Scânteia, aprilie 1946 (Anul 3, nr. 491-512)

1946-04-01 / nr. 491

S­unt puţini acei scriitori al litera­turii noastre care să fi redat cu mai multă fidelitate aspectele timpului lor, «­L L. Caragiale. Opera lui Caragiale constitue astăzi pentru noi nu numai o creaţie literară de înaltă ţinută, dar şi o preţioasă ar­hivă de documente ale uneia din epo­cile cele mai frământate ale Istoriei noastre naţionale, Începând cu detro­narea lui Cuza-Vodă şi culminând cu răscoalele din 1907. Cu toate că arma preferată a scriito­rului a fost întotdeauna ironia, Cara­giale a avut şi câteva momente, in ca­re a privit cu multă gravitate fenome­nul social. Unul din aceste momente il consti­tue şi broşura „1907 — din primăvară până’n toamnă“ — publicată in Octom­brie 1907. Materialul acestei broşuri fusese pu­blicat în revista „Die Zeit" a cărei redacţie suprimase sfârşitul. Caragiale redă conţinutul întreg la care adaogă câteva comentarii. Scriitorul analizează cauzele cari au dus la răscoalele ţărăneşti din anul 1907 şi subliniază disproporţia dintre Întinsele latifundii stăpânite de câţiva mari proprietari, şi imensa mulţime a ţărănimii sărace, având mici parce­le de pământ sau neavând pământ de­loc. Caragiale spune: „Din stoarcerea forţelor acestora din urmă au rezultat şi luxul nechibzuit al proprietarilor şi Înavuţirea nemăsurată a arendaşilor şi Câştigurile enorme ale Băncilor şi bac­şişurile administraţiei publice şi, mai încă, ridicarea mereu crescândă a ve­niturilor Statului". Pornind de la acest aspect structural al ţării noastre, Caragiale caută să lă­murească modul în care este alcătuită suprastructura administrativă, politică, juridică şi culturală. „Partidele politice In Înţelesul euro­pean al cuvântului... nu există in Ro­mânia. Cele două aşa numite partide istorice (partidul conservator şi parti­dul liberal, N. R.) care alternează la putere nu sunt în realitate decât două mari facţiuni, având fiecare, nu par­tizani ei clientelă“. „Imensa clasă a ţăranilor nu are, propriu vorbind, nici un reprezentant natural al intereselor ei în Camere“. Aceasta înseamnă că „în loc să derive guvernul din majoritatea reprezentan­ţei naţionale, derivă unanimitatea a­­cesteia de la guvern". Şi Caragiale continuă: „Asta, în ţara românească, se numeşte cu tot serio­sul, sistemă democratică... Şi oligarhia asta, semicultă sau, in cel mai bun caz, fals-cultă, pe cât de incapabilă de producţie utilă ori de gândire, pe atât de lacomă de câştiguri şi onoruri, îşi arogă puterea întreagă a Statului... Împărţita în două bande, ce se nu­mesc cu pretenţie „istorice" — liberal şi conservator — bande mai nesocoti­te decât nişte seminţii barbare în tre­cere, fără respect de lege, fără milă de omenire, fără frică de Dumnezeu,— această oligarhie legiferează adminis­trează, calcă astăzi legile pe care le-a făcut ieri, preface mâine legile făcute azi, ca poimâine să le calce şi pe ace­lea, fără spirit de continuitate şi fără altă sistemă decât numai împăcarea momentană a exclusivelor ei Interese, pentru perpetuarea saprei organiza­ţii ad­e­mite aci democratice". Fără Îndoială că viziunea socială a lui I. L­. Caragiale suferă de o insufi­cienţă, destul de răspândită printre contemporanii săi. El consideră cele două partide de guvernământ: conser­vator şi liberal ca două „facţiuni“, ca două formaţiuni artificiale create ad­­âoc. Caragiale nu vedea legătura strânsă care exista între cele două par­tide şi interesele păturilor sociale pe care acestea le reprezentau. Partidul conservator era în special reprezen­tantul marei m­oşierimi: partidul libe­ral reprezenta, în afară de o parte a moşierimii, interesele tinerei burghezii. Rivalitatea dintre aceste două partide, nu era aparentă, ci constituia o reali­tate, traducând un antagonism structu­ral, era lupta dintre păturile în plină ascensiune (liberali) şi feudalitate re­prezentată prin mare a ntosterime (conservatori). Această distanţă şi ne­potrivire de interese, care lămureşte suficient frământarea politică a epocei lui Caragiale, a dispărut ca prin far­mec în faţa pericolului comun: răscoa­la ţărănimii şi a evidenţiat împletirea de interese existentă. In istorica şedin­ţă parlamentară din 1907, care a ur­mat imediat venirii la guvern a parti­dului liberal, cei doi adversari „ire­ductibili“ s-au îmbrăţişat frăţeşte, fu­­rându-şi ajutor reciproc pentru înlă­turarea primejdiei ce-i ameninţi pe a­­mândoi deopotrivă. A fost un timp când Caragiale era a­cuzat de reacţionarism prin faptul că ataca cu înverşunare liberalismul. Privită în perspectiva timpului acu­zaţia apare nejustificată, nu numai pentru prietenia pe care scriitorul a a­­rătat-o mişcării socialiste, dar prin fap­tul că astăzi putem afirma cu certitu­dine că atacând liberalismul, Caragia­le ataca şi ridiculiza de fapt pseudo­ Despre imperialismul german E­ditura P. C. R­ publică o bro­şură a cunoscutului economist sovetic Eugen Varga, im­ti­tu­­lată: „Rădăcinile istorice ale par­­ticularităţior Imperialismului ger­man". Autorul acestei broşuri şi-a pus sarcina „de a expune, pe scurt, în spiritul marxismului-leninismului, rădăcinile istorice ale particulari­tăţilor imperialismului german" Aceste particularităţi nu se pot explica printr’un „caracter naţio­nal“ feroce al poporului german, ci —spune E. Varga—„isvorul... treime căutat in Istoria Germaniei. Carac­­terul naţional al unui popor nu este o particularitate a rasei, ci rezulta­tul unei întregi evoluţii istorice“. Desvoltarea întârziată a capitalismului industrial german U­na din aceste rădăcini istorica este „desvoltarea întârziată a capitalului industrial faţă de cel al puterilor din Europa oc­­ci­den ta lă ,desvoltare care s’a pro­dus într'o perioadă în care proleta­­riatul din ţările Europei occiden­­tale ajunsese să reprezinte o ame­ninţare pentru burghezie"1. Urma­­rea a fost că burghezia germană a abandonat revoluţia burgheză „pe care ar fi putut-o duce la victorie contra moşierilor feudali numai cu ajutorul proletariatului şi a căutat un sprijin împotriva proletariatului chiar la acele forţe feudale reac­­ţionare. Din această cauză ,rămăşiţele feudalismului se menţinură până adânc în perioada imperialistă a ca­pitalismului“ ; nobilii, agrarienii şi junkerii erau aceia care guvernau ; funcţiunile înalte ale statului, ad­ministraţia superioară, locurile de ofiţeri erau ocupate până în 1918, în mod aproape exclusiv de nobili“. Calea prusacă în agricultură D­e pe la mijlocul secolului al XIX-lea, marii latifundiari germani încep să facă negoţ cu produsele lor. „Insă, cu toată a­­ceastă angrenare în desvoltarea ca­pitalistă, repartiţia pământului şi organizarea muncii păstrată Pater-democraţia, rezultată din menţinerea rămăşiţelor feudale. Iar viziunea scriitorului este justă pentru întreaga perioadă de dominaţie politică a „istoricilor". Declarându-se apărător al intereselor ţărănimii, par­tidul naţional-ţărănesc a fost de fapt acela care alături de liberali a împie­dicat in permanenţă realizarea visului ţărănimii noastre: o mare şi adevărată reformă agrară. Şi dacă la 1907 libe­ralii au măcelărit ţărănimea salvând astfel feudalitatea, un sfert de secol mai târziu, naţional-ţărăniştii aveau să măcelărească muncitorimea la Gri­­viţa. ION VITNER nice caractere feudale" (muncitorii agricoli erau „slugi“ care primeau „salarii in natură“ şi un „petec de pământ"). Această cale de desvoltare a a­­griculturii o numeşte Lenin „calea prusacă" : „latifundiile feudale se transformă în latifundii burgheze, iu latifundii de junkeri. Se naşte o mică minoritate de ţărani bogaţi, in restul ţăranilor este condamnat timp de decenii la o spoliere şi sub­jugare feroce“. Pe de altă parte capitaliştii in­dustriali „se străduiau să achiziţio­neze proprietăţi funciare, căci în Germania—ca nu toate ţările cu res­turi feudale puternice—numai acela era „domn“ care poseda proprietăţi funciare“. De aici o „împletire puternică în viaţa economică a Germaniei între junkeri şi marea burghezie, însă în viaţa politică şi socială nobilimea rămase şi mai departe o clasă se­parată şi privilegiată“. Prusacismul C­are sunt elementele „prusacis­­mului ?“ Eugen Varga le înşiră pe cele mai importante : conservatis­mul şi reacţiunea semi-feudală, mi­litarismul, ideologia statului auto­ritar, rolul nemţilor de „popor ales“, chemat a domina celelalte popoare (concepţie pe care o întâl­nim la Fichte, Wietsche, Sombert şi culminează la Hitler). Primul război mondial apitolul consacrat imperialis­mului german in timpul im­periului ar trebui citat în în­tregime atât de strânsă și înche­gată este analiza fenomenelor eco­nomice, sociale și politice. Unitatea Reichului a dus la o ra­pidă desvoltare a capitalismului german. ,,In acelaş timp—sprwis Varga—începu şi desvoltarea ca­­talismului monopolist, trecerea lentă spre imperialism“. Cele două clase reacţionare stă­­pânitoare, marea burghezie şi agra­rienii, şi-au mărit în mod artificial renta funciară şi profiturile cu aju­torul statului şi pe contul proleta­riatului. Cele două clase erau aliate pentru exploatarea oamenilor mun­cii şi în primul rând a proletaria­tului, a funcţionarilor particulari şi a funcţionarilor publici. Din această cârdăşie „agrarienii erau beneficiarii principali“. Preţu­rile ridicate, menţinute pe piaţa in­ternă făceau ca absorpţia mărfuri­lor să fie din ce în ce mai scăzută. Capitalul monopolist trebuia, sau să arunce pe piaţa externă cea mai mare parte a producţiei, la preţuri scăzute (dumping) sau să micşoreze producţia. Rezultatul ar fi fost însă, în ambele cazuri, „o micşorare a profitului“. Calea desfiinţării tarife­lor vamale ridicate, a coborârii ren­tei funciare la nivelul „determinat de preţurile produselor agricole pe piaţa mondială“ însemna luptă îm­potriva agrarienilor, în alianţă cu proletariatul. Burghezia germană însă căuta sprijin la celelalte clase reacţionare tocmai împotriva proletariatului. Rămânea o singură cale, „a războ­iului pentru reîmpărţirea lumii“. Imperialismul fascist german M­area burghezie reacţionară din Germania şi aliaţii săi, agrarienii, junkerii şi gene­ralii au pregătit imediat după în­frângerea din 1918, doborîrea re­publicii democratice şi al doilea război mondial. Noua formă a imperialismului german a fost fascismul lui Hit­ler. Acesta se caracterizează prin : politica deschis antidemocratică (desfiinţarea constituţiei, a sindi­catelor etc.); domnia arbitrarului (Hitler modifica sentinţele jude­cătoreşti) ; reînvierea unor forme medievale (proprietăţi ereditare, bresle de meseriaşi, prigonirea e­­vreilor sau chiar pre-medievale —neo-păgânismul german). Imperialismul fascist german „a încercat să transforme în colonii state europene... care aveau un nivel de cultură ridicat. Poporu­lui german i s’au impus lipsuri aspre, pentru a putea fi pregătit războiul. Armata germană a fost transformată într’o armată de je­fuitori. Nerespectarea tratatelor şi jefuirea învinşilor au devenit principiu şi sistem. „Imperialismul fascist german uneşte toate vechile trăsături re­acţionare ale prusacismului cu a­­celea ale reacţiunii imperialiste ale capitalului monopolist din e­­poca crizei generale a capitalis­mului..." Eugen Varga Iso închee admin­­ibila sa lucrare astfel : „...pe baza condiţiilor istorice prealabile ex­puse mai sus, s’a ivit, prin cola­borarea dintre burghezia monopo­listă germană cu junker a prusneni şi cu militariştii şi demagogii hit­­lerişti, imperialismul fascist ger­man, care a dus poporul german la catastrofa de azi“. .... ăîL.. . .. —-a." Noui înaintări în Corpul Străiflor­ilor Dăm mai jos în continuare numele subofiţerilor avansaţi: CAVALERIE CSetchin I. Alexandru, Şerban C. Florea, Grigoraş Gh. Constantin, Văetuş St. Năstase, Hatură D. Petre, Orevenceanu C. Petre, Grecu I. Gheorghe. ARTILERIE Popescu B. Marin, Radu D. Du­mitru, Manolache M. Gheorghe, Pă­­tuleanu N. Dumitru, Stanciu St. Ni­­colae, Bugiugan I. Constantin, Mu­­raxiu P. Grigore, Vintiloiu P. Arg­­man, Băioiu N. Dumitru, Mortu N. Stan, Maxim­ Gheorghe, Crihan V Constantin, Rădan V. Dumitru, Ilies­cu St. Busuioc, Dobre M. Alexandru, GENIU Ştirbu D. Alexandru, Olteanu Gh., Endiu T. Radu, Bui­diucea Gh. loan, Mociiţă Vasile, Liciu Hristache. RADIO TELEGRAFIŞTI Glubemă M. loan, Nichişin A. An­drei, Alexandru St loan, Munteanu Gh. loan, Dăescu C. Gheorghe, Fe­dora Gh. Gheorghe. ŞOFE­RI MECANICI Radu T. Cristea, Dogaru Gheorghe, Dumitru Petre, Dobre Marin, Olaru Vasile, Anegroaiei Ilie, Ghica Vasile ADMINISTRAŢIE Gora N. Vasile, Bălteanu I. Marin, Morariu A. Nicoale, Ştefănescu , Alexandru Lateş P. Andrei, Paşca­­nu Iorgu, Bundache I. Ioan, Uţă St­­oicu. SANITARI Hergelegiu I. Dumitru, Chiriloiu Gh. Gheorghe, Chihaia D. Vasile. GUARZI ARTILERIE Pistol P. Mihai, Corbeanu C. Ale­xandru, Blându I. Radu, Doreanu I. DECIZIA Nr. 3249 din 26 Martie 1945 Avansaţi cu vechimea de 1 Dec. 1945 INFANTERIE loan C. loan, Păunescu St. Vasile, Tudorie Mihai, Pantilimon Gheorghe, Munteanu Gheorghe, Papuc Gheor­ghe, Cristea I Gheorghe, Cucu Gheor­ghe Gheorghiu N. Gheorghe. ARTILERIE Ivănoaica Cristache Constantin Mi­­rică, Domnaru Teodor, Viişoreanu loan,­­■......—­v Dochia Ioan. ADMINISTRAȚIE Chedaru Enache, Moţatu loan, Fo­dor Nicolae, Popescu Gheorghe, Do­­niceanu Alexandru Călin M. David, Mircea Dumitru, Mironescu Tom­a. SANITARI Niţă Avram. MUZICANŢI Faur Dumitru, Istrate Nicolae. PLUTONIERI LA GRADUL DE PLUTONIER MAJOR INFANTERIE Chiper Anghel, Neagoe I. lován, Cladicov Nicolae. ADMINISTRAŢIE Grigoraşcu Mihai, GUARZI DE ARTILERIE Dima V. Iancu-GUARZI DE GENIU Niţă Ilie, Puncea Savu Grosu Tu­­b­eriet, Dragomirescu Octavian. MUZICANŢI Ghiţulescu Badea, Constantinescu N­, Herşcu Pincu Martin Neagu Va­­sile Ştefan, Gheorghe Tănase, Papait Constantin, Stoian Andrei Onofrei Gheorghe, Chira Nicodim, Drăguț Andrei, Purcărea Nicolae Tănase Gheorghe, Petrescu C. Marin, Flori­­cel I. Gheorghe. SERGENȚI MAJORI LA GRADUL DE PLUTONIER INFANTERIE Vaslle M. Gheorghe . Angheli M loan Voinea S Gheorghe. ARTILERIE Barbu C. Nicolae. GENIU Soare Teodor, Vlăsceanu L Miron- ADMINISTRAȚIE Munteanu E. Constantin, Gigea Gh. Tudor, Tănase M. Aurel, Teodorescu Mircea. GUARZI DE ARTILERIE Octavian I. Trandafir, Grămescu L Paptelie, Melenciuc Gh. Ioan. GUARZI DE GENIU Lazăr Ilie, Ioanițescu I. Matei, Cru­­ceru I. Nicolae. MUZICANŢI Po­pescu Oprea, Dim­­s P. Solomon, Pop Augustin, Tărăniţu Constantin, Sârbu Petre, Spân Ioan, Bordianu Justin, Matei T. Filimon, Lambru F. Ilie. CORNIŞTI Axente E. Mihail. (Continuare în Nr.. viitori - ■ .......—— Mihai CORNIŞTI TROMPEŢI Farcaş Mihai. ~ GENIU In lumina (Continuare din pag. l­a) rea marilor puteri atunci când­­ va stabili statutul teritorial definitiv al Europei... Adevărul trebue Insă continuu accentuat, că nimeni altul nu are drept asupra­­„Republicii Moldovenești” (Transnistria) In măsura în care avem noi”. O tăcere penibilă a fost singurul răs­puns al reacţiunii la aceste documente acuzatoare. Posibil că unii cetăţeni ai ţării noas­tre vor fi hrănit totuşi anumite iluzii, inchipuindu-şi că usturătoarele învăţă­minte ale istoriei au îndemnat pe domnii Maniu, Brătianu & Co. s’o rupă cu un trecut ruşinos. Reacţiunea s’a grăbit ea însăşi să risipească aceste iluzii. „P. N. Ţ. merge ferm pe drumul lui de totdeauna, el nu se schimbă la bă­taia vântului nici nu flutură programe de sezon" — declară ritos „Dreptatea". „Noi nu improvizăm, noi continuăm” — precizează prin gura domnului Fo­­tino, „partidul Brătianu”, Iniţiatorul şi promotorul „istoric” al politicii anti­­sovietice. Să i se permită opiniei publice mun­citoreşti şi democratice să-l întrebe pe domnii Maniu şi Brătianu: 99 Care este parities pe care­n perseverenţă • continuaţii Răspunsul rrf-l dau manifestările, pri­mejdioase pentru Interesele naţionale ale României şi pentru pacea In această parte a Europei, manifestări al căror Inspiratori şi autori sunt fruntaşii gru­părilor istorice: acesta este un secret al lui Polichinelle, care nu este ignorat de nimeni, absolut de nimeni. Departe de noi Intenţia pe care ne-a atribui „Liberalul”, de a monopoliza prieteniile. Dar pentru a-şi demonstra prietenia pentru ţara care ne-a eliberat, ne-a sal­vat de foame şi ne-a acordat nepreţui­tul ei sprijin, nu ajung declaraţii du­bioase. Trebuia ca partidele ce-şi zic istorice să se fi scuturat de balastul po­lticii lor reacţionare, militariste şi anti­­sovietice. Or, realitatea a dovedit pe de­plin Incapacitatea lor mai mult decât politică, incapacitatea lor organică de a se scutura de acest balast Aceasta este Concluzia pe care a tras-o de mult muncitorimea conştientă şi o­­dată cu ea toţi­­democraţii români. Con­cluzia aceasta nu poate decât să m­­­ărească voinţa forţelor democratice de a repurta o definitivă victorie politică asupra reacţiunii. U. Răutu Pământ tractoare şi credite cer istoricii... fContinuare din pag. 1­ a) şi bănci, către sergentul voluntar Preda Gh. Anghel. „Toate pământurile vor îi luate îndărăt, pentrucă ţăranii nu ştiu să le lucreze”. S’au străduit deci din răsputeri să împiedice reforma agrară, fiindcă ea le curmă huzurul. Se zbat acum cu disperare s’o oprească şi s’o anuleze măcar pe ici pe colo, deoarece un a­­semenea act este, — prin firea lu­crurilor — în folosul ţărănimii şi al ţării, dar împotriva moşierimii. Că pentru atingerea acestui ţel se ser­­vesc, de minciună şi rea-credinţă, de vină e faptul că altă cale decât min­ciuna şi reaua-credinţă, nu au şi nu vor avea nicicând. Se silesc deci să încredinţeze lumea că agricultura şi moşierimea sunt una, şi că aplicarea reformei agrare e plină de primejdii imediate şi viitoare. „Reforma agrară” spune d. M. Berceanu în ziarul pomenit, „a fost principala cauză a micşorării produc­ţiei agricole”. Ar fi lucru fără noimă să căutăm adevăr şi bună-credinţă în argumentele d-lui Berceanu. Ade­vărul asupra cauzelor nivelului scă­zut a! producţiei noastre agricole îl ştie bine fostul moşier şi dregător „Istoric“, după cum îl ştiu şi cei ce stau alături de dânsul în partidele reacţionare. Dovada o găsim tot în oficiosul brătienist din 20 Martie a. c, în articolul „Lipsurile agricul­turii”: „Când adesea spicele se culeg cu mâna în loc să se recolteze cu In­strumentele, când seceta bântuie an de an şi înjumătăţeşte recolta sau o distruge definitiv, deşi apa pentru irigaţie se găseşte din belşug în a­­propiere... când vitele sunt primitive, pipernicite şi rău hrănite... e firesc că nivelul agriculturii noastre nu poate fi decât scăzut... Mai sunt apoi inundaţii cauzate de lipsa de rectifi­care a râurilor, absenţa bazinelor de colectare, degradări de terenuri re­zultate din defrişări sălbatece..." Dar cine oare e de vină pentru toate acestea? Nu guvernele moşie­reşti ale „Istoricilor", care au guver­nat zeci de ani ţara păstrând cu grije tocmai această situaţie dăună­toare? Şi in ce măsură ar putea fi lecuite aceste lipsuri incontestabile, dacă agricultura ţării ar ajunge iar pe mâna moşierilor şi a partidelor „istorice”, a căror vitregă stăpânire şi „pasiune creatoare” le-a provocat şi le-a adâncit an de an, vreme de decenii? Prin ce ar fi servite intere­sele ţării şi nu oarba poftă de huzur a marilor proprietari, dacă actul de dreptate realizat prin reforma agrară ar fi gâtuit, lar mersul firesc al lu­crurilor ar fi întors cu silnicie spre trecutul negru al dijmei, ruşfetului şi iobăgiei? Iată întrebări cărora partidele „istorice“ nu vor şi nu pot să le răs­pundă. Le-a răspuns însă de mult poporul şi guvernul care-i apără in­teresele, înfăptuind reforma agrară, muncind cu râvnă pentru cât mai dreapta şi mai grabnica ei definiti­vare şi punându-şi toate puterile ca să ridice temeinic agricultura ţării. Da, guvernul dă şi va da credite pentru nevoile agricole ; el dă şi va mai da agricultorilor seminţe; măreşte şi va mări din ce în ce mai mult parcul de maşini şi tractoare. Dar nu în folosul moşierimii trântore şi jefuitoare, ci în acela al ţărănimii vrednice, eliberată din jugul moşie­resc şi pornită cu hotărîre pe dru­mul propăşirii. Tocmai aci e deosebi­rea între guvern şi istorici. Şi dacă astăzi, guvernul, din lipsă de mij­loace nu poate ajuta pe plugari cât ar vrea el, mâine, poimâine şi cu fie­care zi de muncă încordată a între­gului popor, acţiunea lui va deveni tot mai puternică, tot mai cuprin­zătoare. Reforma agrară nu va fi zdrunci­nată nici cu o iotă de zvârcolirile reacţiunii. Ea pune temelie sănătoa­să unei Românii noui, cu adevărat democratice, aşa cum răpunerea mo­şierimii şi împroprietărirea ţărani­lor a dat un nou avânt de ridicare Poloniei, Ungariei, Iugoslaviei, Bul­gariei şi tuturor ţărilor scăpate de sub călcâiul reacţiunii. Asaltul înverşunat al partidelor „istorice” Împotriva reformei agrare e sortit înfrângerii definitive. N. David nari cant­afi de promise , ind­ustria e gata a fi d­etribuite la sate (Continuare din pag. l-a) când, 90.000 per. încălţăminte, 360.000 per. opinci şi 25­ 000 buc. harnaşa­­ment, ce urmează a fi livrate în can­tităţi egale lunar până la 1 August. Tranen­t­a pe luna martie este în cea mai mare parte confecţio­nată şi va fi ridicată în căteva zile de incoop. Comenzile de mai sus vor fi mă­rite, pe măsură ce colectările de piei vor spori. Articole de cauciuc In sectorul cauciucului, fabricile „Cordatic” Braşov, „Quadrat”, I. N. C. A. şi „Superterm” vor livra până la 15 Aprilie a. o- 2000 tuburi Şi gar­nituri pentru vermorele. Vopsele şi coloranţi Comenzile pentru vopsele şi colo­ranţi date fabricilor „Zimmer“, „I. L. C“, „Minerva“, „Sapotin“, „Procopiu“, „Baiadera“ şi „Globus“, cuprind 25.000 kg. vopsele de zidărie, 25.000 kg. vopsele de tâmplărie şi 130.000 duzini coloranţi pentru fire. Cele 50 000 kg. vopsele vor fi li­vrate în două tranşe: Martie şi Apri­lie. Prima tranşă este gata lucrată şi va fi predată la termenul prevăzut. Coloranţii de fire sunt livraţi in trei tranşe: Martie, Aprilie şi Mai. Şi aci, prima cantitate pe luna Martie este gata. In afară de acestea s’au mai coman­dat la fabricile „Minerva”, „Metalo­­chimion”-Ploeştii şi „Sineala” din Bucureşti 12.500 pachete de ultrama­rin. Se mai poate adăuga că fabricile de ciment şi ţiglă au comunicat că prima tranşă este executată şi poate fi ri­dicată. R. F. PLECAREA DELEGATELOR SOVIETICE 0.1­n­participat a Congresul iernilor En la ora 8 dimineaţa dela aero­dromul Băneasa, au plecat cu avionul spre Moscova d-nele Gherasimova, Zupkova şi Leontieva, delegatele so­vietice la pri­mul congres al femeilor democrate din R­omânia. La plecarea delegatelor sovietice au fost de faţă domnii : Vinogradov, din partea Comisiei Aliate de Con­trol, Kavtaradze, ambasadorul Uniu­nii Sovietice Dangulov, reprezentan­tul VOECS-ului şi numeroase repre­zentante ale Federaţiei Democrate a Femeilor din România, între care ci­tăm pe doamnele: Rosetti, Deriu Ma­nole Ofelia, Liupa Chişinevschi, Dida Mihalcea, Olimpia Ţenescu, Elena Stoia, E. Livezeanu. Prietena Elena Livezeanu a salutat de plecare delegaţia sovietică, arătând în calde cuvinte că amintirea dele­gatelor va rămâne mereu trează şi re­levând aportul şi îndemnul ce l-a a­­dus vizita lor. Delegatele sovietice au răspuns mulţumind pentru frumoasa primire ce ia s’a făcut şi scoţând în evidenţă că, prietenia ce s’a legat cu prilejul acestui congres între reprezentantele femeilor sovietice şi ale F.D.F.R-ului este un pas înainte pentru consolida­rea prieteniei între popoarele sovieti­ce şi poporul român şi închegarea unei vieţi paşnice, libere şi demo­crate. CONCURSUL DE POEZIE Juriul concursului de poezie all ziarului „Scân­teia”, întrunit sub preşedinţia d-lui Mihail Sa­­doveanu şi alcătuit din d-nii : Geo­r Bogza, Al. Al. Philippide, Ion Călugăru, D. Corbea şi Nestor Ignat, a hotărît primirea poeziilor pentru concurs până la 15 APRit.bt) a. c. Rezultatull concursului de poezie se va publica la I Mai la Ca CALENDAR ORT.; Duminica Sf. Ion Scărarul. Cuv. Ipatie Episc. Gangrel (+ 378). CAT. : Lactar». Str. Balbina. PROT.; Balbina. EVR. : 38 A dar, *709. Soarel* răsar» la or»I« 9.03 fl­opun» la ora 18.40 Timpul probabil Presiune*, atmosferică mal Întâi in creștere cu 2-4 mm, apoi ve «cede In cursul zilei până la 2 mm. In Jumătatea de Vest a ţării, cerul se va menţine mai mult senin şi variabil în jumătatea de Est. Vântul va sufla de la Vest şi Nord- Vest cu 10-20 km. pe oră, cu rotire In spre Nord-Est. Temperatură în creştere uşoară. Ploi, sub formă de averse cu carac­ter local, în jumătate­ de Est a ţării. Farmaciile de servi­ciu după ora 22 Teodoedu Valeriu, Calea Victoriei 4; Solomon Avram Bacău Str. Brezoianu 10; Ion­escu Marius, Calea Gri­viţei 446; Con­stantinescu C. Buzău Calea Doro­banţilor 170; Niţescu Sebastian, B-dul Regele Ferdinand 108; Rueşu Mihail Şos. Giurgiului 9; Grizaru Lazăr Calea Rahovei 880. RADIO RADIO ROMANŢA ŞI RADIO BU­CUREŞTI. 7.30: Deschiderea emisiunii. Ora exactă. Radio Jurnal. Buletinul de ştiri române in limba rusă. 7.59: Muzi­­ca dimineţii (discuri). 8.15: Ora copiilor în limba maghiară. Continuarea muzi­­cal de dimineaţă (disp.). 8.45: Ora co­piilor. 9.45: Transmisiunea slujbei re­ligioase de la Sfânta Patriarhie. 1100: Transmisiune de la Ateneul Român. Concertul simfonic al Orchestrelor „Fi­larmonica” şi „Radio" sub conducerea Maestrului George Enescu. 18.00: Ora exactă. Ora satului. 1400: Radio Jur­nal. 14.20: Radio Magazin. 14.50: Or­chestra Nicolae Cireş — voce­­ Mia Poker. 15.30: Taraful Dluţă Rudăreenu. 16.00: Orchestra de salon Radio dirij. de Ion Hartularu Darclée canto: D-na Margareta Vasilescu Dejana. 17.00: Ora Sindicală. 18.00: Ora exactă. Muzică de dans (discuri). 18.80: Actualităţi sovie­tice. 19.00: Bucureştii pe vremea lui Cuza Vodă — prezentare muzicală de Horia Furtună, cu concursul d-rei Sma­­randa Gáspár1, d-lui Dumitru Scuortu şi Orchestrei Nicu Stănescu. 20­00: Jur­nal pentru provincie. Jurnal pentru Ca­pitală. 20.10: Revista presei. 20.15: U­­niversitatea Radio: „Articolul 13 al Proclamaţiei de la islaz“ de Gh. I. Ge­­orgescu 20.30: Muzică din filme (disc.). 20.40: Ora femeii. 21.00: Viorica Anghel — canto: Muzică uşoară engleză. 21.13: Cronica externă de George Ivașcu. 21.30: Constantin Stroescu — canto . Dragoste de poet de Schumann. 22.00: Ora exactă. Radio Jurnal. Buletinul de știri române în limba rusă. Cronica sportivă de Victor Bonciulescu. Rezu­matul programului de a doua zi. 22.35: Muzică românească (discuri). 23.00: Mu­zică de dans (discuri). 24.00: Ora exactă, închiderea emisiunii. De la orele 14.30— 15.30 Radio Dacia Română pe lungime de undă S2,4 m, emite pentru străină­­­tate. Luni 1 Aprilie 1946 RADIO ROMANIA ŞI RADIO BU­CUREŞTI. 7.00: Deschiderea emisiunii. Ora exactă. Radio-jurnal. Buletinul de ştiri române In limba rusă. Rezumatul programului. 7.20 : Muzica dimineţii (discuri). 7.30: Emisiune in limba ma­ghiară. Continuarea muzicii de dimi­neaţă (discuri). 8.00: Buletinul ştirilor interne pentru presa din provincie. Mu­zică variată uşoară (discuri). 8.30: Mu­zică variată ușoară (discuri). 8.45: Jur­nal administrativ. 9.00: Ora exactă. în­chiderea emisiunii. De la orele 9.00— 9.05 Jurnal în limba bulgară. 13.00 : Deschiderea emisiunii. Ora exactă. Co­tele apelor Dunării. Concert de prânz (discuri). 14.00: Ora exactă. Radio jur­nal. 14.20: Muzică variată uşoară (disc.). 14.35: Taraful Nae Cioacă. 15.00: Ora exactă. închiderea emisiunii. 18.00: Des­chiderea emisiunii. Ora exactă. Muzică variată uşoară (discuri). 18.15: Concert extraordinar de vioară al Maestrului George Enescu, acompaniat de Orches­tra Radio, dirijată de Const. Silvestri (Transmisiune dela Athénéul Român). 19.05: Emisiune în limba maghiară. Carnet cultural. 19.20 : Continuarea transmisiunei dela Athénéul Român . Concert extraordinar de vioară al Ma­estrului George Enescu, acompaniat de Orchestra Radio, dirijată de Const. Sil­­vestri. 20.00: Jurnal pentru provincie. CONVOCĂRI­ I Consiliul de conducere al Arii-US-ului se convoacă pentru ziua ae nuni 1 Aprilie a. c. ora 12 precis, la sediul Asociaţiei dlia Calea Vic­toriei Nr. 115, ordinea de zi: 1) . Cooptarea de noi membre pent­r­u complectarea consiliului. 2) . Stabilirea programului de acti­vitate al Asociaţiei pe următoarele trei luni. 3­ . Raport asupra situaţiei finan­ciare. SS Delegaţii sindicatelor de meseriaşi patroni în com­isiunile de impunere din Bucureşti, sunt insistent rugaţi să fie toţi prezenţi la adunarea delegaţilor ce se va ţine luni 1 Aprilie ,ora 1a, la Ca­mera de Muncă, cană vor primi toate instrucţiunile in legatura cu misiunea de cadre analfabeţi şi conferinţe din punere. 90 Responsabilii culturali, cu şcolile de cadre, analfabeţi şi confereinţe din sindicate, precum şi toţi instructorii şco­lilor de cadre din întreprinderi, sunt convocaţi pentru Mărfi 2 Aprilie a. c., ora 4 d. a., in strada Calomfirescu Nr. 8. • Micii meseriaşi, membri ai Partidului Comunist Român sunt convocaţi Luni, 1 Apri­lie ora 5 d. m. în sala „PARIS“ din Calea Ra­hovei Nr. 118. • Casa de Pensiuni a Colegiului Inginerilor (C. P. C. I.), a­nunţă pe d-nii Ingineri că în urma hotărîrei dată de Comitetul de Conducere în şe­dinţa din 12 Martie a. a, răscumpără­rile integrale la C.P.C.I. se vor face, până la data de 1 Mai a. o, la salariul tip de cotizare dim lunile 1945. ­ „Turneu In provincie“ La 3 Aprilie va avea loc pe scema Teatrului Național premiera piesei „Turneu în provincie” de Lucia Demetriu». ^ - ——„-U-...i.-^..(,ua'jM.-l.ul^i—- - ~*s.-yig| Jurnal pentru Capitali. 20.10: Revista preced. 20.18: On Naţiunilor Unite: „Uniunea Republicelor Socialiste So­vietice. 20.45: Lerdlela Vlăsceanu — canto. 20.57: Buletin Sportiv. 21.00: Totul pentru vindecarea rănilor răs­­boiului. Scenariu radiofonic „Aprilie” l» I. Volendl şi Câmpeanu. 21.80 : Re­cital de canto: Vasile Alexiu, cu Or­chestra Rădic. 21.45: Actualitatea In dialog. 22.00: Ora exactă. Radio-Jurnal. Buletinul de știri române în limba rusă. Rezumatul programului de a doua zi 22.80: Muzică simfonică engleză con­temporană (discuri). 23.30 : Muzică populară sovietici (discuri). 24.00: Ora exactă: închiderea emisiunii. De la o­­rele 14.30—15.30: Radio Dacia Română, pe lungime de undă 32,4 m, emite pen­tru străinătate. SPECTACOLE TEATRE OPERA: Butterfly (mat.); Căsătoria secretă (seara). NAŢIONAL : Inşir’te mărgărite (met.); Gaiţele (seara). COMEDIA: Casa cu două fete (mat); O femeie răpită (seara). STUDIO : Ul­tima oră (mat.); Mitică Porpescu (seara). ATENEU: Mom­enul Gaston. MUNICI­PAL: Sărutul în faţa oglinzii (mar tineu), Samson (seara) .­­COLORA­DO: D. de la ora 5 . TEATRUL VIC­TORIEI: Femela şi paiaţa. MUNCITO­RESC : Familia chiţ­chiţ (8); întâmplări vesele (6). TEATRUL NOSTRU : Fum de dame. MODEIN: (ora 8): Mătăniile; (ora 6): Pot Usch şi Perimutter. TEA­TRUL MIC ! Dana au camelii CINEMATOGRAF* CENTRALE TRIANON: Teetft lumea cântă Şi dansează. CAPITOL : Poarta de aur. REGAL: Stăvilaruil morţii. ARO: Ne­bunul străzii. CENTRAL : Sărmanul Perez. TIVOLI: Au fost 5. LUXOR : S'a întâmplat... mâine. SELECT: Fe­meia îndărătnică. SCALA: Eşti pe« mal frumoasă. EXCELSIOR: Când dragos­tea înfloreşte. A. R. P. A. : Căpitan Fracoase. NISSA: Contele de Monte Crlato şi Revistă CORSO:­­ Băeţi şi­­ fată şi jurnal ameri­can. VICTORIA I Macftrto şi bandă veselă. CASANDRA : Eşti cea mai frumoasă. FRANKLIN : Om in loc. OMNIA : Trăim numai odată şi revistă. TINERETUL: Cei trei Muşchetari şi revistă. Luni, mălai Lun­i este valabil a douaj­umătate a bonului Nr- 33 pentru 300 gr. mălai. PARTIDUL COMUNIST ROMÂN Cercul de studii şi documentare din Secţiunea centrală tip educaţie politică organizează Marţi 2 A­prilie 1941 orel­e4 d. a (16) a 5-a conferinţă In sala ATENEULUI ROMA­N Subiectul: relaţiile ROMÂNO RUSE IN DECURSUL VEACURILOR conferenţiari: av. MIHAIL MAGHERU Secretar General al „Arlus“-ului prof. Tudor stoianovici Programul artistici pora Massin­ (soprană) Radu Carp (pian) Arta Floresti (soprană) de la Opera­ Română Adia Gherlei (violină) Dida Calimachi de la Teatrul Naţional Bilet­e de la „librăria Noastră“ Calea Victoriei 45. Iar în ziua conferinţei la Cassa Ateneului Român INFORMAŢII Ministerul Educaţiei Naţionala « aproiat funcţionare« vinul cutra seral mixt, clasele I-VIIL Culturile încep la 1 Aprilie şi se ţin Intre orele 18,30—21,30. Inhrmaţiuni la cancelaria liceului „Mihail Eminescu", din calea Rahovei nr. 31 între orele 8—13 şl 15—20. Telion 3.27.44.­­ Deoarece in Capitală se in­­tiduc clandestin înseninate canti­­căle de carne, fără a fi supusă con­­torului sanitar și de multe ori pivenită din vite și porci bolnavi, pimejduind astfel sănătatea popu­­laiei consumatoare, Primăria Ca­ptalei previne pe această cale pe tel acei căror 11 se propune spre ctupărare came de asemenea pro­­valenţă, sfătuindu-î­­n Interesul a­­p­ării propriei lor sănătăţi, să re­late pe acel cari se ocupă cu un asmenea comerţ interzis. • Ministerul Agriculturii şi Do­­meniul — Direcţia învăţământu­lui agricol — aduce la cunoştinţa tuturr şcoalelor de agricultură, medii şi inferioare că vacanţa de Paştea elevilor începe în seara zi­lei . Miercuri 17 Aprilie, până la Dminica Tomei (28 Aprilie a. c.) Petru zilele de­ 15, 10 şi 17 Aprilie, se suspendă cursurile la toate colile de agricultură, în ve­derea intensificării insămânţări­­lor, 9 .prof. P. Constami­nescu-Iaşi mi­­nistruInf­orma­ţiilor, a primit Vineri la prim, in audienţă, misiunea sanitară elveţian condusă 4­ A Prof. dr. A. Moparaţ • Zsle de audienţă la d. ministru al Multi aunt: Lunea, Miercurea şi Vinera Intre orele 11,VI—13. In ară de zilele și orele mal sus Kftate, fioate fl primit nimeni. ...

Next