Scânteia, iunie 1946 (Anul 3, nr. 538-561)

1946-06-02 / nr. 538

2 V 1 ■•■■■-------------Tn- ■ ■ ■— ------—----- — ■■ »---------■—----- -zr-rr Discul Partidelor Democrate ne cheamă la lupta pentru reali­­zarea năzuinţelor noastre .­0 Asigurarea drepturilor politice, economice şi sociale pentru femei. 9 Consolidarea şi apărarea ploii, alături de toate naţiunile iubitoare de pace şi libertate. 9 îmbunătăţirea şi extinderea asigurărilor sociale (pentru caz de boală, accidente, infirmitate, naştere, bătrâneţe) ASUPRA TU­TUROR CATEGORIILOR DE SALARIAŢI-­ înlesniri pentru copiii merituoşi ai muncitorilor, ţăranilor şi funcţionarilor, pentru a urma şcoli superioare. Protecţia mamei şi a copi­lului 1 ACORDAREA DE SALARII EGALE LA MUNCA EGALA PEN­TRU FEMEI SI TINERI. 9 Acordarea de ajutoare din partea Statului pentru familiile numer­oase . 1 % OBLIGATIVITATEA PENTRU PATRON DE A CREA LEAGĂ­NE DE ZI PENTRU COPIII MUNCITOARELOR Șl FUNCȚIONARE­LOR LA ÎNTREPRINDERILE MARI. A Invalizii, văduvele și orfanii, care au avut cel mai mult de Suferit de pe urma războiului, se vor bucura de o grijă specială din partea Statului . | VĂDUVELOR DE RAZBOIU LI SE VOR IMBUNATATI PEN­!­R$ ORFANII DE RAZBOIU SE VOR BUCURA DE O ÎNGRIJIRE SPECIALA. Statul se va îngriji de îndrumarea profesională şi pla­sarea lor in câmpul muncii. ORFANII DE RAZBOIU VOR BENEFI­CIA DE GRATUITATEA INVATAM­ANTULUI DE TOATE GRADELE, DE GRATUITATEA CĂRŢILOR ŞCOLARE, FIIND PREFERAŢI LA BURSE ŞI CAM­BME. @ îmbunătăţirea stării sanitare a populaţiei, îndeosebi la sate se va urmări combaterea b­olilor sociale prin: 1 înfiinţarea de nouă spitale, dispensare, maternităţi şi sa­natorii ; o Asigurarea unor condiţii f­avorabile medicilor, dentiştilor, moaşelor, farmaciştilor pentru a se stabili la ţară ; 0 deosebita grijă pentru mamă şi copil ; 9 înfiinţarea şl desvoltarea industriilor de medicamente şi in­strumente medicale ; ¤ pregătirea de medici speci­alizaţi In combaterea bolilor so­­­­ciale la ţară, tuberculoză, sifilis, paludism. (Dift platform fi-program a Blocului Partidelor Democrate) n­f­ăptuiri Invităm cititoarele no­astre să ne facă propu­neri în scris despre ceea ce cred că trebuie să facă femeile din ţara noastră, pentru a contribui la înfăptuirea platformei pr­offram a Blocului Parti­delor Democrate. Corespondenţele se a­dresează redacţiei zia­rului nostru, pentru ,,rub­rica Femeii“. Am fost martora unei acţiuni care m-a impresionat adânc ,atât în calita­tea mea de învăţătoare cât şi ca mamă a trei copii! In curtea şcolii primare din Parcul Domeniilor se afla un bazin foarte lung şi larg, adânc de 5 m., făcut de „Apărarea Pasivă“. Acest bazin era în timpul războiului plin cu apă pentru stingerea incendiilor. După ce pericolul bombardamentelor a trecut, bazinul a rămas în părăsire. Astfel a ajuns o pacoste pentru școlari și un adevărat chin pentru vecinii cu copii mici. In anul 1944 copilul Ion Ţară, în vârstă de 10 ani, s’a înecat in acest bazin. Directorul şcolii în străduinţa sa pen­tru stârpirea acestui mare rău, s’a a­­dresat Ministrului Comunicaţiilor. Chiar a doua zi după cerere, s’au prezentat 80 tineri, din „Brigada de Reconstrucţie Gheorghiu-Dej”, cu uneltele necesare, însoţind o maşină „caterpillar“. Maşina condusă de un mecanic harnic a înce­put a rostogoli im groapă brazde uriaşe din mormanele de pământ care erau încă alături de bazin şi aşteptau răb­dătoare să fie aşezate la locul lor. Sgomotul maşinei a atras mulţi locui­tori din cartier şi trecători, care nu ştiau ce să privească mai întâi, forţa imensă realizată de tehnică sau hăr­nicia tinerilor cari nivelau pământul răscolit. Şi iată că de acum înainte mamele nu vor mai avea permanenta grijă că odrasla lor ar putea aluneca în bazin sau că respiră în orele de repaos mias­mele gunoiului, învăţătoarele şi învăţEri 29 Mai a. c. s-au închis cursurile primei şcoale organizată de Federaţia Fenţelor Democrate din România pentru ridicarea nivelului politic-so­cial şi cultural al femeilor de la sate • Peste 50 de femei funcţionare şi muncitoare, eleve ale acestei şcoli şi-au însuşit cu multă bunăvoinţă pro­blemele cuprinse în programul Fe­deraţiei, promiţând că aceste dezide­rate să devină o realitate pe teren. Luându-se în discuţie şi Platforma- Program a Blocului Democraţia, fe­meile şi-au luat angajamentul de a contribui cu forţe unite la sprijinirea acestei platforme. Până la sfârşitul acestei săptămâni cursistele îşi vor începe munca lor pe teren. Doamnele ziariste şi scriitoare de­mocrate sunt invitate a participa la şedinţa de lucru a resortului presei care are loc Marţi 1 Iunie a. c. ora­ţătorii sunt liniştiţi şi vesei­ că în sfârşit în jurul şcoelei se întinde o curte netedă, lipsită de pericole şi vor munci ca acel maidan respingător să se schimbe în curând în grădină de flori şi zarzavat, oferind un exemplu pe care să-l urmeze şcolarii în viitoarea l­r gospodărie. Dar un bine făcut nu se izolează. A­ trage pe altul. Fapta ,,Brăgăzii Gheor­ghiu-Dej“ a fost un stimulent .Şcoala sinistrată şi cu atâtea lipsuri are pro­misiunea că va­­avea în timp foarte scurt curtea împrejmuită şi lumină e­­lectrică. MARIA OLARESCU învăţătoare Orfanii de războiţi au primit ajutoare Federaţia Democrată a femeilor din România a împărţit daruri şi ajutoare constând din obiecte utile copiilor victimelor de războiu. Sâmbătă începând de la ora 4 s-a făcut distribuirea în şcolile pri­mare din următoarele suburbane: Colentina, Băneasa, Griviţa (Cos­­teasca) şi Apărătorii Patriei. Duminecă la aceeaşi oră s’au îm­părţit daruri copiilor orfani din Dudeşti Cioplea, Tudor Vladimi­­rescu, Ferentari şi Pantelimon. Darurile sunt rezultatul colectei strânse de la cetăţenii Capitalei, 18:30 în localul Federaţiei din strada Berthelot nr. 29. Adunarea femeilor democrate din Lugoj . In ziua de 21 ort. s-a ţinut la Lu­goj ,adunarea generala a femeilor de­­morerate„ Au­­luat cuvântul doamnele: Elena Dumitriu, profesoara Raliţchi şi Cov­­losi Rozalia. D-na Maria Nicolae a vorbit despre participarea femeilor la alegeri, în Virtutea dreptului comun şi a datoriilor comune, în cadrul Blocului Democratic al Partidelor Democrate. Afirmând voinţa de realizare a do­leanţelor lor cuprinse în platforma­­program, alegătoarele vor lupta pentru victoria acestui bloc unit al partidelor democrate . Gândul ei C­hipul ei este la fel ca al mii­lor de femei muncitoare, îm­bătrânite înainte de timp,­­ de trudă şi lipsuri. Obrajii sunt r­scofâlciţi, pielea galbenă, uscată­­ şi plină de sbârcituri. Părul sur­e­st strâns într’o basma neagră. Dar d­in ochii cenuşii, pâcloşi, zăboveş-­­ te o tristeţe mai adâncă­ ! Mâna noduroasă i s’a oprit pe jj sapa cu care răscoleşte pământul­­ cimitirului • E lucrătoare zileră. Grijeşte de curăţenia şi frumuse­ţea locului morţilor. Friutea-i e brobonită de Sudoare. — Am avut doi feciori. In ei mi-era toată nădejdea. I-am cres­cut ca pe nişte flori de crin. Au venit ordinele de mobilizare- Cel mic n’a vrut să se ducă şi s’a pitit. Cel mare mai fricos mi-a­­ strâns mâna şi a plecat- A ajuns , până hăt, acolo cum îi zice, Sta- C­a­lingrad.­­ Luni de zile am aşteptat cu su­­l­ fletul la gură o veste dela el. Am l- auzit şi eu că a fost un mare pră- jj păd acolo. Nu mai puteam să mă­­ înţeleg decât cu cumetrele care jj aşteptau şi ele, ba un soţ, ba un j. fiu de pe front. Numai lor îmi re- y vărsăm amarul, ele mă înţelegeau, jj fiindcă simţeau ca şi mine. Eram­­ surori cu toatele­.­­Intr’o zi — ceasul rău — rudele­­mareşalului“ l-au descoperit şi pe feciorul meu ăl mic şi l-au furat­­ şi pe el. L-au băgat in puşcărie şi de acolo, cu sila l-au trimis în foc, în prima linie. Poate va scă­pa­.. Poate va avea noroc- Oa­menii îmi spuneau să mă „bucur“ că nu mi l-au împuşcat după ju­decată. Dar ce fel de bucurie pu­tea fi asta, când tot moartea-i era hărăzită ? Atunci mai credeam în noroc- tleceau ierni, se scurgeau primă­veri şi­ nicio veste. Nepoţeii între­bau de tatăl lor. Şi trebuia din ni­mic să scot să tai şi să împart, să­­ hrănesc cele patru guri flămânde ale nepoţilor. O noră a intrat în fabrică- Alta a fugit p­entru că nu toate femeile au inimă şi jude­cată. Plângeau copiii cât îi ţineau gura, tot timpul- Şi eu mă ascun­deam şi plângeam. Mi-aduceam a­­minte de vremea când erau şi bă­ieţii mei mici şi ii îngrijiam să crească mari, când îi păzeam să nu cadă pe jos şi îmi făceam ne­caz din te miri ce­.. Iată, acum necazul cel mare ve­nise şi eu nu puteam să-i mai apăr, nu puteam să mişc nici un deget pentru ei. Nu găseam pe ni­meni să mă înveţe ce trebue să fac şi încotro să merg­— „Aşteaptă dadă Ioană, ai cre­dinţă“. Am aşteptat şi am crezut— Ioana Statuate îşi şterge ochii cu un capăt al năframei negre. — Acu­ma ştiu că nu mai am de ce să-mi aştept feciorii, urmea­ză ea. Ştiu că i-au răpus gloanţele, că n'au niciun mormânt lângă zare să plâng. Nu mai aştept decât un viitor mai bun pentru vlăstarele lor. Sunt o femee simplă şi săracă. Nu ştiu carte. Dar am auzit şi eu că Auto­ri­eseu şi cu ai lui au cerut să li se judece din nou procesul şi m’am mai înseninat in inima mea ama­ri­tă când am auzit că domnii Ju­decători cei mari au judecat cu dreptate şi nu l-au iertat. Prea multă durere, prea mult întune­ric au aruncat în caselfr noastre. Şi dacă l-ar fi iertat pe el, pe An-­­­tonescu m’aşi fi dus eu să-i arunc­­ blestemele mele. Am fost şi eu la proces — m’am fi zbătut să ajung să-l văd pe „ma­­­reşal” în boxă. Şi când am văzut­­ cum tremură ăştia azi, în faţa noastră, m’am gândit că dacă am­­ fi ştiut să-i facem să tremure cu un ceas mai devreme, pe feciorii mei nu-i mai rodeau viermii. Şi dacă s’o mai stârni în lume un asemenea gând, m’oiu duce să strâng pe toate femeile care sunt mame, soţii şi surori să le strig în gura mare: veniţi cu toatele una lângă alta, să facem cu tru­purile şi inimile noastre un zid. Dacă noi toate ne vom uni, vom opri în loc iureşul­ Corbii să-i mănânce pe cei care or mai voi războiul! Copiii şi mamele lor să verse la­crimi ca ale mele. Asia Osofea'îîM­ NFORM ŢII Prefectura poliţiei Capitalei anunţă că sediul Chesturei de Poliţie IV Roşu din str. Banu Manta nr. 9 s’a mutat în calea Griviţei nr. 71, tele­fon 6.17.06. • Sindicatul Ziariştilor anunţă pe d-nele ziariste ce doresc să cumpere stofe pentru rochii, să treacă în cel mai scurt timp pe la Cooperativa Sindica­tului din str. Vasile Lascăr 38, pentru a depune costul. • Federaţia Democrată a Femeilor din România, filiala Constanţa, în ca­drul campaniei „Săptămâna Copilului” a realizat frumoasa sumă de 13 milioa­ne lei din care a cedat suma de 2 mi­lioane lei pentru orfanii din Moldova.­­Alegerile ce urmau să se facă în cadrul Sindicatului Magistraţilor pe data de 2 iunie a. c. au fost amânate, pen­tru o dată ce se va anunţa ulterior.­­ Federaţia Română de Football cu aprobarea Comitetului Central al Orga­nizaţiei Sportului Popular şi de comun acord cu delegaţii forurilor sportive un­gare a decis din motive tehnice amâna­rea jocului România—Ungaria din ziua de 2 Iunie a. c. pentru o dată ce se va fixa ulterior. Biletele distribuite pentru oficiali vor fi restituite la Comitetul Central C. S P. de către cei care le-au primit. Costul biletelor cu preț integral vân­dute va fi restituit la F. R. F. A. înce­pând de Luni 3 Iunie 1946 între orele 9—13, în localul din str. Batiste nr. 4. Costul biletelor cu preț redus se va restitui de către organele care au vân­dut aceste bilete începând de Luni 3 Iunie a. c. între orele 1 6—19. 0 Duminică 9 Iunie a. c. la orele 17 va aea loc în sala Dalles concertul elevilor de la liceul teoretic „Cultura Max Aziel“, în folosul Copiilor foştilor deportaţi în Transnistria. In program Beethoven Bizet, Wieniawski, Mozart, Rossini, Meytrbeer şi Haendel Invitaţii la liceu, str. Sf. Ion Nou (Continuare din pag. 1-a) acest fenomen natural unor forţe mis­terioase, dar l-a legat cu un fel de Ins­tinct, de ideea de bogăţie. Poporul cre­dea că aceste focuri indică locurile unde sunt ascunse comori ,tie aur, că „joacă galbenii“. Dar misterul s’a lămurit. Ştiinţa, progresul, regimurile de des­­voltare liberă a popoarelor sunt che­mate să pună în slujba omenirii ne­preţuitele bogăţii ale pământului Zi de zi, pe distanţe de sute de ki­lometri, ca nişte şerpi uriaşi, încolă­cind munţii şi străbătând văile, tubu­rile de fier încheiate cap la cap sunt îngropate în şanţuri­ şi legate cu son­dele de unde ţâşneşte gazul. Pornind de la Cetatea de Baltă. — Târnăveni. Noul Săsesc, Făgăraş. Bra­şov conductele coboară spre Valea Prahovei şi câmpia Dunării prin Mă­­neşti, până la porţile Copitei ei. Săraci în ţară bogată De secole pe pământul nostru gras şi mănos au răsărit destule bunuri cari ar fi putut îndestula din belşug întreg poporul, dar ele luau drumul hambarelor ciocoeşti. Din tainicele adâncuri ale acestui pământ au ţâşnit valuri imense de păcură, licoare neagră care a făcut să se umple cu aur buzunarele ban­cherilor, dar ţăranca tot la lumina palidă a opaiţului îşi împungea de­getele. Tot din fundul pământului au venit şi aceste gaze, care numai să le dai foc cu un chibrit şi ard o veci­­nicie, dar nici ele n’au fost exploa­tate până acum în folosul celor mulţi. Rezervele de gaz metan din­­Ar­deal formează cam SU din rezervele totale de gaze naturale ale continen­­tului european, iar pe de altă parte ele constituesc cele mai importante zăcăminte de „hidrocarburi gazoase“ din Europa. După aprecierile specia­liştilor cantitatea disponibilă este de circa 360 de miliarde metri cubi. Şi dacă facem o comparaţie cu Pe­trolul, putem constata că rezervele de gaze sunt de cel puţin 6 ori mai mari decât rezervele de petrol de la noi, socotind o tonă de petrol ca o mie metri cubi gaz. Cine a folosit aceste imense bo­găţii ? O mână de afacerişti „istorici”, de profitori care au făcut sondagii şi învestit capital atât cât le folosea lor pentru o rapidă îmbogăţire sau pen­tru susţinerea din răsputeri a războ­iului hitlerist, încolo nimic. Cu toată abundenţa de petrol cărbuni şi gaze, aceste imense bogăţii, ne mai pu­nând la socoteală pe celelalte, am rămas săraci în ţară bogată, în urma politicii antipopulară dusă în tre­cut-Munca a început Trecând peste toate opintelile reac­ţionarilor, poporul, sub regimul nou democratic, tânăr şi viguros, şi-a unit forţele şi a pornit la muncă. încă de anul trecut, Uniunea Munci­torilor din petrol şi gaz metan a se­sizat forurile competente, pentru înce­perea unei mari campanii de lucru în vederea desăvârşirii forării, exploa­­elemetneleafl.r man ma nma naman tării şi distribuirii gazelor naturale. Dar elementele retrograde, reacţionare, au împiedicat cât au putut realizarea acestor planuri motivând, ba că vine iarna, că nu sunt fonduri, că nu sunt ţevi şi câte altele. E uşor de înţeles că apariţia Platfor­­mei-program a Blocului Partidelor De­mocrate a umplut de însufleţire pe mun­citori, cari­ au înţeles că iniţiativa lor va fi sprijinită, că împotrivirile reacţio­­narilor vor fi înfrânte. Şi iată că fără a aştepta ale­gerile, Isscă Sw sîua tie 27 Mai a. c- guvernul a venit cu decre­tul lege prin care Căile Ferate Române sunt autorizate să execute o conductă de gaze Intre Sinaia si Cetatea de Bal­tă pe traseul Sinaia-Râşnov- Făgăraş, pentru alimentarea cu gaze a Capitalei. Deaseme­­nea pănă la 1 Acembrie 1940 să instaleze şi să pună în fune­­ţiune conducta Sinaia-A­nul Să­­sesc-Ucea la­ punctul Agnita. Pe de altă parte Societatea Naţională de Gaz Metan este obligată să monteze şi să pună în stare de funcţiune pănă la 1 Aoembrie 1946 staţia de com­­­presoare de la Răşnov, tot ne­cesară alimentării Capitalei. Mai departe decretul glăsueş­­te : Pentru finanţarea lucrări­lor executate de C. F. R. se deschide un fond extraordinar special, corespunzător nevoi­lor in acest scop... Societatea Naţională de Gaz Metan este autorizată să con­tracteze un împrumut de 9 mi­liarde lei pentru începerea lu­crărilor. „Comoara“ să fie a poporului Fără îndoială că executarea acestor mari lu­crări până la 1 Noembrie 1946 va fi de un real folos atât pentru des­­voltarea industriei cât şi pentru folo­sirea gazului drept combustibil casnic în Capitală. Dacă ţinem seamă că exploatarea din plin a zăcămintelor de gaze poate da naştere la o serie de industrii pentru produsele chimice ca: fabricarea de acid formic şi acid oxalic, răşini sin­tetice, acetilenul de metan, îngrăşă­minte chimice, etc., putem spune cu drept cuvânt că această „comoară“ va da puteri sporite poporului în lupta pentru aşezarea unei vieţi mai bune. In amurgul zilei ce se lasă încet ca o pânză nevăzută, în lungul drumului către Râşnov, din loc în loc, se văd e­­chipe de muncitori cu sape şi cazmale pe umeri, făcând şanţuri şi aşezând de zor treburile prin care vor fi pompate gazele către inima ţării. Ei au descoperit ,,comoara" şi acum o „cară“ ca să se poată folosi de ea norodul. Gh. Gh­eorffSu­ţă 0 In ziua de 2 iunie a .c. ora 10 a. m va avea loc în localul şcolii „Cio- Vica“ din b-dul Basarab nr. 52, o adu­nare de constituire a­sociaţiei micilor pensionari publici din Capitală. „ Toţi sinistraţii din Capitală sunt convocaţi la o consfătuire publică. Du­minică 2 iunie a .c. orele 9.30 dimi­neaţa, la sediul Ligii Sinistraţilor Pri­măria sect. IV Roşu, B-dul Banu Manta, spre a li se face importante co­municări. Pot lua parte şi sinistraţii din alte oraşe care se găsesc în Bucureşti sau pot veni în acea zi.­­ Comisia Locală a Sindicatelor U­­nite din Bucureşti convoacă­­ toate co­mitetele Sindicatelor cu toate resoar­­tele la şedinţa plenară care va avea loc azi Sâmbătă 1 Iunie 1946, ora 4 p. m. la Expoziţia Gazetelor de Perete-Piaţa Senatului (Palatul Cultural). fr Sindicatul Sanitar Ilfov, convoacă pentru Duminică 2 Iunie a. c, ora 9 dim­ precis pe toţi farmaciştii pre­cum şi asistenţii, elevi, studenţi în farmacie, casieri şi laboraţi la cons­fătuirea generală, care va avea loc la sediul Sindicatului din Splaiul In­dependenţei Nr. 49 (Podul Is­vor) pen­tru stabilirea şi aplicarea contractu­lu colectiv de muncă. Ori, la orele 17,30, d. dr. Petru Gro­­za, preşedintele Consiliului de Miniş­tri, a făcuit o vizită la Academia Ro­mână, în momentul când această ins­tituţie, întrunită în sesiune generală, se afla în plină activitate a şedinţei sale. D. prim ministru a fost însoţit de A. Aurel Potop, subsecretar de stat la ministerul Educaţiei Naţionale. La intrarea în incinta Academiei, d-sa a f°st primit cu aplauze de membrii prezenţi ai Academiei şi a fost întâmpinat de d. profesor Andrei Rădulescu, vicepreşedintele Academiei Române, care, în mamele Academiei, i-a exprimat mulţumiri pentru spri­jinul dat acestei instituţii în mai mul­te ocazii şi în special pentru excepta­rea de la expropriere a domeniilor ei, precum şi la organizarea Consiliului naţional de cercetări ştiinţifice D. dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, a mulţumit a­­cademicienilor pentru primirea căldu­roasă ce i s’a făcut şi pentru cuvin­tele frumoase pe care vicepreşedintele Academiei i le-a adresat. D-sa consi­deră că acestea sunt adresate nu nu­mai d-sale personal ci întregului gu­vern. „Este de datoria guvernului — a spus dl dr. Petru Groza între altele— să susţină interesele şi prestigiul A­­cademiei, dar sarcina de a-şi apăra interesele şi prestigiul îi revine în primul rân­d instituţiei a cărei vechi­me de 80 de ani pledează pentru înal­ta ei valoare morală”. „Dar fiindcă totul se preface, fără excepţie eu sunt alături de strădania acestei instituţii pe linia progresului şi onorilor, progres care reclamă tu­turor încadrarea în ritmul vremii, pentru a contribui cât mai mult, prin etică şi cultură la desvoltcarea valori­lor spirituale naţionale. Consiliul Naţional de Cercetări Ştiinţifice, a continuat de prim mini­stru, va fi organul de îndrumare în toate domeniile şi îl aşteaptă o mare menire în domeniul agricol, unde are de făcut planificaţia exploatării agri­cole, în domeniul industrial, unde sur­feri dimineaţa avocaţii apărării au pledat în favoarea acuzaţilor din al 2-lea lot de criminali de război care se află in judecata Tribunalului Po­porului din Bucureşti. După amiază acuzaţii şi-au spus ultimul cuvânt, după care completul de judecată a intrat în deliberare. La orele 11 seara s-a pronunţat sentinţa. Au fost condamnaţi la mun­că silnică pe viaţă următorii: Ivaşcu Ştefan Gheorghiu Vasile, Ciachira Anton,, Ramiluca Serghei, dispăruţi şi Grigoraş Gh. arestat Ur­mătorii dispăruţi au fost condamnaţi astfel: Lt. Dumitrescu Vasile 10 ani temniţă grea, Alexandru Serciuc, 10 ani temniţă grea, Hagicov Leonida 10 ani temniţă grea, Kirilov Boris, 10 se imense de energie rămân neactiva şi neexploatate”. După suspendarea şedinţei, d. prim ministru a vizitat expoziţia documen­tară organizată de Academia Română cu ocazia zilei de 10 Mai. După vizitarea expoziţiei, d-sa, Con­dus de d. Conservator al Bibliotecii, a revenit în sala de şedinţe, unde s-a întreţinut îndelung cu d-nii membri ai Academiei, interesându-se de pro­blemele acestei instituţiuni. D-sa ş-a exprimat dorinţa şi mem­brii Academiei Române au promis tot sprijinul lor, pentru o colaborare rod­nică între guvern şi Academie în ve­derea realizării marilor idealuri de progres ale ţării.­ ­*sr^==Bsr-;-r.-rT-r:-rr-. — ;■ i i-,it Examene de admi­tere în şcolile de sub^­ofiţeri Jandarmi Pentru complecterea efectivelor Jan­darmeriei, cu subofiţeri, va avea loc Intre 25—30 Iunie 1946, la reşedinţele Inspectoratelor de Jandarmi (Bucureşti Braşov, Piteşti, Constanţa Galaţi, Iaşi, Suceava, Cluj Oradea, Timişoara Si­biu şi Craiova), Inspectoratul Jandarmi C. F. R. Bucureşti şi Regimentul Jan­darmi Bucureşti examene de admitere pentru şcolile de subofiţeri jandarmi ce vor funcţiona pe lângă formaţiu­nile de mai sus. Pot candida caporalii şi sergenţii din armată şi jandarmerie, aflaţi în com­pletare sau rezervă Condiţiunile de admitere precum şi actele necesare înscrierei la examene sunt prevăzute în Decizia Ministerială Nr. 407 din 23 Mai 1946, ce va apare în Monitorul Oficial în coroul acestei luni. Până la apariţia Deciziei Ministeriale în Monitorul Oficial ,candidaţii pot lua cunoştinţă de condiţiuni de la reşedinţa Inspectoratelor teritoriale de jandarmi, Inspectoratul Jandarmi C. F. Tr. şi Re­gimentul Jandarmi Bucureşti. Cursurile vor începe pe date de 1 Iulie 1946, cu o durată de 3 luni. Pe timpul şcoalei elevii vor fi retri­buiţi cu solda gradului de sergent ma­jor necăsătorit fără gradaţie. 1 ani temniţă grea, Dimitriev Igor, 10 ani temniţă grea. Sunt condamnaţi: Curelaru Ion 15 ani temniţă grea, Demetriade Gh. 5 ani temniţă grea, maior Teodorescu C-tin, 1 an închisoare corecţională Lt. Petrescu Mircea, 10 ani temniţă grea, Vasile Straie, 15 ani temniţă grea, Aurel Fili­p 15 ani temniţă grea, cpt. Cojocaru Gh. 20 ani muncă sil­nică, Ion Dărângă, 10 ani temniţă grea, general Iliescu Mihail 20 ani de­tenţiune grea. Au fost achitaţi: Plt. Topită Vasile, cpt. magistrat Luca Popescu, Lt. Fi­­rulescu Iancu, g-ral Mociulschi Leo­nard, col. Iulian Popovici, I. Iordă­­chescu ,maior Florian Ion, Haraga Ion. Toţi condamnaţii au făcut recurs. Activitatea Federaţiei Femeilor Democrate , Şcoala Nr. 1 de educatoare la sate *___________________ Muncitorii a descoperit comoara Vizita d-lui Dr. PETRU GROZA la Academia Romana SENTINTA TRIBUNALULUI POPORULUI la al 2-lea lot de criminali­­ de război D. ministru P. Constantinescu Iaşi în Bulgaria D. Prof. P. Constemtinescu-Ieşi, mi­­nistrul Informaţiilor care se află în vizită oficială în Bulgarie, a sosit ieri la Plevna, însoţit de d. Achile Barcia­­­mi, ministrul României în Bulgaria şi d. prof Sava Ganovski, ministrul Bul­gariei la Bucureşti. D. Ghenov, primarul oraşului a ea­­­luitat pe înaltul oaspete român, în nu­mele cetăţenilor Plevnei, evocând fră­ţia de arme româno-ruso-bulgară. D. prof. Constantinescu-I­aşi a mul­ţumit pentru cuvintele de bun venit şi s-a întreţinut apoi cu Directorul re­gional, comandantul garnizoanei Plev­na, preşedintele Comitetului ,,Cultul Patriei“ şi alte personalităţi, după care a vizitat Monumentele din Plevna şi Griviţa, care reamintesc lupta ruso - româno -bulgară pentru libertate şi In­dependenţă. ”Luând cuvântul, d. ministru Constan­­­tinescu-Iaşi a spus între altele: ,,Din sângele vărsat în comun de ostaşii ro­mâni, ruşi şi bulgari a răsărit o floare, prietenia româno-bulgară, care trebue cultivată împreună cu recunoştinţă faţă de poporul rus, ai cărui fii şi-au vărsat sângele pentru eliberarea ambelor po­poare“ D. ministru Barcianu a spus că urmă­rind zi de zi şi lună cu lună desvol­­­tarea şi progresele pe tărâmul apro­­­pierii şi colaborării româno-bul­gara, poate să-l asigure că simt animate de cea mai deplină sinceritate în ce pri­­­veşte guvernul şi întregul popor bulgar, care sunt hotărâți să meargă până la capăt pe această cale. D. ministru profesor Rava Ganovski a subliniat că problema apropierii în­tre cele două popoare constitue o pro­blemă de interes vital pentru ambele popoare vecine. După amiază, d. ministru Comstanti­­­nescu-Iaşi a fost prezentat Sanctităţii Sale Patriarhul Alexei al Rusiei, care a sosit în oraş însoţit de Exarchul Şte­fan al Bulgariei, împreună cu un sobor de prelaţi şi preoţi bulgari şi ruşi. Tot aici a sosit şi d. Dimo Gazasov, ministrul Informaţiilor, care a venit să întâmpine pe colegul său român. Seara a urmat un dineu la care au vorbit Patriarhul­ Rusiei, Exarchul Şte­­fan, d. ministru Constan­tinescu Iaşi şi alte personalităţi. Poşta Reptacfici­ a T. Leonie. — Legea despre care vă interesaţi este în pregătire. • Dem. Petrescu. — Adresaţi un memoriu direct Min. Justiţiei. • Emi­lan Moga. — Asociaţia Dvs. să se adreseze oficial Direcţiei C. F. R.­­ L. Abramov­ici. — Nu vă impa­cientaţi. Schimbarea numelui cere anu­mite formalităţi care necesită timp. 0 Leftioc. — Duceţi acţiune prin Sindicatul Dvs. — Primăria oraşului Sânnicolaul Mare. — Ziarul nostru nu publică li­­ citații, . ■ mstmm 0 a........— m =•■=» „SCÂNTEIA" 1 (uormare din pag. l-a­ folosit cuceririle ştiinţei împotriva oamenilor, — de aceea în timpul re­gimului antonescian mi-am lăsat cer­cetările de laborator, care m-au preo­cupat o viaţă întreagă“ — a spus d-sa. „Vin să vorbesc azi pentru că îmi dau seamă că din lupta oameni­lor de ştiinţă alături de popor vor creşte mâine posibilităţile ca ştiinţa şi cultura să atingă deplina lor d­esvol­­tare şi să-şi aducă aportul la bună­starea şi uşurarea condiţiilor d­e viaţă ale oamenilor“. Pentru cei ce au atlins jalea în că­minele şi sufletele noastre, pentru cei, ce au îndoliat sute de mii de familii, pentru cei ce au­­făcut ca miile de case, bisericile, uzinele, şcolile, spi­talele şi instituţiile de cultură, însăşi universitatea, să fie transformate în ruine, nu poate exista milă! Poporul român are milă de victime, nu de criminali ! Executarea sentinţei Tribunalului Poporului, a încheiat d. prof. Nicolau, va fi chezăşia că pe viitor nici un aventurier nu va mai îndrăzni să îm­pingă poporul împotriva voinţei sale. Cuvântul invalizilor Invalidul Sbârlea, vorbind în nu­mele celor mai grav atinşi de măce­lul provocat de hitlerişti, a afirmat voinţa de dreptate a zecilor de mii de invalizi. Vorbele lui, găsind adânc răsunet în mulţime, erau salutate de câriile ridicate ale tovarăşilor de su­ferinţă. Oamenii schilodiţi se îngrămădeau să-şi audă din gura lui cuvântul. Şi mii de glasuri răspundeau vuind ca clocotul unei păduri desfrunzite de vijelie. „Cerem execuţia ! Cerem execuţia!“ Invalidul Sbârlea a adus vestea respingerii recursului făcut de marii criminali la Curtea de Casaţie în Sec­ţii Unite. El a evocat apoi suferinţele ostaşi­lor trimişi cu de-a­ sila pe front, umi­linţele lor fără seamăn. Cei care se împotriveau făţiş, erau ucişi fără pre­get. Pe front ajungeau veştile luptei duse în ţară împotriva fascismului. Şi totodată a ajuns vestea că Ion Miha­­lache şi Gheorghe Brătianu s’au ru­gat să li se­ dea şi lor voie să se în­roleze în războiul împotriva Uniunii Sovietice şi a poporului român. Invalizii, văduvele şi orfanii, vor face zid în jurul guvernului dr. Pe­tru Grozar (vii aplauze).­ „Toate focarele fascis­mului trebuesc stinse ! D-na Lia Cernea, în numele femei­lor, a arătat că sentinţa Tribunalului Poporului a ţinut seamă de strigătele de jale şi nevoia de dreptate a sute­lor, de mame, surori, fiice şi soţii în­doliate. Ea a adus aminte că există o ţară, Spania condusă de Franco, în care suferinţele poporului n’au fost cu­rma­­te, în care fascismul face încă nenu­mărate victime. Nu ne vom linişti până când în­treaga omenire nu va fi scăpată de resturile fascismului­­ La cot. Ungureo.va aduce Tribunalu­lui Poporului salutul Armatei Demo­crate şi dârza sa voinţă ca pentru criminalii ce au împins la moarte sute de mii de ostaşi, să nu existe cruţare. Sosirea tov. C. Doncea, secretar al Frontului Naţional Democrat, este sa­lutată cu entuziasm. Tri­tim­ul cuvânt îl spune d. dr. Me­­zincescu, trimiţând un salut poporu­lui spaniol martir în lupta sa pentru libertate şi arătând că poporul român trebue să ducă mai departe lupta pentru stârpirea ultimelor rămăşiţe fasciste şi reacţionare, pentru că is­­bânda democraţiei în toate ţările lu­mii, nimicirea fascismului şi înlătu­rarea tiraniei din lume, înseamnă chezăşia sigură a păcii viitoare! Mulţimea s’a răspândit cu liniştea şi calmul celor puternici, siguri de ■dreptatea şi isbânda lor. Hftsxakitela Pall&d IN PROVINCIE © PITEŞTI, 31. — La chemarea Apărării Patriotice s’au ţinut eri, 31 Mai 1946, în oraşul Piteşti, două mee­­tinguri. In calea fabricii ,iŢesătoria Româ­nă“ s’au adunat muncitorii dela C. F. R., Ţesătoria Română şi Atelierele Nicht. Aici au luat cuvântul d. gene­ral Paraschivescu, comandantul gar­nizoanei, Constantinescu, din partea A. P. şi tov. Tachide, primarul ora­şului. Al doilea meeting a avut loc ln Textila Găvana, unde au vorbit: d. col. Căpşuneanu, tov. Tudorache şi tov. Petrescu Grigore.­ Toţi oratorii au cerut executarea dreptei sentinţe date de Tribunalul Poporului împotriva principalilor cri­minali de război. S’au votat moţiuni în acest sens. TÂRGOVIŞTE, 31. — Vineri 31 Mai a avut loc un mare meeting, organizat de Apărarea Patriotică, la care au luat cuvântul reprezentanţii invalizi­lor, orfanilor şi văduvelor de război, precum şi delegaţi ai F. N. D.-uilui. Oratorii au arătat încercările reac­­ţiutnii de a salva dela pedeapsă pe marii criminali de război. S-a votat o moţiune prin care popu­laţia oraşului Târgovişte cere energic executarea sentinţei date de Tribu­nalul Poporului. Telegrame Muncitorii silvici, metalurgişti şi ceferişti de Bocşa Vasionei In aduna­rea de Front Unic Muncitoresc cer i­­mediata executare a sentinţei dată în procesul marilor criminali fle răz­boiu. Locuitorii din oraşul Gheorgheni- Ciuc, înfierează în unanimitate com­plicitatea lui Maniu şi Brătianu cu Antonescu şi cer imediata execuţie a criminalilor condamnaţi de Tribunalul Poporului. Farmaciile de serviciu I­osiu Valeriu cal. Victoriei 4; Sc.­­ Avram Baciucu, str. Brezoianu 10 , .inescu Marius cal. Griviţei 446 , Constantinescu C. Buzău, cal. Doro­banţilor 170; Niţescu Sebastian, bd. Regele Ferdinand 103. Russu Mihail şos. Giurgiului 9; Crizaru Lazăr cal. Rahovei 380. R­HEDIO RADIO ROMANIA ŞI RADIO BU­CUREŞTI. 7.00: Deschiderea emisiunei. Ora exactă Radio-jurnal. Buletinul de ştiri române în limba rusă. Rezumatul programului. 7.20: Muzica dimineţii (discuri). RADIO ROMANIA. 7.30: E­­misiune în limba maghiară. RADIO BUCUREŞTI. 7.30: Continuare® muzicei de dim. (disc.). RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI. 8.00: Muzică va­riată uşoară (discuri). 9.00: Ora exactă, închiderea emisiunei. De la orele 9.00— 9.05 pe RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI. Jurnal în limba bulgară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCU­REŞTI. 13.00: Deschiderea emisiunei. Ora exactă Cotele apelor Dunării. Mu­zică veselă (discuri). 13.30: Recital de muzică modernă şi sincopată­ pian — Teodor Sibiceanu. 14.00: Ora exactă. Radio jurnal 14.20: Carnetul u­nui bu­­cureştean. 14.25: Ora armatei. 14.55 : Buletin metereologic. Ora exactă. 15.00: închiderea emisiunei. RADIO ROMA­NIA ŞI RADIO BUCUREŞTI. 18.00 : Deschiderea emisiunei. Ora exactă. Oră şcoalei. 18.45: Carnet cultural: „Impre­sii diin Iugoslavia” de d. prof. Tudor Vianu Ministrul României la Belgrad. RADIO ROMANIA. 19.00: Emisiune în limba maghiară RADIO BUCUREŞTI. 19.00: Muzică de dans (discuri). RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI. 19.30: A . L. U. S. 19.55: Publicitate. RADIO ROMANIA. 20.00: Jurnal pen­tru provincie. RADIO BUCUREŞTI. 20.00: Jurnal pentru Capitală RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI. 20.10: Revista Presei. 20.15: Ora Naţiu­nilor Unite: „Franţa“, Muzică (discuri). Informaţii. , 20.35: Jean Moscopol — canto: Şansonete franţuzeşti. 20.50: Mu­zică de orchestră (discuri). 20.57 : Bule­tin sportiv. 21.00: Cronica Internă de Iosif Ardeleanu. 21.15: Margareta Va­­silescu Dejana — canto. 21.35: Instru­mentişti celebri (discuri). 22.00: Ora exactă. Radio jurnal. Buletinul de ştiri române în limba rusă Rezumatul pro­gramului de a doua zi. 22.30: Publici­tate. 22.35: Orchestre celebre de jazz (discuri). 23.00: Muzică ușoară (discuri). 24.00: Ora exactă: închiderea emisiu­nei. De la orele 14.30—15.30 RADIO DA­CIA ROMANA pe lungime de undă 32,4 m, emite pentru străinătate. TEATRE NAŢIONAL: Inşir’te mărgărite — STUDIO: înamorata şi Mitică Popescu. — NOU (Matei Basarab): Aşa începe dragostea — ATENEU: Alteţa sa iu­beşte — ALHAMBRA: îngerul al­bastru IKUF (Sala Baraşeum) : Ni­­grn eferta—BARAŞEUM-STUDIO: So­nata Kreutzer — COMEDIA: Casa cu două fete. Sălbatica — COLORADO: Târgul dragostei — GIOCONDA: La răscruce de vânturi — MARIA FI­­LOTI: Dama cu oamenii — VICTORIA: O familie trăznicită — AMIC: Oameni as afaceri — MODERN: Mătăniile: Al 8-lea păcat — MUNCITORESC: Vicle­niile lui Scarpin. TEATRUL DE PĂ­PUȘI „ŢĂNDĂRICĂ“ — MUNICI­PAL: Ultimul drum; Sărutul în faţa oglinzii — NOSTRU; Reţeta fericirii —­ SAVOY: Fantoma; Primăvara la Sa­voy — OPERA COMICA; Fra Diavolo — PALADIUM: Circul zoologic — Pădurea fermecată — GRADINA 12- BANDA: Comediante.. CINEMATOGRAFE ARO: 4 fete îndrăgostita — SCALĂ; Aventură la miezul nopţii — CAPITOL Secretul lui Joe Smith — EXCEL­SIOR: Când luminile se sting — TI­VOLI: Pensionul de fete Trandafirul Alb — TRIANON: Rosalie — LUXOR: Londra sub teroare — SELECT: Mă­năstirea tăcerii — FEMINA: Intr’un bămin de domnişoare — VICTORIA : Mireasa păcatului — REGAL: Iubită pătimaşe — FANTASIO: Sylvia (film sovietic) — TINERETULUI : Călăreţii din Texas şi complectare Miki Mauss.— CENTRAL: Prietena noastră moartea. — ARPTA: Corvete K. 225 — Ed. PA­LACE: Se lasă noaptea — CASAN­­DRA: Manhattan — CORSO: Trei nopţi de dragoste — FRANKLIN: Tura zeiţa junglei — OMNIA: Drumul du­rerii — NISSA: Bufallo Bill —AIDA ! Răzbunarea calului Ben — AMERI­CAN: Tarzan — BARCELONA : Air Force — CARMEN-SYLVA : Zâmbiţi vă rog — CLASIC: Avantgarde de sa­crificiu — DIANA: Topper şi famto­­­mele — DACIA: Topper şi fantomele. — ELDORADO: Condamnata — FLO­RIDA: Gunga-Din — GLORIA: Ea şi el — ILEANA: Serenada din Valea Soa­relui — LIA: Drama din Shanghai — MARNA: Parodia vieţii — MARCONI: Un avion lipsă — MODEL: Legiunea albă — MILANO: Eterna Evă — MIO­RIŢA: Coloana 5-a — NERO: Romanul contesei Ostrovin — ODEON : Om în loc — PACHE: Nopţile lor — REX : Intre noi fetele — SPLENDID: Jungla fiarelor — TOMIS: Spionaj în Pacific — UNIC: Vrăjitorul din OZ. — VOLTA BUZEŞTI: Serenada din Valea Soare­lui. — MODEL: Răscoala munţilor. : - ---------:------------------- . r­o Despre socialism şi ţărănime Conferinţa tov, Paul Teo­­dorescu directorul O. M. E. C.-ului Joi d. a., la Fundaţia Carol I, a vor­bit în cadrul ciclului de conferinţe or­ganizate de O. M. E. C., tov. Paul Teo­­dorescu, d­irectorul oficiului, despre „Socialism şi Ţărănime”. Conferenţiarul analizează ţărănimea ca o categorie Socială din punct de ve­dere marxist. După ce face un scurt is­toric al ţărănimei de la noi, din punct de vedere economic, tov. Teodorescu face o paralelă între concepţiile lui Dobrogeanu-Gherea şi C. Stere. Vorbind apoi despre reformele a­­grare din România, conferenţiarul ara­tă că în reformele agrare din trecut erau numai amăgiri, încheiând că azi mai mult ca oricând ţărănimea are în­­tr’adevăr perspective şi posibilităţi de desvoltare, mai ales în strânsă colabo­rare şi solidaritate cu proletariatul de la oraşe. Cerem execuţia? „■ii -ni~

Next