Scânteia, iulie 1946 (Anul 3, nr. 562-587)
1946-07-01 / nr. 562
Primele succese ale secţiunii economice a C. C. electoral al B. P. D. S’a desfiinţat controlul alimentelor Sahatriere Se înfiinţează comisiuni de pieţe, pentru fixarea preţurilor. Sporirea producţiei de unelte agricole Secţiunea economică a Comitetului central electoral al Blocului Partidelor Democrate, acest organism viu, care activează intens penium realizarea de pe acum a măsurilor preconizate de platforma-program a B. P. D., a înregistrat primele succese. Ca urmare a intervenţiei acestei secţiuni, guvernul a luat o serie de măsuri care aduc o reală uşurare a aprovizionării oraşelor, contribuind la înfrânarea speculei şi la scăderea preţului alimentelor. Astfel, in urma intervenţiei sectielnii economice a C. C. electoral al B. P. V. Ministerul de Interne a dat o decizie prin care se hotărăşte desfiinţarea controlului la bariere. Prin desfiinţarea acestui centrol care stânjenea aprovizionarea, scumpea mărfurile şi şicana pe cei care aprovizionează oraşele, ce creează noui condiţiuni favorabile pentru o abundentă aprovizionare a pieţii şi o reducere a preţurilor. Tot în urma intervenţiei secţiunii economice a C. C. electoral al B. P. D. s'a hotărât înfiinţarea unor comisiuni de pieţe, care vor avea atribuţia de a fixa preţurile la alimente. Comisiunile de Pieţe, care au şi luat fiinţă, sunt alcătuite din delegaţi ai angrosiştilor, ai detailiştilor, ai USIC-ului şi cooperativei „Victoria”, precum şi din delegate ale Federaţiei Democrate a Femeilor. Ele lucrează sub conducerea unui delegat al Primăriei. Preţuirile vor fi stabilite zilnic, ţinându-se seama de preţul de cost la care se va adăga beneficiul legal. In felul acesta 66 va pune capăt bunului plac al speculanţilor, care fixau preţurile după voia lor. Dar, secţiunea economică a Comitetului central electoral al B. P. D., nu se ocupă numai de problemele orăşeneşti, ci şi de cele ale satelor Cunoscând lipsa uneltelor agricole, secţiunea economică a făcut intervenţii, cerând să se ia măsuri pentru ca uzinele metalurgice să sporească producţia de unelte agricole fiare de prig, coase, seceri, «epe, lanţuri, caele, potcoave si alte articole necesare ţăranilor. In acelaş timp s’a hotărî! să se intervină pe lângă C. G. M„ ca ea să mobilizeze muncitorii metalurgişti într’un şi mai accentuat efort penru sporirea producţiei de unelte agricole, înfrăţirea dintre muncitori şi ţărani va avea astfel un prilej în plus să se afirme şi să se întărească. Note şi Comentarii Să luăm aminte ! După eşuarea încercării de grevă dela Universîdin Cluj încercarea de grevă, pe care persoane cu totul Străine de adevăratele interese ale studenţimii au instigat-o la, universitatea Regele Ferdinand, s’a încheiat definitiv S’au făcut comentarii ţi s’au dus discuţii nenumărate pe chestiunea frământărilor de la Cluj. Spiritul fascist mai dăinuieşte încă pe alocuri în învăţământul universitar al ţării noastre, elind marele vinovat şi provocator al agitaţiilor din sânul tinerimii studioase. Aceste manevre vin să servească unor clici politicianiste şi să deservească interesele studenţeşti , antagonsimul este uşor explicabil, având in vedere că instigatorii la desordine nu au contingenţe nici cu interesele studenţeşti nici cuInteresele superioare ale poporului românesc. * Toate acestea au fost desbătute îndeajuns până acum. Ceiace nu s’a accentuat suficient, ceiace trebue subliniat sunt consecinţele acestor acţiuni dăunătoare şi acţiunea dusă de F. D. U. pentru îndreptarea situaţiei. Prin instrumentele lor de manevră din universitate, reacţionarii au reuşit să pună pe drumuri peste 30000 de studenţi, pe care i-au făcut să dezerteze de la obligaţiile cele mai importante ce le aveau faţă de profesiunea lor, compromiţându-le foarte grav situaţia şcolară. Au făcut pe aceşti tineri să dezerteze mai cu seamă de la datoria faţă de ţară, prin punerea la cale a unor provocări şoviniste, într’o conjunctură atât de delicată. Instigatorii nu s’au gândit nici un moment la părinţii care s’au străduit o viaţă pentru ca urmaşii lor^să devină oameni întregi, nu fără îndoială, căci ceiace Conta mai presus ‘de toate erau acele interese meschine, personale. egoiste■ Nu s’au gândit la cei cărora le-ar fi distrus cariera după cum nu s’au gândit la neamul românesc, la patrie• Aceste noţiuni reprezintă pentru ei doar nişte tinichele zorzăitoare pe care le agită în virtutea inerţiei căutând să asurzească pe lesne încrezători, pe cei nepregătiţi şi de atâtea ori înşelaţi. Acestor acţiuni anarhice, aducătoare de haos şi distrugere Frontul Democrat Universitar le-a opus o mentalitate sănătoasă, o politică de realizări evidente care vorbesc de la sine. F D. U., după ce a determinat întoarcerea acelei părţi a studențimii ce se lăsase antrată pe panta dezordinilor, Ic.rotturne tale după ce a silit comitetul greviştilor să-şi recunoască înfrângerea şi injusteţea liniei pe care mergea, a pornit o campanie de organizare, asigurând condiţiile cele mai bune pentru studenţii ce se întorc la examene, îngrijindu-se în acest scop de întreţinerea lor pe toată durata examenelor, intervenind pentru grabnica reparare a căminului „Avram Iancu” care de acum înainte va adăposti pe studenţii democraţi, conştienţi de însemnătatea misiunii lor. Deoparte haosul şi distrugerea, de cealaltă, raţiune şi muncă constructivă, învăţământul de căpetenie desprins din aceste fapte e clar: singura cale pe care poate şi trebue să meargă universitatea românească,, este calea democraţiei şi a culturii adevărate, pusă în slujba patriei, în slujba poporului. Clan Deşiu De la speculă la bătaie Se pare că unii „negustori“ din pieţe au devenit foarte irascibili de când li s-a lăsat „libertatea“ comerţului. Ei nu admit târgueli şi bruschează pe cei care îndrăznesc să protesteze împotriva speculei. Ni se semnalează astfel cazul unui cetăţean care, neacceptând să plătească preţul de speculă cerut de un asemenea speculant din piaţa Vitan a fost insultat şi molestat. Mai grav este că un gardian comunal care era de faţă, în loc să domolească pe „negustorul“ irascibil şi să ia apărarea cetăţeanului, a sărit în ajutorul speculanţilor care înjosesc numele de negustor. Ţinem la dispoziţia autorităţilor de resort numărul gardianului vinovat şi cerem aspra lui sancţionare. Iar în ce priveşte pe domnii care nu vor să înţeleagă că piaţa nu este una cu cadrul Vlasiei, trebue găsit mijlocul i ca aceștia să fie puși la locul lor. Conferinţe» pe ţără a industriei mici şi mijlocii Sprijinul acordat de organele guvernamentale pentru soluţionarea revendicărilor juste Eri a avut loc în sala festivă a Camerei de Industrie şi Comerţ din Bucureşti, prima conferinţă pe ţară a industriei mici şi mijlocii, convocată de U.S.I.C. Din partea forurilor guvernamentale au luat parte : tov. ing. Tudor Ionescu, ministrul Minelor şi Petrolului, d. V. Protopopescu, secretar general la aprovizionare, d. ing. Monciu, secretar general la Comisariatul comerțului exterior, tov. Leopold Filderman, secretar general la industria de stat. Conferinţa este deschisă de d. d£ Alexandru Radu preşedintele U.SJ.CZ- ului. Urmează apoi la cuvânt tov. L. FUnderman, secretar general la Subsecretariatul industriei die Sat, care arată legăturile strânse ce există între cele 14 mari stabilimente ale statului şi industria mică şi mijlocie din ţară, subliniind în special vastele posibilităţi de colaborare. Dr. Protopopescu, secretar general la Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării, arată interesul guvernului actual pentru menţinerea existenţei industriei şi comerţului mic şi mijlociu şi străduinţa aceluiaşi guvern de ai folosi în acţiunea de redresare a ecoreateonomiei naţionale tot angrenajul de forţe vii, în care industria mică şi mijlocie are un rol bine definit. Urmează apoi referatele d-lor : Ionel Wittner, secretar general al secţiei industriale U.S.I.C., despre problema creditelor, Iosif Weisberg şi ing. Cândrea. D. ing. Monciu, secretar general la Comisariatul comerţului exterior, care urmează la cuvânt, dă câteva directive generale asupra obiectelor ce urmează a fi fabricate în ţară şi arată efortul care se face de organele de resort pentru a aduce în străinătate piesele de schimb atât de necrteate unei bune funcţionări a industriei noastre. Tov. ing. TUDOR IONESCU, începe prin a arăta că Interesele industriei mici şi mijlocii se identifică cu cele ale statului şi prin colaborare se poate da o nouă turnură aşezării industriale a României. In încheere, d-sa sfătueşte pe industriaşli mici şi mijlocii de a se asocia în sindicatele U.S.I.C.-ului, deoar*««' astfel se vor întări. fci şedinţa de după amiază au mai luat cuvântul d-nii Staneff, Buzatu Zizi Vrancea, Grunberg, Străjeru, Dona şi Ciocăneanu. La sfârşitul conferinţei s’a votat o moţiune, prin care industria mică şi mijlocie constată că aproape toate doleanţele ei sunt cuprinse în platformaprogram a B. P. D. şi deciftră că aderă la juditica guvernului. Modificări In mersul trenurilor De la 1 Iulie a. c. au fost puse în circulaţie trenuri noului a fost modificat mersul trenurilor, în felul următor : Trenuri noi: Rapidele 13 şi14 pe distanţa Bucureşti Nord—Timişoara. Trenul 13 va pleca din Bucureşti Nord la ora 17.55 şi va sosi în Timişoara la ora 10.00. Trenul 14 va pleca din Timişoara la ora 18.10 şi va sosi în Bucureşti Nord la ora 10.20. Odată cu punerea în circulaţie a trenurilor 13 şi 14, se fac următoarele modificări: ■ — Trenurile rapide 11 şi 12 se limitează între Bucureşti—Băile Herculate, circulând după mersurile următoare : Trenul 11 va pleca din Bucureşti Nord la ora 6.30 şi va sosi în Băile Herculane la ora 16.59. Trenul 12 va pleca din Băile Herculane la ora 10.26 şi va sosi îm Bucureşti Nord la ora 20.55. O parte din vagoanele trenurilor rapide 11 şi 12 vor circula direct până la Sibiu prin Călimăneşti. — Trenurile auto-rapide M 15 şi M 10 vor circula cu vagoane directe numai până la T. Severin, fără vagoane directe la şi dela Craiova. La trenurile auto-ripide 15 şi 16 se vor da 2 motoare directe pentru şi dela Sibiu, circulând pe distanţa P. Olt—Sibiu în trenurile M 15 a. şi M 16 a. Trenurile autorapide M 15, M 16, M 15 a. şi M 16 a. vor pleca şi sosi astfel: Trenul M 15 va pleca din Bucureşti Nord la ora 15.00 şi va sosi în Turnu Severin la ora 21.40. Trenul M 16 va pleca din Turnu Severin la ora 6.08 şi va sosi la Bucureşti Nord ,I ore 16.30. — Trenul M a. va pleca din Piatra Olt la ora 13.58, de la legătura tr. M 15 şi va sosi în Călimăneşti la ora 20.51 iar in Sibiu la ora 22.35. Trenul M 16 a. va pleca din Sibiu la ora 5.20, iar din Călimăneşti la ora 6.59 şi va sosi în Piatra Olt la ora 8,44, de unde va circula la Bucureşti combinat cu tr. M 15. — Tot pe data de 1 Iulie 1946 trenul rapid 41 Bucureşti—Satu Mare şi trenul rapid nr. 44 Satu Mere—Bucureşti, se anulează şi se înlocuesc cu trenurile rapide 43 şi 42, care vor circula între Bucureşti Nord—Satu Mare. Trenul 43 va pleca din Bucureşti Nord la ora 20.25 şi va sosi în Satu Mare la ora 21.55. Trenul 42 va pileca din Satu Mare la ora 6.30 şi va sosi in Bucureşti Nord la ora 7.25. Trenurile de persoane 8001 şi 8002 dintre Bucureşti Nord—Galaţi se anulează pe data de 1 Iulie şi se înlocuesc cu trenurile 8003 şi 8004. Trenul 8003 va pleca din Bucureşti Nord la ora 23.00 şi va sosi în Brăila la 4.52, iar în Galaţi la 615. Trenul 8004 va pleca din Galaţi la ora 22.30, din Brăila la 0.01 şi va sosi în Bucureşti Nord la 5.50. — Trenul automotor rapid M 42 dintre Ploeşti Nord—Bucureşti Nord se anulează şi se înlocueşte cu trenul autorapid Nr. 24, care va pleca din Ploeşti Nord la ora 4.25 şi va sosi în Bucureşti Nord la ora 3.55. — Trenul de persoane 6001 Bucureşti Nord—Ieşi va pleca din Bucureşti Nord la ora 5.50 ,în loc de 5.45. — Trenurile autorapide M 25 şi M 26 dintre Bucureşti Nord—Sibiu, se anulează pe ziua de 2 Iulie 1916. VAI DE „BUCURIA“ LOR tează şi sughite după fericitele timpuri ale frumoaselor noastre alegeri, „democratice" prea e dumnealui ocupat cu întocmirea protestelor în vederea agresiunilor „fenediste“ pe care Made parcă le-ar citi din horoscopul „Jurnalului“, promisiunii comunei Bălceşti i-a făgăduit muntele Cionca din posesia comunei liberale Mănăs stârniseră invidia tinel, comunelor Mărgan însăşi a PatagoneOficiosul P. N. Ţ. după „libere ce enumera pe fruntaşii care zi Răchitele Ie-a făgăduit păşunea Lipovăţ, aparţinând comunei liberale Calote“. (Viitorul 20, VII, Nr. 32). Ei dacă l’am ruga pe d. partidului ce şi-au dat Şt admiraţia demisia în ultimul timp, potentoţilor ş d-nii Anton Alexandres- zilor, cu Dr. N. Lupu. Ed. Mir. Desigur că mai sunt to, Nicuşor Graur, Vasi- unele spirite retrograde, lescu Nottara, Petre Vi- mai ales în rondul „fene- ministru Haţieganu să ne feream, declara ca fie- deului“ şi a celor care „ nişte alegeri care demisie din partid tot citind „Scânteia", halib „ cum i a tapte îi provoacă o ..bucurie bar n-a„ de fericirea care c0 ^ trai , veselie ar de nedesens. Leit comu- a domnii odinioară pe mai fi Numai că nu prea mcatele agenţiei D. N. B plaiurile noastre. Ca să îndrăznim Bă_! deranjăm De cate ori sovieticii en- [e deschidem ochii,^pre- . - - • ------• berau o n°uă localitate, zentăAn azi un tablou de de câte ori nemţii se re- idild electorală descris trăgeau „elastic“ pe ...po de un martor ocular a zimn dinainte stabilite cărui obiectivitate e mai falda partidului, d Ghită conformunui plan se- presus de orice îndoiala. p0„ te preZiCe fără greș .creț, lesand în spatele cităm, din articolul: ' ' -■ • frontului nu forte încercuite (ferească sfântul !) ALEGERILE ci puternice ,poziţii arici“ -* cu atât „bucuria“ In zirele d-lor Maniu- D. N. B.-ului era mai Vaida-Boilă.' „Derbedeii mare; se „scurtase fron- ma.ni»ti cucereau şi tero ♦iii** cî vfîMiivrîQ KiP . . « . . Nu se poate falsifica voinţa unui popor“ contul" şi „victoria finală apropia de petou, _ , „ Aşa şi d. Maniu cu cât având certificate de la a e mai singur pe „poziţia ministru Em. Haţieganu arici" cu atât se umflă’« prin care îl declara „băi ..... ştaifele......bucurie“, baţi de încredere ai aparţid d-sale la secţiile de votului morţilor şi al furturizau satele în toată voia gtată CH sfâşietoare durere „Liberalul" în titlul unui articol din prima lui urnelor îşi vede înecându-i-se ultima nădejde. TWîfffir QIîsfu DUIOASA SUVENIRE' tare cu buzunarele pline de cârti de alegători şi Presa de opoziţie sus votau de mai multe ori. pină, geme, strănută, of- D. tomistru a recurs şi la DESNADEJQE 99 SCÂNTEIA*3 „Scânteia“ Organ Central al Partidului Comunist Romfia Director : MIRON CONSTANTINESCU Redactor responsabil: Al. Bulcan. COMITETUL DE DIRECŢIE • Lucreţiu D. Patraşcanu • Miron Constantinescu • Gh. Vasiliehi • L Chişinevschi • L. Răutar Aţi. Erneni O N. Popescu-Doreanu ®*3 aHh---a» iTi»!—----'~Y"iir La Dîvizia Tudor Vladîmirescu Corniștii au sunat Descosisesitrarea primului Set din ctg. 1944 In ziua de 28 Iunie a. c., la orele 5, a avut loc in curtea regimentului 1 Grăniceri desconcentrarea primului lot din contingentul 2844 al diviziei Tudor Vladimirescu-Debreţin. Serbarea s’a deschis cu Imnul Regal, după care a urmat un program artistic executat de grupul artistic al regimentului 1 Infanterie, Divizia Tudor Vladimirescu. In numele muncitorilor din Capitală a vorbit tov. Moisescu, de la Comisia Sindicală Locală, care a adus salutul celor 350.000 muncitori din Capitală. In numele contingentului 1944 a adus mulţumiri Balaş Gheorghe, asigurând pe muncitori că desconcentraţii îşi vor face datoria şi in satele lor. Ultimul a luat cuvântul d. Lt. col. Sbamciu comandantul regimentului 1 Infanterie din Div. T. V. Printre altele, d-sa a spus: „Voi, care aţi luptat pentru democraţie, duceţi mai departe lupta voastră. Camarazi din crg. 1944, să ştiţi că alături de voi sunt milioane de muncitori, milioane de plugari, şi să ştiţi că alături de voi toţi, cu arma la picior, stă armata democrată. Duceţi in mijlocul satelor voastre salutul pandurilor şi asiguraţi că pandurii vor fi alături de popor“. După cuvântarea d-lui Lt. Col. Sbamciu, 2 gorişti au sunat libera, rea. S’au împărţit apoi desconcentraţilor o sumă de bani, cărţi, reviste, broşuri şi ţigări, din partea Apărării Patriotice și a Comisiei Locale. iism in Ieri, la orele 9,30 efim, a avut loc în sala Giuleşti deschiderea festivă a conferinţei pe ţară a Uniunii Sindicatelor C.F.R. In prezenţa delegaţilor tuturor sindicatelor din ţară, tov. Chivu Stoica a deschis conferinţa în numele Comitetului executiv al Uniunii sindicatelor C. F. R. salutând pe delegaţi şi le-a urat spor la munca pe care o vor depune în timpul celor 3 zile, în care se vor desfăşura lucrările. După ce corul sindicatului C. F. R. Bucureşti a executat Internaţionala şi Marşul ceferiştilor, a luat cuvântul în continuare tov. Chivu Stoica, pentru a face un larg expozeu al situaţiei politice interne şi externe. Vorbind despre ultimele încercări ale reacţiunii de a agita iar problema Ardealului, vorbitorul a spus : „Elementele şovine puse în slujba reacţiunii, caută să provoace popoarele conlocuitoare din România. Aceste elemente, care au acceptat dictatur de la Viena, care au trădat ţara, dau, prin acţiunea Ier, apă la moara revizionismului. „Trebue să încordăm toate puterile — a spus în continuare tov. Chivu Stoica — pentru a demasca şi zădărnici aceste acţiuni periculoase. TREBUE SA LUPTAM CU HOTARÎRE împotriva şovinismului, cel mai HOTARIT LUPTĂTOR PENTRU COMBATEREA ŞOVINISMULUI, REVIZIONISMULUI SI RESTURILOR FASCIST! DELA NOI, ESTE CLASA MUNCITOARE,SUB CONDUCEREA F.U.M. In această luptă, ceferiştilor le incumbă o sarcină cirea şi de onoare . DE A STA MEREU IN FRUNTE". Trecând în revistă realizările şi revendicările câştigate de ceferişti In răstimpul de la prima conferinţă şi până la cea de acum, vorbitorul arată că aceste admirabile înfăptuiri au fost posibile numai datorită unităţii mişcării sindicale ceferiste cât şi faptului că în fruntea ţării se găseşte un guvern cu adevărat democrat. Enunţând sarcinile de viitor, tov. Chivu Stoica arată că prima şi cea mai de seamă îndatorire a ceferiştilor este de a lupta din toate puterile pentru victoria în alegeri a guvernului Groza, guvern care a început şi care va desăvârşi reconstrucţia şi democratizarea ţării. Cuvântul tov. ministru Zsshowrite Tănase Primit cu aplauze, a luat cuvântul tov. ministru Zaharia Tănase, care a salutat conferinţa în numele guvernului, cât şi în al C. C. al P. S. D. Mulţumind bravilor ceferişti pentru munca desfăşurată de ei pentru refacerea transporturilor, tov. Zaharia Tănase îl roagă să nu uite că greutăţile încă nu au fost depăşite. Ne mai aşteaptă încă lupte grele, va trebui să mai facem sacrificii, până să înlăturăm toate obstacolele care ne stau azi în cale. Dar, uniţi, noi suntem puternici — atât de puternici încât nimeni nu ne va putea clinti din drumul nostru. Muncitorimea română luptă pentru doborârea regimului Franco Luând cuvântul tov. Alex. Sencovici, secretar general al C. G. M., a spus printre altele : „Conferinţa internaţională sindicală care se ţine în prezent la Moscova a adoptat o rezoluţie prin care recomandă tuturor sindicaliştilor din întreaga lume, ca, între 15 Iulie şi 15 August 1946, să desfăşoare o acţiune uriaşă de doborire a regimului Franco. Credicioasă rezoluţiei şi spiritului de solidaritate democratică ce leagă muncitorimea română de muncitorimea spaniolă, noi vom mobiliza toate forţele noastre în această lună, pentru a contrbui la sdrobirea dictaturii fasciste a lui Franco“. SsSîiîlil muncitorimii din celelalte sindicate In numele muncitorimii organizată în diferite sindicate, au adus salutul la această conferinţă tov.: Ghimi şescu (Comisia locală, Vrânceanu (Uniunea sind. Port-Transport), Ion Burnsseu (U. S. Pielarî), Vescari (U. S. Mineri), Claudian (U. S. Memato-Chimic), D-tru Bâlacu (U. S. Alimentare). La propunerea tov. Turcu, conferinţa a hotărât să trimeată o telegramă de felicitare d-lui prim ministru dr. Petru Grozsa şi ministru prof. Constantinescu-Iaşi, cu prilejul zilei lor onomastice. In timpul şedinţei, o delegaţie de muncitori de la Griviţa a prezentat dans ceferiştilor din ateliere, făcut conferinţei, o frumoasă statuetă din bronz. Intr’un cadru festiv s’a deschis eri A doua conferinţa pe ţară cu Uniunii Sindicatelor C. F. R SA . lipi piite ie i. dr. tt (OOCUli HOălODflStiCC! Eri 29 Iunie, Sf. Perin şi Pavel, propiatele alegeri şi înfrângerea defiind ziua onomastică a d-lui Prim finitivă a reacţiunii Ministru dr. Petru Groza, d-sa a primit între altele, următoarele telegrame de felicitare: D-SALE DOMNULUI DR. PETRU GROZA, PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI BucureştiCu prilejul zilei onomastice, in numele tineretului partidelor şi organizaţiilor care compun R. P. D.-ul, vă transmitem cele mai sincere urări de viaţă lungă şi rodnică pentru binele poporului nostru şi ne luăm angajamentul că vom lupta cu tot clanul nostru tineresc pentru mobilizarea întregului tineret din România, pentru victoria B. P. D-ului în a-COMISIA CENTRALA A TINERETULUI DIN B. P. D. TELEGRAMA „ARLUS"-ULUI TRIf.llS.ft D-LUI PRIM MINISTRU HR. PETRU GROZA „ARLUS“ Asociaţia Română pentru strângerea legăturilor cu U. R. S S., vă urează cu ocazia zilei dvs. onomastice multă sănătate, pentru a putea continua munca rodnică ce o duceţi spre binele poporului român şi în opera de cimentare a prieteniei cu marea noastră vecină Uniunea Sovietică chezăşia păcii şi propăşirii ţării noastre. Preşedinte, Prof. C. IPARHON Secretar general, Mihail Magheru Obligaţii petru beneficiarii de reduceri şi gratuitati pe CV» Cu începere ‘dela 1 Iulie 1946, toate ton denumit ,,anexă de decontare” cu călătoriile cu 50% şi 75% reducere şi 150% sau 75% reducere, gratuite ale beneficiarilor in contul Călătorii cu permise gratuite sau Statului vor fi compensate din bugetul Ministerului Finanţelor, cu diferenţa până la tariful integral. Pentru a se putea calcula numărul real al călătoriilor efectuate în contul Ministerului de Finanţe, înainte de plecare beneficiarii de reduceri pe bază de cărţi de identitate tip CFR în contul Statului îşi vor procura de la cazierul staţiei, odată cu biletul de călătorie, şi an tichet special de cai cu abonamente gratuite vor trebui să-şi procure din staţia de plecare „anexa de decontare gratuită“. Costul anexelor de decontare este de 500 lei pentru cl. I, 300 lei pentru cl. II și 200 lei pentru cl- III. P©şti liCfMid PR. N. N. — ORAŞENI-VALE. Am supus forurilor competente cererea Dvs. S. COHN. Articolul Dv. ne-a venit prea târziu. Problema pe care o puneţi este de altfel studiată de forurile de resort. GH. MAZILU, LOCO. Problema pe care o expuneţi în „memoriul“ trimis a fost discutată în ziarul nostru, la timpul său. DR. J. FRANKEL. RĂDĂUȚI. V'am răspuns prin poștă. O nouă linia fluvială a Soc. Sovromtransport BRAILA 29. —n urma muncii depuse de societatea de navigaţie pe Dunăre Sovromtransport, a luat fiinţă o nouă linie pe Dunăre. Este vorba de linia Brăiila-Măraşu, pe canalul Vâlceni, cu plecarea din Brăila în fiecare zi la ora 12,30 şi din Măraşu la ora 10. Linia este deservită de către vasele bine amenajate Rene și Licia. Iw eenituirg! »-SCÂNTEIA” £9 ffipaTPft” ECONOMIA ROMANEASCA sub jugul IMPERIALISMULUI GERMAN f?e TUDOR smim Roadele şcolilor de analfabeţi de 41 elevi cari au obţinut menţiunea „bine". . De asemenea, tov. I. Cojocaru, corespondent la S. T. R. ne scrie: „In prezenţa d-lor inspectori şcolari regionali Ploscaru Niculae şi Creţulescu Arcadie a avut loc examenul elevilor cari au urmat cursurile celor 5 şcoli de analfabeţi dela Depourile S. T. B. Toţi elevii în număr de 50 au fost promovaţi în ciclul II-lea. Sindicatul S. T. B. a premiat pe cei mai bine notaţi de Comisia de examinare. • Şi la fabrica ,,Texacom” unde s’a înmânat trecută la fabricile Gallie, Uzinele Limfat Şcoală ”de analfabeT'au urmat i M*gr01 f S ,£• *• ®?;, lri. cursurile 32 eleve, dintre care patru au cursul lunei lume şcolile de analfabeţi a fost premiate, şi-au încheiat cursurile cu un număr . Vălul întunericului neştiinţei de carte se ridică, treptat-treptat. Pe întreg cuprinsul ţării, prin grija Sindicatelor, în colaborare cu organele Ministerului Educaţiei Naţionale, au luat fiinţă în întreprinderi o serie de şcoli pentru analfabeţi. Mii de elevi, muncitori şi muncitoare din fabrici, unii cu părul înălbit, au prins a desluşi buchiile. Aceste cursuri au început să-şi dea roadele. Astfel, corespondenţa noastră tov. Suzaţia Delciu ne informează că săptă La viile „Sofia“ iiMarăşeşti Mfflihor, trăiesc la cea mai cumpliţă mizerie La vreo 500 metri depărtare de oraşul Mărăşeşti, se află viile „Sofia”, fostă proprietatea „Negropontes”, actualmente în posesia unui afacerist ,pe nume Ghileig. Din cauza multiplelor „ocupaţiuni“ ale acestuia, via a fost arendată unui anume Traian Ignătescu din Bucureşti, care exploatează nemilos pe cei 140 de muncitori. Bărbaţii au fost angajaţi pentru toată vara cu salariul de 3500 lei pe zi, femeile cu 3000 lei, iar salariile tinerilor au fost lăsate la „aprecierea“ arendaşului. Toţi muncitorii sunt slăbiţi din cauza proastei alimentări, iar din cauza murdăriei, 6 muncitori s’au îmbolnăvit de tifos exantematic, fiind nevoiţi să se interneze în spital pe propria lor cheltuială. La întoarcerea din spital, acestora nu li s’a mai dat hrană pe motiv că... nu muncesc. De la Paşti până în prezent, s’a făcut o singură vizită medicală, iar din lipsă de timp liber muncitorii nu se pot îngriji. Toate acestea au fost aduse la cunoştinţă de către o delegaţie die muncitori, atât Comisiei Locale a Sindicatelor, cât şi, primarului oraşului, tov. Gh. Damian, primind asigurări că se vor lua măsuri. Totodată sesizăm pe această cale Ministerul Muncii, pentru a ordona o grabnică anchetă, spre a se face dreptate celor 140 de muncitori de la viile „Sofia”. IONESCU AUREL Corespondent Alegerea noului comitet la spitalul C. F. R. No, 2 Joi 27 Iunie, la orele 11 dimineaţa, a avut loc alegerea comitetului de birou la Spitalul C. F. R. No. 2. Au fost prezenţi din partea Comisiei Locale tov. Cârtea Gh., iar din partea Sindicatului C. P. R, tov. Nicolae Constantin. * ’■ Adunarea a fost prezidată de tov. Protopopescu, preşedintele vechiului comitet. După citirea raportului de către tov. Agarici, s’a procedat la alegerea noului comitet care se compune din: Dr. Cuţu Emilian, dr. Ciuntescu Mircea, Melu Gh. intenn, Zeigher Steluţa, externă, Agarici Stere, impiegat birou, Voronenci Silvia, soră de caritate şi Dediu Ion, om de serviciu. La sfârşit, tov. Bărbuceanu, directorul asistenţei, a cerut noului comitet cât mai multă râvnă în muncă. DAISA EUGEN Viaţa muncitoreasca . In seara zilei de 26 Iunie crt., echipa culturală a sindicatelor din Sibiu compusă din muncitori de la C. F. R., a dat un reuşit spectacol în sala Strugure, jucând piesa: „Răscoala din 1907“. Cu acest prilej a vorbit d. Maior Iliescu din partea E. C. P. • Un grup de ceferişti, trimişi în seria 1 la Băile Buziaş, ţine să aducă mulţumiri Direcţiunei Asistenţei C. F. R. pentru că în acest an, pe lângă gratuitatea locuinţei şi asistenţei medicale a acordat şi masa gratuit. Tot cu acest prilej, ceferiştii mulţumesc medicului şi concesionarilor restaurantului, cari au înţeles să-şi facă pe deplin datoria. „ Comisia Locală a Sindicatelor din R.-Sărat, a luat iniţiativa de a trimite gratuit la băi un însemnat număr de sindicalişti. In curând va pleca primul lot. Tot la R.-Sărat, a avut loc zilele trecute închiderea pripului curs al şcolii de cadre de pe lângă Comisia Locală. Cu acest prilej, tov. Trandafir Bugăţeanu, preşedintele Comisiei Locale, a analizat platforma,program a Blocului Partidelor Democrate. „ Secţia culturală a staţiei Ploeşti- Triaj, a organizat în ziua de 24 iunie crt., un frumos festival artistic, cu scopul de a ajuta pe luptătorii Spaniei Republicane. S’au executat cântece muncitoreşti de luptă precum şi o piesă de teatru. Din fondul realizat, s’a repartizat suma de 100.000 lei pentru ajutorarea Spaniei Republicane. @ Salariaţii uzinelor Titan-Nadrag- Galan printrS aii corespondenţă ,trimisă ziarului nostru, ce întreabă de ce aceste întreprinderi nu s’au Îngrijit să achiziţioreze locuri de odihnă, aşa cum au procedat şi cîte mari întreprinderi. Ei cer Direcţiunii să se îngrijească de acest p lucru cât mai urgent, pentru ca salariaţii să se poată recreea pe timpul concediilor. In ziua de 20 iunie a. c, în sala fabricei Gralex a avut loc alegerea noului Comitet al Sindicatului Pielari, compus din 33 membri 3 cenzori şi 5 supleanţi. Congresul Uniunii Sindicatelor de Meseriaşi Patroni din Artele Grafice ori, la orele 9 a. im. s-a deschis Congresul Uniunii Sindicator de Meseriaşi Patroni din Artele Grafice din România la sediul său din str. Dr. Marcovici No. 3. Au fost prezenţi 40 de delegaţi ai Sindicatelor din provincie şi Capitală. Din partea Federaţiei Meseriaşilor Patroni din România, a luat parte tov. CROITORU, vice-preşedintele Federaţiei, Sindicatul din Capitală fiind reprezentat prin tov. Kaner, Haimovici şi Weiss. Desbateriile s’au deschis sub preşedinţia tov. CHIRIŢA SAVU, preşedintele Uniunii, la ordinea de zi fiind rapoartele morale ale Sindicatelor şi Uniunii. După citirea raportului material, care a primit descărcarea, s-a trecut la alegerea noului comitet, fiind proclamaţi aleşi 21 de membri din Capitală şi provincie. novaţi din muncă la rafinăria Astra-Iisnană Pisaşi La rafinăria Astra-Română Ploeşti se lucrează de zor pentru mărirea producţiei. De la muncitor şi până la inginer se lucrează cu aceeaşi râvnă, fiecare cu dorinţa de a se evidenţia în muncă. Astfel, maistrul Sfetcu C., împreună cu un şef de echipă, 1 supraveghetor şi 10 oameni necalificaţi, au reuşit ca, în numai 30 zile, şi cu suma de numai 3.000.000 lei, să refacă din nou, din fel, unul din cele două rânitoare Overhoff construite din lemn şi distruse de furtună. Important este faptul că, aceiaşi lucrare, executată de o antrepriză oarecare, ar fi durat 60 zile şi ar fi costat minimum 40.000.000 lei. S’a realizat deci o ecoîPMUre de timp de 30 zile şi de peste 35.000.000 lei. Sindicatul a intervenit şi Direcţiunea a promis că va da acestei echipe o primă de încurajare. De asemenea tov, Iliescu ,a maistru la Uzina Electrică (cazane de aburi) Astra Română a adus o importantă inovaţie reuşind să regenereze garniturile de Klingerit la cazanele de aburi care aduce societăţii o economie de circa 5 milioane pe timp de 6 luni. Sindicatul a cerut premierea şi a acestui conştient muncitor, ti* Pârvuiescu Doiru