. HACHE: Săptămâna veselă. RAHOVA : Taras Bulba, jurnal şi revistă . ROMA : M­C­­CARIO în mătuşa lui Carol şi revistă. REX : Amok. RIGOLETTO : Katja şi revista. TOMIS : Legiunea Albă. SPLENDID : Răscoala munţilor şi re­vistă. UNIC : Ţiganii şi jurnal. UNI­REA: Mâinile lui Orlao şi revistă. VOLGA : Amok. VOLTA BUZEŞTI : Banditul şi femeia. VENUS : Zile fără lumină şi revistă. VERGU : Seviliana, jurnal şi revistă. Farmaciile de ser­viciu în noaptea de 28 Februarie 1946 Bedlich Arthur, Str. Academiei 2; Bernard Waeserman, B-d­ul Domniţei 29 ; Grigoriu Lavinia, Sos. Giuleşti 44 ; Avram Frima, Str. Ştirbei Vodă 36 ; Mă­rgineanu Cornel­iu, Şos. Crângaşi 62; Drăguş George, Str. Viitor 114 ; Dr. Trandafirescu Magdalena Șos. Colen­­tina 131 , Gheorghiu Evlampia, Str. 13 Septemvrie 2. AZI MĂLAI Azi e valabil" prim­a ju­mătate a bomo",iii 113 pen­tru 300 ger. mălai. De la Cooperativa de consum „Victoria” Distribuţia zahărului la Coopera­tiva „Victoria” se face regulat prin magazinele mai jos notate: B-dul Pieptenari Nr. 7, B-dul Bră­tianu Nr. 2, Cal. Griviţei Nr. 180, Piaţa Amzei, Aleea B., compart. 7, Tudor Vladimirescu, Cal. Moşilor Nr. 299, Şos. Mihai Bravu Nr. 223, Cal. Rahoveci 107, Buciureştii-Noui,­­Principele Nicolae, S. T. B., Malaxa , în incinta fabricei Malaxa. Atragem atenţiunea că este interzis a se dietaşa bonurile de zahăr din cartelă, operaţiunea aceasta urmând a se face d­e către funcţtoniarii coo­perativei. Prelungirea termenului pentru depunerea declara­ţiilor de impunere pe exerciţiul 1946—47 AU MAI FOST PRELUNGITE ŞI ALTE TERMENE Ministerul Finanţelor a dispus ca termenul pentru depunerea declara­­ţiunilor în vederea impunerii pe exerciţiul 1946—947, care expira la 28 Februarie a. a. să fie prelungit până la data de 15 Martie 1946. Sunt obligaţi a depune aceste de­­claraţiuni la circumscripţiile de constatare toţi comercianţii, indus­triaşii şi profesioniştii, indiferent dacă au fost impuşi sau nu până în p­.­ezent. Deasemenea Ministerul Finanţelor a dispus prelungirea până la data de 15 Martie crt. a comunicărilor către Administraţiile Financiare respective a fişelor de furnizori şi clienţi. Pentru plata impozitelor pe sala­riile cuvenite pe luna Ianuarie 1946 termenul a fost prelungit cu încă cinci zile, adică până la data de 5 Martie crt. UN FOR FU AII UNI in urma memoriului prezentat de S. S. I. secretariatului Şcolii Politeh­nice, s’a aprobat amânarea încheierii situaţiei şcolare până la 1 Iulie 1946. In acest timp se vor ţine 4 sesiuni ex­traordinare, la care studenţii restan­­ţieri vor avea dreptul să se prezinte pentru obţinerea examenelor necesare promovării. Cooperativa studenţească a obţinut o nouă cotă de zahăr care urmează să fie distribuită de cooperativă tutu­ror studenţilor indiferent dacă sunt, sau nu, membri ai­ ei. Sâmbătă 2 Martie, ora 18:30, Sec­ţia muzicală a SSI-ului organizează o audiţie Jehudi Menuhim. Se va cânta Concertul pentru vioară de Mendelsohn, Concertul dublu de Bach, etc. Prezentarea St. inginer Ch. de Hillerin, Uniunea Femeilor Antifasciste din România, organizează un mare festi­val artistic, Vineri 1 Martie a. c. ora 3 d. a. fix la „Studio’’ Teatrul Naţio­nal, îşi vor da concursul d-nele : Arta Florescu, Dida Callimachi, Nelly Dordea, Maria Voluntaru, Viorica Mierlescu, Virginia Zahan, Josette Hârsu, Trude Kessiel, Maria Savin, Nuţi Flavian şi baletul Operei Ro­mâne sub conducerea d-nei Sanda Damovsky. Uniunea Femeilor Antifasciste din România Sectorul I Galben, cheamă toate intelectualele, gospodinele, mun­citoarele, la marea întrunire din sala Cinematografului Roma din str. Ro­mană, Sâmbătă 2 Martie 1946, ora 4 p. m. unde vor vorbi d-nele : Elena Livezeanu, M. Klein și M. Predescu. * In sala Subsecretariatului de Stat al Marinei din B-dul Elisa­­beta Nr. 1 s’a deschis expoziţia amite. D. prof. Al. Rosetti — Rectorul U­­niversităţii din Bucureşti^ va ţine o conferinţă pentru studenţii Facultăţii de Litere şi Filosofie — Vineri 1 Mar­tie a. c. orele 17 In amfiteatrul Haj­­deu, cu subiectul „Impresii din S. R­­S. S.”. Politehnica din Buedhăşîî la cunoştinţa celor interesaţi că în Moni­torul Oficial Nr. 42 din 19 Februarie 1946 s’a publicat un post vacant de şef de lucrări pe lângă catedra de Meta­lurgie dela cursurile comune ale aces­tei Politehnice, înscrierile se fac la Registratura Po­litehnicei din Calea Gri­viței 132, în termen de 20 zile de la data publicării CONVOCĂRI Toţi responsabilii cu economate de la­ întreprinderi sunt convocaţi la 28 Februarie 1946, la ora 4 t1. m., în Camera de Muncă, str. Calomfiresc No. 8. Toţi responsabilii resortului tine­ret din fabricile organizate în Sin­dicatul Metalo-Chimic, sunt convo­caţi la şedinţa ce are loc Joi 23 F­bruarie a. c. ora 4 p. m., la sedii Comisiei Locale din str. Calomfiresc No. 8. Responsabilii resoartelor economice ale Sindicatelor, precum şi controlorii Pe lângă economate de la toate econo­­matele din Capitală, sunt convocaţi Joi 28 Februarie a. c. ora 4 d. a. la o consfătuire la Comisia Locală str Calomfirescu No. 8. Comitetele de întreprindere vor su­praveghea participarea controlorilor de pe lângă «conon^t 1» această se-

Next