Scânteia, iulie 1946 (Anul 3, nr. 562-587)

1946-07-01 / nr. 562

Primele succese ale secţiunii economice a C. C. electoral al B. P. D. S’a d­esfiinţa­t control­­ul alimentelor Sa­­hat­riere Se înfiinţează comisiuni de pieţe, pentru fixarea preţurilor.­­ Sporirea producţiei de unelte agricole Secţiunea economică a Comitetului central electoral al Blocului Partide­­lor Democrate, acest organism viu, care activează intens peniu­m reali­zarea de pe acum a măsurilor pre­conizate de platforma-program a B. P. D., a înregistrat primele suc­cese. Ca urmare a intervenţiei acestei secţiuni, guvernul a luat o serie de măsuri care aduc o reală uşurare a aprovizionării oraşelor, contribuind la înfrânarea speculei şi la scăderea preţului alimentelor. Astfel, in urma intervenţiei sec­­tielnii economice a C. C. electoral al B. P. V. Ministerul de­ Interne a dat o decizie prin care se hotă­răşte desfiinţarea controlului la bariere. Prin desfiinţarea acestui centrol care stânjenea aprovizionarea, scum­pea mărfurile şi şicana pe cei care aprovizionează oraşele, ce creează noui condiţiuni favorabile pentru o abundentă aprovizionare a pieţii şi o reducere a preţurilor. Tot în urma intervenţiei secţiu­nii economice a C. C. electoral al B. P. D. s'a hotărât înfiinţarea u­­nor comisiuni de pieţe, care vor avea atribuţia de a fixa preţurile la alimente. Com­isiunile de Pieţe, care au şi luat fiinţă, sunt alcătuite din dele­gaţi ai angrosiştilor, ai detailiştilor, ai USIC-ului şi cooperativei „Victo­ria”, precum şi din delegate ale Fe­deraţiei Democrate a Femeilor. Ele lucrează sub conducerea unui delegat al Primăriei. Preţuirile vor fi stabilite zilnic, ţi­­nându-se seama de preţul de cost la care se va adăga beneficiul legal. In felul acesta 66 va pune capăt bunului plac al speculanţilor, care fixau preţurile după voia lor. Dar, secţiunea economică a Comi­tetului central electoral al B. P. D., nu se ocupă numai de problemele o­­răşeneşti, ci şi de cele ale satelor Cunoscând lipsa uneltelor agri­cole, secţiunea economică a făcut intervenţii, cerând să se ia mă­suri pentru ca uzinele metalurgi­ce să sporească producţia de u­­nelte agricole­­ fiare de prig, coa­se, seceri, «epe, lanţuri, caele, potcoave si alte articole necesare ţăranilor. In acel­aş timp s’a hot­ărî! să se in­tervină pe lângă C. G. M„ ca ea să mobilizeze muncitorii metalurgişti în­­tr’un şi mai accentuat efort pen­ru sporirea producţiei de unelte agri­cole, înfrăţirea dintre muncitori şi ţărani va avea astfel un prilej în plus să se afirme şi să se întărească. Note şi Comentarii Să luăm aminte ! După eşuarea încercării de grevă dela Universî­din Cluj încercarea de grevă, pe care per­soane cu totul Străine de adevăra­tele interese ale studenţimii au insti­gat-o la, universitatea Regele Ferdi­nand, s’a încheiat definitiv­ S’au făcut comentarii ţi s’au dus discuţii nenumărate pe chestiunea frământărilor de la Cluj. Spiritul fascist mai dăinuieşte încă pe alo­curi în învăţământul universitar al ţării noastre, el­ind marele vinovat şi provocator al agitaţiilor din sânul tinerimii studioase. Aceste manevre vin să servească unor clici politicia­niste şi să deservească interesele stu­denţeşti , antagonsimul este uşor ex­plicabil, având in vedere că insti­gatorii la desordine nu au contingenţe nici cu interesele studenţeşti nici cu­­Interesele superioare ale poporului românesc. * Toate acestea au fost desbătute în­deajuns până acum. Ceiace nu s’a accentuat suficient, ceiace trebue subliniat sunt consecinţele acestor ac­ţiuni dăunătoare şi acţiunea dusă de F. D. U. pentru îndreptarea situaţiei. Prin instrumentele lor de manevră din universitate, reacţionarii au reuşit să pună pe drumuri peste 30000 de stu­denţi, pe care i-au făcut să dezer­teze de la obligaţiile cele mai impor­tant­e ce le aveau faţă de profesiu­nea lor, compromiţându-le foarte grav situaţia şcolară. Au făcut pe a­­ceşti tineri să dezerteze mai cu sea­mă de la datoria faţă de ţară, prin punerea la cale a unor provocări şo­­viniste, într’o conjunctură atât de delicată. Instigatorii nu s’au gândit nici un moment la părinţii care s’au străduit o viaţă pentru ca urmaşii lor^să de­vină oameni întregi, nu fără îndo­ială, căci ceiace Conta mai presus ‘de toate erau acele interese meschine, personale. egoiste■ Nu s’au gândit la cei cărora le-ar fi distrus cariera după cum nu s’au gândit la neamul românesc, la patrie• Aceste noţiuni reprezintă pentru ei doar nişte tini­­­­chele zorzăitoare pe care le agită în virtutea inerţiei căutând să asur­zească pe lesne­ încrezători, pe cei ne­pregătiţi şi de atâtea ori înşelaţi. Acestor acţiuni anarhice, aducă­toare de haos şi distrugere Frontul Democrat Universitar le-a opus o mentalitate sănătoasă, o politică de realizări evidente care vorbesc de la sine. F­ D. U., după ce a determinat în­toarcerea acelei părţi a studențimii ce se lăsase antr­ată pe panta de­zordinilor, Ic.­rotturne tale după ce a silit comitetul greviştilor să-şi recunoască înfrângerea şi in­­justeţea liniei pe care mergea, a por­nit o campanie de organizare, asigu­rând condiţiile cele mai bune pentru studenţii ce se întorc la examene, în­­grijindu-se în acest scop de între­ţinerea lor pe toată durata exame­nelor, intervenind pentru grabnica reparare a căminului „Avram Iancu” care de acum înainte va adăposti pe studenţii democraţi, conştienţi de însemnătatea misiunii lor. Deoparte haosul şi distrugerea, de cealaltă, raţiune şi muncă construc­tivă, învăţământul de căpetenie desprins din aceste fapte e clar: singura cale pe care poate şi trebue să meargă universitatea românească,, este calea democraţiei şi a culturii adevărate, pusă în slujba patriei, în slujba po­porului. Clan Deşi­­u De la speculă la bătaie Se pare că unii „negustori“ din pieţe au devenit foarte irascibili de când li s-a lăsat „libertatea“ comerţului. Ei nu admit târgueli şi bruschează pe cei care îndrăznesc să protesteze împotriva spe­culei. Ni se semnalează astfel cazul unui cetăţean care, neacceptând să plătească preţul de speculă cerut de un aseme­nea speculant din piaţa Vitan a fost insultat şi molestat. Mai grav este că un gardian comu­nal care era de faţă, în loc să domo­lească pe „negustorul“ irascibil şi să ia a­părarea cetăţeanului, a sărit în aju­torul speculanţilor care înjosesc numele de negustor. Ţinem la dispoziţia autorităţilor de resort numărul gardianului vinovat şi cerem aspra lui sancţionare. Iar în ce priveşte pe domnii care nu vor să înţeleagă că piaţa nu este una cu cadrul Vl­asiei, trebue găsit mijlocul i ca aceștia să fie puș­i la locul lor. Conferinţe» pe ţără a industriei mici şi mijlocii Sprijinul acordat de organele guvernamentale pentru soluţionarea revendicărilor juste Eri a avut loc în sala festivă a Ca­merei de Industrie şi Comerţ din Bu­cureşti, prima conferinţă pe ţară a industriei mici şi mijl­ocii, convocată de U.S.I.C. Din partea forurilor guvernamentale au luat parte : tov. ing. Tudor Iones­cu, ministrul Minelor şi Petrolului, d. V. Protopopescu, secretar general la a­­provizionare, d. ing. Monciu, secretar general la Comisariatul comerțului ex­terior, tov. Leopold Filderman, secre­tar general la industria de stat. Conferinţa este deschisă de d. d£ Alexandru Radu preşedintele U.SJ.CZ- ului. Urmează apoi la cuvânt tov. L. FUn­derman, secretar general la Subsecre­tariatul industriei die Sat, care arată legăturile strânse ce există între cele 14 mari stabilimente ale statului şi in­dustria mică şi mijlocie din ţară, sub­liniind în special vastele posibilităţi de colaborare. D­r. Protopopescu, secretar general la Subsecretariatul de Stat al Aprovi­zionării, arată interesul guvernului ac­tual pentru menţinerea existenţei in­dustriei şi comerţului mic şi mijlociu şi străduinţa aceluiaşi guvern de ai folosi în acţiunea de redresare a eco­­reateo­nomiei naţionale tot angrenajul de forţe vii, în care industria mică şi mijlocie are un rol bine definit. Urmează apoi referatele d-lor : Ionel Wittner, secretar general al secţiei in­dustriale U.S.I.C., despre problema cre­ditelor, Iosif Weisberg şi ing. Când­rea. D. ing. Monciu, secretar general la Comisariatul comerţului exterior, care urm­ează la cuvânt, dă câteva directive generale asupra obiectelor ce urmează a fi fabricate în ţară şi arată efortul care se face de organele de resort pen­tru a aduce în străinătate piesele de schimb atât de necrteate unei bune funcţionări a industriei noastre. Tov. ing. TUDOR IONESCU, începe prin a arăta că Interesele industriei mici şi mijlocii se identifică cu cele ale statului şi prin colaborare se poate da o nouă turnură aşezării industriale a României. In încheere, d-sa sfătueşte pe indus­triaşli mici şi mijlocii de a se asocia în sindicatele U.S.I.C.-ului, deoar*««' astfel se vor întări. fci şedinţa de după amiază au mai luat cuvântul d-nii Staneff, Buzatu Zizi V­rance­a, Grunberg, Străjeru, Dona şi Ciocăneanu. La sfârşitul conferinţei s’a votat o moţiune, prin care industria mică şi mijlocie constată că aproape toate do­leanţele ei sunt cuprinse în platforma­­program a B. P. D. şi deciftră că aderă la juditica guvernului. Modificări In mersul trenurilor De la 1 Iulie a. c. au fost puse în cir­culaţie trenuri noul­ui a fost modificat mersul trenurilor, în felul următor : Trenuri noi: Rapidele 13 şi­­14 pe dis­tanţa Bucureşti Nord—Timişoara. Trenul 13 va pleca din Bucureşti Nord la ora 17.55 şi va sosi în Timi­şoara la ora 10.00. Trenul 14 va pleca din Timişoara la ora 18.10 şi va sosi în Bucureşti Nord la ora 10.20. Odată cu punerea în circulaţie a tre­nurilor 13 şi 14, se fac următoarele mo­­dificări: ■­ — Trenurile rapide 11 şi 12 se limi­­­tează între Bucureşti—Băile Herculate, circulând după mersurile următoare : Trenul 11 va pleca din Bucureşti Nord la ora 6.30 şi va sosi în Băile Her­­culane la ora 16.59. Trenul 12 va pleca din Băile Hercu­­lan­e la ora 10.26 şi va sosi îm Bucureşti­­ Nord la ora 20.55.­­ O parte din vagoanele trenurilor ra­pide 11 şi 12 vor circula direct până la Sibiu prin Călimăneşti. — Trenurile auto-rapide M 15 şi M 10 vor circula cu vagoane directe numai până la T. Severin, fără vagoane directe la şi dela Craiova. La trenurile auto-ripide 15 şi 16 se vor d­a 2 motoare directe pentru şi dela Sibiu, circulând pe distanţa P. Olt—Si­biu în­ trenurile M 15 a. şi M 16 a. Trenurile autorapide M 15, M 16, M 15 a. şi M 16 a. vor pleca şi sosi ast­fel: Trenul M 15 va pleca din Bucureşti Nord la ora 15.00 şi va sosi în Turnu Severin la ora 21.40. Trenul M 16 va pleca din Turnu Se­verin la ora 6.08 şi va sosi la Bucureşti Nord ,I ore 16.30.­­ — Trenul M a. va pleca din Piatra Olt la ora 13.58, de la legătura tr. M 15 şi va sosi în Călimăneşti la ora 20.51 iar in Sibiu la ora 22.35. Trenul M 16 a. va pleca din Sibiu la ora 5.20, iar din Călimăneşti la ora 6.59 şi va sosi în Piatra Olt la ora 8,44, de unde va circula la Bucureşti combinat cu tr. M 15. — Tot pe data de 1 Iulie 1946 trenul rapid 41 Bucureşti—Satu Mare şi trenul rapid nr. 44 Satu Mere—Bucureşti, se anulează şi se înlocuesc cu trenurile ra­pide 43 şi 42, care vor circula între Bu­cureşti Nord—Satu Mare. Trenul 43 va pleca din Bucureşti Nord la ora 20.25 şi va sosi în Satu Mare la ora 21.55. Trenul 42 va pileca din Satu Mare la ora 6.30 şi va sosi in Bucureşti Nord la ora 7.25. Trenurile de persoane 8001 şi 8002 dint­­re Bucureşti Nord—Galaţi se anulează pe data de 1 Iulie şi se înlocuesc cu trenurile 8003 şi 8004. Trenul 8003 va pleca din Bucureşti Nord la ora 23.00 şi va sosi în Brăila la 4.52, iar în Galaţi la 615. Trenul 8004 va pleca din Galaţi la ora 22.30, din Brăila la 0.01 şi va sosi în Bucureşti Nord la 5.50. — Trenul automotor rapid M 42 din­tre Ploeşti Nord—Bucureşti Nord se a­­nulează şi se înlocueşte cu trenul auto­­rapid Nr. 24, care va pleca din Ploeşti Nord la ora 4.25 şi va sosi în Bucureşti Nord la ora 3.55. — Trenul de persoane 6001 Bucureşti Nord—Ieşi va pleca din Bucureşti Nord la ora 5.50 ,în loc de 5.45. — Trenurile autorapide M 25 şi M 26 dintre Bucureşti Nord—Sibiu, se anu­lează pe ziua de 2 Iulie 1916. VAI DE „BUCURIA“ LOR tează şi­ sughite după fe­ricitele timpuri ale fru­moaselor noastre alegeri, „democratice" prea e dumnealui ocupat cu întocmirea protestelor în vederea agresiunilor „fenediste“ pe care­ Ma­de parcă le-ar citi din ho­roscopul „Jurnalului“, promisiuni­i comunei Băl­­ceşti i-a făgăduit mun­tele Cionca din posesia comunei liberale Mănăs stârniseră invidia tinel, com­unelor Mărgan însăşi a Patagone­Oficiosul P. N. Ţ. după „libere ce enumera pe fruntaşii care zi Răchitele Ie-a făgăduit păşunea Lipovăţ, aparţi­nând comunei liberale Ca­lote“. (Viitorul 20, VII, Nr. 32). Ei dacă l’am ruga pe d. partidului ce şi-au dat Şt admiraţia demisia în ultimul timp, potentoţilor ş d-nii Anton Alexandres- zilor, cu Dr. N. Lupu. Ed. Mir. Desigur că mai sunt to, Nicuşor Graur, Vasi- unele spirite retrograde, lescu Nottara, Petre Vi- mai ales în rondul „fene- ministru Haţieganu să ne feream­, declara ca fie- deului“ şi a celor care „ nişte alegeri care demisie din partid tot citind „Scânteia", ha­­lib „ cum i­ a tapte îi provoacă o ..bucurie bar n-a„ de fericirea care c0 ^ trai , veselie ar de nedesens. Leit comu- a domnii odinioară pe mai fi Numai că nu prea mcatele agenţiei D. N. B plaiurile noastre. Ca să îndrăznim Bă_! deranjăm De cate ori sovieticii en­- [e deschidem ochii,^pre- . - - • ------• berau o n°uă localitate, zentăAn azi un tablou de de câte ori nemţii se re- idild electorală descris trăgeau „elastic“ pe ...po­ de un martor ocular a zimn dinainte stabilite cărui obiectivitate e mai falda partidului, d Ghită conform­­unui plan se- presus de orice îndoiala. p0„ te preZiCe fără greș .creț, lesand în spatele cităm, din articolul: ' ' -■ • frontului nu forte încer­cuite (ferească sfântul !) ALEGERILE ci puternice ,poziţii a­rici“ -* cu atât „bucuria“ In zirele d-lor Maniu- D. N. B.-ului era mai Vaida-Boilă.' „Derbedeii mare; se „scurtase fron- ma.ni»ti cucereau şi tero ♦iii** cî vfîMiivrîQ KiP . . « . . Nu se poate falsifica voinţa unui popor“ con­tul" şi „victoria finală apropia de petou, _­­ , „ Aşa şi d. Maniu cu cât având certificate de la a e mai singur pe „poziţia ministru Em. Haţieganu arici" cu atât se umflă’« prin care îl declara „băi­ ..... ştaif­ele......bucurie“, baţi de încredere ai aparţid d-sale la secţiile de vo­­tului morţilor şi al furtu­­rizau satele în toată voia gtată CH sfâşietoare du­rere „Liberalul" în titlul unui articol din prima lui urnelor îşi vede îne­­cându-i-se ultima nă­dejde. TWîfffir QIîsfu DUIOASA SUVENIRE' tare cu buzunarele pline de cârti de alegători şi Presa de opoziţie sus votau de mai multe ori. pină, geme, strănută, of- D. tom­istru a recurs şi la DESNADEJQE 99 SCÂNTEIA*3 „Scânteia“ Organ Central al Partidului Comunist Romfia Director : MIRON CONSTANTINESCU Redactor responsabil: Al. Bulcan. COMITETUL DE DIRECŢIE • Lucreţiu D. Patraşcanu • Miron Constantinescu • Gh. Vasi­lie­hi • L Chişinevschi • L. Rău­ta­r Aţi. Erneni O N. Popescu-Doreanu ®*3 aHh---a» iTi»!—----'~Y"iir La Dîvizia Tudor Vladî­­mirescu Corniștii au sunat Descosisesitrarea pri­mului Set din ctg. 1944 In ziua de 28 Iunie a. c., la orele 5, a avut loc in curtea regimentului 1 Grăniceri desconcentrarea primului lot din contingentul 2844 al diviziei Tudor Vladimirescu-Debreţin. Serbarea s’a deschis cu Imnul Re­gal, după care a urmat un program artistic executat de grupul artistic al regimentului 1 Infanterie, Divizia Tudor Vladimirescu. In numele muncitorilor din Capi­tală a vorbit tov. Moisescu, de la Co­misia Sindicală Locală, care a adus salutul celor 350.000 muncitori din Capitală. In numele contingentului 1944 a adus mulţumiri Balaş Gheorghe, asi­gurând pe muncitori că desconcen­­traţii îşi vor face datoria şi in sa­tele lor. Ultimul a luat cuvântul d. Lt. col. Sbamciu comandantul regimentului 1 Infanterie din Div. T. V. Printre al­tele, d-sa a spus: „Voi, care aţi lup­tat pentru democraţie, duceţi mai de­parte lupta voastră. Camarazi din crg. 1944, să ştiţi că alături de voi sunt milioane de mun­­ci­tori, milioane de plugari, şi să ştiţi că alături de voi toţi, cu arma la pi­cior, stă armata democrată. Duceţi in mijlocul satelor voastre salutul pan­durilor şi asiguraţi că pandurii vor fi alături de popor“. După cuvântarea d-lui Lt. Col. Sbamciu, 2 gorişti au sunat libera, rea. S’au împărţit apoi desconcentraţi­­lor o sumă de bani, cărţi, reviste, broşuri şi ţigări, din partea Apărării Patriotice și a Comisiei Locale. iism in­ Ieri, la orele 9,30 efim­, a avut loc în sala Giuleşti deschiderea festivă a conferinţei pe ţară a Uniunii Sindica­telor C.F.R. In prezenţa delegaţilor tuturor sin­dicatelor din ţară, tov. Chivu Stoica a deschis conferinţa în numele Comi­tetului executiv al Uniunii sindica­telor C. F. R. salutând pe delegaţi şi le-a urat spor la munca pe care o vor depune în timpul celor 3 zile, în care se vor desfăşura lucrările. După ce corul sindicatului C. F. R. Bucureşti a executat Internaţionala şi Marşul ceferiştilor, a luat cuvântul în continuare tov. Chivu Stoica, pen­tru a face un larg expozeu al situa­ţiei politice interne şi externe. Vorbind despre ultimele încercări ale reacţiunii de a agita iar pro­blema Ardealului, vorbitorul a spus : „Elementele şovine puse în slujba reacţiunii, caută să provoace popoa­rele conlocuitoare din România. A­­ceste elemente, care au acceptat dic­tatur de la Viena, care au trădat ţara, dau, prin acţiunea Ier, apă la moara revizionis­mului. „Trebue să încordăm toate pute­rile — a spus în continuare tov. Chi­vu Stoica — pentru a demasca şi ză­dărnici aceste acţiuni periculoase. TREBUE SA LUPTAM CU HOTARÎRE împotriva şovinismului, cel mai HOTARIT LUPTĂTOR PENTRU COM­BATEREA ŞOVINISMULUI, REVIZIONIS­­MULUI SI RESTURILOR FASCIST! DELA NOI, ESTE CLASA MUNCITOARE,­­SUB CONDUCEREA F.U.M. In această lup­tă, ceferiştilor le incumbă o sarcină cirea şi de onoare . DE A STA MEREU IN FRUNTE". Trecând în revistă realizările şi re­vendicările câştigate de ceferişti In răstimpul de la prima conferinţă şi până la cea de acum, vorbitorul a­­rată că aceste admirabile înfăptuiri au fost posibile numai­ datorită uni­tăţii mişcării sindicale ceferiste cât şi faptului că în fruntea ţării se gă­seşte un guvern cu adevărat demo­crat. Enunţând sarcinile de viitor, tov. Chivu Stoica arată că prima şi cea mai de seamă îndatorire a ceferişti­lor este de a lupta din toate pute­rile pentru victoria în alegeri a gu­vernului Groza, guvern care a înce­put şi care va desăvârşi reconstruc­ţia şi democratizarea ţării. Cuvântul tov. ministru Zsshowrite Tănase Primit cu aplauze, a luat cuvântul tov. ministru Zaharia Tănase, care a salutat conferinţa î­n numele guver­nului, cât şi în al C. C. al P. S. D. Mulţumind bravilor ceferişti pentru munca desfăşurată de ei pentru refa­cerea transporturilor, tov. Zaharia Tănase îl roagă să nu uite că greută­ţile încă nu au fost depăşite. Ne mai aşteaptă încă lupte grele, va trebui să mai facem sacrificii, până să în­lăturăm toate obstacolele care ne stau azi în cale. Dar, uniţi, noi suntem puternici — atât de puternici încât nimeni nu ne va putea clinti din dru­mul nostru. Muncitorimea română luptă pentru doborârea regimului Franco Luând cuvântul tov. Alex. Senco­­vici, secretar general al C. G. M., a spus printre altele : „Conferinţa internaţională sindicală care se ţine în prezent la Moscova a adoptat o rezoluţie prin care reco­mandă tuturor sindicaliştilor din în­treaga lume, ca, între 15 Iulie şi 15 August 1946, să desfăşoare o acţiune uriaşă d­e doborire a regimului Fran­co. Credicioasă rezoluţiei şi spiritului de solidaritate democratică ce leagă muncitorimea română de muncitori­mea spaniolă, noi vom mobiliza toate forţele noastre în această lună, pen­tru a contrbui la sdrobirea dictaturii fasciste a lui Franco“. SsSîiîlil muncitorimii din celelalte sindicate In numele muncitorimii organizată în diferite sindicate, au adus salutul la această conferinţă tov.: Ghimi­ şescu (Comisia locală, Vrânceanu (U­­niunea sind. Port-Transport), Ion Bur­nsseu (U. S. Pielarî), Vescari (U. S. Mineri), Claudian (U. S. Memato-Chi­­mic), D-tru Bâl­acu (U. S. Alimentare). La propunerea tov. Turcu, confe­rinţa a hotărât să trimeată o tele­gramă de felicitare d-lui prim minis­tru dr. Pet­ru Grozsa şi ministru prof. Constantinescu-Iaşi, cu prilejul zilei lor onomastice. In timpul şedinţei, o delegaţie de muncitori de la Griviţa a prezentat dans­ ceferiştilor din ateliere, făcut conferinţei, o frumoasă statuetă din bronz. Intr’un cadru festiv s’a deschis eri A doua conferinţa pe ţară cu Uniunii Sindicatelor C. F. R SA . lipi piite ie i. dr. tt (O­OCUli H­OălODflStiCC! Eri 29 Iunie, Sf. Perin şi Pavel, propiatele alegeri şi înfrângerea de­­fiind ziua onomastică a d-lui Prim finitivă a reacţiunii Ministru dr. Petru Groza, d-sa a pri­mit între altele, următoarele telegra­me de felicitare: D-SALE DOMNULUI DR. PETRU GROZA, PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI Bucureşti­­­Cu prilejul zilei onomastice, in nu­mele tineretului partidelor şi orga­nizaţiilor care compun R. P. D.-ul, vă transmitem cele mai sincere urări de viaţă lungă şi rodnică pentru bi­nele poporului nostru şi ne luăm an­gajamentul că vom lupta cu tot cla­nul nostru tineresc pentru mobiliza­­rea întregului tineret din România, pentru victoria B. P. D-ului în a-COMISIA CENTRALA A TI­NERETULUI DIN B. P. D. TELEGRAMA „ARLUS"-ULUI TRIf.llS.ft D-LUI PRIM MINISTRU HR. PETRU GROZA „ARLUS“ Asociaţia Română pen­tru strângerea legăturilor cu U. R. S­ S., vă urează cu ocazia zilei dvs. onomastice multă sănătate, pentru a putea continua munca rodnică ce o duceţi spre binele poporului român şi în opera de­ cimentare a prieteniei cu marea noastră vecină Uniunea Sovietică chezăşia păcii şi propăşirii ţării noastre. Preşedinte, Prof. C. I­­PARHON Secretar general, Mihail Magheru Obligaţii pe­tru beneficiarii de reduceri şi g­ratuitati pe C­V» Cu­ începere ‘dela 1 Iulie 1946, toate ton denumit ,,anexă de decontare” cu călătoriile cu 50% şi 75% reducere şi 150% sau 75% reducere, gratuite ale beneficiarilor in contul Călătorii cu permise gratuite sau Statului vor fi compensate din buge­­tul Ministerului Finanţelor, cu dife­renţa pâ­nă la tariful integral. Pentru a se putea calcula numărul real al călătoriilor efectuate în contul Ministerului de Finanţe, înainte de plecare beneficiarii de reduceri pe bază de cărţi­ de identitate tip CFR în contul Statului îşi vor procura de la cazierul staţiei, odată cu biletul de călătorie, şi an tichet special de cai­ cu abonamente gratuite vor trebui să-şi procure d­in staţia de plecare „anexa de decontare gratuită“. Costul anexelor de decontare este de 500 lei pentru cl. I, 300 lei pentru cl. II și 200 lei pentru cl- III. P©şti liCfMid PR. N. N. — ORAŞENI-VALE. Am supus forurilor com­peten­te cererea Dvs. S. COHN. Articolul Dv. ne-a venit prea târziu. Problema pe care o puneţi este d­e altfel studiată de forurile d­e resort. GH. MAZILU, LOCO. Problema pe care o expuneţi în „memoriul“ trimis a fost discutată în ziarul nostru, la timpul său. DR. J. FRANKEL. RĂDĂUȚI. V'am răspuns prin poștă. O nouă linia fluvială a Soc. Sovromtransport BRAILA 29. —­­n urma muncii depuse de societatea de navigaţie pe Dunăre Sovrom­transport, a luat fiinţă o nouă linie pe Dunăre. Este vorba de linia Brăiila-Măraşu, pe ca­nalul Vâlceni, cu plecarea din Brăila în fiecare zi la ora 12,30 şi din Mă­­raşu la ora 10. Linia este deservită de către vasele bine amenajate Rene și Licia. Iw eenituirg! »-SCÂNTEIA” £9 ffipaTPft” ECONOMIA ROMANEASCA sub jugul IMPERIALISMULUI GERMAN f?e TUDOR smim Roadele şcolilor de analfabeţi de 41 elevi cari au obţinut menţiunea „bine". . De asemenea, tov. I. Cojocaru, cores­pondent la S. T. R. ne scrie: „In pre­zenţa d-lor inspectori şcolari regionali Ploscaru Niculae şi Creţulescu Arcadie a avut loc examenul elevilor cari au urmat cursurile celor 5 şcoli de anal­fabeţi dela Depourile S. T. B. Toţi elevii în număr de 50 au fost promovaţi în ciclul II-lea. Sindicatul S. T. B. a premiat pe cei­ mai bine no­taţi de Comisia de examinare. • Şi la fabrica ,,Texacom” unde s’a în­mânat trecută la fabricile Gallie, Uzinele Lim­fat Şcoală ”de analfabeT'au urmat i M*gr01 f S­ ,£• *• ®?;, lri. cursurile 32 eleve, dintre care patru au cursul lunei lume şcolile de analfabeţi a fost premiate, şi-au încheiat cursurile cu un număr . Vălul întunericului neştiinţei de carte se ridică, treptat-treptat. Pe întreg cuprinsul ţării, prin grija Sindicatelor, în colaborare cu organele Ministerului Educaţiei Naţionale, au luat fiinţă în întreprinderi o serie de şcoli pentru analfabeţi. Mii de elevi, muncitori şi muncitoare din fabrici, unii cu părul înălbit, au prins a desluşi buchiile. Aceste cursuri au început să-şi dea roadele. Astfel, corespondenţa noastră tov. Su­­zaţia Delciu ne informează că săptă La viile „Sofia“ iiMarăşeşti Mfflih­or, trăiesc la cea mai cumpliţă mizerie La vreo 500 metri depărtare de ora­şul Mărăşeşti, se află viile „Sofia”, fos­tă proprietatea „Negropontes”, actual­mente în posesia unui afacerist ,pe nu­me Ghileig. Din cauza multiplelor „o­­cupaţiuni“ ale acestuia, via a fost aren­dată unui anume Traian Ignătescu din Bucureşti, care exploatează nemilos pe cei 140 de muncitori. Bărbaţii au fost angajaţi pentru toată vara cu salariul de 3500 lei pe zi, fe­meile cu 3000 lei, iar salariile tinerilor au fost lăsate la „aprecierea“ arenda­şului. Toţi muncitorii sunt slăbiţi din cauza proastei alimentări, iar d­in cauza mur­dăriei, 6 muncitori s’au îmbolnăvit de tifos exantematic, fiind nevoiţi să se in­terneze în spital pe propria lor chel­tuială. La întoarcerea din spital, acestora nu li s’a mai dat hrană pe motiv că... nu muncesc. De la Paşti până în prezent, s’a făcut o singură vizită medicală, iar din lipsă de timp liber muncitorii nu se pot îngriji. Toate acestea au fost aduse la cunoş­tinţă de către o delegaţie die muncitori, atât Comisiei Locale a Sindicatelor, cât şi, primarului oraşului, tov. Gh. Da­mian, primind asigurări că se vor lua măsuri. Tot­odată sesizăm pe această cale Ministerul Muncii, pentru a ordona o grabnică anchetă, spre a se face drep­tate celor 140 de muncitori de la viile „Sofia”. IONESCU AUREL Corespondent Alegerea noului comitet la spitalul C. F. R. No, 2 Joi 27 Iunie, la orele 11 dimineaţa, a avut loc alegerea comitetului de birou la Spitalul C. F. R. No. 2. Au fost prezenţi din partea Comisiei Locale tov. Cârtea Gh., iar din partea Sindicatului C. P. R, tov. Nicolae Con­stantin. * ’■ Adunarea a fost prezidată de tov. Protopopescu, preşedintele vechiului­ comitet. După citirea raportului de către tov. Agarici, s’a procedat la alegerea nou­lui comitet care se compune din: Dr. Cuţu Emilian, dr. Ciuntescu Mir­­cea, Melu Gh. intenn, Zeigher Steluţa, externă, Agarici Stere, impiegat birou, Voronenci Silvia, soră de caritate şi Dediu Ion, om de serviciu. La sfârşit, tov. Bărbuceanu, directorul asistenţei, a cerut noului comitet cât mai multă râv­nă în muncă. DAISA EUGEN Viaţa muncitoreasca . In seara zilei de 26 Iunie crt., e­­chipa culturală a sindicatelor din Sibiu compusă din muncitori de la C. F. R., a dat un reuşit spectacol în sala Strugure, jucând piesa: „Răscoala din 1907“. Cu acest prilej a vorbit d. Maior Ilies­cu din partea E. C. P. • Un grup de ceferişti, trimişi în seria 1 la Băile Buziaş, ţine să aducă mulţumiri Direcţiunei Asistenţei C. F. R. pentru că în acest an, pe lângă gra­tuitatea locuinţei şi asistenţei medicale a acordat şi masa gratuit. Tot cu acest prilej, ceferiştii mulţu­mesc medicului şi concesionarilor res­taurantului, cari au înţeles să-şi facă pe deplin datoria. „ Comisia Locală a Sindicatelor din R.-Sărat, a luat iniţiativa de a trimite gratuit la băi un însemnat număr de sindicalişti. In curând va pleca primul lot.­­ Tot la R.-Sărat, a avut loc zilele tre­cute închiderea prip­ului curs al şcolii de cadre de pe lângă Comisia Locală. Cu acest prilej, tov. Trandafir Bugă­­ţeanu, preşedintele Comisiei Locale, a analizat platforma,program a Blocului Partidelor Democrate. „ Secţia culturală a staţiei Ploeşti- Triaj, a organizat în ziua de 24 iunie crt., un frumos festival artistic, cu sco­pul de a ajuta pe luptătorii Spaniei Republicane. S’au executat cântece muncitoreşti de luptă precum şi o piesă de teatru. Din fondul realizat, s’a repartizat su­ma de 100.000 lei pentru ajutorarea Spa­niei Republicane. @ Salariaţii uzinelor Titan-Nadrag- Galan printrS aii corespondenţă ,trimisă ziarului nostru­, ce întreabă de ce a­­ceste întreprinderi nu s’au Îngrijit să a­­chiziţior­eze locuri de odihnă, aşa cum au procedat şi cîte mari întreprinderi. Ei cer Direcţiunii să se îngrijească de acest p lucru cât mai urgent, pentru ca salariaţii să se poată recreea pe timpul concediilor.­­ In ziua de 20 iunie a. c, în sala fabricei Gralex a avut loc alegerea nou­lui Comitet al Sindicatului Pielari, com­­pus din 33 membri 3 cenzori şi 5 su­pleanţi. Congresul Uniunii Sindicatelor de Mese­riaşi Patroni din Artele Grafice ori, la orele 9 a. im. s-a deschis Congresul Uniunii Sindicator de Me­seriaşi Patroni din Artele Grafice din România la sediul său din str. Dr. Marcovici No. 3. Au fost prezenţi 40 de delegaţi ai Sindicatelor din provincie şi Capitală. Din partea Federaţiei Meseriaşilor Patroni din România, a luat parte tov. CROITORU, vice-preşedintele Fede­raţiei, Sindicatul din Capitală fiind reprezentat prin tov.­ Kaner, Hai­­movici şi Weiss. Desbateriile s’au deschis sub pre­şedinţia tov. CH­IRIŢA SAVU, preşe­dintele Uniunii, la ordinea de zi fiind rapoartele morale ale Sindicatelor şi Uniunii. După citirea raportului material, care a primit descărcarea, s-a trecut la alegerea noului comitet, fiind pro­clamaţi aleşi 21 de membri din Ca­pitală şi provincie. novaţi d­in muncă la rafinăria Astr­a-Iisnană Pisaşi La rafinăria Astra-Română Ploeşti se lucrează de zor pentru mărirea producţiei. De la muncitor şi până la inginer se lucrează cu aceeaşi râvnă, fiecare cu dorinţa de a se evidenţia în muncă. Astfel, maistrul Sfetcu C., împreu­nă cu un şef de echipă, 1 suprave­ghetor şi 10 oameni necal­ificaţi, au reuşit ca, în numai 30 zile, şi cu suma de numai 3.000.000 lei, să refacă din nou, din fel, unul din cele două râ­nitoare Overhoff construite din lemn şi distruse de furtună. Important este faptul că, aceiaşi lucrare, executată de o antrepriză oa­recare, ar fi durat 60 zile şi ar fi cos­tat minimum 40.000.000 lei. S’a realizat deci o ecoîPMUre de timp de 30 zile şi de peste 35.000.000 lei. Sindicatul a intervenit şi Direcţiu­nea a promis că va da acestei echipe o primă de încurajare. De asemenea tov, Iliescu ,a maistru la Uzina Electrică (cazane de aburi) Astra­ Română a adus o importantă inovaţie reuşind să regenereze gar­niturile de Klingerit la cazanele de aburi care aduce societăţii o econo­mie de circa 5 milioane pe timp de 6 luni. Sindicatul a cerut premierea şi a acestui conştient muncitor,­ ­ti* Pârvuiescu Doiru

Next