Scânteia, august 1946 (Anul 3, nr. 588-614)

1946-08-01 / nr. 588

SERIA 111—ANUL XVI­ Nr. 588 Joi 1 August 1946 200 L£j 4 PAGINI PROTIETARI DI­V TOATE TARILE, UNITI-VA ! Director: MIRON CONST­An­TINESCU TELEFOANE : Central# *-8k8# Tipografia 4.84.18 ABONAMENTE Pe lună Lei 3.600 P* S Iuni Lei 10.000 I­I PENTRU MUNCITORI, TARANI ŞI STUDENȚI Pe timă Lei 3.000 Pe 3 Iuni Lei 3.000 Redacţia și administrația Strada Belvedere Nr. 8 Cont la Cec No. 1.381 Taxa poştală plătită în cont aprob Dir. G­ Ie P T. T. Nr 116.578/944 CE PREVEDE TRATATULDE DACE IV 1­A Efectivele militare» - Frontierele, - Reparaţiile» - Navigaţia pe Dunăre. — România va putea deveni membră a O­ K­G U.-Drepturi egale pentru naţionalită­ţile conlocuitoare şi femei. - Desfaseizarea ţării.-Criminalii de război.-Prizo­nierii. - Pace cu Ungaria. - Cooperarea cu Naţiunile Unite.-Bunurile româneşti cS£n străinătate. RADIO PARIS transmite textul tratatului de pace cu România. Reproducem mai jos preambulul tratatului de pace in extenso, iar prevederile tratatului în rezumat. Preambul­­ Uniunea Sovietică, Marea Britanie, Statele Unite ale Americei, Au­stralia, Republica Sovietică Belo­rusia, Canada, Cehoslovacia, India, Noua Zeelandă, Ukraina, Uniunea Sud Africană, în calitate de state care sunt în răsboiu cu România şi au dus răsboiu activ împotriva statelor eu­ropene duşmane cu forţe militare substanţiale,­­ mai sus numitele puteri aliate şi asociate pe de o parte şi România de altă parte. Având în vedere că România a devenit aliata Germaniei, hitlerista şi a participat la răsboiu alături de ea împotriva Uniunii Sovietice, Ma­rii Britanii, a Statelor Unite ale Americei şi altor naţiuni unite şi poartă partea sa de responsabilitate în acest răsboiu; Având în vedere că România la 24 August 1944 a încetat în între­gime orice operaţiune împotriva U. R .S. S.-ului ,s'a retras din răsboiul împotriva Naţiunilor Unite, a rupt relaţiile cu Germania şi sateliţii săi şi, încheind la 12 Septembrie­­­944 armistiţiu cu guvernele U. R. S. S­., Ma­rii Britanii şi Statelor Unite şi acţionând în interesul tuturor naţiunilor unite a luat parte activă la răsboiul împotriva Germaniei. Având în vedere că puterile aliate şi asociate şi România doresc respectiv să încheie tratatul de pace care va constitui între ele baza relaţiilor amicale şi va soluţiona chestiunile încă în suspense rezultând din evenimentele enumărate mai sus, dând posibilitate puterilor aliate şi asociate să sprijine cere­ea României de a deveni membră a naţiunilor unite şi să adere la orice convenţie încheiată sub auspiciile naţiunilor unite, — s'au pus prin urmare de acord pentru a declara încetarea stării de răsboiu şi a încheia în acest scop prezentul tratat de pace şi au numit în acest scop pe plenipotenţiarii lor cari, după prezentarea de­plinelor puteri, după formele legale, au căzut de acord asupra stipu­­laţiunilor următoare : Da­i cărţile pe faţa!­­ „Istoricii“­ nu se sfiesc să abuzeze de noţiunile şi simţămintele cele mai curate şi înalte ale unui popor. Şi printre cele dintâi dintre acestea este INDEPENDENŢA TAKH. „Oamenii simpli“ — adică mulţi­­mea cea mare a poporului român — socotesc independenţa ca unul din bunurile cele mai p­r­eţ­i­o­a­s­e, ca pe un bun care le străjueşte libera desvoltare şi prosperitatea, ca o garanţie a păcii şi a progresului. De aceea poporul român are tot drep­tul de a cere domnilor din partidele „istorice“ să-şi dea cărţile pe faţă şi de a-i întreba ritos: sunteţi sau nu pentru independenţa naţională ? Şi dacă e sigur că un răspuns cin­stit poporul nu va căpăta niciodată din gura palavragiilor „istorici“, apoi îl găseşte din plin în întreaga poli­tică mai veche şi mai nouă a parti­delor reacţionare. Căci faptele lor nu se potrivesc şi nu se pot potrivi cu cuvintele, fiind­că­ faptele lor contrazic declaraţiile demagogice­ Şi de aceea — folosind fapte îndeobşte cunoscute şi temei­nic verificate ale clicilor „istorice“ — vom arăta noi ce înseamnă indepen­denţa ţării pentru aceşti domnii Ţară cu mari bogăţii naturale, cu posibilităţi de desvoltare a unei agri­culturi şi industrii puternice, Româ­nia s-a găsit şi se mai găseşte încă între ţările cu economia înapoiată. Ca şi Rusia ţaristă în trecut, ca şi alte ţări din răsăritul Europei. Expe­rienţa arată că o asemenea ţară lip­sită de o industrie puternică şi în­deosebi de o industrie grea nu poate chiar dacă ar fi mare cât imensa Chină să stea pe picioarele sale proprii economiceşte şi politiceşte. Pusă într’o gravă inferioritate faţă de ţările industriale, ea devine un câmp de întretăiere al intereselor clicilor reacţionare imperialiste. Acest regim economic nu se poate numi altfel decât semicolo­nial. Se poate spune că o asemenea ţară a fost independentă ? In această materie contează reali­tăţile şi nu formulele juridice. Şi realitatea ne arată că România, de­parte de a fi fost independentă, a fost ca şi toate statele cu economie înapoiată, o remorcă a intereselor r­eacţiunii internaţionale. România era nevoită să joace aşa cum îi dic­tau aceste interese străine. Aceasta se poate numi oare independenţă ! Că interesele cercurilor reacţionare imperialiste cereau şi cer ca România şi ţările asemănătoare să rămâie în aceiaş stare de înapoiere, adică să rămâie simple remorci fără indepen­denţă economică şi politică, nu este anevoie de înţeles. Dar cine a făcut din România pe plan economic şi po­litic o remorcă a intereselor reacţio­nare de peste graniţă ? Dacă d-nii „istorici“ şi-au pierdut glasul îi putem informa noi, oamenii care au împiedicat desvoltarea indus­­triei grele româneşti şi care au ţinut agricultura în faza medievală­ Interesele de clici reacţionare ale partidelor ,,istorice“ se împotriveau desvoltării economice a ţării, care ar fi însemeiat asigurarea independenţei şi creşterea forţelor populare. In schimb , pentru a-şi întări poziţiile exploatatoare împotriva muncitorimii şi ţărănimii, partidele „istorice“, după­ ce au adus ţara la sapă de lemn, au recurs — chipurile pentru a o salva — la introducerea controlului străin asupra economiei româneşti şi asu­pra actelor guvernului român. Dar primul guvern român făţiş lipsit de independenţă l-au dat cu mult în.-Nestor Ignat (Continuare în pag. IV-a col. 1-2) a înotat pentru Reportajul în pag. IV-a Vi împotriva fascismula! De aceea a fost scos afara din lege de cei ce pregăteau războiul l­ a trai frăţesc între poporul rom­­ân şi naţionalităţile conlocui­toare. • O politică de prietenie cu U. R. S. S. Frontul Unic resc. Huncile­• Unirea forţelor demo­crate în lupta împo­triva reacţiunii şi a dictaturii fasciste. — a spus ieri în faţa a peste 100.000 cetateni veniţi sa « « asculte cuvântul Partidului Comunist Român „Partidul nostru a chemat poporul la luptă pentru­­ împroprietărirea ţăranilor. @ salarii omeneşti şi condiţii de muncă omeneşti pentru ca- In alegerile sare vin, cetăţenii ţării, bărbaţi şi femei, vor ha­­tări prin votul lor ca ţara să aibă regimul şi guvernul care luptă şi realizează politica de pace şi de întărire a păcii A­spect Umil din semnele grăitoare ale vieţii celei noi ce pulsează azi între hotarele României democrate e­,de ob­ceiul a devenit repede atât de popular — introdus de Partidul Comunist de a aduce înaintea marilor mul­­ţimi aie poporului problemele naţionale la ordinea zilei, de a înfăţişa tot ce s’a făcut — şi bun şi mai puţin bun — pentru a lămuri pe cetăţeni şi a hotărî împreună ce este de făcut pentru propăşirea ţării. Aşa şi numai aşa înţeleg comu­niştii campania electorală, căci ei nu se tem de adevăr. Dimpotrivă, comuniştii iubesc adevărul şi-l so­cotesc, pe bună dreptate, cel mai scump aliat în luptele lor. Aşa a fost până acuma, aşa au câştigat comuniştii toate bătăliile pe care le-au purtat, aşa va fi, şi aşa vom câştiga şi marea bătălie a alege­rilor. ...Gândurile acestea ni le-a îm­părtăşit unul din mulţimea de muncitori venită s’o asculte pe to­varăşa Ana. Era unul din cei mulţi, aflat din întâmplare alături de mine. L-am ascultat cu interes căci, în acele clipe am simţit clar, că gândurile sale erau deopotrivă gândurile zecilor de mii de tova­răşi ai săi de muncă• O imulţime imensă Apoi ne-am rotit privirile in jur, căutând să cuprindem marea a­­ceasta, pestriţă, multicoloră, pito­rească, de capete care fremăta de optimism robust, de voinţă conşti­entă şi hotărîtă. Desigur cea mai mare parte era alcătuită din muncitorii acestui sector industrial. Ei, bărbaţii şi fe­meile din uzine şi fabrici au răs­puns chemării Partidului şi a Anei Pauker, alergând să-i asculte cu­vântul . Dar nu erau numai mun­citori. In massa compactă şi variată se distingeau foarte bine şi gru­purile de funcţionari, de studenţi de preoţi, de cetăţeni din toate păturile sociale, care au ţinut să nu lipsească de la această viguroasă manifestaţie de forţă şi voinţă populară. Dar, mulţi, imens de mulţi, mun­citorii, Ale lor sunt coloanele strânse care au venit şi încă nu contenesc să vie, ale lor sunt fan­farele care cântă prin colţuri, ale lor steagurile care fâlfâe vesel în bătaia vântului răcoritor, al lor e Partidul pe care-l aclamă şi-l aplaudă întreaga mulţime cu în­sufleţire-„Partidele reacţionare au pregătit războiul, pe care Antonescu, cu care au colaborat, l-a pornit«.. Aşa au venit: mamele cu copii de mână, taţii cu flăcăii împreună. „Las’ să audă şi ei cuvântul ade­vărat, las’ s’o vadă şi copiii pe ne­înfricata Ana Pauker!" Aşa au gândit muncitorii, chibzuind la vremea întunecoasă când cuvântul Partidului nu putea să ajungă la dânşii decât prin mii de ocolişuri şi cu tot atâtea riscuri. mi­suşirii p®fj'Ar&al!&şi Tribunele sunt înţesate de lume. (Continuare în pag. XI-a col- 1-7) TOVARĂŞULUI GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ secretar general al Partideilui ©eraterätst Rismus», Membrii şi ps­iotoms Part­iduilui nostru, organizaţia Cspita­­lei, Sectorul 11 Negru, întrunitî pe Stadionul P.T.T., in număr» sâe peste una sută mii, vă trarssm sîe un salut fierbinte asi®ur zi­­s­­du-vă ca mi vor înceta lupta până la câştigarea victoriei -n a­­b­aersie parlamentare şi zdrob­irea definitivă a reacţiunii. In numele prexidiumului adunării NEAGU ANDFIEI CĂTRE C. C. AL PARTIDULUI CO­M­i­­NIST ROMÂN Hrembrii şi prietenii­­Partidului nostru din Sectorul SI Ne­­gru, veniţi la marea întrunire ce a avut loc azi 30 iulie 1S4®. p® Stadionul P.T.T., ascultând c­uv­ântările conducătorilor ,­ieşiri, i­n frunte cu luptătoare© pentru interesele poporului, tov. fiaiu­l PAUKER, ne exprimăm devotamentul şi dragostea noastră fier­binte pentru Comitetul Central. Vă asigurăm că vom mer­ge cu hotărîre pe drumul ce ne­­aţi trasat; vom lupta pentru mobilizarea tuturor forţelor de­mocrate în cadrul C.P.R., spre a câştiga victoria în alegerile par­lamentare şi a­m zdrobi reacţiunea manistă-brătienistă; vom mun­ci fără răgaz pentru refacerea scumpei noastre patrii democrata Trăiască Partidul Co­m­­inist Ro­mân ! Trăiască Comitetul Ce­ntral al Partidului Comunist Ha­ntan ! CĂTRE CONSIL­IUL POLITIC ,P. R, F. O. Cetăţenii Sectorului II N­egru, membri şi prieteni ai Par­tidului Comunist Român, Intr­uniţi la marele meeting ce a avut loc azi 30 iulie, pe Stadionul P.T.T., ascultând cuvântul frunta­şilor Partidului nostru, suntem pătrunşi d3© convingerea profun­dă că pacea şi fericirea scum­pei noastre patrii se pot reali­za numai prin unirea tuturor forţelor democratice. Asigurăm Consiliul Politi­c al B.P.D. că vom contribui fără răgaz la strânsa colaborare a a­­estor forţe, pentru victoria în alegerile parlamentare, pentru înfrângerea definitivă a reacţiiu­­nnt sabotoare şi teroriste, pentru refacerea ţării. Trăiască Blocul Partid­elor Democrate ! 1r­ă iasca victoria forţelor democrate în aleatointe par­lamentare ! Wm - - - -vis*? ” nr- «- -zrv'v~...........------ ......' * —-—»***• «c .­.»-ui*«y «»« «vm, , u »u na alaiuri ae ramaim comurtist Kontón, la faţa tribunei, grupuri de tineri şi tinere au a­cătuit o uriaşa empiema vie don iniţialele P. C. R. - * ^ L în cedul anchetării conducătorilor organizaţiilor teroriste subversive G­eneralul A­dea a desvaluit legăturile cu celelalte organizaţione politice Raporturile cu Vinc­a Bratianu, Farcăş­anu, Comanic , Iul­iu Man­iu, Olteanu Cercetările în jurul organizaţiilor teroriste au continuat cu asiduitate după capturarea principalelor căpete­nii ale bandei. S’a putut astfel stabili cu o preciziune matematică raportu­rile dintre diferitele organizaţii, oa­menii de legătură ca şi misiunile cri­­min­ale ce reveneau fiecăruia din grupurile supuse conducerii comanda­mentului central. Descoperirea şi capturarea manus­criselor şi documentelor, a depozite­lor de arme şi muniţiuni a uşurat mult sarcina anchetatorii®,­, puşi în faţa unor probe aşât de sdrobitoa­­re, arestaţii şi-au recunoscut vinovă­ţia şi în cea mai mare parte au ofe­rit Siguranţei noui piste de cercetare. Legătura Cu Virsu­lă Bîrătiarci. De o importanţă deosebită sunt în această privinţă declaraţiile făcute de generalul Aldea, căpetenia reţelei te­roriste, care avea în mâna sa toate le­găturile şi planurile. Astfel, generalul Al­dea, a cărui figură si­nistră este cunoscută poporului român din timpul ministeriatului ’ său fie după 23 August a arătat că a luat con­tact cu V1NTÎLA BStA­­TIANU, fruntașul libe­ral, în casa lui Dinu Brătianu, încă, din vara lui Ifi Să. ~ I In Meri 1946 — a recunoscut­­ Aldea — după ce stabilise 13- î gătura tehnică și financiară cu Acesta din urmă a făcut o ex- 1 punere a planului operativ, stabi­­l­I­nd zonele de activitate, armamen­tI tul și utilajul militar necesar. In­­ casa ing. Ii­u s’au stabilit următoa­­­­rele zone, prevăzute și în planul­­ capturat de Siguranță: i —: &l©ra"f.%a CuraamcSu, „Sumanele negre", prin cei doi agenţi de legătură ai lui Ga­­vrilă Olteanu — Paleacu şi O­­prsa — s’a pus problema cen­­tralizării diferitelor grupe de terorişti din ţară. In acest scop s'au adunat în casa inginerului Ii­u, din dosul Atheneului, MI­HAIL F­ARCAŞ AMU, din part­ea P. M. L­, HORAŢIU COMfiNICIU, din partea P. N. Ţ., OHINŢESCU colaborator apropiat al lui Făr­­câşanu şi ALDEA. CErn­ardamiul grupultui din P.fcLf... Munţii Serpeş. — IVViinaiS Fârcăşanu, cev­aarandamiul grupului Sib­e­­rai... C.*Lu­ng-Muscel. (Continuare în pag. II­a col 6-7) Cum au fost stabilite zonele

Next