Scânteia, aprilie 1946 (Anul 3, nr. 491-512)
1946-04-01 / nr. 491
Sunt puţini acei scriitori al literaturii noastre care să fi redat cu mai multă fidelitate aspectele timpului lor, «L L. Caragiale. Opera lui Caragiale constitue astăzi pentru noi nu numai o creaţie literară de înaltă ţinută, dar şi o preţioasă arhivă de documente ale uneia din epocile cele mai frământate ale Istoriei noastre naţionale, Începând cu detronarea lui Cuza-Vodă şi culminând cu răscoalele din 1907. Cu toate că arma preferată a scriitorului a fost întotdeauna ironia, Caragiale a avut şi câteva momente, in care a privit cu multă gravitate fenomenul social. Unul din aceste momente il constitue şi broşura „1907 — din primăvară până’n toamnă“ — publicată in Octombrie 1907. Materialul acestei broşuri fusese publicat în revista „Die Zeit" a cărei redacţie suprimase sfârşitul. Caragiale redă conţinutul întreg la care adaogă câteva comentarii. Scriitorul analizează cauzele cari au dus la răscoalele ţărăneşti din anul 1907 şi subliniază disproporţia dintre Întinsele latifundii stăpânite de câţiva mari proprietari, şi imensa mulţime a ţărănimii sărace, având mici parcele de pământ sau neavând pământ deloc. Caragiale spune: „Din stoarcerea forţelor acestora din urmă au rezultat şi luxul nechibzuit al proprietarilor şi Înavuţirea nemăsurată a arendaşilor şi Câştigurile enorme ale Băncilor şi bacşişurile administraţiei publice şi, mai încă, ridicarea mereu crescândă a veniturilor Statului". Pornind de la acest aspect structural al ţării noastre, Caragiale caută să lămurească modul în care este alcătuită suprastructura administrativă, politică, juridică şi culturală. „Partidele politice In Înţelesul european al cuvântului... nu există in România. Cele două aşa numite partide istorice (partidul conservator şi partidul liberal, N. R.) care alternează la putere nu sunt în realitate decât două mari facţiuni, având fiecare, nu partizani ei clientelă“. „Imensa clasă a ţăranilor nu are, propriu vorbind, nici un reprezentant natural al intereselor ei în Camere“. Aceasta înseamnă că „în loc să derive guvernul din majoritatea reprezentanţei naţionale, derivă unanimitatea acesteia de la guvern". Şi Caragiale continuă: „Asta, în ţara românească, se numeşte cu tot seriosul, sistemă democratică... Şi oligarhia asta, semicultă sau, in cel mai bun caz, fals-cultă, pe cât de incapabilă de producţie utilă ori de gândire, pe atât de lacomă de câştiguri şi onoruri, îşi arogă puterea întreagă a Statului... Împărţita în două bande, ce se numesc cu pretenţie „istorice" — liberal şi conservator — bande mai nesocotite decât nişte seminţii barbare în trecere, fără respect de lege, fără milă de omenire, fără frică de Dumnezeu,— această oligarhie legiferează administrează, calcă astăzi legile pe care le-a făcut ieri, preface mâine legile făcute azi, ca poimâine să le calce şi pe acelea, fără spirit de continuitate şi fără altă sistemă decât numai împăcarea momentană a exclusivelor ei Interese, pentru perpetuarea saprei organizaţii ademite aci democratice". Fără Îndoială că viziunea socială a lui I. L. Caragiale suferă de o insuficienţă, destul de răspândită printre contemporanii săi. El consideră cele două partide de guvernământ: conservator şi liberal ca două „facţiuni“, ca două formaţiuni artificiale create adâoc. Caragiale nu vedea legătura strânsă care exista între cele două partide şi interesele păturilor sociale pe care acestea le reprezentau. Partidul conservator era în special reprezentantul marei moşierimi: partidul liberal reprezenta, în afară de o parte a moşierimii, interesele tinerei burghezii. Rivalitatea dintre aceste două partide, nu era aparentă, ci constituia o realitate, traducând un antagonism structural, era lupta dintre păturile în plină ascensiune (liberali) şi feudalitate reprezentată prin mare a ntosterime (conservatori). Această distanţă şi nepotrivire de interese, care lămureşte suficient frământarea politică a epocei lui Caragiale, a dispărut ca prin farmec în faţa pericolului comun: răscoala ţărănimii şi a evidenţiat împletirea de interese existentă. In istorica şedinţă parlamentară din 1907, care a urmat imediat venirii la guvern a partidului liberal, cei doi adversari „ireductibili“ s-au îmbrăţişat frăţeşte, furându-şi ajutor reciproc pentru înlăturarea primejdiei ce-i ameninţi pe amândoi deopotrivă. A fost un timp când Caragiale era acuzat de reacţionarism prin faptul că ataca cu înverşunare liberalismul. Privită în perspectiva timpului acuzaţia apare nejustificată, nu numai pentru prietenia pe care scriitorul a arătat-o mişcării socialiste, dar prin faptul că astăzi putem afirma cu certitudine că atacând liberalismul, Caragiale ataca şi ridiculiza de fapt pseudo Despre imperialismul german Editura P. C. R publică o broşură a cunoscutului economist sovetic Eugen Varga, imtitulată: „Rădăcinile istorice ale particularităţior Imperialismului german". Autorul acestei broşuri şi-a pus sarcina „de a expune, pe scurt, în spiritul marxismului-leninismului, rădăcinile istorice ale particularităţilor imperialismului german" Aceste particularităţi nu se pot explica printr’un „caracter naţional“ feroce al poporului german, ci —spune E. Varga—„isvorul... treime căutat in Istoria Germaniei. Caracterul naţional al unui popor nu este o particularitate a rasei, ci rezultatul unei întregi evoluţii istorice“. Desvoltarea întârziată a capitalismului industrial german Una din aceste rădăcini istorica este „desvoltarea întârziată a capitalului industrial faţă de cel al puterilor din Europa occiden ta lă ,desvoltare care s’a produs într'o perioadă în care proletariatul din ţările Europei occidentale ajunsese să reprezinte o ameninţare pentru burghezie"1. Urmarea a fost că burghezia germană a abandonat revoluţia burgheză „pe care ar fi putut-o duce la victorie contra moşierilor feudali numai cu ajutorul proletariatului şi a căutat un sprijin împotriva proletariatului chiar la acele forţe feudale reacţionare. Din această cauză ,rămăşiţele feudalismului se menţinură până adânc în perioada imperialistă a capitalismului“ ; nobilii, agrarienii şi junkerii erau aceia care guvernau ; funcţiunile înalte ale statului, administraţia superioară, locurile de ofiţeri erau ocupate până în 1918, în mod aproape exclusiv de nobili“. Calea prusacă în agricultură De pe la mijlocul secolului al XIX-lea, marii latifundiari germani încep să facă negoţ cu produsele lor. „Insă, cu toată această angrenare în desvoltarea capitalistă, repartiţia pământului şi organizarea muncii păstrată Pater-democraţia, rezultată din menţinerea rămăşiţelor feudale. Iar viziunea scriitorului este justă pentru întreaga perioadă de dominaţie politică a „istoricilor". Declarându-se apărător al intereselor ţărănimii, partidul naţional-ţărănesc a fost de fapt acela care alături de liberali a împiedicat in permanenţă realizarea visului ţărănimii noastre: o mare şi adevărată reformă agrară. Şi dacă la 1907 liberalii au măcelărit ţărănimea salvând astfel feudalitatea, un sfert de secol mai târziu, naţional-ţărăniştii aveau să măcelărească muncitorimea la Griviţa. ION VITNER nice caractere feudale" (muncitorii agricoli erau „slugi“ care primeau „salarii in natură“ şi un „petec de pământ"). Această cale de desvoltare a agriculturii o numeşte Lenin „calea prusacă" : „latifundiile feudale se transformă în latifundii burgheze, iu latifundii de junkeri. Se naşte o mică minoritate de ţărani bogaţi, in restul ţăranilor este condamnat timp de decenii la o spoliere şi subjugare feroce“. Pe de altă parte capitaliştii industriali „se străduiau să achiziţioneze proprietăţi funciare, căci în Germania—ca nu toate ţările cu resturi feudale puternice—numai acela era „domn“ care poseda proprietăţi funciare“. De aici o „împletire puternică în viaţa economică a Germaniei între junkeri şi marea burghezie, însă în viaţa politică şi socială nobilimea rămase şi mai departe o clasă separată şi privilegiată“. Prusacismul Care sunt elementele „prusacismului ?“ Eugen Varga le înşiră pe cele mai importante : conservatismul şi reacţiunea semi-feudală, militarismul, ideologia statului autoritar, rolul nemţilor de „popor ales“, chemat a domina celelalte popoare (concepţie pe care o întâlnim la Fichte, Wietsche, Sombert şi culminează la Hitler). Primul război mondial apitolul consacrat imperialismului german in timpul imperiului ar trebui citat în întregime atât de strânsă și închegată este analiza fenomenelor economice, sociale și politice. Unitatea Reichului a dus la o rapidă desvoltare a capitalismului german. ,,In acelaş timp—sprwis Varga—începu şi desvoltarea catalismului monopolist, trecerea lentă spre imperialism“. Cele două clase reacţionare stăpânitoare, marea burghezie şi agrarienii, şi-au mărit în mod artificial renta funciară şi profiturile cu ajutorul statului şi pe contul proletariatului. Cele două clase erau aliate pentru exploatarea oamenilor muncii şi în primul rând a proletariatului, a funcţionarilor particulari şi a funcţionarilor publici. Din această cârdăşie „agrarienii erau beneficiarii principali“. Preţurile ridicate, menţinute pe piaţa internă făceau ca absorpţia mărfurilor să fie din ce în ce mai scăzută. Capitalul monopolist trebuia, sau să arunce pe piaţa externă cea mai mare parte a producţiei, la preţuri scăzute (dumping) sau să micşoreze producţia. Rezultatul ar fi fost însă, în ambele cazuri, „o micşorare a profitului“. Calea desfiinţării tarifelor vamale ridicate, a coborârii rentei funciare la nivelul „determinat de preţurile produselor agricole pe piaţa mondială“ însemna luptă împotriva agrarienilor, în alianţă cu proletariatul. Burghezia germană însă căuta sprijin la celelalte clase reacţionare tocmai împotriva proletariatului. Rămânea o singură cale, „a războiului pentru reîmpărţirea lumii“. Imperialismul fascist german Marea burghezie reacţionară din Germania şi aliaţii săi, agrarienii, junkerii şi generalii au pregătit imediat după înfrângerea din 1918, doborîrea republicii democratice şi al doilea război mondial. Noua formă a imperialismului german a fost fascismul lui Hitler. Acesta se caracterizează prin : politica deschis antidemocratică (desfiinţarea constituţiei, a sindicatelor etc.); domnia arbitrarului (Hitler modifica sentinţele judecătoreşti) ; reînvierea unor forme medievale (proprietăţi ereditare, bresle de meseriaşi, prigonirea evreilor sau chiar pre-medievale —neo-păgânismul german). Imperialismul fascist german „a încercat să transforme în colonii state europene... care aveau un nivel de cultură ridicat. Poporului german i s’au impus lipsuri aspre, pentru a putea fi pregătit războiul. Armata germană a fost transformată într’o armată de jefuitori. Nerespectarea tratatelor şi jefuirea învinşilor au devenit principiu şi sistem. „Imperialismul fascist german uneşte toate vechile trăsături reacţionare ale prusacismului cu acelea ale reacţiunii imperialiste ale capitalului monopolist din epoca crizei generale a capitalismului..." Eugen Varga Iso închee adminibila sa lucrare astfel : „...pe baza condiţiilor istorice prealabile expuse mai sus, s’a ivit, prin colaborarea dintre burghezia monopolistă germană cu junker a prusneni şi cu militariştii şi demagogii hitlerişti, imperialismul fascist german, care a dus poporul german la catastrofa de azi“. .... ăîL.. . .. —-a." Noui înaintări în Corpul Străiflorilor Dăm mai jos în continuare numele subofiţerilor avansaţi: CAVALERIE CSetchin I. Alexandru, Şerban C. Florea, Grigoraş Gh. Constantin, Văetuş St. Năstase, Hatură D. Petre, Orevenceanu C. Petre, Grecu I. Gheorghe. ARTILERIE Popescu B. Marin, Radu D. Dumitru, Manolache M. Gheorghe, Pătuleanu N. Dumitru, Stanciu St. Nicolae, Bugiugan I. Constantin, Muraxiu P. Grigore, Vintiloiu P. Argman, Băioiu N. Dumitru, Mortu N. Stan, Maxim Gheorghe, Crihan V Constantin, Rădan V. Dumitru, Iliescu St. Busuioc, Dobre M. Alexandru, GENIU Ştirbu D. Alexandru, Olteanu Gh., Endiu T. Radu, Buidiucea Gh. loan, Mociiţă Vasile, Liciu Hristache. RADIO TELEGRAFIŞTI Glubemă M. loan, Nichişin A. Andrei, Alexandru St loan, Munteanu Gh. loan, Dăescu C. Gheorghe, Fedora Gh. Gheorghe. ŞOFERI MECANICI Radu T. Cristea, Dogaru Gheorghe, Dumitru Petre, Dobre Marin, Olaru Vasile, Anegroaiei Ilie, Ghica Vasile ADMINISTRAŢIE Gora N. Vasile, Bălteanu I. Marin, Morariu A. Nicoale, Ştefănescu , Alexandru Lateş P. Andrei, Paşcanu Iorgu, Bundache I. Ioan, Uţă Stoicu. SANITARI Hergelegiu I. Dumitru, Chiriloiu Gh. Gheorghe, Chihaia D. Vasile. GUARZI ARTILERIE Pistol P. Mihai, Corbeanu C. Alexandru, Blându I. Radu, Doreanu I. DECIZIA Nr. 3249 din 26 Martie 1945 Avansaţi cu vechimea de 1 Dec. 1945 INFANTERIE loan C. loan, Păunescu St. Vasile, Tudorie Mihai, Pantilimon Gheorghe, Munteanu Gheorghe, Papuc Gheorghe, Cristea I Gheorghe, Cucu Gheorghe Gheorghiu N. Gheorghe. ARTILERIE Ivănoaica Cristache Constantin Mirică, Domnaru Teodor, Viişoreanu loan,■......—v Dochia Ioan. ADMINISTRAȚIE Chedaru Enache, Moţatu loan, Fodor Nicolae, Popescu Gheorghe, Doniceanu Alexandru Călin M. David, Mircea Dumitru, Mironescu Toma. SANITARI Niţă Avram. MUZICANŢI Faur Dumitru, Istrate Nicolae. PLUTONIERI LA GRADUL DE PLUTONIER MAJOR INFANTERIE Chiper Anghel, Neagoe I. lován, Cladicov Nicolae. ADMINISTRAŢIE Grigoraşcu Mihai, GUARZI DE ARTILERIE Dima V. Iancu-GUARZI DE GENIU Niţă Ilie, Puncea Savu Grosu Tuberiet, Dragomirescu Octavian. MUZICANŢI Ghiţulescu Badea, Constantinescu N, Herşcu Pincu Martin Neagu Vasile Ştefan, Gheorghe Tănase, Papait Constantin, Stoian Andrei Onofrei Gheorghe, Chira Nicodim, Drăguț Andrei, Purcărea Nicolae Tănase Gheorghe, Petrescu C. Marin, Floricel I. Gheorghe. SERGENȚI MAJORI LA GRADUL DE PLUTONIER INFANTERIE Vaslle M. Gheorghe . Angheli M loan Voinea S Gheorghe. ARTILERIE Barbu C. Nicolae. GENIU Soare Teodor, Vlăsceanu L Miron- ADMINISTRAȚIE Munteanu E. Constantin, Gigea Gh. Tudor, Tănase M. Aurel, Teodorescu Mircea. GUARZI DE ARTILERIE Octavian I. Trandafir, Grămescu L Paptelie, Melenciuc Gh. Ioan. GUARZI DE GENIU Lazăr Ilie, Ioanițescu I. Matei, Cruceru I. Nicolae. MUZICANŢI Popescu Oprea, Dims P. Solomon, Pop Augustin, Tărăniţu Constantin, Sârbu Petre, Spân Ioan, Bordianu Justin, Matei T. Filimon, Lambru F. Ilie. CORNIŞTI Axente E. Mihail. (Continuare în Nr.. viitori - ■ .......—— Mihai CORNIŞTI TROMPEŢI Farcaş Mihai. ~ GENIU In lumina (Continuare din pag. la) rea marilor puteri atunci când va stabili statutul teritorial definitiv al Europei... Adevărul trebue Insă continuu accentuat, că nimeni altul nu are drept asupra„Republicii Moldovenești” (Transnistria) In măsura în care avem noi”. O tăcere penibilă a fost singurul răspuns al reacţiunii la aceste documente acuzatoare. Posibil că unii cetăţeni ai ţării noastre vor fi hrănit totuşi anumite iluzii, inchipuindu-şi că usturătoarele învăţăminte ale istoriei au îndemnat pe domnii Maniu, Brătianu & Co. s’o rupă cu un trecut ruşinos. Reacţiunea s’a grăbit ea însăşi să risipească aceste iluzii. „P. N. Ţ. merge ferm pe drumul lui de totdeauna, el nu se schimbă la bătaia vântului nici nu flutură programe de sezon" — declară ritos „Dreptatea". „Noi nu improvizăm, noi continuăm” — precizează prin gura domnului Fotino, „partidul Brătianu”, Iniţiatorul şi promotorul „istoric” al politicii antisovietice. Să i se permită opiniei publice muncitoreşti şi democratice să-l întrebe pe domnii Maniu şi Brătianu: 99 Care este parities pe caren perseverenţă • continuaţii Răspunsul rrf-l dau manifestările, primejdioase pentru Interesele naţionale ale României şi pentru pacea In această parte a Europei, manifestări al căror Inspiratori şi autori sunt fruntaşii grupărilor istorice: acesta este un secret al lui Polichinelle, care nu este ignorat de nimeni, absolut de nimeni. Departe de noi Intenţia pe care ne-a atribui „Liberalul”, de a monopoliza prieteniile. Dar pentru a-şi demonstra prietenia pentru ţara care ne-a eliberat, ne-a salvat de foame şi ne-a acordat nepreţuitul ei sprijin, nu ajung declaraţii dubioase. Trebuia ca partidele ce-şi zic istorice să se fi scuturat de balastul polticii lor reacţionare, militariste şi antisovietice. Or, realitatea a dovedit pe deplin Incapacitatea lor mai mult decât politică, incapacitatea lor organică de a se scutura de acest balast Aceasta este Concluzia pe care a tras-o de mult muncitorimea conştientă şi odată cu ea toţidemocraţii români. Concluzia aceasta nu poate decât să mărească voinţa forţelor democratice de a repurta o definitivă victorie politică asupra reacţiunii. U. Răutu Pământ tractoare şi credite cer istoricii... fContinuare din pag. 1 a) şi bănci, către sergentul voluntar Preda Gh. Anghel. „Toate pământurile vor îi luate îndărăt, pentrucă ţăranii nu ştiu să le lucreze”. S’au străduit deci din răsputeri să împiedice reforma agrară, fiindcă ea le curmă huzurul. Se zbat acum cu disperare s’o oprească şi s’o anuleze măcar pe ici pe colo, deoarece un asemenea act este, — prin firea lucrurilor — în folosul ţărănimii şi al ţării, dar împotriva moşierimii. Că pentru atingerea acestui ţel se servesc, de minciună şi rea-credinţă, de vină e faptul că altă cale decât minciuna şi reaua-credinţă, nu au şi nu vor avea nicicând. Se silesc deci să încredinţeze lumea că agricultura şi moşierimea sunt una, şi că aplicarea reformei agrare e plină de primejdii imediate şi viitoare. „Reforma agrară” spune d. M. Berceanu în ziarul pomenit, „a fost principala cauză a micşorării producţiei agricole”. Ar fi lucru fără noimă să căutăm adevăr şi bună-credinţă în argumentele d-lui Berceanu. Adevărul asupra cauzelor nivelului scăzut a! producţiei noastre agricole îl ştie bine fostul moşier şi dregător „Istoric“, după cum îl ştiu şi cei ce stau alături de dânsul în partidele reacţionare. Dovada o găsim tot în oficiosul brătienist din 20 Martie a. c, în articolul „Lipsurile agriculturii”: „Când adesea spicele se culeg cu mâna în loc să se recolteze cu Instrumentele, când seceta bântuie an de an şi înjumătăţeşte recolta sau o distruge definitiv, deşi apa pentru irigaţie se găseşte din belşug în apropiere... când vitele sunt primitive, pipernicite şi rău hrănite... e firesc că nivelul agriculturii noastre nu poate fi decât scăzut... Mai sunt apoi inundaţii cauzate de lipsa de rectificare a râurilor, absenţa bazinelor de colectare, degradări de terenuri rezultate din defrişări sălbatece..." Dar cine oare e de vină pentru toate acestea? Nu guvernele moşiereşti ale „Istoricilor", care au guvernat zeci de ani ţara păstrând cu grije tocmai această situaţie dăunătoare? Şi in ce măsură ar putea fi lecuite aceste lipsuri incontestabile, dacă agricultura ţării ar ajunge iar pe mâna moşierilor şi a partidelor „istorice”, a căror vitregă stăpânire şi „pasiune creatoare” le-a provocat şi le-a adâncit an de an, vreme de decenii? Prin ce ar fi servite interesele ţării şi nu oarba poftă de huzur a marilor proprietari, dacă actul de dreptate realizat prin reforma agrară ar fi gâtuit, lar mersul firesc al lucrurilor ar fi întors cu silnicie spre trecutul negru al dijmei, ruşfetului şi iobăgiei? Iată întrebări cărora partidele „istorice“ nu vor şi nu pot să le răspundă. Le-a răspuns însă de mult poporul şi guvernul care-i apără interesele, înfăptuind reforma agrară, muncind cu râvnă pentru cât mai dreapta şi mai grabnica ei definitivare şi punându-şi toate puterile ca să ridice temeinic agricultura ţării. Da, guvernul dă şi va da credite pentru nevoile agricole ; el dă şi va mai da agricultorilor seminţe; măreşte şi va mări din ce în ce mai mult parcul de maşini şi tractoare. Dar nu în folosul moşierimii trântore şi jefuitoare, ci în acela al ţărănimii vrednice, eliberată din jugul moşieresc şi pornită cu hotărîre pe drumul propăşirii. Tocmai aci e deosebirea între guvern şi istorici. Şi dacă astăzi, guvernul, din lipsă de mijloace nu poate ajuta pe plugari cât ar vrea el, mâine, poimâine şi cu fiecare zi de muncă încordată a întregului popor, acţiunea lui va deveni tot mai puternică, tot mai cuprinzătoare. Reforma agrară nu va fi zdruncinată nici cu o iotă de zvârcolirile reacţiunii. Ea pune temelie sănătoasă unei Românii noui, cu adevărat democratice, aşa cum răpunerea moşierimii şi împroprietărirea ţăranilor a dat un nou avânt de ridicare Poloniei, Ungariei, Iugoslaviei, Bulgariei şi tuturor ţărilor scăpate de sub călcâiul reacţiunii. Asaltul înverşunat al partidelor „istorice” Împotriva reformei agrare e sortit înfrângerii definitive. N. David nari cantafi de promise , industria e gata a fi detribuite la sate (Continuare din pag. l-a) când, 90.000 per. încălţăminte, 360.000 per. opinci şi 25 000 buc. harnaşament, ce urmează a fi livrate în cantităţi egale lunar până la 1 August. Tranenta pe luna martie este în cea mai mare parte confecţionată şi va fi ridicată în căteva zile de incoop. Comenzile de mai sus vor fi mărite, pe măsură ce colectările de piei vor spori. Articole de cauciuc In sectorul cauciucului, fabricile „Cordatic” Braşov, „Quadrat”, I. N. C. A. şi „Superterm” vor livra până la 15 Aprilie a. o- 2000 tuburi Şi garnituri pentru vermorele. Vopsele şi coloranţi Comenzile pentru vopsele şi coloranţi date fabricilor „Zimmer“, „I. L. C“, „Minerva“, „Sapotin“, „Procopiu“, „Baiadera“ şi „Globus“, cuprind 25.000 kg. vopsele de zidărie, 25.000 kg. vopsele de tâmplărie şi 130.000 duzini coloranţi pentru fire. Cele 50 000 kg. vopsele vor fi livrate în două tranşe: Martie şi Aprilie. Prima tranşă este gata lucrată şi va fi predată la termenul prevăzut. Coloranţii de fire sunt livraţi in trei tranşe: Martie, Aprilie şi Mai. Şi aci, prima cantitate pe luna Martie este gata. In afară de acestea s’au mai comandat la fabricile „Minerva”, „Metalochimion”-Ploeştii şi „Sineala” din Bucureşti 12.500 pachete de ultramarin. Se mai poate adăuga că fabricile de ciment şi ţiglă au comunicat că prima tranşă este executată şi poate fi ridicată. R. F. PLECAREA DELEGATELOR SOVIETICE 0.1nparticipat a Congresul iernilor En la ora 8 dimineaţa dela aerodromul Băneasa, au plecat cu avionul spre Moscova d-nele Gherasimova, Zupkova şi Leontieva, delegatele sovietice la primul congres al femeilor democrate din România. La plecarea delegatelor sovietice au fost de faţă domnii : Vinogradov, din partea Comisiei Aliate de Control, Kavtaradze, ambasadorul Uniunii Sovietice Dangulov, reprezentantul VOECS-ului şi numeroase reprezentante ale Federaţiei Democrate a Femeilor din România, între care cităm pe doamnele: Rosetti, Deriu Manole Ofelia, Liupa Chişinevschi, Dida Mihalcea, Olimpia Ţenescu, Elena Stoia, E. Livezeanu. Prietena Elena Livezeanu a salutat de plecare delegaţia sovietică, arătând în calde cuvinte că amintirea delegatelor va rămâne mereu trează şi relevând aportul şi îndemnul ce l-a adus vizita lor. Delegatele sovietice au răspuns mulţumind pentru frumoasa primire ce ia s’a făcut şi scoţând în evidenţă că, prietenia ce s’a legat cu prilejul acestui congres între reprezentantele femeilor sovietice şi ale F.D.F.R-ului este un pas înainte pentru consolidarea prieteniei între popoarele sovietice şi poporul român şi închegarea unei vieţi paşnice, libere şi democrate. CONCURSUL DE POEZIE Juriul concursului de poezie all ziarului „Scânteia”, întrunit sub preşedinţia d-lui Mihail Sadoveanu şi alcătuit din d-nii : Geor Bogza, Al. Al. Philippide, Ion Călugăru, D. Corbea şi Nestor Ignat, a hotărît primirea poeziilor pentru concurs până la 15 APRit.bt) a. c. Rezultatull concursului de poezie se va publica la I Mai la Ca CALENDAR ORT.; Duminica Sf. Ion Scărarul. Cuv. Ipatie Episc. Gangrel (+ 378). CAT. : Lactar». Str. Balbina. PROT.; Balbina. EVR. : 38 A dar, *709. Soarel* răsar» la or»I« 9.03 flopun» la ora 18.40 Timpul probabil Presiune*, atmosferică mal Întâi in creștere cu 2-4 mm, apoi ve «cede In cursul zilei până la 2 mm. In Jumătatea de Vest a ţării, cerul se va menţine mai mult senin şi variabil în jumătatea de Est. Vântul va sufla de la Vest şi Nord- Vest cu 10-20 km. pe oră, cu rotire In spre Nord-Est. Temperatură în creştere uşoară. Ploi, sub formă de averse cu caracter local, în jumătate de Est a ţării. Farmaciile de serviciu după ora 22 Teodoedu Valeriu, Calea Victoriei 4; Solomon Avram Bacău Str. Brezoianu 10; Ionescu Marius, Calea Griviţei 446; Constantinescu C. Buzău Calea Dorobanţilor 170; Niţescu Sebastian, B-dul Regele Ferdinand 108; Rueşu Mihail Şos. Giurgiului 9; Grizaru Lazăr Calea Rahovei 880. RADIO RADIO ROMANŢA ŞI RADIO BUCUREŞTI. 7.30: Deschiderea emisiunii. Ora exactă. Radio Jurnal. Buletinul de ştiri române in limba rusă. 7.59: Muzica dimineţii (discuri). 8.15: Ora copiilor în limba maghiară. Continuarea muzical de dimineaţă (disp.). 8.45: Ora copiilor. 9.45: Transmisiunea slujbei religioase de la Sfânta Patriarhie. 1100: Transmisiune de la Ateneul Român. Concertul simfonic al Orchestrelor „Filarmonica” şi „Radio" sub conducerea Maestrului George Enescu. 18.00: Ora exactă. Ora satului. 1400: Radio Jurnal. 14.20: Radio Magazin. 14.50: Orchestra Nicolae Cireş — voce Mia Poker. 15.30: Taraful Dluţă Rudăreenu. 16.00: Orchestra de salon Radio dirij. de Ion Hartularu Darclée canto: D-na Margareta Vasilescu Dejana. 17.00: Ora Sindicală. 18.00: Ora exactă. Muzică de dans (discuri). 18.80: Actualităţi sovietice. 19.00: Bucureştii pe vremea lui Cuza Vodă — prezentare muzicală de Horia Furtună, cu concursul d-rei Smaranda Gáspár1, d-lui Dumitru Scuortu şi Orchestrei Nicu Stănescu. 2000: Jurnal pentru provincie. Jurnal pentru Capitală. 20.10: Revista presei. 20.15: Universitatea Radio: „Articolul 13 al Proclamaţiei de la islaz“ de Gh. I. Georgescu 20.30: Muzică din filme (disc.). 20.40: Ora femeii. 21.00: Viorica Anghel — canto: Muzică uşoară engleză. 21.13: Cronica externă de George Ivașcu. 21.30: Constantin Stroescu — canto . Dragoste de poet de Schumann. 22.00: Ora exactă. Radio Jurnal. Buletinul de știri române în limba rusă. Cronica sportivă de Victor Bonciulescu. Rezumatul programului de a doua zi. 22.35: Muzică românească (discuri). 23.00: Muzică de dans (discuri). 24.00: Ora exactă, închiderea emisiunii. De la orele 14.30— 15.30 Radio Dacia Română pe lungime de undă S2,4 m, emite pentru străinătate. Luni 1 Aprilie 1946 RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI. 7.00: Deschiderea emisiunii. Ora exactă. Radio-jurnal. Buletinul de ştiri române In limba rusă. Rezumatul programului. 7.20 : Muzica dimineţii (discuri). 7.30: Emisiune in limba maghiară. Continuarea muzicii de dimineaţă (discuri). 8.00: Buletinul ştirilor interne pentru presa din provincie. Muzică variată uşoară (discuri). 8.30: Muzică variată ușoară (discuri). 8.45: Jurnal administrativ. 9.00: Ora exactă. închiderea emisiunii. De la orele 9.00— 9.05 Jurnal în limba bulgară. 13.00 : Deschiderea emisiunii. Ora exactă. Cotele apelor Dunării. Concert de prânz (discuri). 14.00: Ora exactă. Radio jurnal. 14.20: Muzică variată uşoară (disc.). 14.35: Taraful Nae Cioacă. 15.00: Ora exactă. închiderea emisiunii. 18.00: Deschiderea emisiunii. Ora exactă. Muzică variată uşoară (discuri). 18.15: Concert extraordinar de vioară al Maestrului George Enescu, acompaniat de Orchestra Radio, dirijată de Const. Silvestri (Transmisiune dela Athénéul Român). 19.05: Emisiune în limba maghiară. Carnet cultural. 19.20 : Continuarea transmisiunei dela Athénéul Român . Concert extraordinar de vioară al Maestrului George Enescu, acompaniat de Orchestra Radio, dirijată de Const. Silvestri. 20.00: Jurnal pentru provincie. CONVOCĂRI I Consiliul de conducere al Arii-US-ului se convoacă pentru ziua ae nuni 1 Aprilie a. c. ora 12 precis, la sediul Asociaţiei dlia Calea Victoriei Nr. 115, ordinea de zi: 1) . Cooptarea de noi membre pentru complectarea consiliului. 2) . Stabilirea programului de activitate al Asociaţiei pe următoarele trei luni. 3 . Raport asupra situaţiei financiare. SS Delegaţii sindicatelor de meseriaşi patroni în comisiunile de impunere din Bucureşti, sunt insistent rugaţi să fie toţi prezenţi la adunarea delegaţilor ce se va ţine luni 1 Aprilie ,ora 1a, la Camera de Muncă, cană vor primi toate instrucţiunile in legatura cu misiunea de cadre analfabeţi şi conferinţe din punere. 90 Responsabilii culturali, cu şcolile de cadre, analfabeţi şi confereinţe din sindicate, precum şi toţi instructorii şcolilor de cadre din întreprinderi, sunt convocaţi pentru Mărfi 2 Aprilie a. c., ora 4 d. a., in strada Calomfirescu Nr. 8. • Micii meseriaşi, membri ai Partidului Comunist Român sunt convocaţi Luni, 1 Aprilie ora 5 d. m. în sala „PARIS“ din Calea Rahovei Nr. 118. • Casa de Pensiuni a Colegiului Inginerilor (C. P. C. I.), anunţă pe d-nii Ingineri că în urma hotărîrei dată de Comitetul de Conducere în şedinţa din 12 Martie a. a, răscumpărările integrale la C.P.C.I. se vor face, până la data de 1 Mai a. o, la salariul tip de cotizare dim lunile 1945. „Turneu In provincie“ La 3 Aprilie va avea loc pe scema Teatrului Național premiera piesei „Turneu în provincie” de Lucia Demetriu». ^ - ——„-U-...i.-^..(,ua'jM.-l.ul^i—- - ~*s.-yig| Jurnal pentru Capitali. 20.10: Revista preced. 20.18: On Naţiunilor Unite: „Uniunea Republicelor Socialiste Sovietice. 20.45: Lerdlela Vlăsceanu — canto. 20.57: Buletin Sportiv. 21.00: Totul pentru vindecarea rănilor răsboiului. Scenariu radiofonic „Aprilie” l» I. Volendl şi Câmpeanu. 21.80 : Recital de canto: Vasile Alexiu, cu Orchestra Rădic. 21.45: Actualitatea In dialog. 22.00: Ora exactă. Radio-Jurnal. Buletinul de știri române în limba rusă. Rezumatul programului de a doua zi 22.80: Muzică simfonică engleză contemporană (discuri). 23.30 : Muzică populară sovietici (discuri). 24.00: Ora exactă: închiderea emisiunii. De la orele 14.30—15.30: Radio Dacia Română, pe lungime de undă 32,4 m, emite pentru străinătate. SPECTACOLE TEATRE OPERA: Butterfly (mat.); Căsătoria secretă (seara). NAŢIONAL : Inşir’te mărgărite (met.); Gaiţele (seara). COMEDIA: Casa cu două fete (mat); O femeie răpită (seara). STUDIO : Ultima oră (mat.); Mitică Porpescu (seara). ATENEU: Momenul Gaston. MUNICIPAL: Sărutul în faţa oglinzii (mar tineu), Samson (seara) .COLORADO: D. de la ora 5 . TEATRUL VICTORIEI: Femela şi paiaţa. MUNCITORESC : Familia chiţchiţ (8); întâmplări vesele (6). TEATRUL NOSTRU : Fum de dame. MODEIN: (ora 8): Mătăniile; (ora 6): Pot Usch şi Perimutter. TEATRUL MIC ! Dana au camelii CINEMATOGRAF* CENTRALE TRIANON: Teetft lumea cântă Şi dansează. CAPITOL : Poarta de aur. REGAL: Stăvilaruil morţii. ARO: Nebunul străzii. CENTRAL : Sărmanul Perez. TIVOLI: Au fost 5. LUXOR : S'a întâmplat... mâine. SELECT: Femeia îndărătnică. SCALA: Eşti pe« mal frumoasă. EXCELSIOR: Când dragostea înfloreşte. A. R. P. A. : Căpitan Fracoase. NISSA: Contele de Monte Crlato şi Revistă CORSO: Băeţi şi fată şi jurnal american. VICTORIA I Macftrto şi bandă veselă. CASANDRA : Eşti cea mai frumoasă. FRANKLIN : Om in loc. OMNIA : Trăim numai odată şi revistă. TINERETUL: Cei trei Muşchetari şi revistă. Luni, mălai Luni este valabil a douajumătate a bonului Nr- 33 pentru 300 gr. mălai. PARTIDUL COMUNIST ROMÂN Cercul de studii şi documentare din Secţiunea centrală tip educaţie politică organizează Marţi 2 Aprilie 1941 orele4 d. a (16) a 5-a conferinţă In sala ATENEULUI ROMAN Subiectul: relaţiile ROMÂNO RUSE IN DECURSUL VEACURILOR conferenţiari: av. MIHAIL MAGHERU Secretar General al „Arlus“-ului prof. Tudor stoianovici Programul artistici pora Massin (soprană) Radu Carp (pian) Arta Floresti (soprană) de la Opera Română Adia Gherlei (violină) Dida Calimachi de la Teatrul Naţional Bilete de la „librăria Noastră“ Calea Victoriei 45. Iar în ziua conferinţei la Cassa Ateneului Român INFORMAŢII Ministerul Educaţiei Naţionala « aproiat funcţionare« vinul cutra seral mixt, clasele I-VIIL Culturile încep la 1 Aprilie şi se ţin Intre orele 18,30—21,30. Inhrmaţiuni la cancelaria liceului „Mihail Eminescu", din calea Rahovei nr. 31 între orele 8—13 şl 15—20. Telion 3.27.44. Deoarece in Capitală se intiduc clandestin înseninate canticăle de carne, fără a fi supusă contorului sanitar și de multe ori pivenită din vite și porci bolnavi, pimejduind astfel sănătatea populaiei consumatoare, Primăria Captalei previne pe această cale pe tel acei căror 11 se propune spre ctupărare came de asemenea provalenţă, sfătuindu-în Interesul apării propriei lor sănătăţi, să relate pe acel cari se ocupă cu un asmenea comerţ interzis. • Ministerul Agriculturii şi Domeniul — Direcţia învăţământului agricol — aduce la cunoştinţa tuturr şcoalelor de agricultură, medii şi inferioare că vacanţa de Paştea elevilor începe în seara zilei . Miercuri 17 Aprilie, până la Dminica Tomei (28 Aprilie a. c.) Petru zilele de 15, 10 şi 17 Aprilie, se suspendă cursurile la toate colile de agricultură, în vederea intensificării insămânţărilor, 9 .prof. P. Constaminescu-Iaşi ministruInformaţiilor, a primit Vineri la prim, in audienţă, misiunea sanitară elveţian condusă 4 A Prof. dr. A. Moparaţ • Zsle de audienţă la d. ministru al Multi aunt: Lunea, Miercurea şi Vinera Intre orele 11,VI—13. In ară de zilele și orele mal sus Kftate, fioate fl primit nimeni. ...