Scânteia, august 1946 (Anul 3, nr. 588-614)
1946-08-01 / nr. 588
SERIA 111—ANUL XVI Nr. 588 Joi 1 August 1946 200 L£j 4 PAGINI PROTIETARI DIV TOATE TARILE, UNITI-VA ! Director: MIRON CONSTAnTINESCU TELEFOANE : Central# *-8k8# Tipografia 4.84.18 ABONAMENTE Pe lună Lei 3.600 P* S Iuni Lei 10.000 II PENTRU MUNCITORI, TARANI ŞI STUDENȚI Pe timă Lei 3.000 Pe 3 Iuni Lei 3.000 Redacţia și administrația Strada Belvedere Nr. 8 Cont la Cec No. 1.381 Taxa poştală plătită în cont aprob Dir. G Ie P T. T. Nr 116.578/944 CE PREVEDE TRATATULDE DACE IV 1A Efectivele militare» - Frontierele, - Reparaţiile» - Navigaţia pe Dunăre. — România va putea deveni membră a O KG U.-Drepturi egale pentru naţionalităţile conlocuitoare şi femei. - Desfaseizarea ţării.-Criminalii de război.-Prizonierii. - Pace cu Ungaria. - Cooperarea cu Naţiunile Unite.-Bunurile româneşti cS£n străinătate. RADIO PARIS transmite textul tratatului de pace cu România. Reproducem mai jos preambulul tratatului de pace in extenso, iar prevederile tratatului în rezumat. Preambul Uniunea Sovietică, Marea Britanie, Statele Unite ale Americei, Australia, Republica Sovietică Belorusia, Canada, Cehoslovacia, India, Noua Zeelandă, Ukraina, Uniunea Sud Africană, în calitate de state care sunt în răsboiu cu România şi au dus răsboiu activ împotriva statelor europene duşmane cu forţe militare substanţiale, mai sus numitele puteri aliate şi asociate pe de o parte şi România de altă parte. Având în vedere că România a devenit aliata Germaniei, hitlerista şi a participat la răsboiu alături de ea împotriva Uniunii Sovietice, Marii Britanii, a Statelor Unite ale Americei şi altor naţiuni unite şi poartă partea sa de responsabilitate în acest răsboiu; Având în vedere că România la 24 August 1944 a încetat în întregime orice operaţiune împotriva U. R .S. S.-ului ,s'a retras din răsboiul împotriva Naţiunilor Unite, a rupt relaţiile cu Germania şi sateliţii săi şi, încheind la 12 Septembrie944 armistiţiu cu guvernele U. R. S. S., Marii Britanii şi Statelor Unite şi acţionând în interesul tuturor naţiunilor unite a luat parte activă la răsboiul împotriva Germaniei. Având în vedere că puterile aliate şi asociate şi România doresc respectiv să încheie tratatul de pace care va constitui între ele baza relaţiilor amicale şi va soluţiona chestiunile încă în suspense rezultând din evenimentele enumărate mai sus, dând posibilitate puterilor aliate şi asociate să sprijine cereea României de a deveni membră a naţiunilor unite şi să adere la orice convenţie încheiată sub auspiciile naţiunilor unite, — s'au pus prin urmare de acord pentru a declara încetarea stării de răsboiu şi a încheia în acest scop prezentul tratat de pace şi au numit în acest scop pe plenipotenţiarii lor cari, după prezentarea deplinelor puteri, după formele legale, au căzut de acord asupra stipulaţiunilor următoare : Dai cărţile pe faţa! „Istoricii“ nu se sfiesc să abuzeze de noţiunile şi simţămintele cele mai curate şi înalte ale unui popor. Şi printre cele dintâi dintre acestea este INDEPENDENŢA TAKH. „Oamenii simpli“ — adică mulţimea cea mare a poporului român — socotesc independenţa ca unul din bunurile cele mai preţioase, ca pe un bun care le străjueşte libera desvoltare şi prosperitatea, ca o garanţie a păcii şi a progresului. De aceea poporul român are tot dreptul de a cere domnilor din partidele „istorice“ să-şi dea cărţile pe faţă şi de a-i întreba ritos: sunteţi sau nu pentru independenţa naţională ? Şi dacă e sigur că un răspuns cinstit poporul nu va căpăta niciodată din gura palavragiilor „istorici“, apoi îl găseşte din plin în întreaga politică mai veche şi mai nouă a partidelor reacţionare. Căci faptele lor nu se potrivesc şi nu se pot potrivi cu cuvintele, fiindcă faptele lor contrazic declaraţiile demagogice Şi de aceea — folosind fapte îndeobşte cunoscute şi temeinic verificate ale clicilor „istorice“ — vom arăta noi ce înseamnă independenţa ţării pentru aceşti domnii Ţară cu mari bogăţii naturale, cu posibilităţi de desvoltare a unei agriculturi şi industrii puternice, România s-a găsit şi se mai găseşte încă între ţările cu economia înapoiată. Ca şi Rusia ţaristă în trecut, ca şi alte ţări din răsăritul Europei. Experienţa arată că o asemenea ţară lipsită de o industrie puternică şi îndeosebi de o industrie grea nu poate chiar dacă ar fi mare cât imensa Chină să stea pe picioarele sale proprii economiceşte şi politiceşte. Pusă într’o gravă inferioritate faţă de ţările industriale, ea devine un câmp de întretăiere al intereselor clicilor reacţionare imperialiste. Acest regim economic nu se poate numi altfel decât semicolonial. Se poate spune că o asemenea ţară a fost independentă ? In această materie contează realităţile şi nu formulele juridice. Şi realitatea ne arată că România, departe de a fi fost independentă, a fost ca şi toate statele cu economie înapoiată, o remorcă a intereselor reacţiunii internaţionale. România era nevoită să joace aşa cum îi dictau aceste interese străine. Aceasta se poate numi oare independenţă ! Că interesele cercurilor reacţionare imperialiste cereau şi cer ca România şi ţările asemănătoare să rămâie în aceiaş stare de înapoiere, adică să rămâie simple remorci fără independenţă economică şi politică, nu este anevoie de înţeles. Dar cine a făcut din România pe plan economic şi politic o remorcă a intereselor reacţionare de peste graniţă ? Dacă d-nii „istorici“ şi-au pierdut glasul îi putem informa noi, oamenii care au împiedicat desvoltarea industriei grele româneşti şi care au ţinut agricultura în faza medievală Interesele de clici reacţionare ale partidelor ,,istorice“ se împotriveau desvoltării economice a ţării, care ar fi însemeiat asigurarea independenţei şi creşterea forţelor populare. In schimb , pentru a-şi întări poziţiile exploatatoare împotriva muncitorimii şi ţărănimii, partidele „istorice“, după ce au adus ţara la sapă de lemn, au recurs — chipurile pentru a o salva — la introducerea controlului străin asupra economiei româneşti şi asupra actelor guvernului român. Dar primul guvern român făţiş lipsit de independenţă l-au dat cu mult în.-Nestor Ignat (Continuare în pag. IV-a col. 1-2) a înotat pentru Reportajul în pag. IV-a Vi împotriva fascismula! De aceea a fost scos afara din lege de cei ce pregăteau războiul l a trai frăţesc între poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare. • O politică de prietenie cu U. R. S. S. Frontul Unic resc. Huncile• Unirea forţelor democrate în lupta împotriva reacţiunii şi a dictaturii fasciste. — a spus ieri în faţa a peste 100.000 cetateni veniţi sa « « asculte cuvântul Partidului Comunist Român „Partidul nostru a chemat poporul la luptă pentru împroprietărirea ţăranilor. @ salarii omeneşti şi condiţii de muncă omeneşti pentru ca- In alegerile sare vin, cetăţenii ţării, bărbaţi şi femei, vor hatări prin votul lor ca ţara să aibă regimul şi guvernul care luptă şi realizează politica de pace şi de întărire a păcii Aspect Umil din semnele grăitoare ale vieţii celei noi ce pulsează azi între hotarele României democrate e,de obceiul a devenit repede atât de popular — introdus de Partidul Comunist de a aduce înaintea marilor mulţimi aie poporului problemele naţionale la ordinea zilei, de a înfăţişa tot ce s’a făcut — şi bun şi mai puţin bun — pentru a lămuri pe cetăţeni şi a hotărî împreună ce este de făcut pentru propăşirea ţării. Aşa şi numai aşa înţeleg comuniştii campania electorală, căci ei nu se tem de adevăr. Dimpotrivă, comuniştii iubesc adevărul şi-l socotesc, pe bună dreptate, cel mai scump aliat în luptele lor. Aşa a fost până acuma, aşa au câştigat comuniştii toate bătăliile pe care le-au purtat, aşa va fi, şi aşa vom câştiga şi marea bătălie a alegerilor. ...Gândurile acestea ni le-a împărtăşit unul din mulţimea de muncitori venită s’o asculte pe tovarăşa Ana. Era unul din cei mulţi, aflat din întâmplare alături de mine. L-am ascultat cu interes căci, în acele clipe am simţit clar, că gândurile sale erau deopotrivă gândurile zecilor de mii de tovarăşi ai săi de muncă• O imulţime imensă Apoi ne-am rotit privirile in jur, căutând să cuprindem marea aceasta, pestriţă, multicoloră, pitorească, de capete care fremăta de optimism robust, de voinţă conştientă şi hotărîtă. Desigur cea mai mare parte era alcătuită din muncitorii acestui sector industrial. Ei, bărbaţii şi femeile din uzine şi fabrici au răspuns chemării Partidului şi a Anei Pauker, alergând să-i asculte cuvântul . Dar nu erau numai muncitori. In massa compactă şi variată se distingeau foarte bine şi grupurile de funcţionari, de studenţi de preoţi, de cetăţeni din toate păturile sociale, care au ţinut să nu lipsească de la această viguroasă manifestaţie de forţă şi voinţă populară. Dar, mulţi, imens de mulţi, muncitorii, Ale lor sunt coloanele strânse care au venit şi încă nu contenesc să vie, ale lor sunt fanfarele care cântă prin colţuri, ale lor steagurile care fâlfâe vesel în bătaia vântului răcoritor, al lor e Partidul pe care-l aclamă şi-l aplaudă întreaga mulţime cu însufleţire-„Partidele reacţionare au pregătit războiul, pe care Antonescu, cu care au colaborat, l-a pornit«.. Aşa au venit: mamele cu copii de mână, taţii cu flăcăii împreună. „Las’ să audă şi ei cuvântul adevărat, las’ s’o vadă şi copiii pe neînfricata Ana Pauker!" Aşa au gândit muncitorii, chibzuind la vremea întunecoasă când cuvântul Partidului nu putea să ajungă la dânşii decât prin mii de ocolişuri şi cu tot atâtea riscuri. misuşirii p®fj'Ar&al!&şi Tribunele sunt înţesate de lume. (Continuare în pag. XI-a col- 1-7) TOVARĂŞULUI GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ secretar general al Partideilui ©eraterätst Rismus», Membrii şi psiotoms Partiduilui nostru, organizaţia Cspitalei, Sectorul 11 Negru, întrunitî pe Stadionul P.T.T., in număr» sâe peste una sută mii, vă trarssm sîe un salut fierbinte asi®ur zisdu-vă ca mi vor înceta lupta până la câştigarea victoriei -n abaersie parlamentare şi zdrobirea definitivă a reacţiunii. In numele prexidiumului adunării NEAGU ANDFIEI CĂTRE C. C. AL PARTIDULUI COMiNIST ROMÂN Hrembrii şi prieteniiPartidului nostru din Sectorul SI Negru, veniţi la marea întrunire ce a avut loc azi 30 iulie 1S4®. p® Stadionul P.T.T., ascultând cuvântările conducătorilor ,ieşiri, in frunte cu luptătoare© pentru interesele poporului, tov. fiaiul PAUKER, ne exprimăm devotamentul şi dragostea noastră fierbinte pentru Comitetul Central. Vă asigurăm că vom merge cu hotărîre pe drumul ce neaţi trasat; vom lupta pentru mobilizarea tuturor forţelor democrate în cadrul C.P.R., spre a câştiga victoria în alegerile parlamentare şi am zdrobi reacţiunea manistă-brătienistă; vom munci fără răgaz pentru refacerea scumpei noastre patrii democrata Trăiască Partidul Cominist Român ! Trăiască Comitetul Central al Partidului Comunist Hantan ! CĂTRE CONSILIUL POLITIC ,P. R, F. O. Cetăţenii Sectorului II Negru, membri şi prieteni ai Partidului Comunist Român, Intruniţi la marele meeting ce a avut loc azi 30 iulie, pe Stadionul P.T.T., ascultând cuvântul fruntaşilor Partidului nostru, suntem pătrunşi d3© convingerea profundă că pacea şi fericirea scumpei noastre patrii se pot realiza numai prin unirea tuturor forţelor democratice. Asigurăm Consiliul Politic al B.P.D. că vom contribui fără răgaz la strânsa colaborare a aestor forţe, pentru victoria în alegerile parlamentare, pentru înfrângerea definitivă a reacţiiunnt sabotoare şi teroriste, pentru refacerea ţării. Trăiască Blocul Partidelor Democrate ! 1ră iasca victoria forţelor democrate în aleatointe parlamentare ! Wm - - - -vis*? ” nr- «- -zrv'v~...........------ ......' * —-—»***• «c ..»-ui*«y «»« «vm, , u »u na alaiuri ae ramaim comurtist Kontón, la faţa tribunei, grupuri de tineri şi tinere au acătuit o uriaşa empiema vie don iniţialele P. C. R. - * ^ L în cedul anchetării conducătorilor organizaţiilor teroriste subversive Generalul Adea a desvaluit legăturile cu celelalte organizaţione politice Raporturile cu Vinca Bratianu, Farcăşanu, Comanic , Iuliu Maniu, Olteanu Cercetările în jurul organizaţiilor teroriste au continuat cu asiduitate după capturarea principalelor căpetenii ale bandei. S’a putut astfel stabili cu o preciziune matematică raporturile dintre diferitele organizaţii, oamenii de legătură ca şi misiunile criminale ce reveneau fiecăruia din grupurile supuse conducerii comandamentului central. Descoperirea şi capturarea manuscriselor şi documentelor, a depozitelor de arme şi muniţiuni a uşurat mult sarcina anchetatorii®,, puşi în faţa unor probe aşât de sdrobitoare, arestaţii şi-au recunoscut vinovăţia şi în cea mai mare parte au oferit Siguranţei noui piste de cercetare. Legătura Cu Virsulă Bîrătiarci. De o importanţă deosebită sunt în această privinţă declaraţiile făcute de generalul Aldea, căpetenia reţelei teroriste, care avea în mâna sa toate legăturile şi planurile. Astfel, generalul Aldea, a cărui figură sinistră este cunoscută poporului român din timpul ministeriatului ’ său fie după 23 August a arătat că a luat contact cu V1NTÎLA BStATIANU, fruntașul liberal, în casa lui Dinu Brătianu, încă, din vara lui Ifi Să. ~ I In Meri 1946 — a recunoscut Aldea — după ce stabilise 13- î gătura tehnică și financiară cu Acesta din urmă a făcut o ex- 1 punere a planului operativ, stabilInd zonele de activitate, armamentI tul și utilajul militar necesar. In casa ing. Iiu s’au stabilit următoarele zone, prevăzute și în planul capturat de Siguranță: i —: &l©ra"f.%a CuraamcSu, „Sumanele negre", prin cei doi agenţi de legătură ai lui Gavrilă Olteanu — Paleacu şi Oprsa — s’a pus problema centralizării diferitelor grupe de terorişti din ţară. In acest scop s'au adunat în casa inginerului Iiu, din dosul Atheneului, MIHAIL FARCAŞ AMU, din partea P. M. L, HORAŢIU COMfiNICIU, din partea P. N. Ţ., OHINŢESCU colaborator apropiat al lui Fărcâşanu şi ALDEA. CErnardamiul grupultui din P.fcLf... Munţii Serpeş. — IVViinaiS Fârcăşanu, cevaarandamiul grupului Siberai... C.*Lung-Muscel. (Continuare în pag. IIa col 6-7) Cum au fost stabilite zonele